59030797-institutia-primarului-in-romania.doc

UNIVERSITATEA „CONSTATINBRANCU$I" TG.-JIU FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA SI STUDIIPOLITICE COMPARA TE

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator §tiirrfific Conf. Univ. Dr. Horatiu Tiberiu Gorun 9

Absolvent Hurezeanu Maria Aurelia

-2011 -

TARGU JIU

UNIVERSITATEA „CONSTATINBRANCU§I" TG.-JIU FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLIC A SI STUDIIPOLITICE COMPARATE

INSTITUTIA PRIMARULUI IN ROMANIA

Coordonator §tiintific Conf. Univ. Dr. Horatiu Tiberiu Gorun

Absolvent Hurezeanu Maria Aurelia

-2011TARGU JIU

CUPRINS INTRODUCERE.......................................................................................pag. 5 CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE....................................................................................................pag. 6 2.1. 1.1 .Organizarea administrative a statelor feudale romana§ti in evul mediu dezvoltat...................................................................................pag. 6 2.2 Prezentarea comunei §i a primariei din Matasari......................pag. 17 CAPITOLUL //PRIM ARUL-AUTORIT ATE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE.................................................................................pag. 22 2.1

Considera^ii generate..........................................................pag. 22

2.2

Alegereaprimarului..............................................................pag. 24

2.3

Statutul primarului................................................................pag. 27

2.4

Atributiile primarului..........................................................pag. 28

2.5

Actele emise deprimar........................................................pag. 40

CAPITOLUL III PRIMARIA-INSTITUTIE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE..................................................................................pag. 44 2.6 2.7

Aparatul propriu................................................................... pag. 45 Atributiile director, serviciilor, birourilor subordonate direct

primarului pag. 45 3

3.2.ICabinetuI primarului..........................................................pag. 47 3.2.2 Corpul de control al primarului........................................pag. 48 2.8

Biroul plan programe........................................................pag .49

2.9

Biroul rela^ii internationale..............................................pag. 50

2.10

Serviciul de resurse umane................................................pag. 51

2.11

Biroul relatii cupublicul...................................................pag . 52

2.12

Biroul administrate.........................................................-pag. 53

2.13

Biroul protec|ie civila.......................................................pag. 54

3.3 Direc^ia economica...............................................................pag. 55 CONCLUZII.............................................................................................pag. 61 BIBLIOGRAFIE........................................................................................pag. 63

4

INTRODUCERE Schimbarea sistemului socio - economic, problemele care apar in procesul tranzi^iei, globalizarea economiei au creat dificultati in viaja, in activitatea loealitatilor, iar deciziile factorilor responsabili sunt deosebit de importante pentru depa§irea acestor probleme. In acest context, dezvoltarea economica constituie o alternative pe care o pot utiliza folosind poten^ialul existent al localita|ii. Afacerile reprezinta motorul dezvoltarii economice constituind sursa de baza a crearii veniturilor §i implicit a bunastarii locuitorilor. Dezvoltarea economica este un proces continuu §i coerent de planiificare a programelor strategice §i a politicilor de dezvoltare in scopul imbunatatirii calitatii vietii tinand seama de interdependence dintre problemele mediului inconjurator, bunastarii generate §i procesului cre§terii economice. Dezvoltarea locala este un proces de diversificare §i dezvoltare a activitajilor economice §i sociale la nivelul unui teritoriu pornind de la mobilizarea §i coordonarea resurselor §i energiilor existente. Aceasta dezvoltare se afla la intersecjia mai multor domenii de intervene publica -in acest sens, putem avea pe langa politicile economice locale §i politicile urbane de amenajare a teritoriului. In tara noastra conceptul de dezvoltare economico - sociala locala i§i face apari$ia odata cu manifestarea fenomenelor de descentralizare teritoriala §i de deconcentrare a serviciilor publice. Dezvoltarea societatii depinde de politica guvernului §i administratiei centrale §i rolul administratiei locale prin care se asigura armonizarea intereselor na£ionale cu cele locale.

5

CAPITOLUL L SCURTISTORIC AL ADMINISTRATE! PUBLICE LOCALE 1.1. Organizarea administrativa a statelor feu dale romana§ti in evuI mediu dezvoltat Conducerea localitatii se afla in mainile unui reprezentant ales al ob§tii targovetilor, care purta in Moldova numele de goltuz, iar in Jara Romaneasca pe acela de judef. In indeplinirea atributiilor sale judeful era ajutat de un sfat de 12 pargari Alaturi de acest sfat restrans, apare mentionat in documente §i unul mai larg, ai carui membrii sunt mimi^i sfetnici sau oameni buni si batrani. Acesta este o supravietuire a conducerii vechii ob§ti rurale, peste care s-a suprapus organizarea specific ora§eneasca. Conducerea localitatii avea atributii foarte variate. Ea indeplinea functii adminisfrative - intre care supravegherea activitatii negustorilor §i a me§te§ugarilor - judiciare, fiscale (organizarea veniturilor §i cheltuielilor ora§ului §i repartizarea darilor cafre domnie); ea reprezinta ora§ul fata de domnie §i intretinea relatii cu conducerile altor ora§e. In cadrul ora§ului ia na§tere in aceasta epoca §i un drept specific mentionat sub numele de obiceiul tdrgoveplor §i care constituia un complex de norme juridice izvorate din practica zilnica §i din contactul cu negustorii din alte tari In decursul secolelor de cristalizare §i dezvoltare a relatiilor feudale s-au elaborat §i in Moldova §i in Jara Romaneasca o serie de norme juridice care corespundeau noilor relatii, fiind menite sa apere ordinea sociala existenta §i interesele stapanilor de pamant. 6

Dreptul feudal care reglementeaza relatiile dintre oameni, are un pronunjat caracter de elasa, ilustrat prin conditiile inegale in care sunt /\

# #

aparate interesele feudalilor §i populajiei dependente. In aceasta pnvinta este foarte graitoare §i o Convenfie incheiata de domnul Moldovei cu polonii, in 1540, in care se prevede ,intre altele, ca„nu se va da credinta podanului (taranului aservit) impotriva stapanului sau; stapanul va fi crezut intotdeauna impotriva podanului sau". Jaranul aservit era lipsit astfel de posibilitatea de a-§i apara interesele. in secolele XIV - XV, Jaranii aservi^i erau, de altfel, judecati chiar de stapanul lor. Nediferentierea intre puterile statului feudal prive§te deci §i organizarea judecatoreasca. Acelea§i persoane - stapan feudal sau dregator domnesc aveau dreptul sa administreze §i sa judece. Mai mult inca, dreptul de judecata il cuprindea §i pe acela de a aplica pedeapsa §i a incasa amenda, toate aceste aspecte confiindandu-se intr-un singur act globirea. Pentru cei care aveau dreptul de judecata in Jara - fie domn, dregator domnesc sau stapan feudal - principalul lucru era gloaba (amenda) care se incasa pentru orice fel de vina, dreptul de judecata - ca atribut esential al puterii - fiind considerat - atat de domn cat §i de feudali ca o sursa de venituri. Din aceasta cauza, gloaba este enumerata intotdeauna alaturi de celelalte venituri realizate de stapanii feudali din statele lor. Unirea de la 1859 a Principatelor Romane, moment politic hotarator pentru procesul de reformare §i diversificare pe baze modeme a administratiei publice. Pe linia evolu^iei statului nostru in aceasta etapa, trebuie sa amintim, in primul rand, cucerirea independenfei de stat a Romanies in

7

anul 1877. Rezultat al luptei eroice a armatei romane impotriva Imperiului Otoman, al vointei ferme de libertate §i neatarnare a poporului nostru, care §i-a dovedit inea odata marea capacitate de lupta - dobandirea independentei nationale a dat un nou §i puternic imbold dezvoltarii economice §i sociale a tarii, a exercitat o profunda inraurire asupra intregii evolutii istorice a Romaniei pe drumul progresului social, a permis afirmarea tot mai viguroasa a poporului nostru ca natiune de sine statatoare. Impotriva hotararilor Conventiei de la Paris din 1858, care n-au realizat dezideratul fundamental al poporului roman: Unirea principatelor intr-un singur stat sub numele de Romania, masele populare au realizat infaptuirea in 1859 a statului national, prin unirea Munteniei §i Moldovei sub domnia luminoasa a lui Alexandra loan Cuza, eveniment istoric ce a marcat intrarea tarii noastre in noua etapa a evolutiei ei capitaliste, a ridicat pe o treapta superioara lupta de eliberare nationala. Administratia publica centrala, prezenta in Constitutia din 1866 sub titlul de putere executive* era reprezentata de domn, devenit mai tarziu rege* §i de mini§tri. Regele se bucura de cele doua privilegii monarhice: principiul irevocabilitafii §i principiul inviolabilitdfii. El era irevocabil in sensul ca nu putea fi inlaturat Conform Constitutiei, puterile lui erau date pe viata §i, in plus erau ereditare. Regele era §i inviolabil in sensul ca nu era obligat sa dea socoteala nici chiar pentru actele sale personale. Formal, regele era deasupra partidelor politice, animat de imparjialitate §i preocupat doar de interesul national, de asigurarea ordinii §i pacii sociale. Dar intre spiritul legii §i realitate a existat intotdeauna o

* Vom folosi rn continuare termenul de rege §i pentru perioada anterioara instituirii oficiale a regimului monarchic.

