Adam.docx

Metode interactive

1. Metoda Cadranelor Este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional, solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Metoda poate fi folosită la etapa de reflecție. Avantajele metodei: • facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; • oferă oportunităţi elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuţie; • stimulează atenţia şi gândirea; • formează competenţe şi deprinderi reale de lucru cu textul literar; • înlesneşte elevului formarea unui mod propriu de abordare şi înţelegere a unei teme puse în discuţie; • oferă elevului parcursuri accesibile de punere în valoare a propriilor cunoştinţe, credinţe şi convingeri; • îl determină pe elev să fie conştient de nivelul său real de cunoştinţe.

Tema : Amintiri din copilărie de I. Creangă Clasa : a V-a Timp de lucru : 15-20 min. Etapele desfășurării metodei: 1. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe, corespunzător celor patru cadrane trasate pe fişă. 2. Profesorul împarte elevilor fişele de lucru în care au fost trasate patru cadrane:

CADRAN I

CADRAN II

CADRAN III

CADRAN IV

3.Cadranul I: trebuie să conţină numele personajului, iar alături citate din opera care reflectă acest personaj. Cadranul II: are în vedere trăsăturile care reies din citatele alese. Cadranul III: conține întâmplările la care a participat personajul. Cadranul IV: trebuie să conţină o imagine caracteristică personajului, aşa cum şi-l imaginează elevul. Poate fi o imagine abstractă sau un desen personal. Concluzii. 4. După expirarea timpului destinat rezolvării sarcinilor de lucru, profesorul cere câte unui elevexpert din fiecare grupă să citească planul rezultat din activitatea pe grupe . 5. Ideile transmise de elevii-experţi, discutate cu elevii, completate şi corectate de profesor, vor fi trecute pe tablă în cadranele respective care vor sintetiza într-o structură completă, rezultatele elevilor realizate prin eforturi proprii.

2. Metoda Cubului Etape: 1. Propunerea temei activităţii 2. Împărţirea colectivul de elevi în 6 grupuri 3. Oferirea de explicaţii elevilor: - cadrul didactic va construi, singur sau împreună cu elevii, un cub din hârtie pe care va nota cerinţe, folosind fiecare dintre cele şase suprafeţe ale acestuia: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică! şi Argumentează! 4. Rezolvarea sarcinilor activităţii: - fiecare dintre cele 6 grupuri va trata tema propusă dintr-o perspectivă, astfel: Grupa 1: Descrie Grupa 2: Compară Grupa 3: Asociază Grupa 4: Analizează Grupa 5: Aplică Grupa 6: Argumentează 5. Prezentarea temei din perspectiva fiecăruia din cele 6 grupuri:

- fiecare grup prezintă tema din perspectiva pe care a abordat-o. 6. Discuţii finale în legătură cu tema abordată. Avantaje ale metodei: dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale elevilor/cursanţilor; formarea unei imagini globale asupra problemei abordate; o mai bună înţelegere a problemei abordate, având în vedere cele şase perspective luate în calcul; motivarea elevilor/cursanţilor pentru participarea la activitate; activizarea elevilor; dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale. Limite: având în vedere faptul că fiecare grupă are de abordat o altă perspectivă, este posibilă tratarea superficială a celorlalte perspective; consum mare de timp; posibilitatea apariţiei dezordinii în timpul activităţii; neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup.

Tema : Amintiri din copilărie de I. Creangă Clasa : a V-a Timp de lucru : 15-20 min. 1. Descrie satul natal al lui Nică. 2. Compară un episod din copilăria ta cu un episod din copilăria lui Nică. 3. Asociază relația dintre autor, narator și personaj în opera dată. 4. Analizează atitudinea lui Nică față de învățâtură. 5. Aplică trăsăturile specifice narațiunii la persoana I în redactarea unui text cu titlul „O întâmplare hazlie”. 6. Argumenteazã afirmația lui George Călinescu că în „Amintiri din copilărie”, Creangă „povestește copilăria copilului universal ”.

3.Tehnica ciorchinelui Etapele realizării ciorchinelui: 1. Prezentarea cuvântului-cheie sau propoziţiei-nucleu: - cadrul didactic scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei;

2. Explicarea regulilor pe care le presupune tehnica: - cadrul didactic le oferă elevilor explicaţiile necesare; - îi încurajează pe elevi/cursanţi să scrie cuvinte sau sintagme în legătură cu tema pusă în discuţie. 3. Realizarea propriu-zisă a ciorchinelui: - cadrul didactic le cere elevilor să lege cuvintele sau ideile produse de cuvântul sau propoziţianucleu prin linii care evidenţiază conexiunile între idei, realizând astfel o structura în formă de ciorchine; 4. Reflecţia asupra idelor emise şi conexiunilor realizate.

