A Lacul Frumos-ii

M n stirea “Lacul Frumos” Vl de ti-Vâlcea (2) de Ligya Diaconescu | Martie 17, 2008 Continuarea interviului din articolul anterior… M n stirea “Lacul Frumos” Vl de tiVâlcea (1)

R.: Dar spune i-mi mai departe Sfin ia Voastr i a vrea s v întreb i numele celor care v-au ajutat la ridicarea m n stirii, în primul rând s începem cu cei doi b trâni. P.G.: Doi b trâni, da. R.: De care vorbea i dumneavoastr . P.G.: Amândoi tr iesc, unul este Avrinte Traian, care locuie te peste drum de m n stire, are 78 de ani, aproape 80. R.: S -i ajute Dumnezeu! P.G.: i mai este un înv tor. R.: Cum se nume te? P.G.: Mihai Claujean îl cheam . Ace tia sunt doi b trâni. Iar ei au mai fost ajuta i de un c lug r de la M n stirea Frasinei. R.: P rintele Paisie? P.G.: P rintele Paisaie Vasilioglu care acuma impline te vârsta venerabil de 93 de ani. R.: S -i ajute Dumnezeu! P.G.: S -i ajute Dumnezeu! R.: i dumneavoastr , de când sunte i aici? P.G.: Eu aici sunt din 1997, când s-a f cut sfin irea acestui Sfânt L ca . R.: S v ajute Bunul Dumnezeu i Maica Domnului i dumneavoastr . P.G.: Am luat ini iativa aici i din puterile mele i prin cuno tin ele mele… R.: Da… P.G.: Am mai f cut câteva îmbun t iri. R.: V-a fost foarte greu în acea perioad . A fost foarte greu pentru, c tim acum cum, care este problema cu fondurile i mai ales cu sponsorii care pot sponsoriza echipe întregi de fotbal, de handbal, concursuri de miss i celelalte dar când este vorba de o biseric , o m n stire, mai greu se las convin i. Doar atunci cand au anumite necazuri dau fuga la biseric sau la m n stire crezând c Dumnezeu i poate preotul de acolo pot face minuni într-un timp scurt. Poate, dac se îndreapt , tim cu to i, dup o anumit perioad … de… eu tiu, canon, ei pot peste cîteva luni, un an, s capete un pic de des vâr ire spiritual i s intre în lumea Lui Dumnezeu cât de cât, pentru c dac ar fi s ne gândim în fiecare zi c facem p cate cu to ii, i mai trebuie s ne i cur im din când în când i s urm m o nou cale, cu to ii am fi mai lini ti i i mai împ ca i suflete te. P.G.: Da, sunt oameni care au suflet mare i care m-au ajutat n-am întâmpinat greut i i