8

diferenta; mai mare sau mai mica, in functie de imprejurarile momentului istoric respectiv. Administratia publica locala a inregistrat in perioada pe care o analizam mari §i importante modificari. Astfel, la 31 martie 1864, domnitorul Alexandru loan Cuza a promulgat legile sale administrative, pentru organizarea comunelor urbane §i rurale §i pentru infiintarea consiliilor judetene, menite sa dea tarii o noua a§ezare administrative, pe baze moderne. Privitor la organizarea comunala, legea lui Cuza implinea trei goluri: - organiza pentru prima data Comuna Rurala, investind-o cu statutul de personalitate juridica; - separa §i reglementa apoi in mod deosebit administratia urbana de cea rurala; - in fine, asigura independent tuturor comunelor, urbane sau rurale. In administratia publica judeteana a fost instituit un organ deliberativ: Consiliul Judetean, care se intrunea periodic §i prezenta interesele locale, colective §i economice ale judetului. Alegerea consiliului judetean se facea pe ocoale §i pla^i, fiecare dintre ele avand dreptul la doi consilieri. Prefectul era conducatorul judetului, fiind comisarul guvernului pe langa consiliu. Rezultat al studiilor prealabile intreprinse de Comisia Centrala de la Foc§ani, legislatia domnitorului Al. loan Cuza a deschis un drum nou pentru diverse legi administrative ulterioare (referitoare la organizarea comunelor urbane, adoptate succesiv pana in 1916, anul cand Romania a intrat in primul razboi mondial). Fiind condusa de puterea civila, careia ii era subordonata, armata nu avea voie sa participe la disputele politice din interiorul statului; militarii in activitate nu participau la viata electorala, parlamentara. In timp de eriza cand se declara starea de asediu, autoritatile militare deveneau competente a exercita un drept de jurisdictie asupra 9

populatiei civile, insa numai pentru infractiunile stabilite §i numai pe durata erizei, aflandu-se in permanenta sub controlul autoritatii superioare civile. De§i Constitutia proclama autoritatea suprema a monarhului asupra armatei, acesta nu exercita insa comanda efectiva. Armata avea o organizare administrativa deosebita de cea uzitata de viata civila. Ea avea o ierarhie deosebita, cadre profesionale deosebite, de ofiteri capabili sa asigure instructia militara categoriilor sociale recrutate sau mobilizate. Constitutia din 1866 decreta obligativitatea satisfacerii serviciului militar. „Tot romanul face parte sau din armata regulata sau din militii sau din garda nationals", se arata in aceasta privinta in articolul 118. Aceasta precizare expresa denota impunerea §i la noi a unei tending, constatate in mai toate statele europene in epoca respectiva, de a se accentua distinctia dintre viata militara §i viata civila, prin crearea unor garzi cetajene§ti. In Romania, Garda Cetateneasca sau Nationala a fost infiintata prin Legea din 18 martie 1866*. Z)esavar§irea unificarii §i a modernizarii administratiei publice romane§ti dupa faurirea statului national unitar. La capatul acestei incursiuni intreprinse asupra principiilor de organizare administrativa centrala din Romania moderna, a statului national unitar, sa mai precizam §i faptul ca atat Legea Generala de Organizare a Ministerelor, cat §i Legea Pentru Organizarea Administratiei Locale, au prevazut §i infiintarea Directoratelor Ministeriale Locale. Acestea erau in numar de §apte pentru fiecare minister §i functionau ca centre de administrare §i inspectie locala. Ele erau organe administrative. Crearea acestor organe intermediare ale administratiei de stat a fost motivata prin * Membrii g&zii na|ionale nu erau mobilizati in caztoni. !§i p^strau armele la domiciliu. Subofiterii §i ofiterii, pana la rangul de e^pitan, erau ale§i pe o perioada de trei ani. Ofiterii de grad supaior erau numi& conform acestei legi,de catre domnitor (rege).

10

necesitatea solutionarii operative a problemelor administratiei locale, fara ca ele sa ajunga la ministere. Dar, orice s-ar fi facut pentru organizarea administratiei centrale -§i s-au facut multe in aceasta epoca - reorganizarea administratiei locale s-a impus la randul sau drept o necesitate obiectiva pentru consolidarea §i dezvoltarea statului unitar. Aceasta sarcina a fost rezolvata prin cateva legi, incepand cu Legea de Unificare Administrativa din 1925. Prin faptul ca a pus capat starii de provizorat, ca a stabilit un sistem unitar de organizare teritoriala a statului national, ca a prevazut constituirea unor organe locale in principal eligibile, Legea din 1925 a marcat un progres fata de trecut, contribuind la intarirea unitatii statului. Cu toate ca Legea de Unificare Administrativa §i criteriile doctrinare ale vremii care statea la baza ei afirmau §i se urmarea realizarea unei largi descentralizari administrative, in realitate noua lege a pus accentul pe latura centralizatoare. Totodata, trebuie subliniat ca un element deosebit de important pentru procesul de a§ezare a administratiei publice romane§ti pe baze moderne, schimbarea mentalitatii autoritatilor politice vizavi de statutul fiinctionarilor publici. Astfel, incepand din anul 1923, functionarii publici au dobandit un Statut propriu. Potrivit acestuia, ei se bucurau de anumite garantii de stabilitate in fimctii, s-a reglementat sistemul salarizarii lor, s-au revizuit dispozitiile privind acordarea pensiilor §i, in general, in virtutea faptului ca urmau sa asigure aplicarea legilor in rela^ile dintre stat §i cetateni, se bucurau de numeroase avantaje fata de alte categorii de salariati. Legea din 24 iunie 1925 a fost insa mai mult o extindere a legislatiei Vechiului Regat in Provinciile Unite. Ea nu a putut deci raspunde tuturor trebuintelor noii vieti administrative romane§ti. Ca urmare, o noua 11

reforma a administrate! publice locale se va produce in luna august 1929. Eeonomia noii legi (din 3 august 1929) era deosebita de a legii din 1925, caci prin ea se urmarea mai ales realizarea unei deseentralizari administrative. Ca urmare, sistemul organizarii administrative a fost completat printr-o serie de legi privind crearea Consiliului Legislativ, a Consiliului Superior Administrativ, a Casei Pensiilor, infiintarea Camerelor Agricole. Consiliul Superior Administrativ i§i desfa§ura activitatea pe langa Ministerul de Interne, exercitand atributii legate de indrumarea, coordonarea §i controlul activitatii comunelor §i judetelor. Reforma administratiei reprezenta insa un proces amplu, deosebit de complex. Ca urmare, in anii urmatori se vor cauta noi solu^ii. Legea din august 1929 va suferi 11 modificari succesive pana in 27 martie 1936 cand va fi votata o noua lege de organizare administrativa. In conformitate cu aceasta lege, completata de regulamentul ei de aplicare din 18 februarie 1937, teritoriul tarii era imparjit, din punct de vedere administrativ - a§a dupa cum era prevazut §i in Constitutie - in judeje §i comune*. Atat jude^ele cat §i comunele erau investite cu personalitate juridica, avand patrimoniu §i organe proprii de conducere. Plea§a a ramas o simpla circumscriptie administrativa a jude^ului, fiind necesara in special pentru controlul activitatii autoritatilor locale. Comunele erau urbane §i rurale. Comunele rurale, care se gaseau in imediata vecinatate a ora§elor, puteau fi declarate suburbane. Comunele urbane erau de doua feluri: ora§e nere§edinta §i ora§e re§edinta de judet. Cele re§edinta de judet avand o important economica sau culturala deosebita Legiuitorul folose^te in acest eaz termenul de comuna in sens de comunitate, de organizarea administrativa a comunitatilor umane, atat urbane cat §i rurale. Termenul are deci continut deosebit de eel de azi, cand prin comuna definim doar o localitate din mediul rural.

12

puteau fi declarate municipii. Municipiile erau supuse, din punct de vedere al competenjei §i tutelei, acelora§i norme ca §i judetul. Legea din 1936 a dat un regim administrate special comunelor balneare sau climatice. Comunele erau administrate de un eonsiliu comunal, ca organ deliberativ, §i de primar §i ajutorul de primar ca organ executiv. Consiliul comunal era compus din membri ale§i §i membri de drept. Numarul membrilor ale§i in comunele rurale, era de 10; in ora§ele nere§edinta, numarul consilierilor ale§i era de 18; in ora§ele re§edin|a, de 28; iar in municipii, numarul lor era de 36. Membrii de drept, recrutati din cadrele diferitelor servicii publice sau intreprinderi, care aveau legaturi cu administratia comunala reprezentau organe tehnice, chemate sa completeze, prin specialitatea lor, competent consilierilor ale§i. In municipii func^iona §i o delegate a consiliului, care exercita atributiile consiliului in intervalul dintre re§edinte cu excepjia acelor rezervate lui, in mod exclusiv. Consiliul comunal avea initiativa §i decidea in toate problemele de interes local; el era dator sa se pronun^e asupra tuturor chestiunilor ce i se defereau in baza legilor, §i sa execute dispozi^iile de interes general, luate de autoritatile centrale, in limita competen^ei lor legale. Consiliul comunal se intrunea ori de cate ori era nevoie, dar in orice caz eel putin odata pe luna, in urma eonvoearii faeute de primar sau de ajutorul sau imputernicit §edintele consiliului se tineau numai in localul primariei, fiind necesara pentru deliberare, majoritatea absoluta a membrilor. Deciziile consiliului se luau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti, iar in caz de paritate, propunerea era respinsa. 13

Primarul era ales de consiliul comunal, dintre consilierii ale§i. El era conducatorul administratiei comunale §i, in aceasta calitate, numea §i indeparta din serviciu pe functionari, in baza formelor prevazute de lege; el administra interesele comunei; reprezenta in justice, era ofiter de stare civila §i cap al politiei comunale. Acest cadru general de organizare a administratiei publice romane§ti, definitivat prin legea din 1936, a functionat cu unele mici modificari in perioada dictaturii personale a regelui Carol al Il-lea §i in timpul regimului de dictatura militara condus de mare§alul Ion Antonescu. In acest ultim caz, modificarile \m mai ales de natura activitatii administrative in conditiile restrictive impuse de participarea tarii noastre la razboiul antisovietic. La fel ca §i in cazul administratiei centrale de stat, subsumata aproape in intregime hotararilor adoptate de conducatorul statului, pe plan local autoritatea administrativa era exercitata prin intermediul prefectilor numiti in fiuntea jude^elor prin decrete semnate de acela§i conducator. La randul lor, prefectii erau ajuta^i de subprefecti §i de pretori, care erau numi^i prin decizii ale Ministrului de Interne. Incepand din ianuarie 1942 s-a inlaturat controlul sistematic al administratiei publice. In acest scop au fost infiintate Inspectorate^ Generate Administrative, in numar de 11, §i s-a statuat obligatia inspectorilor generali administrated, precum §i prefectilor, subprefectilor §i pretorilor de a inspecta minutios administratiile locale. Dupa 23 august 1944, s-a revenit la normele de functionare a administratiei locale stabilite prin legea din 1936. Administratia publica romaneasca in epoca regimului totalitar comunist.

