Apostolat In Tara Fagarasului Nr 28

  • Uploaded by: Natalia Corlean
  • 0
  • 0
  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Apostolat In Tara Fagarasului Nr 28 as PDF for free.

More details

  • Words: 14,713
  • Pages: 16
Anul III, nr. 28 mai 2009

apare cu sprijinul

Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins Hristos e prezent chiar ºi în discotecã În multitudinea de locuri pe unde ne petrecem timpul ca tineri, existã locuri unde prezenþa lui Dumnezeu nu ne convine, aºa cã mai bine Îl lãsãm acasã. (pag. 8)

Izvorul Tãmãduitor de la Sâmbãta

Dumnezeul din buzunar Pãcatele nu stau doar în faptele omului, ci mai ales în sufletul lui. Despre ce înseamnã sã fim supuºi patimii iubirii de bani ºi bunuri ºi ce consecinþe decurg din aceasta aflaþi din pag. 11.

Absenþa lui Dumnezeu De multe ori ni se pare cã Dumnezeu e absent. De ce nu ne rãspunde Dumnezeu la întrebãri ºi de ce nu Îi simþim prezenþa? (pag. 13)

Editorial de Pr. Cãtãlin Teulea

În genunchi Îl cunoºti pe Dumnezeu "Un tânãr studios s-a dus la pãrintele sãu duhovnic sã se spovedeascã ºi a început sã se laude cu cele acumulate de el din lectura cãrþilor, uitând cã pãrintele duhovnic aºtepta de la el mãrturisirea pãcatelor. La finalul spovedaniei tânãrul, fiind un creºtin dornic de îndreptare, a cerut canon. Pãrintele duhovnic i-a spus: <>. Atunci tânãrul îndatã s-a ruºinat, s-a trezit din reveria mândriei ºi i-a cerut iertare cu lacrimi pãrintelui." Vrem Taborul, Lumina Învierii, fãrã a

(pag. 3) trece prin Golgota despãtimirii, prin lacrima rugãciunii, osteneala postului, bucuria faptelor bune. Cine a rãzbãtut, îngenuncheatã, pânã la poalele Crucii de pe Golgota, dacã nu Iubirea prezentã acolo prin Maica Domnului ºi Sf. Apostol Ioan, numit Apostolul iubirii? Mulþi dintre noi ne-am spovedit în Postul Sfintelor Paºti unii din obiºnuinþã, alþii din conºtiinþã dar câþi dintre noi am simþit cã, într-adevãr, Hristos a înviat în viaþa noastrã? E nevoie deci de perseverenþa, jertfa, consecvenþa vieþii noastre în dragostea, dorul dupã Dumnezeu, pe care le experiem în rugãciunea adâncã a inimii noastre. Sã-L simþim pe Hristos cã ne-a atins ochii cu lacrima Sa ºi prin aceasta vom "vedea lumina cea adevãratã". Pãrintele Arsenie Boca spune atât de profund: "Nu putem intra în Împãrãþia în care nu am trãit încã de pe pãmânt". Nu vom putea deci intra în Împãrãþia lui

Dumnezeu dupã moarte, dacã nu intrãm încã din viaþa aceasta. ªi unde este intrarea în aceastã Împãrãþie a lui Dumnezeu pe pãmânt, dacã nu în Bisericã tinda raiului, dar ºi în inima noastrã, unde stã ascuns Hristos în mod tainic încã de la Botez? Fiecare dintre noi fuge de rana sa, de nimicnicia din el, pânã ce-L întâlneºte pe Cel ce vindecã toatã rana, toatã durerea: Hristos, Domnul Iubirii. În Bisericã "afli cã exiºti", ne spune Petre Þuþea. Hristos a intrat prin uºile încuiate, arãtându-Se ucenicilor Sãi dupã Înviere. Sã intrãm ºi noi în cãmara sufletelor noastre, fãcându-I loc în ea ºi Musafirului care bate la uºã. Trecând prin efortul ºi durerea curãþirii ºi iertãrii, vom simþi ºi Bucuria Învierii, Îl vom putea pipãi pe Hristos, cu simþirea rugãciunii noastre, strigând, îngenuncheaþi de minunea Învierii, asemenea lui Toma: "Domnul Meu ºi Dumnezeul Meu!"

CMYK

2

Viaþa în Hristos

Împreunã, de Înviere Anul acesta, fãgãrãºenii au avut ocazia sã participe la un eveniment deosebit. La sugestia Înalt Preasfinþitului Mitropolit Laurenþiu al Ardealului, dupã slujba Vecerniei din ziua de Paºti, preoþii ºi credincioºii de la bisericile din Fãgãraº au mers în pelerinaj pânã la catedrala din centrul oraºului. REÎNVIEREA UNEI TRADIÞII VECHI. A devenit o tradiþie în Biserica noastrã ca la unele mari praznice sã se facã astfel de procesiuni care întãresc comuniunea ºi solidaritatea între oameni. Bunãoarã în Fãgãraº, de Boboteazã, preoþii ºi credincioºii de la toate bisericile din oraº merg în pelerinaj - cu prapori, preoþii îmbrãcaþi în veºminte ºi cântând troparul Botezului la lacul Cetãþii, unde se desfãºoarã sfinþirea cea mare a apei. Foarte cunoscut a început sã devinã ºi pelerinajul de Florii, care se desfãºoarã mai ales în oraºelereºedinþã de episcopii. Aceste procesiuni constituie o reînviere a unei tradiþii din

Pelerinajul este o tradiþie veche, practicatã ºi în alte þãri ortodoxe

secolele III-IV, prezentã la Ierusalim, Constantinopol ºi în alte oraºe. FÃGÃRúENI LA TESALONIC. Asemenea pelerinaje se fac ºi în alte þãri ortodoxe. În Vinerea Patimilor de anul acesta, un grup de profesori din oraºul nostru, aflaþi într-o excursie în Grecia, au fost martorii unui astfel de eveniment des-

de tineri talentaþi din oraºul Victoria, coZile de sãrbãtoare grup ordonat de pãrintele OcSmãdu, care a pentru Comuna Pãrãu tavian realizat un spectacol de Pentru întreaga comunitate a localitãþii Pãrãu, sãrbãtoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, precum ºi Sâmbãta din Sãptãmâna Luminatã au avut o semnificaþie aparte, fiind marcate de o serie de evenimente religioase ºi socio-culturale. În ziua de 23 aprilie, biserica din Pãrãu ºi-a sãrbãtorit hramul: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Slujba a debutat cu Sfânta Liturghie, urmatã de un Te-Deum, oficiate de pãrintele paroh Laurenþiu Urian, împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi din localitãþile învecinate. În continuare, cei prezenþi au putut admira în naosul bisericii o expoziþie de icoane pe sticlã cu tematicã pascalã, evocând scene din Duminica Floriilor pânã la Izvorul Tãmãduirii. La acest eveniment a participat ºi domnul Adrian Valusescu, directorul Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Braºov, dar ºi alþi oameni de culturã din cadrul acestei instituþii. Ceremoniile s-au încheiat cu un impresionant moment artistic, oferit de un

bãtut toaca. Spre desãvârºirea acestor sãrbãtori, în Sâmbãta din Sãptãmâna Luminatã locuitorii Comunei Pãrãu, în frunte cu primarul comunitãþii, domnul Mihai Popeneciu, au îmbrãcat din nou straiele de sãrbãtoare, pentru a-l întâmpina, cu mult entuziasm, pe Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, aflat pentru prima datã în aceastã localitate. Alãturi de un sobor de preoþi din Þara Fãgãraºului, în frunte cu pãrintele protopop Ioan Ciocan, PS Andrei a sãvârºit Taina Sfintei Liturghii, în cadrul cãreia i-a acordat pãrintelui paroh Laurenþiu Urian, pentru activitatea ºi eforturile sale deosebite în slujba Bisericii, distincþia de sachelar. Dupã finalizarea slujbei, înaltul ierarh a vizitat sediul primãriei ºi casa parohialã, fiind plãcut impresionat de frumuseþea locurilor ºi a portului popular, pe care sãtenii din Pãrãu îl îmbracã cu mândrie în zilele de sãrbãtoare. Diac. Claudiu Pãun

fãºurat în Tesalonic. Dupã slujba Prohodului, preoþi slujitori ºi credincioºi de la Catedrala "Sf. Dumitru", purtând Sfântul Epitaf, frumos împodobit cu flori multicolore, dar având ºi o Sfântã Cruce de dimensiuni mari însoþitã de icoanele Maicii Domnului ºi Sf. Ioan Evanghelistul, au pornit în pelerinaj prin oraº (foto). Oaspeþii români au remarcat prezenþa multor tineri în convoi, ordinea desãvârºitã în coloanã, intonarea unor cântãri potrivite momentului ºi prezenþa poliþiºtilor, care supravegheau trecerea creºtinilor în condiþii de trafic intens. La un moment dat coloana s-a întâlnit cu o altã coloanã, pornitã în aceleaºi condiþii, de la altã bisericã. Cele douã mase de oameni s-au oprit, preoþii s-au îmbrãþiºat, s-a citit o Sfântã Evanghelie ºi apoi fiecare coloanã ºi-a urmat drumul sãu. COMUNIUNE DE CREDINÞÃ. La Biserica "Sf. Nicolae" (Brâncoveanu) din Fãgãraº, Vecernia din ziua de Paºti s-a sãvârºit afarã, la altarul nou construit în curtea bisericii. La sfârºitul slujbei, preoþii slujitori ºi credincioºii prezenþi s-au îndreptat în coloanã spre catedrala din centru. Din zeci de piepturi rãsuna cu bucurie "Hristos a înviat din morþi…". În faþa catedralei, s-au întâlnit cu preoþii ºi credincioºii de la celelalte biserici. Preoþii, în sobor, au sãvârºit o slujbã de mulþumire, iar pãrintele protopop Ioan Ciocan a þinut o cuvântare la acest ceas de praznic. S-a intonat de mai multe ori imnul pascal, în acordurile cãruia cei prezenþi au înconjurat catedrala, însufleþiþi de bucuria Învierii ºi a comuniunii întru credinþã. "Pelerinajul, spunea cu o anumitã ocazie Prea Fericitul Pãrinte Patriarh Daniel, ne elibereazã de monotonie ºi de izolare, întrucât dã naºtere unui eveniment nou în cetate, un eveniment de bucurie ºi sãrbãtoare. El constituie o comuniune în procesiune, o adunare în miºcare, simbol al Bisericii în misiune, care prin rugãciune ºi prin cântare cheamã binecuvântarea lui Dumnezeu asupra oraºului întreg." Pr. Marcel Dobrea Biserica Sf. Nicolae, Fãgãraº

Eveniment

3

de energie sexualã; Izvorul Tãmãduitor de la Sâmbãta risipã abuzurile pot dãrâma. 5. Sã ai concepþie de viaþã Bucuria Învierii s-a prelungit ºi anul acesta în Þara Fãgãraºului prin sãrbãtorirea celui de-al doilea hram al Mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus. Vineri, 24 aprilie, în ziua prãznuirii Izvorului Tãmãduirii, preoþi ºi credincioºi din întreaga þarã, într-o atmosferã de mare sãrbãtoare, s-au adunat pentru a se bucura de darurile pe care le revarsã Maica Domnului asupra celor care o cinstesc. SFINÞIREA APEI. Aceastã zi frumoa- Deci credinþa autenticã nu sã de primãvarã a început în curtea mãnãs- se bazeazã pe împlinirea matirii în care s-au adunat mii de credincioºi gicã a unei dorinþe prin rosprin oficierea slujbei de sfinþire a apei de cã- tirea unei rugãciuni, ci prin tre Înalt Preasfinþitul Pãrinte Laurenþiu încredinþarea întregii noasStreza, Mitropolitul Ardealului, alãturi de tre vieþi lui Dumnezeu. PROGRAM DUHOVNICESC. PãPreasfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºeanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu- rintele ne-a pus din nou în atenþie progralui, înconjuraþi de un numeros sobor de mul duhovnicesc pe care îl recomandã diaconi ºi preoþi din întreaga þarã. Dupã bi- creºtinilor: 1. Sã mergi la bisericã în zilele de necuvântarea credincioºilor revãrsatã prin stropirea cu apã sfinþitã, ierarhii, slujitorii duminicã ºi sãrbãtoare. 2. Sã te rogi dimineaþa, seara ºi la masã. ºi credincioºii s-au îndreptat spre altarul de 3. Sã citeºti în fiecare zi douã capitole varã al mãnãstirii construit la umbra fagidin Noul Testament. lor, unde s-a sãvârºit Sfânta Liturghie. 4. Sã îþi pãzeºti mintea de gândurile HIROTONII. La bucuria participãrii la Sfânta Liturghie s-a adãugat anul acesta ºi rele prin rostirea cât mai deasã a rugãciubucuria de a participa la douã hirotonii. nii: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui DumÎnalt Preasfinþitul Laurenþiu l-a hirotonit nezeu, miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul". 5. În zilele de post sã mãnânci mânpe ierodiaconul Mihail în treapta de preot, devenind astfel ieromonah, iar monahul care de post. La acest program, care constituie baza Epifanie a fost hirotonit diacon de cãtre Preasfinþitul Andrei, devenind ierodiacon, vieþii unui creºtin, Pãrintele Teofil a adãuîmbogãþind astfel soborul slujitorilor gat alte cinci recomandãri, ale Pãrintelui Arsenie Boca: Mãnãstirii Brâncoveanu. 1. Oxigen - sã trãieºti în aer cât mai curat. PREDICà CU VALOARE TESTA2. Glicogen - sã ai o hranã echiliMENTARÃ. În mijlocul acestui sobor de preoþi slujitori a fost prezent ºi duhovnicul bratã, nici prea multã, nici prea puþinã. 3. Somn - Pãrintele Arsenie recomanmãnãstirii, Pãrintele Teofil Pãrãian, cel care a þinut o frumoasã ºi miºcãtoare da cel puþin 6 ore de somn continuu într-o zi. 4. Sã-þi pãstrezi hormonii - sã nu faci predicã. Pãrintele Teofil ºi-a construit cuvântul de învãþãturã rãspunzând la întrebarea: Ce aþi spune oamenilor dacã aceasta ar fi ultima predicã? Duminica Mironosiþelor a reprezentat Astfel, pãrintele a dat cuvintelor sale o o sãrbãtoare aparte pentru credincioºii valoare testamentarã, dorind sã ne punã la Parohiei Perºani, fiind marcatã de vizita inimã câteva idei de bazã: Preasfinþitului Andrei Fãgãrãºeanul. "credinþa noastrã este despovãrãÎn biserica satului, cu hramul "Sfinþii toare ºi mântuitoare" Arhangheli Mihail ºi Gavriil", PS Andrei "oamenilor, sunteþi fraþi, sã nu vã certaþi!" a sãvârºit Sfânta Liturghie arhiereascã, "Hristos în mijlocul nostru!" - salut la alãturi de pãrintele arhimandrit Ilarion Urs, stareþul Mãnãstirii Brâncoveanu care se rãspunde cu: "Este ºi va fi!" Pãrintele Teofil a atras atenþia asupra Sâmbãta de Sus, pãrintele protopop Ioan faptului cã în general oamenii, când merg Ciocan ºi un sobor de preoþi ºi diaconi. Al doilea moment important al zilei a sã cearã o povaþã, întreabã: „Ce rugãciune trebuie sã fac ca sã mi se împlineascã cutare fost prilejuit de Taina Sfântului Botez, lucru?“ În acest fel noi uitãm cã în fiecare sãvârºit pruncului Teodor, cel de-al doilea slujbã, la îndemnul preotului: Pe noi înºine fiu al pãrintelui Dorin Cristea, parohul ºi toatã viaþa noastrã lui Hristos Dumne- localitãþii Perºani. Poposind adesea în mijlocul credinzeu sã o dãm! noi rãspundem: Þie, Doamne!