doar numai am deschis cuvântul si am fost ajutat. R.: Pute i s ne nominaliza i câteva persoane? P.G.: i pe Gigi Becali pot s -l nominalizez, pentru c el, prima dat când am venit aici el m-a ajutat. R.: Este un cre tin adev rat! P.G.: N-a avut bani mul i la el, c l-am g sit pe teren dar mi-a dat o mie de euro din buzunar i cu ace tia o mie de euro eu am început o sufragerie, am început o cas de musafiri. R.: Cine tie Preacuvioase P rinte Galaction, poate reu im s -l i aducem aici, s ti i c i cei de la Muntele Athos îl a teapt cu ner bdare. ti i c noi tocmai ne-am întors de acolo din Grecia, am fost într-o croazier în jurul Muntelui Athos i am reu it în port s cump r m mirul cel Sfânt pe care îl doream a a de mult. Am fost i la Meteora dar to i cei de acolo i c lug rii erau entuziasma i de sosoirea lui Becali, îl a teptau pe Becali, care le promisese c îi va ajuta s construiasc o m n stire la Muntele Athos. Suntem printre singurii ortodoc i de acolo care nu avem o m n stire româneasc , avem un sigur schit acolo i iat c toat lumea î i îndreapta privirile tot c tre Becali. Poate reu im s -l atragem i noi pentru c , cu cît d , cu atât Dumnezeu îi d mai mult. P.G.: Da, e con tient i el în chestia asta. R.: Da, da… P.G.: i recunoa te c am fost la el personal i a a s-a bucurat de mine! R.: Cred. A vizita vreodat m n stirea? P.G.: N-a vizitat-o dar a promis o dat i o dat va ajunge aici. R.: Înseamn c o s reu im. O s -i facem o invita ie împreun , el cite te publica ia noastr , a adar o s -i facem o invita ie s vin aici, chiar s i poposeasc pentru o noapte m car, s stea i la slujba. P.G.: Da, ar fi bine! R.: Spune i-mi, ave i i enoria i aici, da? P.G.: Da, avem ni te enoria i care sunt în vîrst , sunt b trâni de la care n-avem preten ii. R.: Deci în num r prea mic, da? P.G.: Da. N-avem preten ii. N-avem preten ii s ne ajute cu nimic, dac putem noi îi ajut m pe aici, cu câte cu o mas , câte cu o vorb bun … R.: i atunci cum reu i i s între ine i m n stirea? Iat c a i reu it s face i i niste locuri pentru cei care vin într-adev r s se roage, oaspe ii dumneavoastr , deosebite. P.G.: Da, a a din pu inul nostru. R.: Cum reu i i dac nu ave i nici un venit la m n stire? P.G.: A a… Pe oriunde m duc sunt ajutat! R.: Dumnezeu nu v las niciodat . Oamenii v ajut ! P.G.: Dar nu m ajut cu sume mari ci cu sume modeste, a a c dac patru milioane leam primit sau cinci milioane, pentru biserica am mai rezolvat din probleme. Am mai cump rat ceea ce trebuie aicea, materiale de construc ii… R.: Da. P.G.: i am realizat i celelalte îmbun t iri care sunt pe aici. R.: i cum pic cu pic se face un strop… P.G.: Exact. Se adun ! R.: Iat c i noi dup ce vom lucra aceast frumoas manastire in revista STARPRESS, citit în întreaga lume, vom face un apel la credincio i de a veni la dumneavoastr , de a

vedea i de a v sprijini fiecare cu cât poate pentru ca e o lume de vis aici la dumneavoastr , într-adevar chiar i aerul pe care îl respir m este parc din Eden, dar lini tea sufleteasc , cu care plec m de aici e de nedescris i de cum ai pus piciorul dincolo de poart te leag un dor i o puternic dorin de a te reîntoarce aici, în l ca ul lui Dumnezeu, în acest col micu de rai, departe de stres, poluare, r ut ile de zi cu zi i grijile lume ti. P.G.: Toate cele ce s-au facut aici i ce facem aici, toate le facem spre Slava Lui Dumnezeu i lauda poporului român. Asta este inten ia. R.: Acuma a vrea s ne spune i care este vârsta dumneavoastr ? P.G.: Destul de onorabil . Sunt leat cu Ion Dol nescu, Leat cu Preasfin itul Calinic. R.: Deci, ce vârst ave i? P.G.: 63 de ani. M-am n scut când au venit ru ii, sovieticii. R.: Mul i înainte i s v in Dumnezeu s n tos, s ne mangâia i cu cuvintele dumneavoastr pline de har. P.G.: Mul umesc, v urez la fel i dumneavoastr . R.: Spune i-mi câteva cuvinte i despre sufletul dumneavoastr care a c l torit i s-a stabilit pentru o bun bucat de vreme la M n stirea, Schitul de fapt… P trunsa. P.G.: Eu am umblat prin mai multe M n stiri dar prin care am umblat, nu am stat cât st cioara în vârful parului sau cât st porumbelul pe cas . Am stat mai mult, de exemplu am intrat novice la M n stirea Frasinei, acolo unde l-am cunoscut pe p rintele Lavrentie, p rintele Paisie i al i buni duhovnici. R.: Da? P.G.: Acolo am fost ca ucenic, am mers la vârsta de 23 de ani la Frasinei. R.: N-am tiut! P.G.: Atunci era foarte greu de primit la Manastire, era foarte greu ca s intri într-o M N STIRE. Eu… R.: i pe vremea comuni tilor! P.G.: Da, pe vremea comuni tilor. Da au fost în eleg tori i ne-au l sat pentru c am fost verifica i bine, c am venit pe la m n stire pentru suflet. R.: Da. P.G.: i pentru c doream mult s ajut m acolo. Apoi, am intrat din Frasinei în M n stirea Rohia din jude ul Maramure . R.: Ce frumoas zon i Maramure ! P.G.: De unde sunt eu n scut, de acolo. R.: A i ajuns în zona zamislirii dumneavoastr ! P.G.: Da, acolo sunt de Obâr ie, de la 30 de kilometri de Manastirea Rohia. Acolo am avut fericita ocazie sa-l cunosc pe marele savant Nicolae Steinhart. R.: Steinhart? P.G.: Evreul la încre tinat! R.: Da, da, da, am citit mult despre el i scrieri de-ale lui, cunoscând adev rate povestiri incredibile de via , lec ii de bun tate de neînchipuit, suferin , iertare, sacrificiu, devotament… P.G.: Da. L-am cunoscut acolo i pe urma chiar el personal mi-a facut o vizit aici la Vâlcea, la m n stire, unde eram stare , la M n stirea, Schitul Pahomie. R.: Da? Fantastic. P.G.: De la Rohia am venit dupa 3 ani i jum tate în jude ul Vâlcea din nou i am fost dat