14

O alta practica guvernamentala apreciata de speeiali§ti ca fiind contrara Constitutiei se refera la insa§i modalitatea de organizare intrinseca a Guvernului, adica la constituirea ministerelor. Revenind la solujia de principiu din Constitutia din 1923, legiuitorul constituant actual a retinut ca: „Ministerele se infiinteaza, se organizeaza §i fiinctioneaza potrivit legii" Or, este cunoscut ca o practica politica mai veche faptul ca marea majoritate a ministerelor actuale* au ca act normativ de baza nu legea ci diverse hotarari de Guvern. De asemenea, in prezent fiinctioneaza cateva organe centrale de specialitate, organizate ca unitati administrative: Consiliul Suprem de Aparare a T^rii Serviciul Roman de Informatii, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Serviciile publice de radio §i televiziune, Consiliul Legislativ. Unele dintre ele au existat §i in trecut, fara a avea insa baza constitutionals de azi. In ceea ce prive§te administratia publica locala, legiuitorul constituant roman din 2003 a a§ezat-o pe principiul autonomiei locale §i pe eel al descentralizarii serviciilor publice. „Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune** §i ora§e - se arata in articolul 121 din Constitute - sunt consiliile locale alese §i primarii ale§i in condi^iile legii" .

1

Art. 121 din Constitute - vezi Constitujia Romaniei - 2003. * La ora actuals Guvemul Romaniei are 17 ministere.Ministerul de Interne §i Reforme Administrative, Ministerul de Exteme, Ministerul Muneii §i Protectiei Sociale, Ministerul Finantelor, Ministerul Apararii Najionale, Ministerul Justitiei, Ministerul Industriilor §i Comerfului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor Ministerul Lucrarilor Publice §i Amenajarii Teritoriului, Ministerul Apelor,Padurilor §i proteejiei Sociale, Ministerul Sanat&tii. 2 Vezi Constitufia Romaniei - 2003. ** A se observa sensul de comuna ca localitate rurala. S-a renun|at deci la termenii de comuna urbana §i comuna rurala. 3 Antonie Iorgovan, op.cit, pag 225. 15

Principiul autonomiei locale este vechi, §i ^1 a functionat cu limitele respective in cadrul ora§elor inca din evul mediu romanesc §i il vom regasi mereu invocat de la Regulamentul Organic ineoaee, a§a dupa cum am §i aratat. Dar, comparand ceea ce a fost la noi in trecut cand, conform traditiei, administratia publica locala era mereu dominata de tutela administrativ superioara §i retinand ceea ce presupune de fapt notiunea de autonomie locala, putem afirma ca pentru prima oara in istoria moderna a $arii noastre acest principiu al autonomiei administrative locale, a fost consacrat de Constitutia actuala,, Legiuitorul constituant a pus accent pe autonomia comunelor §i ora§elor> rezervand autoritatii judetene alese doar un rol coordonator §i preeizandu-se explicit ca msu§i obiectivul acestei coordonari se refera doar la realizarea serviciilor publice de interes judetean". Rezulta deci ca primarul are o dubla serie de atribu^ii: reprezentant al colectivitatii locale respective §i, in plan secundar, conducator de unitate administrativ - teritoriala. In aceasta ultima ipostaza el are sarcina de a gestiona anumite servicii de stat. Analizand deci textele din Constitute referitoare la aceasta problema, vom constata ca autoritafile comunale §i ora§ene§ti nu se afla intrun raport de subordonare fafa de vreo autoritate judejeana sau centrala, ceea ce nu exclude insa, tot in baza textelor Constituted ex^rcitarea de catre consiliul judejean al prerogativelor sate de autoritate coordonatoarejprecum §i de catre prefect a dreptului sau de control al legalitafii sau de catre Guvern a sarcinii sale de conducator general al administratiei publice.4 In privinta primarului, legislajia actuala in vigoare a mers pe calea traditiei, optand pentru solutia alegerii sale, la fel ca §i consiliul, direct de 4

Ibidem, pag 223. 16

catre cetajeni, §i tot pentru un mandat de 4 ani. S-a stabilit totodata incompatibilitatea intre functia de consilier §i cea de primar. Fata de situajia din trecut, legea din 1991 a desfiintat fiinctia de pregedinte al consiliului local, optandu-se pentru o solute mai simpla, cea a pre§edintelui de §edinfa . Dupa cum este cunoscut pentru functia de primar se depun, de regula, candidaturi separate de catre partide politice. Legea permite insa §i „independentilor" sa-§i depuna candidatura, cu conditia ca ace§ti candida^i sa fie susjinuti de minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscri§i pe liste, dar nu mai putin de 150. Atribu$iile primarului, in calitate de §ef al administrajiei locale, sunt mari §i foarte numeroase, ele se confunda in fapt cu insa§i gama larga de activity specifice consiliilor locale. De aceea vom sublinia faptul ca primarul participa^fe drept, la §edintele consiliului local §i are doua categorii de sarcini: 1) de autoritate executiva a consiliului local, deci de transpunere in practica a tot ceea ce hotara§te in domeniile de activitate consiliul local in contextul autonomiei locale conferite constitutional §i 2) de autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul comunei, deci de realizare a unor servicii statale6.

2.2 Prezentarea comunei si a primariei din Matasari. Situata in partea de sud-vest a judetului Gorj ,localitatea Matasari se afla la 40 km distanta de Tg«jiu si la 20 km departare de Rovinari si Motru , pe suprafata de 4644 ha traindu-§i viata circa 7000 de locuitori si peste 2500 angajati din localitatile invecinate . 5 6

vezi Antonie Iorgovan,op.cit.,pag 263 vezi Antonie Iorgovan,op.cit,pag 265

17

Localitatea Matasari este legata la reteaua de drumuri publice din teritoriu prin DJ.673.A , Pieptani- Matasari, Bolbo§i ce face legatura intre DN.67 si D.J. 673 aproximativ 30 km. Hartile vechi(precum aceea a stolnicului Cantacuzino la 1700 san cea a lui Schwantz la 1722) , de§i nn eonsemneaza localitatea 5dau §tire despre oamenii de aici prin intermedinl reliefului : dealuri cu paduri intinse,insemnate suprafete acoperite cu vita de vie si pomi fructiferi culturi cerealiere in lunca Jiltului §i , urmare a tuturor acestor binefaceri naturale,cre§terea animalelor si a viermilor de matasa.Daca documentele de intaie intemeiare a a§ezarilor stabile lipsesc ,nu acela§i lucru se intampla in privinta consemnrii pamantului, acte si hrisoave din secolul al XVII-lea vorbind despre vanzari si eumparari de mo§ii in acest perimetru. Infonnatii pretioase despre istoria mai apropiata de noi a locurilor aflam in Arhivele Statului/Filiala Gorj ,care detine - incepand cu anul 1832 - registrele parohiale §i de stare civila relative la Matasari, Bradet si Runcurel ,dar §i informa|;ii despre viata sociala sau culturala in fondurile primariilor comunale Matasari( 1927-1975) si Croici ( 1929-1929) Caz rar in cronica Gorjului ,geografia le-a fost Matasarilor §i istorie in acelasi timp . Dovada numele localitatii din centruiMatasariX cei ce se ocupa cu producerea matasii),Bradet ,Biradetel sau Runcurel.Aceeasi geografie i-a influientat destinul §i mai tarziu,cand in subsolul arealului au fost descoperite importante zacaminte de lignit §i gaze naturale,exploatarea pe scara industriala a acestora oferind §ansa emanciparii §i propasirii sociale,edilitare §i culturale pe care ,altmiteri, nu ar fi intalnit-o niciodata.

18

Datorita zacamintelor energetiee, incepand din deceniul opt al secolului XX, localitatea cunoa§te o dezvoltare economic fara precedent, pe teritoriul sau avandu-§i locatia 11 regii autonome §i societati comerciale de avergura ,fapt care transforms fostul sat intr-un important centru de atragere a fortei de munca §i implicit, intr-un centru muncitoresc . Unitatile edilitare introduse cu acest prilej ,dar mai ales cele realizate in ultimul deceniu, dau Matasarilor alura de localitate in curs de dezvoltare: 61 blocuri de locuinte cu 2620 apartamente,statie de epurare si retea de distribuire a apei ,retea de distribute a gazelor naturale pusa in functiune in decembrie 2005,staie PECO,Centrala telefonica digitala9spital cu 50 paturi, centrale termice de cartier ,modernizari ale spafiilor comerciale ,retea de televiziune prin cablu finalizarea unui sediu al Primariei locale. Rezultat al unui proiect economic de anvergura care a adus timp de decenii bunastare locuitorilor , zona Matasarilor nu a fost ocolita nici de influente negative presupuse de dezvoltarea industrials.S-au produs astfel modificari substantiate ale biotopului local:disparitia unor dealuri cu tot ceea ce constituia fauna §i flora specifica9schimbari in stratul freatic defii§area padurilor,reducerea suprafetei luncii Jiltului etc.,tot atatea

9

fenomene poluante carora ,in timp, trebuie gasit rezolvare. Ocupatia majora actuala a locuitorilor a ramas tot mineritul ,in cadrul Complexului Energetic Turceni ,cu peste 30 de ani de activitate, lucrand circa 3000 oameni , fiecare cu problemele ,necesitatile §i sperantele sale . Zona nu a fost ocolita nici de disponibilizari ,ceea ce face necesara gasirea unor alternative de ocupare a forei de munc deja specializate industrial, proiectele existente la acest moment §i cu posibilitatea real de implementare fiind legate de industria usoara(confectii-tricotaje) intrucat personalul feminin este eel mai afectat de somaj . 19

Autoritatile publice locale §i judetene sunt preocupate sa dea curs favorabil acestor deziderate. De§i Matasarii au dotri §i utilitati chiar superioare unor ora§e de mai mica intindere,categoriile de cheltuieli pe care le poate efectua sunt cele permise de clasificatia bugetara: de nivelul unei re§edinte comunale ,a§adar . Toate aceste probleme §i-ar gasi insa o rezolvare mai rapida intr-un totul favorabil oamenilor de aici - in contestul in care a§ezarea ar primi statut de localitate urbana. Din punct de vedere spiritual ,centrul cultural al zonei il reprezinta fara indoiala Colegiul National Tehnologic Matasari ,cel dintai colegiu national din mediul rural din Romania. Cei peste 3200 de elevi si circa 120 cadre didactice si personalul auxiliar beneficiaza de conditii de instruire si educare de prim ordin:27 Sali de clasa,16 laboratoare sicabinete pe discipline scolare,statie TV cu circuit inchis97 ateliere de instruire practica. Cele cinci scoli primare sau gimnaziale ,biblioteca publica bine dotata ,7 biserici ortodoxe §i inca 6 biserici de confesiune cre§tina ?sala de sport sporesc zestrea spirituals a Matasarilor,dand in acela§i timp speranta ca valorile umane originale din zona vor ramane aici §i vor continua lucrarea de emancipare a localita|ii de ba§tina . Fara atestarea unui trecut prea indepartat ,trecand in graba - datorita circumstantelor politice §i sociale - peste perioade istorice liniare si aliniindu-se direct valorilor contemporane ,Matasarii ?spre deosebire de alte zone ale judetului sau ale tarii, au nu doar prezent ci §i viitor.