J J J J J K K K K

K

creºtinã - adicã sã nu umbli dupã alte concepþii de viaþã: yoga, zen etc. Pãrintele Teofil a încheiat spunând cã, dacã vom împlini aceste lucruri, se va bucura de noi ºi Maica Domnului, care este Izvorul tãmãduirii, ºi Domnul Hristos, Care îi binecuvânteazã pe cei care Îl binecuvânteazã. IZVOARELE MAICII DOMNULUI. Dupã terminarea Sfintei Liturghii ÎPS Laurenþiu a rostit un scurt cuvânt, amintindu-ne originea sãrbãtorii Izvorul Tãmãduirii la Constantinopol, unde, prin intermediul apei, Maica Domnului a fãcut ºi face în continuare minuni în viaþa celor credincioºi, fapt pentru care este numitã Izvor al Tãmãduirilor. Prin marea sa bunãtate ºi iubire de oameni, Maica Domnului prelungeºte în zilele noastre izvorul ei de la Constantinopol în toate mãnãstirile care au un izvor, preschimbându-le în izvoare tãmãduitoare. O ZI DEPLINÃ ÎN BUCURIE. Ziua de rugãciune s-a sfârºit cu sãvârºirea Tainei Sfântului Maslu, credincioºii primind binecuvântarea dumnezeiascã ºi prin intermediul untdelemnului sfinþit. Astfel, toþi cei prezenþi s-au întors la casele lor cu binecuvântarea datã prin apa sfinþitã ºi prin ungerea cu untdelemn sfinþit, cu bucuria primirii Trupului ºi Sângelui Mântuitorului dat la Sfânta Liturghie, cu dorinþa de a fi mai buni creºtini, împlinind poveþele mai-marilor noºtri duhovniceºti, cu convingerea cã Maica Domnului este tãmãduitoarea sufletelor ºi a trupurilor noastre. Pr. Ovidiu Bostan

Preasfinþitul Andrei la Perºani

= = =

cioºilor din satele Þãrii Fãgãraºului, PS Andrei Fãgãrãºeanul a fost întâmpinat ºi la Perºani cu multã dragoste ºi entuziasm, rãsfrângând asupra tuturor celor prezenþi, preoþi ºi mireni, bucurii duhovniceºti ºi arhiereºti binecuvântãri. Diac. Claudiu Pãun

4

Actualitatea religioasã

Lumina de la Ierusalim a luminat anul acesta ºi Þara Fãgãraºului

Veniþi de luaþi luminã!

vântarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a se împlini acest lucru, o delegaþie a Bisericii noastre, în frunte cu Acestea sunt cuvintele cu care începe slujba celui mai mare Praznic al ortodoc- Preasfinþitul Varsanufie Prahoveanul, ºilor de pretutindeni - Învierea Domnului. Puþini credincioºi ºtiu însã care este sem- Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucunificaþia acestor cuvinte. Dorind sã descoperim originea lor, ajungem la o adevãratã reºtilor, s-a deplasat la Ierusalim, de unde, cu ajutorul unei aeronave speciale, a adus ºi unicã minune dumnezeiascã ce se petrece an de an la Mormântul Sfânta Luminã la Bucureºti în seara zilei Sfânt al Mântuitorului Iisus Hristos din Ierusalim, ºi anume minunea de 18 aprilie 2009. pogorârii Sfintei Lumini. Ceremonia Focului Sacru sau a Sfintei Lumini are loc în fiecare an în Sâmbãta "Darul ceresc" Mare la amiazã ºi se desfãºoarã dupã un în Þara Fãgãraºului ritual bine stabilit. Prin grija ºi cu binecuvântarea Înalt Coboarã din cer, Preasfinþitului Laurenþiu, ,,darul pascal al cerului" a fost împãrtãºit ºi credincioºilor ca un fulger puternic din Arhiepiscopia Sibiului ºi deci ºi creÎn Sãptãmâna Patimilor, vineri seara, dincioºilor din Protopopiatul Fãgãraº. Un dupã slujba Prohodului Domnului, Patriarelicopter s-a deplasat de la Braºov la Aerohul ortodox al Ierusalimului intrã ºi presarã portul Internaþional ,,Henri Coandã " îmvatã pe lespedea Sfântului Mormânt. Apoi preunã cu doi preoþi, de unde au luat Luvine câte un delegat din partea fiecãrei Bisemina în seara zilei de 18 aprilie. Ulterior, rici oficiale: ortodoxã, armeanã, romanocu ajutorul acelui elicopter, Sfânta Luminã catolicã ºi coptã, care alãturi de poliþia locaa ajuns la Braºov ºi apoi la Sibiu. lã controleazã cripta, sting toate candelele Pe aeroportul din Sibiu, în aºteptarea ºi sigileazã intrarea în Sfântul Mormânt. Sfintei Lumini s-au strâns mai mulþi preoþi În ziua de sâmbãtã, în jurul amiezii, din Sibiu ºi din împrejurimi ºi pãrinþii proPatriarhul este condus de doi diaconi în focul ceresc este imaterialã ºi ca atare nu topopi din Arhiepiscopia Sibiului, în frunfaþa Sfântului Mormânt, unde sub supra- arde, iar credincioºii îºi ating faþa, mâinile te cu Înalt Preasfinþitul Pãrinte Mitropolit vegherea delegaþilor armeni, catolici ºi copþi, ºi hainele spre binecuvântare. este controlat de poliþia localã necreºtinã, Un lucru demn de precizat este cã Lu- Laurenþiu ºi cu Preasfinþitul Pãrinte Andrei pentru a nu avea vreo sursã de foc. Urmea- mina Sfântã nu se pogoarã decât de Paº- Fãgãrãºeanul. Protopopiatul Fãgãraº ºi zã ruperea peceþilor, iar Patriarhul dupã ce tele Ortodox ºi numai la ortodocºi. Ori de Þara Fãgãraºului au fost reprezentate de spune: "Sã ne rugãm sã vinã Sfânta câte ori ceilalþi au încercat sã fie ei benefi- pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi de domLuminã!", însoþit de un arab musulman, ciarii pogorârii Sfintei Lumini, tentativele nul primar Sorin Mãnduc, care s-au deintrã în Sfântul Mormânt. În bisericã lor au eºuat lamentabil. Astfel cã aceastã plasat la Sibiu alãturi de trei pãrinþi ºi doi începe în acel moment slujba Vecerniei minune este un argument în plus care do- credincioºi. Cu toate cã aºteptarea a durat câteva Mari, iar miile de pelerini, veniþi din toate vedeºte cât se poate de clar cã existã o sinore, primirea Sfintei Lumini a fost una colþurile lumii, se roagã înfioraþi de emoþia gurã credinþã capabilã sã ofere oamenilor emoþionantã, preoþii participanþi cântând aºteptãrii focului sacru. Patriarhul, înge- garanþia vieþii veºnice. nunchiat ºi el în faþa Mormântului, se Lumina a ajuns ºi în România stihira: "Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudã în ceruri ºi pe noi pe roagã fierbinte sã se coboare Sfânta Lupãmânt ne învredniceºte cu inimã curatã Învierea Mântuitorului creeazã în minã. La un moment dat, prin cupola cea sã Te mãrim". Înalt Preasfinþitul a oferit noi, creºtinii, an de an, o stare sufleteascã mare a Bisericii, coboarã ca un fulger puternic Sfânta Luminã, aprinzând vata de deosebitã, o bucurie duhovniceascã pe apoi Sfânta Luminã tuturor protopopilor ºi pe Mormântul Domnului, candelele din care n-o poate produce în om niciun alt preoþilor prezenþi, care au plecat ulterior altarul Bisericii Mari ºi multe din fapt, niciun alt sentiment, nicio emoþie spre parohiile lor. La Fãgãraº, Lumina Sfântã a ajuns în din cele ce pot încerca sufletul nostru. lumânãrile credincioºilor. Aceastã bucurie ce izvorãºte din Mor- jurul orei 23.20, pãrintele protopop Ioan Foc care nu arde mântul lui Hristos a fost sporitã anul Ciocan oferind-o preoþilor din ProtopopiaCu mâinile goale, Patriarhul adunã acesta de aducerea în þara noastrã a tul nostru, care aºteptau ,,darul ceresc" în vata aprinsã ºi o aºeazã în douã cupe, apoi, Sfintei Lumini de la Ierusalim, oferindu- Catedrala Sfântul Ioan Botezãtorul din ieºind în faþa Sfântului Mormânt cu douã ni-se astfel posibilitatea sã ne împãrtãºim centrul oraºului. Astfel, credincioºii din mãnunchiuri a câte 33 de lumânãri, ros- ºi noi din acest dar minunat fãcut de Þara Fãgãraºului au putut petrece acest teºte cu glas înalt de trei ori: ,,Veniþi de Dumnezeu Bisericii Ortodoxe, ºi prin ea praznic luminat al Învierii Domnului cu ºi luaþi luminã!" Întreaga Bisericã se pre- întregii lumi. mai mare bucurie duhovniceascã. schimbã rapid într-o mare de flãcãri, cãci Fie ca Lumina Sfântã izvorâtã din MorIniþiativa acestei acþiuni a avut-o Prea fiecare pelerin aprinde câte un mãnunchi Fericitul Pãrinte Patriarh Daniel, fiind de mântul lui Hristos sã ne fie tuturor izvor de de 33 de lumânãri subþiri. Timp de 2-3 fapt prima datã când Sfânta Luminã a credinþã ºi speranþã. Hristos a înviat! minute, flacãra lumânãrilor aprinse din fost adusã în þara noastrã cu binecuArhid. Nicolae Lie