Reguli pentru utilizarea acestei tehnici: o notarea tuturor ideilor legate de tema respectivă; o lipsa judecăţii ideilor expuse; o dintr-o idee dată pot apărea alte idei, astfel se pot construi "sateliţi" ai ideii respective; o apariţia legăturilor numeroase şi variate între idei.

Avantajele tehnicii: fixarea ideilor şi structurarea informaţiilor; înţelegerea ideilor; poate fi aplicată atât individual (chiar şi la evaluare), cât şi la nivelul întregii clase pentru sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor; în etapa de reflecţie, elevii pot fi ghidaţi prin intermediul unor întrebări, în ceea ce priveşte gruparea informaţiilor în funcţie de anumite criterii.

Limite: enunţarea unor idei şi urmarea unor piste nerelevante pentru tema pusă în discuţie;

timpul îndelungat necesar pentru aplicare; posibila implicare inegală a elevilor în activitate. Tema : Sfârșit de toamna de V. Alecsandri Clasa : a V-a Timp de lucru : 15-20 min.

Toamna

4.Creioanele la mijloc Aplicarea acestei tehnici necesită respectarea următoarelor etape şi reguli: 1. Constituirea grupurilor de învăţare prin colaborare - se formează grupuri compuse din 3-7 membri. 2. Precizarea sarcinii de învăţare şi a regulilor specifice activităţii în grup - se specifică sarcina de lucru;

- se anunţă regulile ce trebuie respectate (Steele, Meredith, Temple, 1998b, 41): 18 expunerea ideilor de către fiecare elev din grupul de învăţare prin colaborare este însoţită de plasarea creionului pe masă (bancă); elevul care a luat cuvântul o dată, nu mai are dreptul să intervină decât după ce toate creioanele se află pe masă (în acest moment fiind evident faptul că fiecare membru al grupului a avut prilejul să-şi exprime punctul de vedere asupra temei dezbătute sau problemei propuse spre rezolvare); toţi membrii grupului sunt egali şi nimeni nu are voie să domine. 3. Cooperarea pentru realizarea sarcinii de învăţare - elevii se implică în mod egal şi colaborează pentru realizarea sarcinii propuse, respectând regulile menţionate de către profesor. 4. Prezentarea şi evaluarea rezultatelor învăţării - se prezintă rezultatele/produsele fiecărui grup de învăţare prin colaborare; - tehnica poate dobândi şi valenţe evaluative, caz în care profesorul poate alege un creion şi poate întreba în ce a constat contribuţia posesorului acelui creion la rezolvarea sarcinii de lucru. Principalele avantaje ale utilizării acestei tehnici sunt următoarele: formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă; dezvoltarea competenţelor de relaţionare; dezvoltarea competenţelor de comunicare; participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse; stimularea eforturilor de intercunoaştere şi autocunoaştere; formarea şi dezvoltarea capacităţii de cooperare, a spiritului de echipă;

În absenţa monitorizării atente a lucrului în grup, este posibil să se manifeste şi anumite limite în utilizarea acestei tehnici: abordarea superficială a sarcinii de învăţare; apariţia unor conflicte între membrii grupurilor; dependenţa de grup a unora dintre elevi; marginalizarea celor care au alte opinii; crearea unui climat educaţional caracterizat printr-o aparentă dezordine etc..

Tema : Balada celor cinci motănași de Ion Druță Clasa : a V-a Timp de lucru : 15-20 min.

Profesorul împarte clasa în 4 grupuri și fiecare grup are pe masa atâtea creioane câți elevi sunt în grup. Fiecare grup va avea de discutat în echipă anumite aspecte din textul Balada celor cinci motănași : Gr. 1 : Expuneți în câteva enunțuri conținutul textului. Gr. 2 : Cum credeți, care sunt personajele principale în text ? Gr. 3 : De ce acest text este o narațiune ? Gr. 4 : Faceți o concluzie asupra acestui text , privind aspectele discutate de elevii din grupele anterioare. Astfel fiecare elev își expune părerea și toți se implică în discuție.

5.Metoda Jurnalul Dublu Este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text și propria lor curiozitate și experiență. Se prezintă elevilor un conţinut scris, rugându-i ca, la rândul lor, să împartă pagina de caiet în două coloane: în cea din stânga vor nota fragmentul care i-a impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experiență personală, pentru că i-a surprins, iar în dreapta să argumenteze alegerea făcută, să facă un scurt comentariu sau să noteze o idee principală; elevii vor împărtăşi colegilor propriile notiţe.

Tema : Doina de Octavian Goga Clasa : a VIII-a Timp de lucru : 15-20 min.

Secvențe de text

Comentarii

“O doină plânge sus pe culme”

...

“Meșteră cântare”

...

“Mă înfioară când te-ascult...”

...

Elevii prezintă pe rând propriile experiențe după completarea tabelului.