20

Primaria comunei Matasari este situata in central comunei, pe strada principala. Date de contact ale primariei sunt 0253-376551, 376782 -telefon §i fax 0253-3376304. Primarul comunei Matasari este domnul Ga§par Gheorghe din anul 2000. Acesta este naseut in comuna Slivile§ti, este casatorit avand §i doi copii. In momentul in care a ca§tigat alegerile in anul 2000 se afla in cadrul Partidului Socialist Muncitoresc, ca apoi in anul 2004 s-a mutat in cadrul Partidului Social Democrat, la care este membra §i in prezent. De cand domnul Ga§par Gheorghe este primar in cadrul aceste comune, s-au facut multe lucruri bune in cadrul comunei respectiv: s-au reabilitat blocurile, s-au modernizat drumurile de interes local, s-au cautat investitori pentru a putea crea locuri de munca, etc., iar petru acest lucru este apreciat in cadrul comunei.

21

C APITOLULIIPRIMARUL - AUTORITATE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

2.1 Consideratii generate In conformitate cu dispozitiile constitutionale si ale legii Administratiei Publice Locale autoritati ale administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si ora§e, sunt in afara consiliilor locale alese, §i primarii ale§i in conditiile legii. Aceasta institute reprezinta o modalitate de exprimare practica a realizarii principiului autonomiei locale, cu atributii de autoritate publica autonoma, distincta de cealalta autoritate deliberative, garantata de prevederile legale privind alegerile §i valoarea sa. /\

In acest sens, normele constitutionale fiindamenteaza functionarea primarilor ca autoritati administrative autonome, precizand ca ce§tia rezolva treburile publice din comune si ora§e. /v

In dezvoltarea prevederilor Constitutiei, Legea Administratiei Publice Locale, prin dispozitiile sale, clarifica conceptul de autoritate administrative autonoma, rolul §i raporturile dintre autoritatile deliberative §i cele executive, precum §i competentele ce le sunt conferite. De asemenea, se subliniaza unitatea lor ca unitati administrative publice locale, ca §i trasaturile caracteristice fiecareia dintre acestea. Astfel, a§a cum s-a aratat, ele functioneaza in unitatea administrativ - teritoriala, ambele ca autoritati administrative, in vederea

22

realizarii treburilor publice locale - primarii sunt autoritafi executive ale administrate! publice locale care realizeaza autonomia locala. De asemenea, §i in ceea ce prive§te modalitatea alegerii primarilor se remarca elemente distincte in lege, atat in privinta scrutinului care este uninominal fata de eel pe baza de lista folosit pentru alegerea consiliilor locale cat §i in aceea a validarii alegerii sale, care este realizata de Judecatoria in raza teritoriala unde se afla comuna sau ora§ul pentru care este candidat In acela§i timp, pentru autoritatea deliberative - consiliul local, ca §i pentru cea executiva - primarul, legea organica stabile§te competence care pun in lumina trasaturile caracteristice fiecareia dintre autoritati dar, care in realizarea scopului lor se interfereaza, devenind independente. Pentru edificare §i numai cu titlu de exemplu, se invoca competent autoritatii administrative autonome deliberative in ceea ce prive§te aprobarea bugetului local, formarea, administrarea, intrebuiatarea §i executarea acestuia care nu poate fi finalizata daca s-ar opri numai la adoptarea hotararii in sine. Adoptarea hotararii creeaza insa, obliga^ii corelative cu dreptul primarului care este investit ca autoritate executiva sa o execute §i sa rezolve in mod concret treburile publice locale ale unitatii administrativ - teritoriale. Ca urmare, primarul ca autoritate administrativa autonoma executiva, prin statutul §i competen^ele oferite de lege si colectivitate, devine „ primul gospodar" al comunei sau ora§ului.

23

Aceasta institute are trasaturi caracteristice proprii, este o autoritate executiva unipersonala, prezinta persoana juridica, comuna sau ora§ul dar actele sale - DISPOZIJIILE- sunt acte administrative de execute, care devin executorii la aducerea la cuno§tinta persoanelor interesate. Totodata, primarul exercita in afara competentelor ce-i revin, in calitatea de ales al colectivitatii §i atributii ale statului, cum ar fi acelea de: ofiter de stare civila, intocmirea listelor electorale, ia masuri pentru asigurarea ordinii si lini§tii publice, desigur cu ajutorul politiei, constata incalcarile legii §i ia masuri corespunzatoare pentru inlaturarea acestora, fiind abilitat in acest sens de lege.

2,2 Alegerea primarului Potrivit prevederilor constitutional, comunele §i ora§ele au cate un primar, iar Municipiul Bucure§ti are un primar general, ales in condi^iile legii. Procesul electoral pentru alegerea primarului este stabilit de lege care dezvolta normele constitutional. Prin aceasta, se consacra prevederi care statornicesc reguli privind alegerea primarilor prin vot universal, egal, direct, secret §i liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal in fiecare comuna §i ora§ care constituie o circumscriptie electorala. Celelalte norme legale care determina calitatea de alegator aceea de eligibil, listele electorale ale sectiilor de votare, ca si cele privind candidaturile si ale stabilirii rezultatelor votarii, sunt acelea§i ca §i pentru alegerea consiliilor locale. 24

Prevederile legale care privesc constatarea rezultatelor alegerii primarilor au in vedere, mai intai, realizarea condi^iei prevazute de lege, care precizeaza ca in circumscriptia electorala respectiva alegerile sunt valabile numai daca in totalul alegatorilor inscri§i pe listele electorale au votat eel putin jumatate plus unu. Indeplinirea acestei conditii este esentiala, intrucat, in functie de realizarea ei se poate trece la aplicarea dispozi^iilor legii, adica la constatarea daca unul dintre candidati a intrunit votul a eel putin jumatate plus unu din numarul alegatorilor participant la vot. De asemenea, este prevazuta §i ipoteza in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, caz in care se organizeaza un alt tur de scrutin, in eel mult doua saptamani, intre candidati situati pe primele doua locuri. Este declarat ales candidatul care obtine eel mai mare numar de voturi. Tot odata legiuitorul a stabilit norme cu privire la balotaj-cazul egalitatii de voturi a eel putin doi candidati pentru functia de primar precizand ca, in aceasta situate, se organizeaza noi alegeri, in termen de doua saptamani. Comisia electorala de circumscriptie incheie un proces-verbal pentru primar, privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor si constatarea

rezultatelor

alegerilor

§i,

impreuna

cu

intampinarile,

contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formeaza un dosar incheiat, sigilat §i semnat de membrii comisiei electorale de circumscriptie. Dosarul, astfel format, se inainteaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost ales primarul.

25

Comisia electorala de circumscriptie este cea care, de asemenea, elibereaza certificatul doveditor al alegerii primarului. Validarea alegerii primarului Legea organica stabile§te ca in termen de 20 zile de la data alegerilor sa se valideze mandatul primarului. Aceasta are loc in camera de consiliu a judecatoriei, de catre un judecator desemnat de pre§edintele instantei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau ora§ul. Pentru Municipiul Bucure§ti, validarea se face de catre Tribunalul Municipiului Bucure§ti. Invalidarea alegerii primarului poate fi invocata numai in conditiile legii, cand se constata existenta unei incompatibilitati sau incalcarea conditiilor de eligibilitate, ori constatarea alegerii sale prin frauda electorala. Legea administratiei publice locale prevede ca in cazul invalidarii primarului ales sa se organizeze noi alegeri in termen de 60 zile de la data invalidarii, conform prevederilor stabilite de Legea alegerilor locale. Daca primarul ales a fost validat la judecatorie, rezultatul se prezinta in §edin$a de constitute a consiliului local sau, dupa caz, intr-o §edin$a ulterioara, ori exlxaordinara,de catre un magistrat sau un delegat al prefectului. Primarul, astfel validat, trebuie sa depuna juramantul in fata consiliului a§a cum este prevazut in legea organica10. In cazul in care acesta refuza sa depuna juramantul este demisionat de drept, urmand sa se organizeze noi alegeri in termenul stabili de lege. 10

Textul juramantului este acela§i cu eel al juramanului depus de catre consdlierii locali. 26

2.3 Statutul primarului Mandatul primarului este de patru ani si expira la depunerea juramantului de catre noul primar. Primarul §i primarul general al Municipiului Bucure§ti sunt §efii administratiei publice locale si raspund in fata consiliului de buna fimctionare a acesteia. Primarul participa de drept la §edintele Consiliului Local. El reprezinta comuna sau ora§ul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice din tara sau strainatate, precum §i in justitie. Semnul distinctiv al primarului este o e§arfa in culorile drapelului na^onal11. Aceasta este obligatorie a se purta la solemnity recepjii, ceremonii publice §i la celebrarea casatoriilor. Primarii §i primarul general al Municipiului Bucure§ti raspund dupa caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele savar§ite in exercitarea atributiilor care le revin. Mandatul de primar poate inceta inainte de termen, in caz de demisie, pierderea drepturilor electorale, apari^ia uneia din situatiile de incompatibilitate prevazute de lege, deces sau demitere. Primarul poate fi demis din motive stabilite de lege, respectiv, in cazul cand dispozi£iile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau incalca ordinea de drept §i in cazul compromiterii cu rea-credin|a a intereselor comunei sau ale ora§ului. In aceasta situate, prefectul, conform legii, se poate adresa instantei, in conditiile Legii contenciosului administrativ. 11

A se vedea Hotarare Guveraului nr. 62/1992 priind stabilirea modelului e§arfei pentru primar. 27

Primarii sunt ajutati de cate un viceprimar la comune sau ora§e, iar primarul general al Municipiului Bucure§ti de doi viceprimari, stabili|i astfel in conformitate cu prevederile legii. Mandatul viceprimarului are o durata de patru ani §i expira odata cu eel al primarului. Pe toata durata mandatului de primar §i viceprimar contractul de munca al acestora la regiile autonome, societal comerciale cu capital de stat sau institutii bugetare se suspenda. Sunt prevazute §i alte dispozitii care confera drepturi la pastrarea postului vechime in munca §i in specialitate §i la un salariu corespunzator la revenirea pe post. Primarii §i viceprimarii sunt salarizati, potrivit legii pe perioada cat de^in fimctia respectiva.