CMYK

Dialoguri

5

„Chiar dacã postul trupesc a trecut, trebuie sã ducem mai departe postul duhovnicesc“ Perioada dintre Paºti ºi Rusalii, numitã ºi a Penticostarului (dupã cartea de Nume: Pr. Marcel Greavu slujbã care se foloseºte în timpul ei) sau a Cincizecimii (dupã cele 50 de zile care Data ºi locul naºterii: 5 aprilie 1962, despart cele douã mari praznice), este una deosebitã faþã de celelalte ale anului Fãgãraº bisericesc. Mai multe despre ce înseamnã acest rãstimp în viaþa creºtinului l-am Studii: 10 clase generale (1969-1979) întrebat pe pãrintele Marcel Greavu, paroh la biserica "Sf. Treime" din Fãgãraº. la actualul Colegiu Naþional "Radu NePãrinte, de ce este diferitã fleteºti pe care o dobândim în de veghe sau paza gru" din Fãgãraº, apoi Seminarul Teologândurilor ºi a simþi- gic Ortodox din Cluj-Napoca (1979aceastã perioadã faþã de cele- timpul postului? Întrebarea dumneavoastrã rilor, imediat vrãjma- 1984) ºi Facultatea de Teologie din Sibiu lalte? (1985-1989) Aceastã perioadã e cu totul îmi aduce aminte de o întâm- ºul ne atacã ºi ne face Familia: cãsãtorit cu diferitã faþã de celelalte ale a- plare din Pateric, în care un sã cãdem. doamna preoteasã NicoCum ar trebui nului bisericesc, deoarece - aºa cãlugãr e întrebat: "Ce faceþi leta, au 4 copii: Cristina dupã cum Duminica e diferitã acolo, în mãnãstire?" Acesta a sã se comporte creº(17 ani), Maria (14 ani), faþã de celelalte zile ale sãp- rãspuns: "Cãdem ºi ne ridicãm, tinul în perioada Magdalena (9 ani), tãmânii (cel puþin pentru noi, cãdem ºi ne ridicãm, cãdem ºi de dupã Înviere, la Teodor-Emanuel (7 ani) ce sã fim atenþi creºtinii), amintindu-ne de Învie- iarãºi ne ridicãm". Parohia în care De ce cãdem aºa de uºor? pentru ca postul sã rea Domnului - tot aºa am puslujeºte: Fãgãraº, bitea socoti perioada pascalã ca Eu cred cã, în primul rând, da- fie într-adevãr o serica "Sf. Treime" - I.C. pe o adevãratã Duminicã a anu- toritã slãbiciunii firii noastre o- treaptã spre scara Drãguºanu, din 2007 lui bisericesc. Ea e plinã de bucu- meneºti, slãbiciune care e una Raiului, ºi nu doar o pentru tot efortul duhovrie, plinã de pace, plinã de lu- din urmãrile pãcatului strã- treaptã pe care o urcãm minã, exprimate ºi în cântãrile moºesc. În al doilea rând, cred ºi o coborâm iar, dupã ce se nicesc depus în viaþa aceasta. Pentru cã aceastã perioaºi rânduielile de slujbã ale Bi- cã voinþa noastrã nu e destul de terminã postul? Aºa cum spuneam la înce- dã se caracterizeazã cel mai sericii, ºi reprezintã pentru creº- întãritã pentru a sta neînfricatã tini o "primãvarã duhovniceas- în faþa ispitelor ºi a amãgirilor put, cred cã fiecare dintre noi ar bine prin cuvântul "bucurie" trebui sã trãim aceastã perioadã ºi parcã cei care ºtiu cel mai cã", aºa dupã cum anotimpul vrãjmaºului. Postul alimentar reprezintã ca o adevãratã zi de Duminicã: bine sã se bucure sunt copiii, acesta pe care îl parcurgem e cel mai frumos din cursul anului. doar o faþetã a postului deplin, sã primeze eforturile noastre spuneþi-ne ce înseamnã coPerioada pascalã este dife- desãvârºit, pe care ar trebui sã-l duhovniceºti de a fi mai buni, piii într-o familie, pornind de ritã ºi prin faptul cã urmeazã urmãm fiecare dintre noi. Ce e mai iertãtori, de a ne bucura de- la experienþa dumneavoastrã dupã o perioadã cu totul opusã: postul desãvârºit? A posti nu plin de darurile Învierii aduse de familie cu 4 copii. E adevãrat, copiii - mai ales cea a Triodului sau a Postului numai de la anumite alimente de Hristos: bucuria, pacea ºi Mare, perioadã de penitenþã, de ºi bãuturi ameþitoare, ci a posti lumina credinþei, care sã ne cei mici - ºtiu cel mai bine sã plângere a pãcatelor, de pregã- ºi cu cuvântul, a posti ºi cu cãlãuzeascã pe calea mântuirii. trãiascã bucuriile marilor prazPentru ca postul sã fie într-a- nice. Chiar dacã nu înþeleg încã tire pentru întâlnirea cu Hristos privirea, a posti ºi cu auzul ºi Mântuitorul mai întâi în Taina aºa mai departe... Apoi, o altã devãr o treaptã pe scara Raiu- sensurile profund teologice ale Spovedaniei ºi apoi în Taina faþetã a postului deplin este lui, ar fi bine sã urmãm îndem- acestor sãrbãtori, prin jovialiSfintei Împãrtãºanii. Perioada strãduinþa de a dezrãdãcina din nul Sfântului Ioan Gurã de Aur, tatea ºi puritatea sentimentelor aceasta pe care o parcurgem firea noastrã obiºnuinþele rele care ne spune cã, deºi Postul pe care le trãiesc ne "contamiacum reprezintã încununarea sau patimile, ura, invidia, trufia Mare a trecut, trebuie sã rãmânã neazã" ºi pe noi, cei mari, fãtuturor eforturilor duhovni- ºi toate celelalte "buruieni" evlavia. Chiar dacã postul tru- cându-ne sã ne aducem aminte ceºti, pe care fiecare dintre noi care ne otrãvesc sufletul. Pos- pesc a trecut, trebuie sã ducem de propria copilãrie, de felul în ne-am strãduit sã le împlinim tul trebuie neapãrat împletit cu mai departe postul duhovnicesc. care petreceam aceste zile rugãciunea ºi cu milostenia ºi, Sã ne strãduim sã redevenim sfinte. ªi, pentru a le rãsplãti ape parcursul Postului Mare. Cum sã facem sã pãstrãm în sfârºit, toate aceste eforturi nevinovaþi la suflet ca ºi prun- ceste momente de bucurie, noi, rodul acestor eforturi? Pen- duhovniceºti ar trebui îmbrã- cii ("Cãci a unora ca aceºtia pãrinþii, cãutãm sã le facem la este Împãrãþia lui Dumnezeu") rândul nostru mici daruri cu tru cã adesea, chiar dacã am cate în haina smereniei. A posti înseamnã a veghea ºi sã nu uitãm cã numai "Cei prilejul acestor sãrbãtori. Astfel progresat puþin duhovniceºte, dupã Paºti recãdem la ni- asemenea unui soldat pus în curaþi cu inima vor vedea pe se realizeazã sau se complevelul de dinainte, intrãm din postul de gardã, aºa cum ne Dumnezeu"; Îl vor vedea atât teazã un cerc al bucuriei în fienou în grijile zilnice faþã de spunea atât de frumos un eme- aici pe pãmânt, prin pãzirea po- care familie, indiferent de nu"cele lumeºti". De ce cãdem rit preot profesor de la Faculta- runcilor Sale ("Dumnezeu stã mãrul copiilor ce-i aparþin. aºa de uºor din starea de ru- tea de Teologie din Sibiu. ascuns în porunci"), cât mai ales Interviu realizat de gãciune ºi atenþie la cele su- Atunci când abandonãm starea în viaþa veºnicã, ca o rãsplatã Natalia Corlean

CMYK

6

Catehism pe înþelesul tuturor

Simbolul de credinþã (V) Dacã, în general, moartea aºterne tãcere peste trupurile îngropate, rãmânând sã vorbeascã doar faptele, cu trupul mort al lui Hristos s-a întâmplat altceva: dupã trei zile de ºedere în mormânt, timp în care S-a pogorât în adâncul întunericului, la iad, Hristos a înviat biruitor, învãluind lumea în luminã.

Articolul al V-lea "ªi a înviat a treia zi, dupã Scripturi"

Una din fricile existenþiale Vreme de mii de ani, omul a trãit bucurându-se de viaþã, dar ºi înfruntându-ºi fricile, ca de exemplu frica de întuneric, frica de singurãtate, frica de moarte, frica de cutremur, frica de câini sau de ºerpi, frica de a nu dezamãgi, frica de bãtrâneþe etc. Dintre toate acestea, frica de moarte este una din cele mai grave ºi mai rãspândite ºi a preocupat dintotdeauna ºtiinþa ºi religia.

Ce trebuie sã ºtim despre

Hristos a murit

ªtim cã Mântuitorul Hristos a fost omorât prin rãstignire pe cruce. Acest lucru a fost verificat de cãtre un soldat roman (Longinus), care I-a strãpuns coasta cu suliþa; din ea au þâºnit "sânge ºi apã", semn al morþii, dupã cum atestã ºi cercetãrile medicale care spun cã, dacã la Pogorârea la iad puþin timp dupã o moarte violentã se face Intervalul de timp dintre moarte ºi îno puncþie în inimã, þâºneºte sânge ºi apã. viere nu a fost un "timp mort", ci momenÎnvierea spiritualizeazã materia tul întâlnirii Lui cu cei morþi, începând de la Adam pânã în contemporaneitate. CoMormântul sãpat de oameni nu a putut borârea în împãrãþia morþilor este un act de þine trupul lui Dumnezeu, iar Domnul putere dumnezeiascã ºi de iubire pentru mai întâi pãcatele, acestea cei care erau þinuþi în întuneric ºi care din urmã fiind de cele mai aºteptau mântuirea, care nu era posibilã. multe ori cauza celor din- Iconografia ortodoxã surprinde foarte tâi. Din acest motiv, frumos acest lucru, zugrãvindu-L pe înainte de Sf. Maslu este Hristos Care îi prinde pe Adam ºi pe Eva recomandat ca cel ce doreºte sã se de mâini ºi îi smulge din adâncul întunebucure deplin de efectele acestei ricului, sfãrâmând legãturile (lanþurile) Taine sã se spovedeascã. pãcatului ce-i fãceau neputincioºi. În prima parte a Maslului auzim "Dupã Scripturi" de mai multe ori rugãciunea "Stãpâne Hristoase, Milostive, miluieºte Cuvintele "dupã Scripturi" (= dupã ºi tãmãduieºte pe robii Tãi". Este cum a fost scris) ne aduc aminte cã istostrigãtul omului cãzut în pãcat, care ria mântuirii a fost prezisã dinainte de doreºte cu ardoare harul lui Dumcãtre Dumnezeu prin prooroci, care sub nezeu, aºteptând de la El milã, ajutor ºi tãmãduire sufleteascã ºi trupeascã. inspiraþia Duhului Sfânt au vestit dinainte Partea a doua a Maslului - ºi cea cele ce urmau sã se petreacã (a se citi capitolul 53 de la Isaia). mai importantã - este alcãtuitã din: rugãciunea pentru sfinþirea unt5 Bucuria, care þine de Înviere, delemnului, care se rosteºte de ºapte ori; deschide ºi încheie Evanghelia 57 texte din Epistolele Noului Atunci când Arhanghelul Gavriil îi Testament vesteºte Fecioarei Maria naºterea lui 57 texte din Evanghelii îi spune "bucurã-te cea plinã de 57 rugãciuni prin care se cere mila Mesia, har" (Luca 1, 28), urmând ca la vremea lui Dumnezeu ºi harul Sãu iertãtor, pe care le dobândim în special prin ungerea potrivitã lumea sã audã cântarea îngerilor deasupra staulului unde S-a nãscut cu untdelemn sfinþit. Evanghelia care se deschide la sfâr- Domnul: "Slavã întru cei de sus lui ºitul Maslului nu trebuie privitã ca un Dumnezeu ºi pe pãmânt pace, între obiect magic. Ea se þine deschisã dea- oameni bunãvoire" (Luca 2, 14). Dupã supra capetelor, simbolizând "mâna cea Înviere, Iisus Însuºi le spune femeilor caputernicã ºi tare a lui Dumnezeu", ce se re cãutau trupul lui mort: "Bucuraþi-vã!" pogoarã cu dragoste peste cei care s-au (Matei 28, 9). Bucuria þine de sensul prim rugat. Nu se fac interpretãri cu privire la ºi profund al vieþii, iar Învierea lui locul unde a fost deschisã, acest lucru Hristos ne aratã cã bucuria þine ºi de ceea fiind ghicitorie. ce urmeazã dupã moarte. Pr. Ion Tãrcuþã Pr. Adrian Magda

Taina Sfântului Maslu

Din Duminica Tomii ºi pânã dupã Rusalii, în unele zone din Þara Fãgãraºului existã obiceiul sã se facã aºa numitul "maslu de hotar". Prin aceastã denumire se înþeleg rugãciunile pe care le fac preoþii dintr-un cerc misionar la bisericã, în ogrãzi sau la troiþele din marginea satului pentru hotar, însoþite de sãvârºirea Tainei Sfântului Maslu. Ziua în care se face "maslu de hotar" a devenit astãzi o adevãratã sãrbãtoare a satului, cãci vin acasã toþi fiii satului stabiliþi în împrejurimi. Despre Taina Sfântului Maslu trebuie sã ºtim cã este una din cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii, destinatã dobândirii sãnãtãþii trupeºti ºi sufleteºti. Are un pronunþat caracter de pocãinþã: ne rugãm lui Dumnezeu sã tãmãduiascã bolile trupeºti, iertându-ne

Hristos înviind din morþi nu numai cã distruge mitul morþii, ci deschide un nou drum: acela spre nestricãciune. Moartea þine de stricãciune, în înþelesul cã materia nu este veºnicã, ci are legile ei, printre care ºi aceea de a se degrada, de a se descompune cu trecerea timpului. Învierea þine de nestricãciune, în sensul cã trupul înviat al Domnului se spiritualizeazã ºi, cu toate cã îºi pãstreazã forma de mai înainte, are alte legi ºi altã consistenþã. De aceea Hristos înviat intrã cu trupul prin uºile încuiate, nemaifiind oprit de legile firii de dinainte de moarte.

Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei

7

ºi a slujirii aproapelui. Sfântul Serafim din Viriþa (1866-1949) - mului Dupã ce a luat blagoslovenie de la duhovnic ºi dupã ce s-a sfãtuit cu soþia lui, Vasile a fost tuns în monahism cu numele de Varnava la Lavra Dacã în România cuvântul stareþ îl desemneazã pe cel care conduce administrativ sau Sfântului Alexandru Nevski, în anul economic o mãnãstire, în Grecia sau în Rusia stareþul este un pãrinte duhovnic 1920. Soþia lui a intrat ºi ea în monaîmbunãtãþit, iluminat de Duhul Sfânt, care organizeazã viaþa duhovniceascã a unei hism, primind numele de Cristinamãnãstiri. Spiritualitatea ortodoxã rusã este caracterizatã prin tradiþia stareþilor sau a Serafima la Mãnãstirea Novodevicie. pãrinþilor duhovniceºti. Aceºtia aveau un rol decisiv în viaþa Bisericii, prin povãþuirea ieLucrarea lui Dumnezeu cu plãrarhilor, a monahilor din obºte, a clericilor ºi a mirenilor. Principalele centre ale cutul Lui, Varnava, în acele vremuri stareþilor ruºi sunt Lavra Pecerskaia din Kiev, Lavrele Varlaam ºi Solovãþ din nordul de mare teroare, a fost aceea de marRusiei, Lavrele Sarov - Diveevo ºi Optina, Lavra Sfântului Alexandru Nevski din Sankt tiriu prin ajutorarea credincioºilor, Petersburg ºi Lavra Sfântului Serghie din Radonej. Stareþii erau oameni harismatici, nu de mucenicie prin sânge. În jurul mari nevoitori, practicau rugãciunea neîncetatã, erau vãzãtori de Dumnezeu, rugãtori lui au fost omorâþi sau închiºi pentru împreunã cu sfinþii ºi cãlãuzitori pentru credincioºi. Unul dintre aceºti Bãtrâni duhovnici, mãrturisirea credinþei ortodoxe 8100 care a ajutat poporul rus în timpul prigoanei comuniste, a fost stareþul Serafim din Viriþa. de ierarhi, preoþi, moANII COPILÃRIEI ºI AI TINEREÞII. la slujbele Bisericii, familia nahi, fãrã a-i socoti pe Sfântul Serafim s-a nãscut în 1866 în satul Muraviev organiza de prazmireni. Dacã, înainte de Ceremovski din regiunea Iaroslav. La nicele împãrãteºti ale Maicii 1918, în Sankt PetersBotez a primit numele Vasile. Pãrinþii sãi, Domnului ºi ale Sfinþilor burg existau 790 de biNicolae ºi Hionia Muraviev erau þãrani mese cu mâncãruri, la care îi serici, 1700 de preoþi, evlavioºi ºi au reprezentat pentru fiul lor invita pe sãracii înfometaþi. 16 mãnãstiri ºi 1629 de modele de creºtini ortodocºi practicanþi. Profesional, tânãrul Vamonahi, în iunie 1941 De la ei, tânãrul Vasile a învãþat sã se sile a reuºit sã avanseze pânã mai existau doar 8 biseroage, sã posteascã, sã citeascã din scrie- la funcþia de responsabil ºef rici, iar mãnãstirile furile sfinte ºi sã participe la Sfânta Liturghie la magazinul la care lucra. seserã închise toate. prin Împãrtãºirea cu Trupul lui Hristos. Aceasta s-a datorat memoDupã ce a parcurs Când avea numai 10 ani, tatãl sãu a riei sale uimitoare, inteligentoate treptele ascultãrii, adormit întru Domnul. Astfel, el a devenit þei ºi spiritului practic în pãrintele Varnava a cel care trebuia sã câºtige bani ºi sã aibã administrarea afacerilor. Duprimit, în anul 1926, grijã de mama lui. Un vecin l-a luat pe pã ce s-a cãsãtorit, a reuºit sã marea schimã îngereasVasile cu el la Sankt Petersburg ºi i-a gãsit îºi deschidã propriul magacã. A luat un nou nume o slujbã ca vânzãtor într-o prãvãlie. Banii zin, care se ocupa cu livrarea ºi vânzarea - Serafim - în cinstea Sfântului Serafim din pe care îi primea ca salariu îi împãrþea în blãnurilor. Datoritã experienþei ºi a legã- Sarov, la care avea mare evlavie. În motrei: cea mai mare parte o trimitea mamei turilor negustoreºti acumulate, tânãrul mentul în care a fost numit stareþ, a început lui, o altã parte o dãdea ajutor pentru comerciant a reuºit sã-ºi extindã afacerea sã izvorascã roadele Duhului Sfânt oamenii nevoiaºi ºi pentru construirea bi- în exterior, în þãri precum Germania, dragoste, discernãmânt, tãmãduire de boli, sericilor ºi partea cea mai micã o pãstra Anglia, Austro-Ungaria. Astfel, Sfântul înainte-vedere, profeþii - ºi astfel i-a ajutat pentru nevoile lui. A avut un moment în Serafim poate reprezenta un ocrotitor ºi un pe creºtinii care aveau nevoie de întãrire în care a dorit din toatã inima sã devinã mo- model de urmat pentru comercianþii credinþã. nah ºi a mers la Lavra Sfântului Alexan- ortodocºi din vremurile noastre. El îºi SFÂNTUL DIN VIRIÞA. În Biserica Rusã dru Nevski sã discute cu stareþul de acolo. alegea cu atenþie colaboratorii ºi, întot- duhovnicul ºi cel care se spovedeºte stau Acesta l-a sfãtuit sã nu facã voia lui, ci sã deauna, voia ca aceºtia sã fie ortodocºi în picioare în faþa analogului cu icoanã ºi rãmânã în lume, sã facã fapte bune, sã se credincioºi. Din aceastã cauzã, legãtura cruce. Sfântul Serafim stãtea la spovedacãsãtoreascã, sã-ºi întemeieze o familie, dintre patron ºi angajaþi era caracterizatã nie pe podeaua de piatrã, chiar ºi douã zile sã-ºi creascã copiii ºi, apoi, cu îngãduinþa de duhul iubirii creºtine. De asemenea, ºi douã nopþi fãrã întrerupere. Acest fapt a soþiei sale, sã meargã la mãnãstire. ziua de lucru începea ºi se încheia cu rugã- fãcut sã se îmbolnãveascã la picioare. MeVIAÞA DE MIREAN. Familial, a fãcut as- ciune. În zilele de sãrbãtoare, magazinul dicii i-au recomandat sã meargã la Viriþa, cultare de sfatul pe care l-a primit de la sta- era deschis doar patru ore, dupã Sfânta unde clima era mai blândã. Aici a construreþ ºi în anul 1890 s-a cãsãtorit cu Olga Iva- Liturghie, ºi existau trei zile în care nu se it biserici vii în inimile oamenilor ºi a novna. Au avut 2 copii, pe Nicolae ºi pe lucra deloc, la trei sãrbãtori mari. Astfel, în adormit întru Domnul în 21 martie 1949. Olga. Dupã ce fetiþa a murit, cu blagoslo- zilele de sãrbãtoare, afacerile familiei A fost înmormântat în cimitirul Bisericii venie din partea pãrintelui lor duhovnic Muraviev încetau definitiv. "Icoana din Kazan" din Viriþa ºi de atunci Varnava, au urmat drumul înfrânãrii în VIAÞA DE MONAH ºI STAREÞ. În ultima localitatea a devenit loc de pelerinaj. Sfânviaþa de familie. De asemenea, pe lângã pos- cãlãtorie pe care a fãcut-o datoritã schim- tul Serafim a fost canonizat de cãtre Bisetul din zilele de miercuri ºi vineri, au adãu- burilor comerciale în Grecia, dupã ce a rica Ortodoxã Rusã în august 2000, cu gat ºi postul din ziua de luni. Alãturi de vizitat Sfântul Munte Athos, Vasile a hotã- ziua de prãznuire pe 21 martie. participarea la diferite acte de filantropie, rât cã a venit vremea sã ia calea monahisEufemia Toma

ocrotitorul comercianþilor ortodocºi

8

Fii tânãr cu Hristos

Hristos e prezent chiar ºi în discotecã - scrisoare cãtre un tânãr drag Mã gândeam astãzi la tine ºi la prietenii tãi. Eu chiar cred cã poþi cunoaºte un om dupã prietenii pe care îi are, iar în zilele noastre, tehnologia ne permite sã avem liste imense de prieteni pe internet, în special pe Messenger. E de-ajuns sã dai un “add” ºi grupul de prieteni se lãrgeºte. Mã întrebam însã, câþi dintre aceºtia îþi sunt cu adevãrat prieteni? Pe mulþi dintre ei poate nici nu i-ai vãzut vreodatã, cu alþii poate nici n-ai schimbat o vorbã. Ei doar figureazã acolo, în lista de prieteni de pe mess…, prieteni care la nevoie nu se cunosc. Am observat cã adolescenþii obiºnuiesc sã facã schimb de liste pe Messenger pentru a cunoaºte cât mai multe persoane. Astãzi, când doreºti sã te împrieteneºti cu cineva, îi ceri ID-ul de mess ºi profilul de Hi 5 ca sã înlesniþi comunicarea ºi sã vã cunoaºteþi mai bine. Deseori mã gândesc cã poate cei mai buni prieteni pe care i-ai putea avea nu figureazã în lista ta de mess. De ce? Pentru cã ei vor sã te priveascã în ochi atunci când îþi vorbesc, sã te ia de mânã atunci când îþi este greu ºi sã te cuprindã în braþele lor atunci când eºti necãjit. Cu adevãrat existã, tinere, cineva care ºi-ar dori sã-þi fie prieten, dar care nu-þi va da niciodatã add pe mess. El nu are nevoie de ID-ul tãu de mess pentru a-þi vorbi ºi nici de profilul tãu de Hi 5, pentru cã te cunoaºte mai bine decât te cunoºti chiar tu. Acesta este Hristos. Dacã þi se pare ca El n-are nicio legãturã cu discuþia noastrã despre prieteni, nu te supãra pe mine. Ai rãbdare ºi citeºte scrisoarea pânã la capãt ºi vei vedea cum Hristos poate fi cel mai bun prieten al adolescenþilor. De obicei, tinerii privesc mai rar înspre Dumnezeu. Deseori îi aud spunând cã ei cred în existenþa lui Dumnezeu, dar nu au o relaþie personalã cu El. Îl primesc în viaþa lor ºi-I acceptã prietenia numai atunci când le este greu. În rest… Îl uitã. Gândeºte-te, tinere drag! Tu de câte ori nu L-ai uitat pe Dumnezeu? Îl laºi acasã când pleci la discotecã, Îl alungi de lângã tine când te întâlneºti cu grupul de amici ºi-L uiþi în camera ta când pleci sã te întâlneºti cu prietenul/prietena. El, Hristos, e cumva… într-un fel care

CMYK

te stânjeneºte. Nu-L poþi lua cu tine în lume, pentru cã lumea e prea trufaºã pentru smerenia Lui, prea violentã pentru blândeþea Lui, prea murdarã pentru curãþia Lui ºi prea superficialã pentru desãvârºirea Lui. El nu e de aici, iar noi… suntem din lume. De Hristos ai timp numai atunci când îþi bate la uºã vreun examen, când te cerþi cu pãrinþii sau cu prietenii. "Eu sunt viþa, voi sunteþi mlãdiþele. Uneori trec ºi sãptãmâni pânã sã-I spui o Cel ce rãmâne întru Mine ºi Eu în el, vorbã. Da, ai timp pentru El numai atunci acela aduce roadã multã, cãci fãrã Mine când eºti singur ºi apãsat de probleme. nu puteþi face nimic." (Ioan 15, 5) Ai observat cã atunci când pleci la discotecã, aproape cã uiþi de El încã din sunt unice, doar pentru voi. Ar fi absurd sã momentul în care îþi alegi hainele sau îþi meargã ºi Hristos. E ca ºi cum l-ai lua pe aplici machiajul? Hristos e prea liniºtit, iar tata cu tine la întâlnire, iar tu trebuie sã-i la discotecã e mult zgomot ºi multã agi- spui ei lucruri nemaiauzite. Dar El, cum ar putea sã vã lase sintaþie. Ce sã caute El acolo? Mai bine Îl laºi guri? ªi-aºa vã cunoaºte orice cuvânt ºi acasã. Pe drum înspre disco, deja nu te mai orice miºcare. Pãºeºte uºor ºi tãcut în urma gândeºti decât la cum te vei distra o noapte voastrã. Priveºte în jos pentru ca voi doi sã întreagã. Tocmai de aceea nu ai observat nu vã simþiþi stingheriþi în prea multa voasniciodatã cã Hristos e în urma ta. Te urmea- trã apropiere. Un singur lucru, tinere drag, tu nu-l cuzã chiar ºi în zgomotul discotecii, în ciuda blândeþii Sale. Mereu are grijã sã nu-L noºti, ori poate nu vrei sã te gândeºti la el: vezi. ªtie cã dacã L-ai vedea, te-ai simþi Hristos nu vrea sã-þi îngrãdeascã liberstingherit ºi nu ai mai dansa aºa cum vrei tatea. În marea Lui iubire pentru oameni, tu. Astfel, Hristos se ascunde printr-un colþ El te lasã sã faci ce vrei tu, sã mergi unde de discotecã ºi te priveºte cu drag de acolo. vrei ºi cu cine vrei tu, chiar dacã poate Dac-ai ºti cu câtã atenþie îºi înãbuºã lumi- uneori nu este de acord cu ceea ce faci. na Lui sub veºminte! Dacã I-ar scãpa vreo Hristos ºi-ar dori numai sã-L iei cu tine razã, ar lumina întreaga discotecã ºi… oriunde, chiar ºi la discotecã ºi la întâlniof!…n-ar vrea sã te simþi jenat în dansul rile cu gaºca ori cu prietena/prietenul. El tãu! ªi-atunci, de ce e la disco dacã nu se oricum este lângã tine, nevãzut. Dar ce distreazã? Pentru cã tu eºti acolo ºi tu eºti mare bucurie I-ai face dacã tu ai fi cel care L-ai chema sã vinã cu tine. Sã nu-L uiþi copilul ºi prietenul Lui. Cât despre orele petrecute cu gaºca de acasã, ci sã-L porþi în inima ta, în orice loc! amici prin jurul blocului…, niciodatã nu El ar ºti sã te înveþe sã dãnþuieºti în cer cu L-ai luat ºi pe Hristos cu tine. Voi spuneþi îngerii. Tot El þi-ar dãrui pe Sfinþii Sãi ca cuvinte pe care El n-ar trebui sã le audã prieteni gata sã-ºi punã sufletul pentru tine pentru cã e prea curat. ªi, cu toate acestea, ºi, mai ales, El te-ar învãþa sã iubeºti curat. Aºadar, tinere, priveºte înãuntrul tãu ºi Hristos este acolo. Iar se ascunde Prietenul tãu credincios, ca nu cumva tu, vãzându-L, cautã-L! Hristos este aºa aproape! Îl vei sã te jenezi a le mai spune amicilor o glu- vedea apoi în icoanele sfinte din biserici, mã tare fãrã de care þi-ai pierde statutul de dar ºi pe chipul oamenilor care te înconbãiat/fatã cool. ªi-atunci, de ce este El to- joarã. Îl vei auzi în glasul Sfintei Liturghii, tuºi cu voi? Pentru cã tare mult ºi-ar dori dar ºi în binecuvântarea pe care þi-o strigã sã vinã o vreme când sã-L primiþi în viaþa vreun sãrman în urma ta, dupã ce l-ai miluit. Tinere, nu aºtepta sã vinã greutãþile ºi voastrã ºi sã vã bucuraþi de prezenþa Lui. Pânã atunci, vã vegheazã cu mult drag... bãtrâneþea ca sã mergi la El, pentru cã În ceea ce priveºte întâlnirea cu iubi- Hristos e bucuria ºi tinereþea noastrã! tul/iubita…, clipele petrecute împreunã Diana Câºlaru