pentru ascultare la M n stirea P trunsa. Acolo am stat 6 ani de zile. De acolo de la P trunsa, m-am mutat la Schitul Pahomie, unde am stat 23 de ani. R.: O via de om! O via aducând slava Bunului Dumnezeu i Maicii Domnului, într-un loc departe de lume, de cele lume ti, loc de rug ciune, laud . P.G.: 23 de ani au trecut ca o zi, a a de repede, încât nu-mi pot închipui… i a a, dup cum spune poetul român: “C de când lumea i p mântul anii se duc ca i gândul”. A a sau dus i anii mei i în general a a se duc anii. R.: Se apropie s rb toarea hramului M n stirii Lacul Frumos! P.G.: Da, Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavril. R.: Inten iona i s face i aici câteva pachete sau o masa pentru cei care vor veni? P.G.: Da, cum nu? Întotdeauna! R.: Vin oameni mul i? P.G.: Întotdeauna am f cut i vin pân la doua, trei sute de oameni. R.: O, a a de mul i? P.G.: Da, în 2006 am avut a a un semn ceresc i divin…. R.: Care a fost acela? P.G.: În 2006, când a fost hramul, diminea a, pe la ora 10:00, când a început Sfânta Liturghie, a ap rut deasupra bisericii un curcubeu atât de frumos, care avea cele trei culori ale steagului nostru românesc! i acest curcubeu a inut 10 minute pe cer, deasupra bisericii, deasupra turlei bisericii, mirarea oamenilor i miracolul era c nu era nici un nor! R.: Fantastic! P.G.: A ap rut din senin. R.: Da, da, da… P.G.: i ca simbol, c a a, noi cu to ii l-am numit c este un semn ceresc, al lui Dumnezeu, Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavril au ar tat aceast minune, acest miracol care s-a ar tat pe cer în anul 2006. R.: i pentru c vad acum desc rcându-se ni te saci de ciment… Ce face i cu ei? P.G.: Continu m lucr rile. R.: Ce intentiona i s face i în continuare sau la ce mai lucra i? P.G.: Urmeaz ca s facem un s la pentru un loca pentru a servi masa la hram, ca vin oameni mul i, de multe ori se întâmpl c plou sau ninge. R.: i nu ave i loc pentru to i, nu? P.G.: Spa iul în sala de mese este mic. R.: Micu , asa este. P.G.: În fiecare an aproape când a plouat, bineîn eles s-a servit masa în Sfânta Biseric , ceea ce nu este potrivit. R.: Cu siguran . P.G.: E drept dar nu e moral c nu tot ceea ce este drept este i moral. R.: Da. P.G.: Atuncea am g sit de cuviin s facem aici un acoperi , o sal de mese mare, ca s intre acolo oamenii, s fie acolo sub scutul acestui a ez mânt pe care acuma îl vom ridica i speram pân de 8 noiembrie anul acesta, 2007 s fie ridicat i s fie dat în folosin . Referitor la ciment care… R.: Da, spune i, tocmai vroiam s vî întreb dac mai ave i nevoie de materiale. P.G.: Da, nevoie va fi mereu, a a în fiecare an!