2.4 Ati ibufiile primarului Conform Legii 215 / 2001, a§a cum a fost ea modificata ulterior primarul indepline§te urmatoarele atributii principale12: •1

Asigura respectarea drepturilor §i libertatilor fimdamentale ale

cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum §i punerea in aplicare a legilor, a decretelor Pre§edintelui Romaniei, a hotararilor §i ordonantelor Guvernului. •2

Dispune masurile necesare §i acorda sprijin pentru aplicarea

ordinelor §i instructiunilor cu caracter normativ ale mini§trilor §i ale celorlal$i conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum §i a hotararilor Consiliului Judetean.

Art.69alin (1) din Legea nr. 215/2001

28

Asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului Local.

•3

In situajia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de trei zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect. Poate propune Consiliului Local consultarea populajiei prin

•4

referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii Consiliului Local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in condi^iile legii. Prezinta Consiliului Local, anual sau ori de cate ori este

•5

necesar, informari, privind starea economica §i sociala a comunei sau a ora§ului in concordan^a cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum §i informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor Consiliului Local. /\

• Intocme§te proiectul bugetului local §i contul de incheiere a exercitiului bugetar §i le supune spre aprobare Consiliului Local. •6 •7

Exercita fimctia de ordonator principal de credite. Verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea §i cheltuirea sumelor

din bugetul local §i comunica de indata Consiliului Local cele constatate. •8

Ia masuri pentru prevenirea §i limitarea urmarilor calamitatilor,

catastrofelor incendiilor epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agen^ii economici §i institutiile publice din comuna sau ora§, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie §i interventie elaborate pe timpul dezastrelor.

29

indruma §i supravegheaza activitatea gardienilor publici,

•9

conform aranjamentelor contractuale. la masurile prevazute de lege cu privire la desfa§urarea

•10

adunarilor publice. la masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,

•11

reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea §i lini§tea publiea. Controleaza igiena §i salubritatea localurilor publice §i

•12

produselor alimentare puse in vanzare pentru populate, cu sprijinul serviciilor de specialitate. la masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate

•13

de animale, in conditiile legii. la masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al

•14

localitatii §i ale planurilor urbanistice zonale §i de cadastru. •15 •16

Indepline§te functia de ofiter de stare civila. Nume§te §i elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul

din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului, propune Consiliului Local numirea §i eliberarea din functie , in conditiile legi, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor §i serviciilor publice de interes local. •17

la masuri pentru controlul depozitarii de§eurilor menajere,

industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor

30

de apa din raza comunei sau a ora§ului, precum §i pentru decolmatarea vailor locale §i a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. Caracterizarea generala a atribujiilor primarului Primarul, ca autoritate administrative autonoma, executiva are anumite drepturi §i obligatii pe care le executa in vederea rezolvarii treburilor publice locale. Notiunea de drepturi §i obligatii ale primarului, ca subiect de drept administrativ, are un inteles caracteristic corespunzator naturii sale de autoritate administrativ - executiva §i de dispozitie, a administratiei publice locale §i calitatii in care actioneaza in sfera relatiilor sociale, reglementate de norme de drept administrativ. Dupa cum se §tie, in raporturile de drept administrativ, respectiv in raporturile juridice, care se nasc in desfa§urarea activitatii executive §i de dispozijie, ca forma de realizare a autoritatii statului, dar §i a comunei §i ora§ului, primarul nu participa in calitate de titular de drepturi proprii. In calitatea lui primarul apare, pe de-o parte, ca purtator al autoritatii de stat dar §i al colectivitatilor locale(comuna sau ora§), investit cu anumite atributii. De aceea, drepturile pe care le are primarul nu sunt simple facilitati lasate la libera sa apreciere in privinta exercitarii lor. Acestea sunt atributii pe care autoritatea executiva, primarul are datoria de a le exercita, deoarece exercitarea lor constituie insu§i continutul activitatii fundamental pe care o indepline§te in vederea realizarii intereselor locale §i ale atributiilor statului in cuprinsul comunei sau ora§ului. 31

Ca totalitate de drepturi §i obligatii, competenta primarului cuprinde atributii cu care este investit in calitatea sa de autoritate executanta, ceea ce din punct de vedere juridic trebuie privita ca aptitudinea lui legala de a realiza activitatea executiva in comune sau ora§e aceasta fiind generala, teritoriala, temporara §i personala. In acest sens se impune a sublinia cateva trasaturi caracteristice administratiei publice locale, valabile §i pentru autoritatea executiva, care constau in caracterul legal §i obligatoriu al competent, in dreptul autoritatii executive de a-§i exercita atributiile recunoscute de lege ca §i in raspunderea acesteia cu privire la modul in care i§i exercita aceste atributii. Rezulta, deci, ca primarii nu pot depa§i sfera atributiilor prevazute de lege, sau acelea conferite de hotararile Consiliilor Locale. Actele sau masurile ce indeplinesc aceste limite nu produc, in mod legal, efecte juridice, atributiile lor trebuind exercitate numai in conditiile §i cu respectarea dispozitiilor legale, precum §i a celor rezultate din hotararile Consiliilor Locale, sub sanctiunea anularii actelor care nu respecta aceste conditii. O alta caracteristica a competentelor primarului consta in dreptul acestuia de a exercita personal atributiile prevazute de lege, fapt relevat pentru natura sa de autoritate administrativ-executiva. In afara acestor caracteristici, autoritatile administrative autonome executive prezinta §i unele trasaturi juridice proprii care constau in caracterul general §i teritorial al competentelor acesteia. Ele sunt investite cu capacitate juridica administrative, fiind, deci, subiecte de drept administrativ §i in aceea§i calitate i§i exercita competenta §i participa in raporturile de 32

drept administrativ ca o purtatoare a autoritatii statului §i a comunei sau ora§ului emitand acte administrative obligatorii pentru persoanele fizice §i juridice. Pentru exercitarea atributiilor sale primarul, in calitatea sa de autoritate administrativ-executiva, este dotat cu mijloace, materiale, de finantare §i dispune de forja umana, de care are nevoie. Ca atare capacitatea juridica administrative a primarului este expresia competen^elor sale, ea consta in realizarea atat a unei activity de stat cat §i a unei activitati pentru comuna sau ora§, ca §i in exercitarea unor atributii prevazute de lege §i a executarii hotararilor Consiliului Local care se realizeaza prin dispozitii, O problema de un interes deosebit care se pune cu acuitate in administratia publica locala, este clarificarea personalitatii juridice a comunei sau a ora§ului, precum §i a modului cum legiuitorul a stabilit prezentarea §i exercitarea atributelor persoanei juridice a unitatii administrativ teritoriale. In acest sens potrivit legii administratiei publice locale comunele, ora§ele §i judetele sunt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu §i au ini^iativa in tot ceea ce prive§te administrarea intereselor publice exercitand, in conditiile legii, autoritatea in limitele administrativtentoriale stabilite. In consecinta se stabile§te care sunt autoritatile administrative publice locale prin care se realizeaza autonomia in comune §i ora§e, rezulta ca este pe deplin elucidata, atat reprezentarea cat §i exercitarea atributelor persoanei juridice a unitatilor administrativ teritoriale.

33

Primarul reprezinta comuna sau ora§ul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice din $ara sau strainatate, precum §i in justice. Primarul exercita drepturile §i asigura indeplinirea obligator ee revin comunei sau i^

ora§ului in calitate de persoana juridica .

Legea administrate! publice locale enumara, in mod expres, numai principalele atributii ale primarului, deoarece fiind vorba de autoritatile administrative autonome executive, cu eompetenta generala in unitatile administrativ-teritoriale, nu ar fi posibila o enumerare exhaustiva a atributiilor intrucat prin natura competentelor sale aceasta autoritate are dreptul sa „rezolve treburile publice" cu caracter general de interes local. Deci, primarul are atributii deosebit de intinse §i variate rezultate din competenta materiala generala a acestei autoritati, pe care le exercita in vederea rezolvarii treburilor publice din comune sau ora§e. Ca autoritate executiva, care asigura executarea hotararilor Consiliului Local §i exercita §i alte atributii incredititate de acesta, primarul convoca Consiliul Local in §edinte ordinare §i poate cere intrunirea acestuia in §edinte extraordinare, ori de cate ori este necesar, poate propune Consiliului Local proiecte de hotarari, consultarea populatiei prin referendum, §i pe baza hotararii Consiliului luand masuri pentru organizarea acestei consultari; intocme§te proiectul bugetului local §i contul de incheiere a exercitiului bugetar §i le supun aprobarii Consiliului Local §i altele. Primarii, ca autoritati executive, asigura respectarea drepturilor §i libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei §i ale decretelor Pre§edintelui Romaniei, ale hotararilor Guvernului, ale actelor 13

Art. 122 din Constitute - vezi Constitu|ia Romaniei - 2003

34

emise de Ministere §i alte autoritati ale administratiei centrale, ale hotararilor Consiliului Judetean, aduc la indeplinirea dispozitiilor legilor §i ale celorlalte acte normative, exercita anumite atributii ce le sunt recunoscute prin acte normative §i i§i desfa§oara activitatea in condifiile §i cu respectarea legii. De asemenea, in exercitarea acestor atributii, primarul urmare§te aducerea la indeplinire a legilor potrivit continutului §i scopului lor, asigura respectarea drepturilor §i libertatilor fiindamentale a cetatenilor §i apararea ordinii de drept. Aducerea la indeplinire a dispozitiilor actelor normative se realizeaza de primar, atat prin aplicare directa a prevederilor lor in cazuri concrete, dar §i prin organizarea masurilor necesare pentru indeplinirea lor efectiva de servicii publice locale sau, in cazurile cand sunt investite de lege prin dispozitie. Printre atributiile principale ale primarului, un rol de o deosebita insemnatate il ocupa atributiile care privesc asigurarea executarii hotararilor Consiliului Local. Ca autoritate executiva, primarul organizeaza §i conduce activitatea de executare a hotararilor adoptate in §edinte §i raspunde de modul de rezolvare in fata Consiliului Local §i a cetatenilor. In exercitarea acestor atributii, primarul urmare§te sa asigure executarea hotararilor Consiliului Local in continutul §i scopul lor, transpunandu-le in viata locala, in mod concret, efectiv §i deplin. Jinand seama de faptul ca exista §i situatii cand autoritatea deliberative, Consiliului Local, adoptata hotararii cu incalcarea legii, legiuitorul 1-a abilitat pe primar, pentru a nu contraveni §i raspunde de 35

executarea acestor hotarari, sa sesizeze prefectul despre hotararile pe care le apreciaza ca fiind ilegale, intr-un termen de trei zile de la luarea la cuno§tinta. Primarul poate face propuneri Consiliului Local atunci cand interesul unitatii administrativ - teritoriale o impune pentru consultarea populatiei prin referendum §i, dupa ce Consiliul Local hotara§te, va lua masuri de organizare a acestor consultari, prin statutul comunei sunt prevazute §i alte modalitati de organizare a acestei consultari. Totodata, primarul are obliga^ia sa prezinte Consiliului Local anual, sau ori de cate ori este necesar, rapoarte privind starea economica §i sociala a comunei sau ora§ului. Primarul are ca atributie principals intocmirea proiectului bugetului local §i contul de incheiere a exercitiului bugetar §i supunerea lor aprobarii Consiliului Local. Aceasta atributie trebuie coroborata cu continutul legii, ca primarul, in calitatea sa de autoritate executiva, impreuna cu serviciile de specialitate, cunoscand in mod efectiv nevoile colectivitatii locale, trebuie sa intocmeasca proiecte de hotarare realiste pentin bugetul local. /\