Pas în doi

9

Armonia care nu dispare niciodatã Rugãciunea în doi, unica posibilitate de a fructifica harul primit prin Taina Cununiei Multe cãrþi contemporane ne vorbesc despre o psihologie a cuplului. Într-adevãr, cunoaºterea aspectelor psihologice este de mare folos în susþinerea unei cãsnicii. Pãrintele Michel Laroche ne atrage însã atenþia, în cartea sa "Un singur trup - aventura misticã a cuplului", cã armonia intelectualã sau armonia trupeascã, cu care se laudã de obicei un cuplu, nu sunt suficiente; pentru cã se bazeazã pe "modã", pe tendinþele epocii în care trãim, aceste armonii sunt trecãtoare. Singura armonie care nu dispare niciodatã este cea sufleteascã, din aceeaºi slujbã: "Uneºte-i pe duhovniceascã, care se cultivã prin rugãciune. dânºii într-un gând, încununeazã-i într-un trup". Destul de frecvent, cuCununia poate fi cultivatã plul are tendinþa de a-ºi lãuda armonia insau îngropatã telectualã sau armonia trupeascã, uitând-o Cãsãtoria e experienþa unei lupte du- pe cea care e esenþialã, a sufletelor. Înþehovniceºti în doi. Ai bunãoarã ºansa de a legerea intelectualã, psihologicã, nu e sufinu fi singur atunci când, lovit, cazi: cel de cientã pentru a se putea vorbi de o uniune lângã tine e aproape ºi te ajutã sã te ridici. sau mãcar de un acord al sufletelor. Sã nu Prin cel de lângã tine îþi cunoºti semenul, uitãm cã acordul intelectual ºi psihic este, în el înveþi sã distingi icoana lui Hristos ºi totuºi, supus înþelepciunii veacului, care sã lucrezi astfel încât iubirea de aproapele cel mai adesea stã împotriva celei divine. sã fie asemenea iubirii de tine însuþi. Acest acord trebuie sã fie transfigurat de Avem nevoie, astãzi, sã aprofundãm natu- înþelepciunea lui Dumnezeu. Altfel, nefira acestei Sfinte Taine, îndeosebi pentru a ind bazat pe Hristos, ci pe cele ale lumii, redobândi conºtiinþa faptului cã familia, mai devreme sau mai târziu va îmbãtrâni, cãsnicia, constituie o cale specialã ºi deo- se va scleroza ºi va muri odatã cu modele sebit de importantã în cadrul experienþei ºi cu frãmântãrile lumeºti. spirituale creºtine. Nu fãrã amãrãciune, trebuie sã constatãm cã prea puþini dintre Armonia clãditã pe Hristos nu dispare niciodatã cei cãsãtoriþi în Bisericã mai au conºtiinþa realã a harului divin care lucreazã împreArmonia clãditã pe Hristos e inalteraunã cu ei, tocmai prin aceastã Sfântã Tai- bilã, nu trece, nu dispare niciodatã, ci dimnã. Cununia e asemenea talantului din pa- potrivã, devine din ce în ce mai profundã. rabolã: poate fi cultivatã ºi înmulþitã sau Iar mijlocul prin care se ajunge la aceastã poate fi îngropatã! Viaþa duhovniceascã comuniune e chiar rugãciunea. Cu rugãnu e staticã: dacã nu progresezi, mergi ciunea, bãrbatul ºi femeia pot iradia toate înapoi. Tocmai de aceea, chiar primul sfat celelalte fapte ale cãsniciei, le pot sacracare ar trebui dat unui cuplu e acela de a se liza, transfigurându-le prin însãºi sfinþenia ruga cât mai mult împreunã ºi nu oricum, acestei Taine. Doar rugându-se împreunã, ci având conºtiinþa darului unitãþii pe care bãrbatul ºi femeia vor putea descoperi ºi se îl aduce cu sine Cãsnicia. vor putea aºeza în chiar inima harismaticã a Tainei Cununiei. "Unde sunt doi sau trei Armonia intelectualã ºi cea adunaþi în numele Meu, acolo sunt ºi Eu în trupeascã nu sunt suficiente mijlocul lor" - acest cuvânt al lui Hristos se Rugãciunea e un act de credinþã aplicã atât Tainei Bisericii, cât ºi celei care esenþial. Biserica Ortodoxã nu propovã- îi este icoanã: Cununia. Dupã Tradiþia duieºte doar o unitate trupeascã, ci ºi una Bisericii, aceºti doi sau trei adunaþi în duhovniceascã: cei doi devin una, trup ºi numele lui Hristos ºi în mijlocul cãrora se suflet. Dar aceastã unitate nu se cultivã pogoarã Domnul sunt, mai întâi, bãrbatul decât prin rugãciune. ,,Dã-le lor, se roagã ºi femeia, uniþi de Însuºi Dumnezeu. Prin Biserica Ortodoxã, bunã-înþelegere sufle- aceastã ascezã de zi cu zi care este rugãteascã ºi trupeascã". Sau, în altã rugãciune ciunea, bãrbatul ºi femeia realizeazã cã

unitatea lor nu e situatã pe plan uman ºi nu se bazeazã pe o simplã înþelegere lumeascã, ci e aºezatã în însãºi unitatea Aceluia Care, în chip nevãzut prezent în mijlocul lor, e UNUL prin chiar firea Sa. Astfel, rugãciunea în doi devine un act esenþial de comuniune, pentru cã adânceºte unitatea cuplului în misterul unitãþii divine. ªi nu e uºor sã te rogi astfel! Nu pentru cã harul divin ar fi absent, ci datoritã uzurii survenite ca rezultat al grijilor zilnice. Viaþa cotidianã cu grijile ei, cu neînþelegerile specifice, propune cel mai adesea soluþii de aplanare care nu þin de înþelepciunea lui Dumnezeu, ci de înþelepciunea lumii. Cu toate acestea, rugãciunea în doi, ca ºi cum cei doi n-ar fi decât o singurã fiinþã, e unica posibilitate pentru cuplu de a fructifica harul dãruit de Dumnezeu prin Tainã.

Iertarea ºi rugãciunea, indispensabile Cuvintele rostite în cadrul Sfintei Liturghii de cãtre preoþii ce îºi dau sãrutul pãcii sunt perfect aplicabile bãrbatului ºi femeii care trãiesc aceastã relaþie: "Hristos în mijlocul nostru" - spune cel mai în vârstã, iar cel mai tânãr îi rãspunde: ,,Este ºi va fi". Sunt cuvinte pe care bãrbatul ºi femeia trebuie sã ºi le spunã ºi sã-ºi dea, apoi, sãrutarea pãcii, prin rugãciune, ºtergând greºelile comise de unul sau de altul. În fapt, iertarea greºelilor e deosebit de importantã: ,,ªi ne iartã nouã greºelile noastre, precum ºi noi iertãm greºiþilor noºtri" - spune cea mai importantã rugãciune, lãsatã nouã de Hristos Însuºi. Cum poþi avea pretenþia cã te rogi, deci cã iubeºti, dacã refuzi sã ierþi? Un moment privilegiat rãmâne întotdeauna seara, chiar înainte de culcare, pentru a te împãca sau pentru a cultiva pacea, pentru a o face mai profundã. Prin rugãciune, bãrbatul ºi femeia îºi pot regãsi unitatea de atâtea ori tulburatã de pãcat, de certuri, de egoism… Prea puþin se poate învãþa cu adevãrat iubirea de aproapele din discuþii, în absenþa rugãciunii. Din rugãciune se deschide izvorul unui dialog iluminat de har. A consemnat Natalia Corlean

CMYK

10

Educaþie creºtinã

Pãrinþi inteligenþi (5) Pãrinþii buni vorbesc, pãrinþii inteligenþi dialogheazã ca niºte prieteni Dr. Augusto Cury, psihiatru ºi psihoterapeut, pledeazã pentru trecerea de la "pãrinþi buni" la "pãrinþi inteligenþi"; în acest sens vorbeºte despre ºapte deprinderi ale celor dintâi, care trebuie transformate. Dupã ce am vãzut cã prima deprindere a pãrinþilor inteligenþi este aceea de a-ºi lãsa copiii sã-i cunoascã, a doua - a le alimenta personalitatea, a treia - a-i învãþa sã gândeascã, iar a patra - a-i pregãti pentru greutãþile vieþii, trebuie sã înþelegem cã cel mai bun mod de a dezvolta toate aceste deprinderi este de a cãpãta o a cincea deprindere, aceea de a dialoga. Acordaþi-le libertatea de a vorbi voºtri, încercaþi sã comutaþi diaÎntre a sta de vorbã ºi a dialoga este o logul de la canalul general, de genul: "Ce mare diferenþã. A sta de vorbã înseamnã a faci?", "Cum a fost la ºcoalã?", la canale vorbi despre lumea care ne înconjoarã, a tematice. Relaþia voastrã se va transforma, dialoga înseamnã a vorbi despre lumea pe copiii vor deveni mai afectuoºi ºi vor dialocare o constituim fiecare dintre noi, a rela- ga mai mult. Excludeþi cât mai mult televita experienþe, a împãrtãºi ceea ce este as- zorul din viaþa de zi cu zi ºi încercaþi, cel cuns în inimã. Din pãcate mai mult de jumã- puþin din când în când, sã petreceþi timp cu tate din pãrinþi n-au avut niciodatã curajul copiii, discutând sau fãcând împreunã lude a dialoga cu copiii lor despre temerile cruri interesante: mergeþi împreunã la bulor, despre pierderi ºi frustrãri personale. cãtãrie, inventaþi noi feluri de mâncare, spuPãrinþi ºi copii trãiesc sub acelaºi acoperiº neþi glume, jucaþi fotbal, plantaþi flori etc. Tulburãri psihice ºi ani de-a rândul ºi totuºi rãmân izolaþi unii emoþionale de alþii, spun cã se iubesc, dar cheltuiesc prea puþinã energie pentru a cultiva iubiÎmbrãþiºãrile ºi conversaþiile permanenrea. Pãrinþii au grijã sã se ocupe de maºinã te cu copiii cultivã afectivitatea ºi risipesc sau de robinetul stricat, dar nu îºi fac timp singurãtatea. Mulþi europeni ºi americani susã se îngrijeascã de deteriorãrile emoþio- ferã de o singurãtate profundã ºi, la rândul nale din cadrul relaþiei cu copiii lor. lor, nu ºtiu sã ajungã la copii ºi sã dialogheze Trebuie sã cãpãtãm deprinderea de a deschis cu ei. Locuiesc în aceeaºi casã, dar trãne reuni cu copiii noºtri, de a dialoga cu ei, iesc în lumi diferite, fiind lipsiþi de contact de a le da libertatea de a vorbi despre ei sufletesc ºi dialog, care creeazã o sferã de înºiºi, despre neliniºtile ºi dificultãþile pe care le au. Dacã pãrinþii nu le-au vorbit niciodatã copiilor despre visele lor cele Copiii care sunt duºi de mici la bisemai importante ºi nici nu i-au ascultat ricã ºi împãrtãºiþi sunt mai pregãtiþi sã vorbind despre bucuriile ºi decepþiile lor, înfrunte necazurile vieþii, sã refuze pãcaei nu sunt o familie, ci niºte strãini. Nu tul când îl întâlnesc? Ce poate sã facã o existã o reþetã standard pentru formarea mamã pentru a-ºi proteja copilul de unei familii sãnãtoase, însã existã un duhul lumii acesteia ºi ce putem face ingredient care nu poate lipsi: dialogul. pentru copiii pe care încã nu-i avem? Vã mulþumim cã ne ascultaþi nedumeririle ºi Strigãte dupã ajutor În fiecare tânãr existã o lume care ne rãspundeþi. Fiþi binecuvântatã! Cu mult drag ºi respect, Liliana aºteaptã sã fie descoperitã. Mulþi tineri sunt agresivi ºi rebeli, iar pãrinþii lor nu Draga mea Liliana, înþeleg cã, prin agresivitatea lor, ei strigã Tot ce avem de fãcut este sã-i creºtem dupã ajutor, iar comportamentele lor sunt în Duhul lui Hristos ºi sã-i acoperim cu de fapt strigãte care implorã prezenþa, dra- rugãciunea noastrã! Sã nu le ascundem cât de greu e rãzgostea ºi atenþia pãrinþilor. Multe simptome, precum durerile de boiul duhovnicesc, dar nici sã nu-i specap sau durerile abdominale, sunt ºi ele riem! Sã vadã cum biruim noi ispitele! Sã strigãte tãcute ale copiilor, pe care nu le aude vadã cã ºi noi spunem minciuni, de exemnimeni, pentru cã pãrinþii, în loc sã le des- plu, tot de fricã sau ruºine, dar cã numim chidã inima lor, îºi duc copiii la psihologi. asta pãcat ºi ne spovedim, ºi cerem iertare, Pentru a îmbunãtãþi relaþia cu copiii ºi luptãm sã nu mai facem! În felul acesta

solidaritate, îmbogãþesc emoþia ºi dau sens vieþii. Mulþi tineri se sinucid în þãrile dezvoltate, pentru cã rareori cineva pãtrunde în lumea lor ºi poate sã îi asculte fãrã idei preconcepute. Cel care comite un act de sinucidere nu vrea sã îºi ucidã viaþa, ci durerea sa. Toþi cei care se gândesc la moarte sunt în fond înfometaþi ºi însetaþi de viaþã. Ceea ce vor sã distrugã este suferinþa cauzatã de conflictele lor, singurãtatea care îi descurajeazã, sau frica ce îi doboarã. Într-o societate în care pãrinþii ºi copiii nu sunt prieteni, depresia ºi alte tulburãri emoþionale întâlnesc un mediu ideal pentru a se dezvolta.