R.: i de materiale de construc ie de ciment, de var, gresie, faian ? P.G.: Da, da, da, da. De toate. De toate i unde apel m n-am fost respinsi de nimeni! R.: Bun. P.G.: N-am cerut cantit i mari ca s speriem oamenii. R.: Sigur, c i pu in cu pu in se adun . P.G.: Cât de micu , a a din suflet e bine venit. R.: C se adun ! P.G.: Dai din suflet, Dumnezeu î i prime te! R.: B nuiesc c i dumneavoastr v ruga i pentru binef c toriii dumneavoastr i Dumnezeu le d i lor înmiit. P.G.: Musai, c suntem obliga i în toate slujbele s -i amintim pe binef c torii no trii, pe cei ce ne servesc i cei care iubesc binecuviin a casei Sale, care este biserica. R.: Noi v mul umim mult pentru primire i cred c de acum ne vom îndrepta privirea i catre Casa Domnului pe care o p stori i dumneavoastr , aici unde ne sim im chiar într-o alt lume. Înc o dat mul umim mult! P.G.: A a dup cum vede i locul aici este a a de sus, a a frumoase p durile astea din jur i aici în dreapta, jos, se vede Oltul, care merge binen eles spre Dun re, spre Dr g ani în jos se vede Oltul de aici frumos, în zilele senine. R.: Da, iat -l, se vede i ast zi b trânul Alutus, în toata splendoarea lui. P.G.: Parc ne sim im în Mulntele Athos, în insula aia de la Athos i Oltul cînd îl vedem acolo în jos parc este Marea Egee, putem s comparam acest loc superb cu acel loc minunat a adar locul nostru de aici din ara noastr din România, este minunat! R.: Acum, câteva cuvinte pentru cititorii nostri, pentru ca M n stirea Lacul Frumos va fi tot timpul, ve nic cât va exista publica ia noastr , în paginile noastre, nu o vom scoate de acolo, câteva cuvinte pentru cititorii no trii, ce ar trebui s fac s se îndrepte s - i îndrepte privirea c tre Dumnezeu pentru a fi ajuta i. P.G.: Da, toata lumea î i îndreapt privirea spre Dumnezeu, în special atunci când este la necaz omul cere ajutorul lui Dumnezeu i este bine este bine chiar dac ei nu stau numai în rug ciuni ca i ceilal i îmbun t i i, m car o vorba s nu o spun contra lui Dumnezeu, s nu cread , s nu zic , c Dumnezeu nu îl ajut , o vorb dulce s fie c tre divinitate i atunci, Dumnezeu a facut c tre el un pas, adic omul face c tre Dumnezeu un pas i Dumnezeu face c tre el o sut . Toat lumea este cre tin . Pu inii care sunt atei, ia sunt bolnavi, diabolici, pentru c , cum spune marele scriitor rus: “C ateism nu exist i un diabolic e o boal ”. R.: Asa e. P.G.: Acela care spune c nu-i Dumnezeu este ca i g ina aia care st pe cuibarul gol, cloce te acolo, dar nu poate s scoat pui, pentru c n-are de unde, c n-are oua. E cuibarul gol, dar ea sta tot acolo. De ce? Pentru c e bolnav . A a este i ateismul, nu este o un argument, este o boal . R.: Înc o dat v mul umim mult, s v dea Dumnezeu s n tate mult , mult , mult , mul i ani de acum înainte, ferici i, s pute i s ne mai înv a i c tre ceva i s ne mai c l uzi i c tre Duhul Sfânt i Domnul Iisus s ne duc pe cprprile încrederii, ale optimismului, i s înv m s cerem Maicii Domnului orice ne este necesar, în numele Domnului Iisus Hristos i doar cu un bob de credin , vom dobândi. P.G.: Da, s ne ajute Dumnezeu! Pe to i, pe toat lumea. R.: i Maica Domnului! Mul umim!

Topice: Interviuri | Edit |

Un r spuns to “M n stirea “Lacul Frumos” Vl de ti-Vâlcea (2)” 1. Rizoiu Mihail spune:

1 Aprilie 2008 la 17:17 editare

P rintele PAISIE - Sfânta M n stire Fr sinei a trecut azi la cele ve nice. Înmormântarea joi 03.04.2008. Dumnezeu s -L ierte i s -L odihneasc în pace!