In acest context, trebuie avuta in vedere §i alta atributie principals a primarului: aceea de a exercita fiinctia de ordonator principal de credite, din bugetul local §i de a comunica de indata Consiliului Local cele constatate. Principalele competente §i responsabilitati pentru gestionarea bugetului sunt:

36

•18

Elaborarea §i aprobare bugetelor locale la termenele stabilite .

•19

Stabilirea, incasarea §i urmarirea impozitelor §i taxelor locale. Urmarirea executiei bugetelor locale §i rectificarea acestora pe

•20

parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar. Administrarea resnrselor financiare pe parcursul executiei

•21

bugetare , in conditii de efieienta. Stabilirea optiunilor §i prioritatilor in aprobarea §i efectuarea

•22

cheltuielilor publice . •23

Organizarea §i efectuarea controlului financiar.

Autoritatile administratiei publice locale §i in special primarul trebuie sa respecte principiile elaborarii, aprobarii §i executarii bugetului public care sunt: •24

Principiul universalitatii.

•25

Publicitatii.

•26

Autonomiei locale financiare.

•27

Echilibrului.

•28

Consultarii.

•29

Unicitatii.

•30

Anualitatii-

•31

Specializarii bugetare.

37

• Unitatii monetare. Legea organica stabile§te in sarcina primarului reprezentarea persoanei juridice civile, in care scop exercita drepturile §i asigura indeplinirea obligator ce revin comunei sau ora§ului. Intre atributiile primarului sunt §i cele privind dreptul de a lua masuri pentru prevenirea §i limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor impreuna cu organele specializate ale statului, avand dreptul ea, in aceste, cazuri sa dispuna mobilizarea popula^iei in vederea realizarii masurilor mentionate. Primarul are obligatia de a asigura ordinea publica §i lini§tea locuitorilor cu ajutorul poli^iei, de a indruma §i supraveghea activitatea gardienilor publici, el controleaza igiena §i salubritatea localurilor publice §i a produselor alimentare puse in vanzare pentru populate §i ia masuri pentru prevenirea §i combaterea pericolelor provocate de animale. Totodata, legea dispune ca primarul sa ia masurile legale cu privire la desfa§urarea adunarilor publice, precum §i la interzicerea sau suspendarea spectacolelor, reprezenta^iilor, sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea §i lini§tea publica. Primarul este obligat de lege sa asigure elaborarea regulamentului local de urbanism §i a documentatiilor de urbanism §i amenajare a tentoriului §i ale supune spre aprobare Consiliului Local, elaborarea documentatiilor facandu-se cu respectarea prevederilor legii de catre serviciile publice locale, pe care de altfel le conduce, el elaboreaza proiectul 38

de statut al personalului, propune structura organizatorica numarul de personal §i salarizarea acestuia §i le supune spre aprobare Consiliului Local. Primarul nume§te §i elibereaza din fiinctie personalul serviciilor administratiei publice locale cu exceptia secretarului, controland §i activitatea tuturor angajatilor Consiliului Local. Primarul asigura functionarea serviciilor de stare civila §i de autoritate tutelara §i indepline§te functia de ofiter de stare civila. Atributii importante ii sunt conferite primarului §i in ceea ce prive§te supravegherea inventarierii §i administrarii bunurilor care apartin comunei sau ora§ului9 precum §i activitatea targurilor, piejelor, locurilor §i parcurilor de distractii luand masurile operative ce se impun pentru buna functionare a acestora. Primarul are obligatia sa asigure intretinerea drumurilor publice din comuna sau din ora§9 sa implanteze semnele de circulatie, precum §i de desfa§urarea normala a traficului rutier §i pietonal, desigur prin serviciile publice locale §i cu sprijinul poliifiei. De men^ionat ca primarul indepline§te §i alte atributii care ii revin prin lege sau incredintate de catre Consiliul Local, sau prin alte acte normative. A§a, de exemplu, prin Legea alegerilor locale se prevede ca acesta intocme§te listele electorate, le afi§eaza in locuri publice §i constata confraventiile. Legea Administratiei Publice locale prevede ca primarul poate sa delege exercitarea unora dintre atributiile sale viceprimarilor, secretarului sau altor fimctionari din serviciile Consiliului Local. 39

2.5 Actele emise de primar in calitate de subiect de drept administrativ §i ca autoritate executiva care reprezinta persoana juridica civila, primarul i§i indepline§te atribufiile §i i§i desfa§oara activitatea prin acte juridice §i prin operajii cu caracter material-tehnic. Actele juridice prin care primarul mfaptuie§te activitatea sa executiva in cadrul comunei sau ora§ului sunt acte administrative. Actele administrative emise de primar se numesc dispozifih ele sunt acte juridice emise in condijiile legii §i a hotararilor Consiliului Local, exprimand voinja manifestata in mod unilateral de catre primar §i produc diferite efecte juridice. Ele sunt obligatorii pentru to^i cei carora li se adreseaza, executarea lor fiind asigurata §i prin exercitarea constrangerii de catre autoritatile statului. In raport cu spa^iul in care se aplica, dispozijiile primarului au caracter teritorial, efectele lor juridice limitandu-se la localitatea unde este ales primarul. /\

In calitate de autoritate executiva, primarul emite §i unele acte cu caracter special, cum sunt cele privind intocmirea proiectelor de buget local, angajarea personalului serviciilor consiliului. De asemenea el emite avize, acorduri §i autorizatii prevazute de lege, constata incalcarea legii, §i adopta masurile legale pentru inlaturarea lor sau dupa caz, sesizarea organelor competente. A,

In afara de actele juridice care implica o manifestare de vointa in scopul producerii de efecte juridice, ce constau intr-o reglementare juridica

40

sau in crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi de drept - primarul realizeaza activitatea administratiei publice locale §i prin acte sau operatii cu caracter material tehnic. Acestea sunt fapte sau acte materiale, deci ne producatoare prin ele insele de efecte juridiee, dar care constau in fapte de servieiu, activity materiale, acte pregatitoare ale actelor administrative cum sunt avizele, rapoartele, procesele verbale ori acte de executare a actelor administrative §i (prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesar rapoarte privind starea economica §i sociala a comunei sau ora§ului, asigura documentatiile de urbanism §i amenajare a teritoriului §i le supune aprobarii consiliului). Dispozi^iile ce se emit de primar reglementeaza rela^iile sociale din sfera activitati executive, in domenii ca: edilitar - gospodaresc, social, cultural, administrativ, apararea ordinii §i lini§tei publice §i a rezolvarii intereselor cetatenilor din cadrul unitatilor administrativ teritoriale. Aceste acte realizeaza autoritatea statului dar §i a comunei sau a ora§ului, ca atare dispozi^iile sunt acte obligatorii §i directe executorii, fapt prevazut de legea organica, care stabile§te ca „acestea devin executorii dupa ce sunt aduse la cuno§tinta persoanelor interesate". La fel ca §i celelalte acte administrative, dispozi^iile primarului trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate, adica sa fie emise in limitele competent lui materiale §i teritoriale, in baza §i in conditiile legii §i corespunzator scopurilor acesteia. Ele trebuie sa aiba un continut clar, cu masuri concrete, cu redactare simpla §i neechivoca, care sa duca la in^elegerea §i executarea lor corecta.

41

Dispozifiile cu caracter normativ sunt acte administrative emise de primar, in cazurile in care sunt autorizate de lege, acestea reglementand relatiile sociale din cuprinsul activitatii executive pe plan local §i produc efecte juridice numai dupa ce se aduc la cuno§tinta publica. Printre dispozitiile normative care pot fi emise de primar enumeram pe cele privind prevenirea incendiilor, sau cele emise in imprejurari exceptional ca: inundatii, catastrofe naturale, epidemii, epizootii curatirea zapezii. Unele dispozitii au eficacitate juridica limitata in timp, a§a cum sunt cele privind curatirea zapezii sau pe perioada imprejurarilor exceptional pe care le-a impus emiterea. Dispozifu cu caracter individual sunt acele dispozitii ale primarului care rezolva unul sau mai multe cazuri concrete de interes local, pentru care se creeaza, modifica, respectiv se sting unele drepturi §i obligatii. Ele produc efecte numai din momentul in care au fost inmanate celor care se adreseaza, a§a cum este cazul, spre exemplu, al convocarii consilierilor in §edinta. Organizarea executarii dispozitiilor constituie o preocupare deosebita in primul rand a primarului dar §i a secretarului §i a serviciilor publice locale. In ceea ce prive§te controlul legalitatii dispozitiilor primarului, acestea se realizeaza conform Constitutiei §i a legii de catre prefect „ care poate ataca in fata instantei de contencios administrativ un act al Consiliului Judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept" O situate de exceptie in ceea ce prive§te controlul legalitatii dispozitiilor primarului, o constituie dubla modalitate a controlului actelor 42

emise de primarul subdiviziimii. Aceasta dubla modalitate consta, pe de-o parte in efectuarea controlului legalita^ii actelor primarului de catre prefect, conform normelor constitu|ionale §i dispozitiilor legii organice, iar pe de alta parte, a unui control ierarhic de catre primarul municipiului. Controlul ierarhic al primarului municipiului asupra activitatii §i actelor primarului subdiviziimii este autorizat, de drept, prin lege, care stabilesc raporturile de subordonare dintre autoritatile subdiviziunii fa|a de cele municipale.