Perla inimii Autoritatea pãrinþilor ºi respectul din partea copiilor lor nu sunt incompatibile cu prietenia. Pe de o parte, nu trebuie sã fiþi indulgenþi, nici sã fiþi o jucãrie în mâna copiilor voºtri; pe de altã parte, trebuie sã cãutaþi sã le fiþi un foarte bun prieten. Adevãrata autoritate ºi respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este ca o perlã ascunsã în inimã. Ea este, în acelaºi timp, atât de scumpã ºi atât de accesibilã. Scumpã - pentru cã aurul ºi argintul nu o pot cumpãra, ºi accesibilã - pentru cã ºi cel mai amãrât dintre oameni o poate gãsi. A consemnat Natalia Corlean

se vor simþi altfel, rãi, nedemni! Maica Siluana ne rãspunde nu Vor învãþa cã suntem iubiþi de Domnul aºa cum suntem, cã suntem demni de iubirea Lui prin simplul fapt cã suntem oameni ºi cã avem datoria sã ne bucurãm de iubirea Lui! ªi sã-i învãþãm sã fie responsabili în libertatea lor! Copila mea, sã înveþi tu sã strigi mereu la Domnul, sã-L întrebi ce ºi cum sã faci ºi sã ai încredere în El ºi rugãciunea te va învãþa în fiecare moment cum e mai bine! ªtii, avem noi în bisericã acum un prunc de nici doi ani, care vine la Sfântul Potir singurel, pe picioarele lui, se aºeazã în faþa pãrintelui ºi trage de patrafir cât timp spune pãrintele rugãciunile dinaintea Sfintei Împãrtãºanii! Mã uit la el ºi ºtiu, vãd cã acest prunc, orice ar trãi în viaþã, are aici un Temei care îl va salva! Cu drag ºi încredere cã vei fi o bunã studentã la ªcoala Duhului Sfânt, M. Siluana

Psihoterapie ortodoxã

Dumnezeul din buzunar pãstreze. Banii, bogãþia ºi averea devin idoli, care ajung sã îl stãpâneascã: "lacomul de avere este închinãtor la idoli" (Efes. 5, 5). Comportamentul iubitorului de bani ºi de cele materiale este, într-adevãr, asemenea celui al închinãtorului la idoli: acordã averii ºi banilor o importanþã deosebitã, li se dedicã întru totul, îºi risipeºte pentru ele întreaga energie, timpul, într-un cuvânt: sufletul. Iatã ce rezultã: "Întemeindu-se pe una ºi aceeaºi putere poftitoare a sufletului, iubirea de Dumnezeu ºi de bunurile spirituale, pe de o parte, ºi iubirea de bani ºi de avere, pe de alta, se exclud reciproc ºi sunt cu totul incompatibile, dupã cum spune Iisus Însuºi: "Nimeni nu poate sã slujeascã la doi domni, cãci sau pe unul îl va urî ºi pe celãlalt îl va iubi, sau de unul se va lipi ºi pe celãlalt îl va dispreþui; nu puteþi sã slujiþi lui Dumnezeu ºi lui mamona" (Mt. 6, 24; Lc. 16, 13).

În numãrul trecut subliniam faptul cã societatea de consum în care trãim favorizeazã ºi încurajeazã dezvoltarea anumitor patimi, precum cea a lãcomiei. Am prezentat lãcomia pântecelui, una dintre formele pe care le îmbracã lãcomia: dorinþa de a mânca mult ºi/sau rafinat. Alãturi de acest tip de lãcomie mai pot fi întâlnite ºi alte douã forme, despre care vom vorbi în acest numãr: - iubirea faþã de bani, adicã plãcerea de a avea bani, grija de a-i pãstra, greutatea de a te despãrþi de ei ºi neplãcerea resimþitã atunci când îi dai ºi - voinþa de a dobândi mereu bunuri materiale noi ºi de a avea cât mai multe. În acest demers, vom folosi în continuare sinteza bazatã pe învãþãturile Sfinþilor Pãrinþi, pusã la dispoziþie de teologul Jean-Claude Larchet.

Nu existã lucruri rele în sine, ci rãu întrebuinþate Chiar dacã vorbim de douã stãri pãtimaºe diferite, iubirea de bani ºi lãcomia dupã bunuri materiale, ele pot fi puse împreunã, pentru cã sunt zãmislite de una ºi aceeaºi poftã. Însã trebuie fãcutã ºi aici, ca ºi în cazul lãcomiei pântecelui, observaþia urmãtoare: nu banii, bunurile materiale sau hrana sunt de blamat, ci atitudinea greºitã a omului faþã de ele. Rostul banilor ºi al bunurilor materiale este de a fi folosiþi pentru traiul echilibrat de zi cu zi. Lacomul ºi zgârcitul au însã o cu totul altã atitudine faþã de acestea, atitudine care þine de domeniul patologiei spirituale: banii ºi bunurile reprezintã un scop, valori în sine. Sunt dorite nu pentru a fi de ajutor ºi folosite, ci pentru diverse motive: pentru cã aduc plãcere, statut, recunoaºtere socialã etc. Atitudinea greºitã faþã de acestea se formeazã din gândirea deformatã despre lucruri. Sfântul Maxim Mãrturisitorul afirmã: "Nimic nu e rãu din cele ce sunt, decât reaua întrebuinþare, care vine din negrija minþii de a cultiva cele fireºti".

Dumnezeul nostru = banul Omul, prin creaþie, are înscrisã în el dorinþa de a tinde spre Dumnezeu, cu toatã fiinþa sa. Întreaga sa dorinþã era îndreptatã spre Dumnezeu ºi spre dobândirea ºi pãstrarea bogãþiilor spirituale primite de la El, ca ºi spre dobândirea altora noi, urmând astfel rânduiala fireascã a dorinþei. În patima lãcomiei, dorinþa îºi abate cursul de la normalitatea înscrisã de Dumnezeu în ea ºi se orienteazã spre bunurile materiale, folosindu-le greºit, dorind sã le adune ºi sã le

Lanþul slãbiciunilor… Principala consecinþã a alergãturii dupã cele materiale ºi dupã satisfacþiile obþinute din posesia lor este depãrtarea de Dumnezeu, întrucât puterea acestei dorinþe copleºeºte sau sufocã orice altã dorinþã în om. Omul ajunge astfel sã nu mai aibã timp sã guste ºi bunurile spirituale, nu mai trãieºte ºi nu mai înþelege viaþa spiritualã, credinþa sa se stinge ºi el se depãrteazã cu totul de Dumnezeu. Mai departe, în planul consecinþelor vor apãrea: lipsa de credinþã ºi de nãdejde în Dumnezeu, credinþa doar în propriile puteri pentru a-ºi asigura viitorul (un viitor care în realitate nu ne aparþine), dispariþia lui Dumnezeu din preocupãrile zilnice, lipsa rugãciunii - fie din cauza oboselii prea mari acumulate dupã alergãtura zilnicã, fie din cauza lipsei timpului, fie omul gândeºte cã îºi poate purta singur de grijã. Din depãrtarea de Dumnezeu decurg apoi o serie de alte consecinþe. În primul rând, omul se aratã lipsit de iubire faþã de sufletul sãu, punând mai presus cele materiale. Urmeazã apoi un lucru dureros: "otrãvirea" relaþiei cu aproapele. Pentru cã dobândirea bogãþiilor se face întotdeauna pe seama aproapelui. Cu cât are mai mul-

11

te, spune Sfântul Ioan Gurã de Aur, cu atât îl lipseºte mai mult pe semenul sãu. Normal ar fi ca cei care au mai mult sã se ºi îngrijeascã mai mult de cei care nu au. Însã, în boala sa, zgârcitul ºi lacomul uitã de aproapele, încetând sã-l mai socoteascã seamãn ºi frate. Ba mai mult, adesea ceilalþi sunt priviþi fie ca piedici în calea îmbogãþirii, fie simple mijloace de dobândire a averilor. Lacomul devine nepãsãtor de aproapele, simte silã faþã de acesta, este nemilos ºi crud. Lãcomia pricinuieºte: urã, invidii, duºmãnii, certuri, þinerea de minte a rãului etc.

Temelia vindecãrii Patima trebuie identificatã ºi tãiatã din rãdãcinã. Altfel, ea nu se va sfârºi niciodatã. Va creºte ºi îl va înrobi pe om putând sã-l stãpâneascã pânã la sfârºitul vieþii. Întâi de toate, pentru a se vindeca de lãcomia de bani ºi avuþie omul trebuie sã cunoascã patima, sã ºtie consecinþele ei ºi urmãrile negative pe care le produce în viaþa sa. În al doilea pas spre vindecare, este necesarã înþelegerea deºertãciunii lucrurilor dupã care aleargã cel stãpânit, pentru cã plãcerea pe care o dau acestea este trecãtoare ºi limitatã. De aceea, urmãtorul pas ar fi ca omul sã încerce sã se mulþumeascã cu ce are, împotrivindu-se acestor douã patimi care îl împing sã-ºi doreascã tot mai mult. Toatã aceastã lucrare trebuie însã fãcutã pe temelia unei nemãrginite ºi depline credinþe în Dumnezeu. Fãrã a crede cã Dumnezeu este Stãpânul deplin al vieþii noastre, dar ºi Tatãl nostru care ne poartã necontenit de grijã, omul poate sã cadã pradã deznãdejdii. De aceea, un pas important este o atenþie mai mare acordatã bunurilor spirituale, înþelegând cã dincolo de cele vãzute, existã alte bogãþii, nevãzute, pe care le pune Dumnezeu la îndemâna sufletului care le doreºte. Dintr-o relaþie vie ºi permanentã cu Dumnezeu omul dobândeºte o bucurie duhovniceascã ce nu poate fi descrisã. Numai "gustarea de Dumnezeu" spune Sfântul Ioan Scãrarul îl va face pe om în stare sã vadã nimicnicia celor materiale ºi trecãtoare. Pr. Marius Corlean

Pogorârea Duhului Sfânt (7 iunie - Faptele Apostolilor 2, 1-11)

La 50 de zile de la Paºti, ucenicii erau tot împreunã, aºa cum le-a spus Hristos, într-o casã din Ierusalim. Deodatã s-a auzit un vuiet, ca suflarea unui vânt puternic, ºi flãcãri ca de foc s-au arãtat ºi au stat asupra fiecãruia dintre ei. Era Duhul Sfânt care s-a pogorât asupra lor, aºa cum le-a promis Iisus. Aºa s-au umplut toþi de Duhul Sfânt ºi au început sã vorbeascã în mai multe limbi, pe care nu le cunoºteau pânã atunci. Din cauza zgomotului fãcut de acel vuiet, la casa unde stãteau Apostolii s-au adunat mulþi oameni, care erau nãscuþi în þãri diferite. Aceºtia au rãmas foarte uimiþi de minune, pentru cã Apostolii vorbeau pentru fiecare în limba lui, chiar dacã nu învãþaserã niciodatã acea limbã. Atunci Sfântul Petru le-a vorbit oamenilor despre Învierea lui Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, îndemnându-i sã se întoarcã la Dumnezeu. Impresionaþi de ceea ce s-a întâmplat, în acea zi trei mii de oameni au hotãrât sã îºi schimbe viaþa ºi s-au botezat. Aceastã zi este ziua de naºtere a Bisericii, deci este ziua noastrã, a tuturor!

La mulþi ani, dragii mei!

Colþul pãrinþilor Dragi pãrinþi, pe 7 iunie sãrbãtorim Rusaliile - Pogorârea Duhului Sfânt. Este ziua Bisericii, deci a noastrã, a tuturor, care trebuie sãrbãtoritã aºa cum se cuvine. Iatã câteva idei pentru a face din aceastã sãrbãtoare un nou prilej de a le vorbi copiilor despre Dumnezeu într-un mod atractiv ºi creativ: În seara de ajun, sâmbãtã, pregãtiþi un moment de lecturã în familie, citind pentru copii fragmentul de mai sus despre Pogorârea Duhului Sfânt. Dacã copiii sunt mai mari, puteþi apela direct la Sf. Scripturã, lecturând fragmentul Fapte 2, 1-11 ºi, suplimentar, Ioan 7, 37-52. Explicaþi-le ce urmeazã sã sãrbãtorim a doua zi. Culoarea liturgicã a Bisericii Ortodoxe în aceste zile este verdele, culoare simbolicã a Duhului Sfânt ºi a

CMYK

vieþii. De aceea se împodobesc bisericile ºi casele cu foarte multã verdeaþã. La împodobirea casei puteþi folosi ºi porumbei (tot un simbol al Duhului Sfânt). Puteþi crea împreunã cu copiii porumbei de hârtie ºi sã scrieþi pe fiecare câte o roadã a Duhului Sfânt sau, de exemplu, sã agãþaþi un porumbel de lemn sau tot de hârtie de lustra de deasupra mesei unde veþi lua prânzul. În ziua praznicului, dupã ce participaþi la Sf. Liturghie, luaþi masa cu familia ºi, eventual, ºi cu alþi prieteni care au copii, într-o atmosferã de sãrbãtoare. Gândiþi-vã cã e ziua voastrã, a tuturor, ºi nu uitaþi sã pregãtiþi un tort aniversar! Încercaþi o variantã ornatã cu fructe roºii, pentru a realiza asemãnarea cu limbile ca de foc care s-au coborât asupra Apostolilor ºi povestiþi copiilor

despre acest lucru. Cântaþi cu toþii "La mulþi ani!" Ca la orice aniversare, nu pot lipsi cadourile. Pregãtiþi pentru copii mici daruri legate de roadele Duhului Sfânt: "dragostea, bucuria, pacea, îndelungã-rãbdarea, bunãtatea, facerea de bine, credinþa, blândeþea, înfrânarea, curãþia". Alegând, de exemplu, "facerea de bine" (generozitatea), puteþi dãrui copilului un cadou pe care la rândul lui sã îl dãruiascã unui copil mai necãjit. Pentru copii mai mãriºori puteþi alege de exemplu "înfrânarea" ºi sã îi dãruiþi un tip de ciocolatã care îi place foarte mult, cu promisiunea cã, dacã va reuºi sã nu se atingã de ea o sãptãmânã, va mai primi una. Faceþi din aceste zile un prilej de a sãdi în sufletele copiilor voºtri virtuþi - roade ale Duhului Sfânt pe care Îl primim în ziua de Rusalii!