43

CAPITOLUL HI - APRECIERIASUPRA FUNCJTONARIIPRIMARIEI CAINSTITUJIE A ADMINISTRAJIEI PUBLICE LOCALE Aprecieri asupra funcfionarii primariei ca institute a administrate! publice locale Serviciile publice ale comunei, ora§ului §i ale aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale 14. La comuna sau ora§ acestea se inflin£eaza §i se organizeaza de consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului §i nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale §i in limita mijloacelor financiare de care dispune. Numirea §i eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei sau ora§ului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii. Numirea §i eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se face de catre primar, in conditiile legii. Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local. Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau ora§ului §i din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Art. 120 din Constitute - vezi Constitutia Romaniei - 2003

44

In raporturile dintre cetateni §i autorit&tile administratiei publice locale se folose§te limba romana. In unitatile administrate - teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale cu o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale §i cu aparatul propriu de specialitate ace§tia se pot adresa, oral sau in scris, §i in limba lor materna §i vor primi raspunsul atat in limba romana cat §i in limba materna. fn conditiile prevazute de lege, in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate §i persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apaitinand minoritatii respective. Autoritatile

administratiei

publice

locale

vor

asigura

inscriptionarea denumirii localitatii §i a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum §i afi§area anunturilor de interes public §i in limba materna a cetatenilor apaitinand minoritatii respective. Actele oficiale se intocmesc obligatoriu in limba romana.

3.1

Aparatul propriu

Aparatul propriu este organizat pe directii, servicii §i birouri, conform organigramei aprobate de consiliul local, care face parte integrata din prezentul regulament

3.2

Atribufiile

direcfiilor,

serviciilor,

birourilor

subordonate direct primarului Primarul, viceprimarii, secretarul §i aparatul propriu al consiliului local constituie PRIMARIA, institutie publica cu activitate permanenta care 45

aduce la indeplinire efectiva hotararile consiliului local §i solujioneaza problemele curente. fntreaga activitate a primariei este organizata §i condusa de catre primar, directive (servicii §i birouri) fiind subordonate direct primaralui, viceprimarilor sau secretarului care asigura §i raspund de realizarea atributiilor ce revin acestora in conditii de legalitate §i eficienta. In indeplinirea obligatiilor ce le revin conform legii §i prin prezentul regulament, sefii de compartiment au urmatoarele atributii: Asigurara organizarea activity din cadrul directiei, pe

•32

servicii §i birouri, pentru fiecare angajat Asigura detalierea atributiilor compartimentelor pe care le

•33

conduc, cu precizarea sarcinilor pe care le presupune fiecare functie de execute, prin elaborarea pentru fiecare subordonat, a fi§elor de post. •

Au initiativa §i iau masuri, dupa caz, in rezolvarea

problemelor specifice domeniilor de activitate ale compartimentelor pe care le conduc. Indruma, urmaresc §i verifica permanent utilizarea eficienta

•34

a programului de lucru, preocuparea fiecarui angajat in rezolvarea legala, competent §i de calitate a tuturor sarcinilor incredintate, in raport cu pregatirea, experienta §i functia ocupata. Repartizeaza corespondenta, raspund de solutionarea

•35

problemelor curente, semneaza lucrarile compartimentului. •36 •37

Asigura respectarea prevederilor din prezentul regulament. Asigura §i raspund de rezolvarea la termen, cu respectarea

legisla^iei in vigoare a cererilor, sesizarilor §i scrisorilor populatiei.

46

Directorii precizeaza activitatile pe care le presupun func^ile de conducere pentru fiecare §ef de serviciu §i de birou din subordinea lor, precum §i responsabilitatile §i competentele acestora. §efii de compartimente raspund, conform reglementarilor in vigoare, pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a sarcinilor care revin compartimentelor pe care le eonduc, precum §i pentru cazul in care au dispus masuri contrare prevederilor legale, fata de director, secretar, viceprimar sau primar dupa caz. Primarul

conduce,

indruma

§i

controleaza

activitatea

compartimentelor functionale din cadrul primariei, conform atributiilor prevazute de lege15. Viceprimarii §i secretarul indruma compartimentele functionale conform atributiilor pe care le au potrivit legii §i delegate de catre primar.

3.2.1 Cabin etui primar ului Cabinetul primarului are urmatoarele atributii:

•38

Asigura serviciul de secretariat. Executa lucrari de dactilografiere, tehnoredactare §i

•39

multiplicare. •40 •41

Indepline§te atributii de protocol §i reprezentare. Organizeaza actiunile de reprezentare a primarului la

ceremonii §i solemnitati.

15

Art. 122 din Constitutie - vezi Constitutia Romaniei - 2003;

47

Asigura pastrarea §i folosirea corecta a insemnelor oficiale,

•42

in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Intocme§te documentele necesare §i asigura cheltuielile de

•43

protocol. Intocme§te toate lucrarile necesare pentru primiri de vizite,

•44

delegatii oficialitati la primar. Informeaza zilnic primarul in legatura cu problemele ridicate

•45

de mas - media, a caror rezolvare este de competent primariei. Participa la audien^ele primarului §i se preocupa de evidenja

•46

§i solutionarea acestora.

3.2.2 Atribufiile corpului de control al primarului Corpul de control al primarului este subordonat direct primarului, ca ordonator principal de credite §i are in principal urmatoarele atribu^ii : /v

.

.

.

.

.

.

.

• Intocme§te lista sarcimlor periodice de control §i o transmite spre aprobare primarului, dupa care tree la realizarea acestora. •47

Efectueaza controlul gestionar de fond la toate direc^iile,

serviciile §i unitatile bugetare finan^ate de la bugetul local §i prezinta rapoarte cu constatarile facute direct primarului, pentru a decide. •48

Propune masuri de stabilire a raspunderii materiale §i de aplicare

a sanctiunilor disciplinare, potrivit legislatiei muncii. •49

Prezinta la cererea primarului rapoarte §i informari privind

constatarile facute §i masurile luate.

Art. 123 din Constitute - vezi Constitutia Romaniei - 2003;

48

intocme§te procese verbale de constatare a contraventiilor

•50

conform legislatiei §i actelor normative in vigoare specifice disciplinei in construct^. •51

Verifica corelarea intre preturile practicate pe piata §i cele ale

comereiantilor care vand eu amanuntul, pentru a putea constata daca preturile practicate nu sunt rezultatul unei neintelegeri intre comercian^i pentru impunerea unor prefuri superioare. •52

Fundamenteaza propunerile de cheltuieli din bugetul local

necesare asigurarii fimctionalitatii compartimentului §i realizarii atributiilor acestora.

3.2.3 Atribufiile biroului plan programe Biroul plan programe functioneaza in subordinea directa a primarului, in exercitarea atributiunilor pentru care a fost constituit Biroul plan programe are ca obiectiv principal sarcina de a urmari, de a controla §i a supraveghea : •53

achizitiile publice de servicii, produse, lucrari de reparatii; modul de respectare §i de indeplinire a obligatiilor contractual

•54

asimiate de prestatorii de servicii publice, cu sau fara personalitate juridica; •55 •56

calitatea serviciilor publice; modul de formare si de stabilire a tarifelor pentiix serviciile

publice ; Are in principal urmatoarele afaibutii: - Elaboreaza propunerile §i programul de gospodarire comunala pe an §i trimestre pentru activitatile de intretinere §i reparatii curente pe baza propunerilor directiei de intretinere §i administrare a domeniului public

49

(DIAP) aprobate de ordonatorul de credite pentru patrimoniul institutiei, inaintate de aceasta, pentru anul urmator pe capitole distincte conform clasificatiei bugetare; lntocme§te planurile anuale si trimestriale cu fundamentarile

•57

aferente - tehnologii de execute, analize de pret specifice, in baza actelor normative pentru activitatile : intretinere reparatii strazi, alei. trotuare, pe tipuri de imbracaminte (asfaltica, pavaje, betoane, macadam); iluminat public: salubritate: intretinere zone verzi: alte actiuni: intretinere reparatii scoli, gradinite; curatenie sedii institute; transport intern; Intocme§te planul anual de intretinere. reparatii patrimoniu la

•58

nivelul surselor financiare propuse de ordonatorul de credite si aprobate in consiliul local; •59

Propune ordonatorului principal de credite actualizarea pretului

achizitiei sau modificarea cantitatilor prevazute in contractele de achizitii Publice, iar dupa aprobarea acestora de catre primar, le comunica factorilor •60

Urmare§te lunar derularea contractelor incheiate ;

- Raspunde de asigurarea aceluia§i regim jiuridic pentru toti operatorii de servicii, indiferent de forma de organizare sau proprietate conforai art.20 din Legea 326/2001 ; - Lanseaza graficul de execute a achizitiilor publice, prestatorilor de servicii, in baza dosarului de achizitie ;

3.2.4. Atribufiile biroului relafii internafionale Biroul Reiati Internationale este subordonat primarului si are in in principal urmatoarele atributii: • Coordoneaza elaborarea si promovarea unor programe la nivel mimicipal, de interes economic si social, colaborand in acest scop cu

50

organizatii ob§te§ti si civice, spre binele comunitatii, prin biroul ONG (organizatii nonguvernamentale); •61

Asigura colaborarea cu organizatii nonguvernamentale in

vederea derularii unor programe economice, sociale si de interes local, cu respectarea armelor impuse de consiliul local si de primar; •62

Acorda sprijin consiliului local al copiilor si tinerilor pentru a-§i

realiza scopul pentru care a fost constituit;

3.2.5.