ªcoala rugãciunii

Absenþa lui Dumnezeu

13

Rugãciune din interes

Existã numeroase cazuri în care ar trebui sã ne dãm seama cã Dumnezeu nu poate veni la noi pentru cã noi nu suntem acasã sã-L primim. Noi aºteptãm De multe ori ne punem întreceva de la El, nu Îl aºteptãm pe El! E barea: Cum sã mã rog? sau De ce nu oare aceasta o relaþie? Oare la fel ne îmi rãspunde Dumnezeu la rugãciupurtãm ºi cu prietenii noºtri? Cãuni? sau De ce nu simt prezenþa lui tãm la ceea ce putem obþine dintr-o Dumnezeu? Cele mai clare ºi prorelaþie de prietenie, sau la prietenul funde rãspunsuri la aceste întrebãri pe care-l iubim? ªi gândim aceasta eu le-am gãsit în cartea Mitropolitului ºi în legãturã cu Domnul? Antonie de Suroj - ªcoala rugãciunii. Sã ne gândim la rugãciunile noasPentru cã pagina noastrã de internet tre, ale tale ºi ale mele; gândeºte-te la a înregistrat foarte multe cãutãri cu cãldura, adâncimea ºi intensitatea întrebarea: Cum sã ne rugãm?, iar rugãciunii tale când este fãcutã penrugãciunea este baza vieþii creºtinutru cineva pe care-l iubeºti sau penlui, am selectat pentru dumneavoastrã tru ceva care este important în viaþa ta. În asemenea mocâteva fragmente, care sper sã rãspundã într-o micã parte cãutãrilor, urmând sã tratãm ºi în numerele viitoare acest subiect. mente, inima ta este deschisã ºi tot sufletul tãu este strâns în rugãciune. Înseamnã aceasta cã Dumnezeu conteazã pentru tine? Nicidecum. Nu înseamnã decât cã obiectul rugãciunii tale conteazã pentru tine. Pentru cã atunci când þi-ai isprãvit rugãciunea ta cea fierbinte, adâncã ºi intensã pentru persoana pe care o iubeºti, sau în legãturã cu situaþia care te preocupa, ºi te Întâi de toate, este foarte important sã ne amintim cã rugãciu- rogi pentru urmãtoarea persoanã sau situaþie, care nu sunt la fel nea este o întâlnire ºi o relaþie; este vorba de o relaþie tainicã, una de importante, dacã se întâmplã ca dintr-odatã sã te rãceºti în care nu poate fi impusã nici de noi, nici de Dumnezeu. Faptul cã rugãciunea ta, ce s-a schimbat? S-a rãcit oare Dumnezeu? A Dumnezeu se poate face prezent sau cã ne poate lãsa cu senti- dispãrut El? Nu, desigur; ci înseamnã cã toatã intensitatea rugãmentul absenþei Sale face parte din aceastã relaþie vie ºi adevãratã. ciunii tale ºi tot ceea ce era înãlþãtor în ea nu venea din simþirea Dacã L-am putea aduce în mod automat la o întâlnire cu noi, dacã prezenþei lui Dumnezeu, din credinþa ta în El, din nevoia ta de L-am putea forþa sã se întâlneascã cu noi, atunci n-ar mai fi nicio El, ori din conºtiinþa existenþei Lui. Rugãciunea ta nu era altceva decât rezultatul grijii tale penrelaþie ºi nicio întâlnire. Acesta este un lucru pe care, prin imaginaþie, îl putem face cu o plãsmuire sau cu diverºii idoli pe care îi tru o persoanã sau un lucru anume, nicidecum pentru Dumaºezãm înaintea noastrã în locul lui Dumnezeu; însã cu Dum- nezeu. Cum de mai suntem surprinºi atunci de aceastã absenþã nezeul cel Viu nu putem face astfel, precum nu o putem face nici a lui Dumnezeu? Noi suntem cei care ne facem pe noi înºine cu o persoanã vie. O relaþie trebuie sã înceapã ºi sã se dezvolte absenþi, noi suntem cei care ne rãcim din clipa în care nu ne mai într-o libertate reciprocã. Dacã înþelegeþi relaþia în termenii unei pasã cu adevãrat de Dumnezeu. De ce? Fiindcã El nu este desrelaþii reciproce, veþi vedea cã Dumnezeu s-ar putea plânge de noi tul de important pentru noi. cu mult mai mult decât ne plânDar vrem cu adevãrat sã-l dobândim? gem noi de El. Oare nu se întâmplã la fel ºi în relaþiNe plângem de pildã cã ile dintre oameni, atunci când, datoDumnezeu nu ni se face prezent ritã iubirii pe care ºi-o poartã bãrbaîn cele câteva minute pe care I le Pentru a fi capabili sã ne rugãm, trebuie sã tul ºi femeia, niciun alt om nu mai poate avea rezervãm, dar cum rãmâne oare fim în situaþia care e definitã ca Împãrãþie a lui cu cele douãzeci ºi trei de ceasuri Dumnezeu. Trebuie sã recunoaºtem cã Dum- aceeaºi importanþã pe care o are cel iubit? Luºi jumãtate în timpul cãrora poate nezeu este Dumnezeu, cã este Împãrat, trebuie mea anticã exprima acest lucru astfel: "Când un cã Dumnezeu bate la uºa noastrã, sã ne supunem, sã ne predãm Lui. Trebuie cel bãrbat are soþie, el nu mai este înconjurat de iar noi rãspundem cu "sunt ocu- puþin sã ne preocupãm de voia Sa, dacã încã nu bãrbaþi ºi de femei, ci de oameni". Nu aºa ar putea, ar trebui sã se întâmple cu pat, îmi pare rãu", sau când nu putem sã o împlinim. Cãci, dacã nu ne îngrijim toate avuþiile noastre atunci când ne întoarcem rãspundem defel pentru cã nici nici mãcar de acest lucru, dacã ne purtãm cu cãtre Dumnezeu? Negreºit, toate ar trebui sã pãmãcar nu mai auzim bãtaia în uºa Dumnezeu precum acel tânãr bogat care nu-L leascã ºi sã se ofileascã, precum un fundal în inimii noastre, a minþii noastre, a putea urma pe Hristos fiindcã era prea bogat, conºtiinþei noastre, a vieþii noas- cum L-am mai putea întâlni? Adeseori, ceea ce cadrul cãruia singurul chip de preþ pentru noi se tre? Aºadar, suntem într-o situa- am dori sã dobândim prin rugãciune, prin acea detaºeazã de tot ce-l înconjoarã. Dumnezeu þie în care nu avem niciun drept relaþie adâncã cu Dumnezeu dupã care tânjim, primeºte sã fie þinut cu totul în afara vieþii sã ne plângem de absenþa lui nu reprezintã decât o altã perioadã de fericire; noastre, este gata sã îndure aceasta ca pe o Dumnezeu, pentru cã noi suntem de fapt, nu suntem pregãtiþi sã vindem tot ce cruce, dar nu primeºte sã fie doar o parte a vieþii noastre. absenþi într-o mãsurã mai mare avem pentru a cumpãra mãrgãritarul cel de decât este El vreodatã. A consemnat Natalia Corlean mult preþ. Dar cum altfel l-am putea dobândi?

Rugãciunea este o întâlnire care nu poate fi forþatã

Dumnezeu nu primeºte sã fie doar o parte a vieþii noastre

CMYK

14

Viaþa în Hristos

torci acasã proaspãt ºi cu chef de muncã? De ce sã rãmâi, în principiu, acasã, fierbând în suc propriu? De ce sã nu ai dreptul sã fugi de plictisealã? Într-un cuvânt, de ce sã stai într-un loc, nefericit, când gânduri din liniºtea vieþii la þarã poþi umbla peste tot, fericit? Într-un fragment din Pateric, Avva tant, am revenit, nedumeritã. Sfântul suRãspunsul care mi-a venit nu a Antonie rãspunde unui tânãr aflat în cãutarea bliniazã cã statul într-un loc fãrã a te fãcut decât sã mã punã ºi mai mântuirii: Oriunde vei merge, pe Dumnezeu miºca degrabã este una din conmult pe gânduri. Avva Moise dã sã-L ai înaintea ta întotdeauna. ªi orice vei diþiile mântuirii. un sfat similar unui alt ucenic aflat Întâi am înþeles fraza spaþial. M-am face, sã ai mãrturia din Sfintele Scripturi ºi în cãutarea mântuirii: Du-te, ºezi ori în ce loc vei ºedea, sã nu te miºti degrabã. vãzut stând acasã o vreme, apoi pleîn chilia ta ºi chilia te va învãþa când în vacanþe, la munte, la mare. Acestea trei pãzeºte-le ºi te vei mântui. pe tine toate. Dialogul dintre Avva ºi ucenic ne duce Cea de-a doua înþelegere, aproape inCu adevãrat, diferiþi suntem faþã de oacu gândul la întrebarea pusã lui Hristos de stantanee, a fost temporalã. Mi-am dat sea- menii aceia, dacã nici mãcar nu mai protânãrul bogat (Matei 19, 16-21), la care Hris- ma cât de diferiþi erau oamenii de atunci blematizãm etic plecatul de-acasã. Pentru tos rãspunde: De vrei sã intri în viaþã, pãzeº- faþã de noi. Ei nu plecau niciodatã în noi, vacanþa sau, mai rãu, fuga la Mall, sunt te poruncile: sã nu ucizi, sã nu sãvârºeºti vacanþe. Oare nu exista nevoia asta? Dar atât de pozitiv valorizate, încât a le pune sub adulter, sã nu furi, sã nu mãrturiseºti strâmb; este o nevoie realã? Sau tot o vânzare de semnul întrebãrii e ca ºi cum ne-am mira cã cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta ºi sã fericire ambalatã frumos de cei care ziua e soare. E atât de necesar sã nu te pliciubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi. încearcã sã vândã totul pe lume? tiseºti, încât nevoia de nou ajunge vitalã. ªi Dupã acest prim recul, m-am împotri- atunci, de ce considerau sfinþii chilia o Sfatul Avvei Antonie include sfatul lui Hristos, pentru cã Avva trimite la Scripturã. vit. Dar, stai aºa, ce e rãu cu mersul de co- ºcoalã ºi plictiseala o experienþã esenþialã? Ceea ce aduce în plus este însã un detaliu lo-colo? De ce e o condiþie atât de imporFuga de-acasã e o fugã de singurãtate, ciudat, peste care iniþial am trecut cu vede- tantã pentru mântuire? De ce sã nu mai de confruntare cu tine însuþi. Atunci când rea, din neatenþie, neînþelegere ºi grabã. pleci într-o plimbare din când în când, sã vrei sã vezi ceva, orice, este pentru cã nu Apoi, simþind cã am pierdut ceva impor- vezi locuri noi, oameni noi ºi sã nu te în- suporþi sã te vezi pe tine. În luptã cu plictiseala, eºti obligat s-o învingi fãrã mijloace externe, cãutând ceva Fraþilor, chiar de va cãdea un om în vreo schimbãtor ºi supus aceleiaºi interesant în tine însuþi. Nu în alþi greºealã, voi cei duhovniceºti îndreptaþi-l pe neputinþe a firii; de aceea, sã oameni, nici în alte obiecte. Nici în senzaþii, nici în alte expeunul ca acesta cu duhul blândeþii, luând compãtimeºti cu fratele tãu alte rienþe. Tu, în tine. Eºti obligat sã neputincios ºi rãnit. seama la tine însuþi, ca sã nu cazi ºi tu în vreme ce omului îi stai faþã în faþã cu Dumnezeu. ispitã. Purtaþi-vã sarcinile unii altora ºi aºa esteDe Când stai într-un loc fãrã a plecu neputinþã sã nu pãcãveþi împlini legea lui Hristos. (Galateni 6, 1-2) tuiascã, Apostolul sfãtuieºte ca degrabã, cum spune Avva AnÎntre galateni se aflau mulþi aici a nu iscodi ºi a nu cerceta creºtinii cu de-a- tonie, când rãmâi în chilia ta, cum care, arãtându-se cã-i ceartã ºi-i mãnuntul greºelile fraþilor lor, ci a le suferi, ca spune Avva Moise, ai o ºansã rarã, canonisesc pe cei ce cãdeau în pãcate, îºi rãzbu- ºi alþii sã sufere greºelile lor. pe care o pierzi ori de câte ori acþionau patimile lor ºi þinerea de minte ce o aveau Zice: Toþi sã pliniþi legea ºi Evanghelia lui nezi ca în reclamele pentru deterasupra acelora, îndemnaþi fiind la aceasta de Hristos, suferindu-vã unul pe altul ºi purtând genþi. Ai ºansa de a nu te risipi, ba, iubirea de stãpânire. De aceea, Sf. Pavel spune: greºelile celuilalt. Adicã: Fratele care e iute por- mai mult, ai ºansa de a te aduna. "voi, cei duhovniceºti, îndreptaþi-l - adicã nu-l pe- nit ºi grabnic la orice lucru sã-l sufere pe cel Ai ºansa de a te plictisi de tot ce te depsiþi ºi nu-l certaþi - cu Duhul blândeþii". ªi nu leneº ºi zãbavnic; la fel, ºi fratele cel zãbavnic înconjoarã ºi ai ºansa de a pãrãsi a zis "cu blândeþe", ci: "cu Duhul blândeþii", ca sã rabde multa grãbire a celui iute; ºi aºa nici exteriorul, atunci când plictiseala sã arate cã a îndrepta cei duhovniceºti pe pãcã- unul dintre ei nu va pãcãtui. Deci dându-vã devine de nesuportat. Ai ºansa de toºi cu blândeþe este o faptã plãcutã Duhului mânã de ajutor unul altuia în acest chip, împli- a sfâºia pânza de pãianjen în care Sfânt ºi, pe lângã aceasta, ca sã arate cã a în- niþi legea lui Hristos unul prin celãlalt, cãci ast- eºti prins, ai ºansa de a rupe legãdrepta pe pãcãtoºi cu blândeþe este o însuºire a fel împliniþi ºi isprãviþi acea faptã bunã ce turile cu lumea care îþi þin atenþia darului duhovnicesc. Iar Teodorit tâlcuieºte lipseºte fratelui vostru, purtând ºi suferind încordatã ca un lanþ de bicicletã. aºa: "Îndreptaþi, întãriþi ºi pliniþi ce lipseºte!" meteahna aceluia. Încã într-un alt fel se înþelege Oameni buni, cine ne-a luat aceasPentru a nu se mândri cel ce îndrepteazã pe aceasta: cãci a purta greutatea unul altuia este o tã mare bucurie? Cine ne-a minþit altul, Apostolul mai înainte îl pãzeºte pe acela însuºire a dragostei, iar dragostea este împlinire cã fericirea e în afarã noastrã? Apoi totul devine o obiºnuinþã cu aceste cuvinte: Bagã de seamã ºi pãzeºte-te, a tuturor poruncilor lui Hristos, Care zice: nu cumva sã cazi ºi tu în pãcatele ºi patimile "Dacã Mã iubiþi, pãziþi poruncile Mele!" (Ioan ºi nici nu ne mai putem imagina celui pe care îl îndreptezi, pãtimind ispitã ºi rãz- 14, 15); ºi iarãºi: "Aceasta este porunca Mea: sã viaþa altfel, decât în fugã, permaboi de la diavolul. Cu cutezare a zis "tu", ca astfel vã iubiþi unii pe alþii precum v-am iubit Eu pe nentã fugã de noi înºine. sã arate neputinþa omeneascã, adicã: Nu cumva voi" (Ioan 15, 12). Anca Delaþarã sã te ispiteºti de diavolul ºi tu, om neputincios, Sf. Teofilact al Bulgariei www.viatalatara.wordpress.com

„Sã compãtimeºti cu fratele tãu neputincios ºi rãnit“

Cu Dumnezeu în casã

Micã terasã de apartament De multe ori avem motive de nemulþumire în ceea ce priveºte locuinþa noastrã. Fie cã este prea micã, fie prea întunecoasã, fie prea monotonã ºi aºa mai departe. Multe aspecte pot fi însã schimbate, cu câteva idei, puþin efort ºi costuri minime. Un exemplu este amenajarea unei terase cu flori. Pentru cã mulþi dintre noi locuim la bloc, în spaþii strâmte, ne plângem mereu cã nu avem loc destul sau cã nu avem o grãdinã. Amenajarea unei astfel de terase este o soluþie care schimbã mult lucrurile. Iatã câþiva paºi: - eliberaþi balconul de tot ce aþi depozitat acolo. Sortaþi lucrurile, aruncaþi ce nu folosiþi sau daþi-le cuiva care le foloseºte, iar pentru ce mai rãmâne gãsiþi un alt loc. - amenajaþi totul ca o micã terasã, cu florile care vã plac ºi care sunt potrivite; iatã câteva posibilitãþi: muºcate (sunt rezistente, au o perioadã lungã de înflorire ºi sunt uºor de îngrijit), iederã, begonii, trandafiri, petunii etc. Tot aici puteþi creºte plante aromatice, pe care sã le folosiþi la mâncare: cimbru, mentã, busuioc etc. - puteþi orna colþul de relaxare cu diferite obiecte, ca de exemplu o micã fântânã decorativã. - instalaþi ºi o mãsuþã cu scaune, unde puteþi petrece momente de relaxare bându-vã cafeaua sau lec-

turând dintr-o carte de suflet în momentele libere. Sunt doar câteva idei, din care puteþi selecta sau la care puteþi adãuga în funcþie de imaginaþie. Sã nu uitãm cã stã în puterile noastre sã facem din locuinþa în care trãim un cãmin primitor. Nu þine atât de resursele materiale, cât de prezenþa lui Dumnezeu pe care o putem invoca în fiecare clipã ºi în orice activitate, iar El ne va pune în inimã dragoste ºi pentru cele mai mãrunte ºi banale treburi casnice, iar rezultatul va fi pe mãsurã. Irina Constantinescu

Principiile unei alimentaþii sãnãtoase (1) Am început, de numãrul trecut, sã vorbim despre stilul de viaþã ca cea mai importantã metodã de tratare ºi prevenire a bolilor. În cadrul stilului de viaþã un loc foarte important îl ocupã alimentaþia, de aceea continuãm cu sfaturile domnului prof. dr. Pavel Chirilã referitoare la principiile unei alimentaþii sãnãtoase: Alimentul integral - este un principiu fundamental. Pentru mii de ani, din cele mai vechi timpuri, omul a mâncat doar alimente integrale, nu "parþiale". Fãina integralã conþine în mod echilibrat toate principiile nutritive; sarea integralã este mult mai bogatã în magneziu ºi alte sãruri decât sarea extrafinã; laptele integral nu trebuie supus extracþiei. Alimentele complexe, bogate în principii nutritive, cu valoare energeticã mare, considerate ideale pentru sãnãtate: cereale, fructe, ciuperci, peºte, lactate, ouã, zarzavaturi, legume, miere, fructe de mare. Cele mai importante surse de proteine: peºte, ciuperci, ouã, brânzeturi, linte, nãut. Cele mai importante surse de glucide: miere ºi fructe. Cele mai importante surse de lipide: uleiul presat la rece, fructele oleaginoase. Cele mai importante surse de minerale: fructele, cerealele integrale, brânzeturile. (va urma) A consemnat Natalia Corlean

&

& & & & &

introduce la congelator, ca sã se întãreascã. Cu Ingrediente: puþin timp înainte de servire z 200 g ciocolatã cu se decoreazã dupã fantezie. lapte (sau 100 g cu Un mic pont: lapte, 100 g amãruie) dacã o þineþi mai z 4 ouã mult la congelaz 1-2 linguri zahãr tor, veþi obþine o de ciocolatã/ fructe/ z 3 linguri rom îngheþatã de ciofrunze de mentã/ 150 g friºcã z colatã minunatã! z pentru decor: friºcã, fulgi viºine din viºinaReþetã oferitã tã, dupã de doamna preferinþe Laura Sava Ingrediente: Ghiroda, jud. Timiº Se rupe ciocolata sunt mici ºi fragile; puteþi folosi un bucãþi ºi se topeºte la BINE DE ºTIUT: bain-marie, dupã care se cuþit). Usturoiul nu va mai avea Se lasã la cup- lasã sã se rãcoreascã. miros atât de puternic ºi Se separã ouãle, gãltor pânã se coaguleazã ouãle, se benuºurile se freacã spu- peristent dacã, înainte de scoate tava, se pre- mã cu zahãrul ºi se ada- folosire, cãþeii se þin câteva minute în apã sãratã. sarã cu caºcaval ras ugã romul ºi ciocolata. Cãþeii de usturoi cojiþi nu Albuºurile ºi friºca (sau se pune câte o se usucã dacã sunt pãstraþi felie pe fiecare ciu- se bat fiecare separat, în untdelemn. percã) ºi se mai lasã puþin la cuptor. apoi ambele se omogeBusuiocul verde, toAratã foarte bine, iar la gust sunt nizeazã în compoziþia cat, faciliteazã digesformidabile! de ciocolatã ºi gãlbenuº. tia alimentelor grele. Reþetã oferitã de doamna Spuma de ciocolatã Mihaela Bîlbã Nicoleta Cintar - Craiova se pune în pahare ºi se

Spumã/îngheþatã de ciocolatã

Ciuperci umplute cu ouã de prepeliþã Este o reþetã delicioasã, pentru care nu aveþi nevoie decât de: zcâte ciuperci atâtea ouã de prepeliþã zunt ºi caºcaval Mod de preparare: Se curãþã ciupercile de codiþe, se spalã foarte bine, se sãreazã se aºazã în fiecare ciupercã bucãþele de unt. Se dã 2-3 minute la cuptor pentru a se topi untul. Se pune în fiecare ciupercuþã câte un ou de prepeliþã (atenþie cum le spargeþi, pentru cã

15

16

Trecut ºi prezent

Bisericile din Dridif Pe drumul ce duce la Sibiu, la 7 kilometri de Fãgãraº, se aflã satul Dridif, exact la jumãtatea distanþei dintre Sibiu ºi Braºov. Localitatea, aflatã pe malul Oltului, este traversatã doar prin extremitatea nordicã de DN1, aºa cã dacã nu vrei sã te abaþi din drum nu vezi decât câteva gospodãrii. Dacã o iei însã la stânga, intri pe strada principalã, pe care se aflã ºi cele douã biserici ale satului, despre care ne vorbeºte pãrintele Ioan Cioacã, paroh al localitãþii încã din 1972: Prima atestare documentarã despre existenþa satului Dridif o avem din 1509, fiind menþionat de Iosif Puºcariu în primul volum al lucrãrii "Date istorice privind la familiile nobile române". Localitatea însã a fost foarte probabil întemeiatã înainte de aceastã datã. În decursul istoriei Dridiful apare sub mai multe denumiri: Drich, Dridiff, Dryd ºi, de la 1638, Dridif. Satul este format dintr-o stradã principalã ºi alte strãduþe laterale în jumãtatea nordicã a vetrei satului. Pe strada pul preotului Nicolae Grama, pe principalã a parohiei, la o intersecþie cu acelaºi loc s-a început zidirea actuaaltã strãduþã, sunt situate cele douã bise- lei biserici. Construirea ei s-a termirici: "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", nat în anul 1868, pe timpul preotusituatã spre apus, ºi "Sfânta Cuvioasã lui Ioan Grama. Maiºtri zidari au fost niºte saºi din satul Merghindeal. Biserica are Parascheva", situatã spre rãsãrit. forma unei corãbii, iar din punct de vedere Biserica "Sfântul arhitectural este de arhitecturã romanicã. Mare Mucenic Gheorghe" A fost sfinþitã în anul terminãrii de cãtre Pe locul unde se aflã actualã bisericã a Mitropolitul Andrei ªaguna. În ultimele decenii locaºul de cult a treexistat, în trecutul îndepãrtat, prima bisericã din Dridif, de dimensiuni mai mici. A cut prin mai multe lucrãri de reparaþii: a fost fost construitã din lemn în anul 1590, consolidat, a fost schimbatã pardoseala, a preot fiind Ioan Comºa. Aceastã bisericã fost reparat turnul. Cea mai importantã de lemn a fost lãcaºul de cult al sãtenilor transformare prin care a trecut biserica a pânã în anul 1671, când pe acelaºi loc a fost însã pictarea ei, între anii 1983-1988. fost clãditã o altã bisericã, tot din lemn, însã Dupã terminarea acestor lucrãri, în anul mai încãpãtoare. În anul 1845, datoritã 1990, la 16 septembrie, prin binecuvântarea unui incendiu, biserica a ars în totalitate, ÎPS Antonie Plãmãdeala, Mitropolitul Ardealului din acea vreme, s-a sfinþit biserica nemairãmânând decât urme ºi ruine. A urmat o perioadã grea, de strângere "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", de a fondurilor necesare construirii unei alte cãtre PS Serafim Joantã, Episcopul Vicar. Ultimii ani au adus alte schimbãri, biserici. La acea vreme, monahul Antonie Hoarste, fiu al satului Dridif, a umblat prin pentru cã în 2006 a fost înlocuitã tabla de Transilvania ºi Þara Româneascã timp de pe turn, modificându-se ºi arhitectura lui, 7-8 ani, pentru a strânge banii necesari re- printr-o streaºinã mai latã, iar în 2007 a fost schimbat ºi acoperiºul cu unul din construirii bisericii din satul natal. Abia în anul 1861, dupã 16 ani, pe tim- þiglã metalicã.

Pr. Ioan Cioacã

Biserica "Sfânta Cuvioasã Parascheva"

În anul 1873, cu sprijinul autoritãþilor din acele timpuri, s-a mai construit un locaº de cult, având-o ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasã Parascheva. Acesta este de dimensiuni mai mici, are plafonul plat, iar la geamuri s-au folosit vitralii. ªi la aceastã bisericã în decursul anilor s-au efectuat diferite lucrãri de reparaþie ºi întreþinere care erau necesare, ultima dintre ele fiind schimbarea întregii instalaþii electrice care, fiind foarte veche, reprezenta un pericol. Biserica "Sf. Cuv. Parascheva" este folositã în mod special iarna, fiind mai micã ºi mai cãlduroasã. Astfel, prin strãduinþa consiliului parohial ºi a tuturor credincioºilor din parohie, cãrora le mulþumesc pe aceastã cale, Dridiful are douã biserici îngrijite, în care credincioºii se pot întâlni pentru a aduce împreunã slavã lui Dumnezeu ºi a mulþumi pentru toate binefacerile revãrsate asupra lor. Pr. paroh Ioan N. Cioacã Corecturã: Amalia Rãibuleþ Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Fãgãraº, str. A. Mureºanu nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (BuPreºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion [email protected] ISSN 2065 - 765X Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea)

CMYK

Related Documents


More Documents from "Natalia Corlean"