Atribufiile

serviciului

resurse

umane

-informatica Serviciul Resurse Umane Informatica se subordoneaza direct primarului si are in principal urmatoarele atributiuni: •63

Asigura necesarul de personal pe fimctii si specializari, potrivit

solicitarilor de la directii si servicii, corelat cu numarul - aprobat prin organigrama aprobata de consiliul local; •64

Intocme§te programul anual de calificare si specializare, iar

dupa aprobarea de catre primar, urmare§te infaptuirea acestuia ; •65

Asigura redistribuirea de personal intre directii si servicii in

functie de solicitari, numai cu aprobarea data de primar; •66

Organizeaza ocuparea posturilor prin concurs, in functie de

capacitate, aptitudini si experienta, asigurand buna fiinctionare a comisiilor de concurs si examinare ; •67

Intocme§te documente de pensionare pentru limita de varsta, la

cerere sau pentru caz de boala ; 51

Organizeaza si conduce banca de date necesare director si

•68

serviciilor primariei si se ingrije§te de reactualizarea datelor in mod operativ Implementeaza si dezvolta sisteme proiectate in sfera

•69

operational, rationalizeaza si perfectioneaza sistemul de circulate al informatiilor si documentelor pe ansamblul primariei si pe directii si servicii operative ; Asigura masuri pentru protectia muncii salariafilor, a respectarii

•70

regulilor de PSI si a normelor tehnice de utilizare a calculatoarelor.

3.2.6. Atribufiile biroului relafii cu publicul

Biroul Relatii cu Publicul este subordonat direct primarului, are in component §i activitatea de Registratura, avand in principal urmatoarele atribujii: •71

Propune si fundamenteaza proiecte de hotarari privind masurile

necesare pentru asigurarea §i respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor de catre institutiile publice si agenjii economice •72

Sesizeaza in conditiile legii, organele statului abilitate in acest

scop sa ia masuri atunci cand se constata incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor; •73

Prime§te, inregistreaza si transmite directiilor, serviciilor,

birourilor de specialitate din cadrul primariei problemele de rezolvare din sfera de activitate a acestora, transmise in scris sau cu oeazia audientelor acordate de primar, viceprimari si secretar; •74

Participa la audientele acordate de comisiile de specialitate ale

Consiliului local, potrivit programului intocmit de acestea. 52

• fntocme§te la nivelul compartimentului, registrul de inscriere a cetatenilor care se adreseaza serviciilor de specialitate ale primariei;

3.2.7. Atribujiile biroului administrativ Biroul Administrativ este subordonat direct primarului §i are in principal urmatoarele atribufti: •75

Raspunde de buna executare a lucrarilor de intretinere, de

utilizare rationala §i de eviden|a a imobilelor, instalatiilor aferente altor mijloace fixe §i obiectelor de inventar aflate in administrarea consiliului local; •76

Raspunde de buna desfa§urare a activitatii de exploatare,

intretinere §i reparatii a mijloacelor auto din dotare, asigurand folosirea rationala a acestora; •77

Efectueaza inventarieri periodice §i asigura ducerea la

indeplinire a hotararilor consiliului local cu privire la casarea, declasarea sau transmiterea bunurilor de inventar din administrarea acestuia la alte unitati intocmind documentele necesare; •78

Asigura incheierea contractelor pentru diverse prestari de

servicii §i ia masuri pentru gestionarea rationala a combustibililor, hartiei, rechizitelor si a altor materiale de consum. •79

Emite

comenzi

privind

aprovizionarea

cu

materiale,

combustibili, etc., pentru Consiliul local; •80

Intocme§te referate justificative pentru aceste consumuri de

materiale si confirma situatiile de plata privind consumul de energie, apa, agent termic, salubritate, posta, depanare, etc. ale consiliului local; 53

• Efectueaza inventarierea lunara a stocului de carburant din rezervoarele autoturismelor din dotare si eompletarea corespunzatoare a documentelor privind activitatea de transport;

3.2.8. Atribuf iile biroului protecfie civila Biroul Protectie Civila (Inspectoratul de Protectie Civila) este in subordinea directa a primarului, fimctioneaza ca organ tehnic de specialitate prin care acesta i§i indepline§te atributiile pe linie de protectie civila, avand in principal urmatoarele atributii specifice: •81

Monitorizeaza sursele de rise care afecteaza teritoriul

municipiului si propune masuri de protectie a populatiei si bunurilor materiale; •82

Analizeaza conditiile si posibilitatile municipiului, institutiilor

si agentilor economici privind asigurarea actiunilor de interventie; •83

Organizeaza, coordoneaza si verifica realizarea masurilor

prevazute in planurile de protectie civila; •84

Cunoa§te permanent situatia comisiilor, fortelor subordonate si

formatiunilor de protectie civila, posibilitatile de interventie si logistica a acestora; •85

Asigura amenajarea si utilarea punctului de comanda cu

mijloacele necesare actiunilor de protectie civila; •86

Asigura mentinerea in stare de functionare a mijloacelor si

instalatiilor de transmisiuni, fin§tiintare si alarmare, pentru asigurarea unei legaturi Permanente cu e§alonul superior, subordonatii si cei cu care coopereaza; 54

3.3 Atributiile direcfiei economice

Directia economica, organism de vitala importanta, pentru orice profil de activitate face parte din structura organizatorica a aparatului propriu al consiliului local, fiind subordonata direct primarului ca autoritate executiva, cuprinde doua servicii si patru birouri, constituite intru-un mecanism complex care acopera urmatoarele activitati: •87 Serviciul •88 Birou

Buget - Finale

Contabilitate

•89 Serviciul

Impozite Taxe

•90 Birou

Impozite Taxe - Persoane Fizice

•91 Birou

Impozite Taxe - Persoane Juridice

•92 Birou

Executari Silite

Directiei Economice ii revin urmatoarele atribujii: •93

Raspunde de respectarea metodologiei legale de elaborare a

proiectului bugetului local , antrenand toate serviciile si institutiile publice locale la fundamentarea indicatorilor financiari / proiectul bugetului local astfel intocmit il prezinta ordonatorului principal de credite; •94

Participa la fundamentarea economico - financiara a unor

programe si proiecte ale municipiului, urmarind corelarea indicatorilor din proiecte cu resursele financiare alocate prin bugetul local;

55

•95

Urmare§te si asigura atragerea la bugetul local a tuturor

resurselor de venituri stabilind masurile necesare si soluble legale pentru buna gestionare si executare a bugetului local; •96

Efeetueaza analize pe baza de studii de eficienta economica si

propune consiliului local , virarile de credite cat si soluble legale pentru utilizarea fondului de rezerva bugetara ; •97

Intocme§te studii de fundamentare privind necesitatea si

oportunitatea efectuarii unor imprumuturi in vederea realizarii unor actiuni si lucrari publice , urmarind contractarea , garantarea si rambursarea acestora ia termenele scadente ; •98

Intocme§te raportul anual de incheiere al contului de execute

bugetara pe care il supune spre aprobarea consiliului local; •99

Asigura stabilirea,incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor

locale aprobate de catre consiliul local;

Atribufiile direcfiei pentru urbanism §i amenajarea teritoriului Direc^ia Tehnica este subordonata viceprimarului. Activitatile specifice Directiei sunt repartizate pe compartimente functionale din structura sa organizatorica §i sunt conduse de directorul directiei care, impreuna cu §efii serviciilor §i birourilor subordonate, raspunde de ducerea la indeplinire eficient §i in deplina concordanta cu legislatia in vigoare, a programelor de dezvoltare urbanistica a municipiului, de intretinerea §i gospodarirea municipiilor este functionar public de conducere, cu studii

56

superioare juridice sau administrative. In mod exceptional in functia de secretar al comunei poate fi numita §i o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat. Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie. Acesta nu poate fi sot, sotie

sau m(

& de gradul intai cu

primarul sau cu viceprimarul. Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupa caz, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de eel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica de catre primar in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a rezultatului concursului sau al examenului. Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii. Secretarul indepline§te, in conditiile legii, urmatoarele atributii: •100Participa •101

in mod obligatoriu la §edintele consiliului local;

Coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic,

de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului local; •102

Avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local asumandu-

si raspunderea pentru legalitatea acestora,contrasemnand hotararile pe care le considera legale ; •103Avizeaza

pentru legalitate dispozitiile primarului; 57

Asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului

•104

Local si efectuarea lucrarilor de secretariat; •105 Pregate§te

lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;

Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele

•106

interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar in termen de cei mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel; Secretarul nu poate fi membra al unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie. Acesta nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau cu viceprimarul. Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupa caz, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, in tennen de 30 de zile de la data la care postal a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul genera! al prefecturii, secretarul general al judefului si 2 reprezentanfi desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de eel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica de catre primar in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a rezultatului concursului sau al examenului. Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii. Secretarul indepline§te, in conditiile legii, urmatoarele atributii: •107 Participa •108

in mod obligatoriu la §edintele consiliului local;

Coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridie,

de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului local; 58

• Avizeaza proieetele de hotarare ale consiliului local asumandusi raspunderea pentru legalitatea acestora,contrasemnand hotararile pe care le considera legale. Secretarul comunei sau al ora^ului Fiecare comuna,ora§ sau subdiviziune - teritoriala a municipiilor are un secretar care este functionar de conducere §i se bueura de stabilitate in functie [art.83 alin.(l) din Legea nr. 215/2001]. Functia de secretar este incompatibila cu calitatea de membru al unui partid sau formatiuni politice sub sanc^iunea eliberarii din functie. Numirea §i eliberarea din functie intra in competenta prefectului, dar postul se ocupa prin concurs, necesitand studii juridice sau administrative. Concursul se organizeaza de catre primar ,potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data in care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs vor face parte, in mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului §i doi reprezentanti ai desemnati de consiliul local respectiv. Rezultatul concursului se comunica prefectului de catre primar, in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a acestui rezultat. Prefectul va emite ordinul de numire in functie a secretarului, in termen de eel mult 10 zile, de la primirea rezultatului concursului. Secretarul participa la §edintele consiliului local fara drept de vot. El are anumite atributii prevazute, in mod expres de lege14. acestea pot fi clasificate astfel: A) Atributii referitoare la §edintele consiliului local: • asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local. 14

Art. 85 alin. (l)din Legea 215/2001.

59

•109

Participa la §edinfele acestuia.

•110 Pregate§te

lucrarile supuse dezbaterii consiliului local.

B) Atributii referitoare la actele consiliului local §i ale primarului: •111 avizeaza •112

pentru legalitate dispozi^iile primarului.

Asigura aducerea la cuno§tita publica a hotararilor §i

dispozitiilor cu caracter normativ. •113

Elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva primariei,

in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii. C) Atributii referitoare la alte acte: •114 elibereaza •115

extrase de sau copii de pe actele de stare civila.

legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti §i

confirma autenticitatea copiilor cu actele originate, in condi^iile legii. D) Atributii de secretariat: •116

asigura efectuarea lucrarilor de secretariat.

•117

prime§te §i distribuie corespondenta.

•118

urmare§te rezolvarea corespondentei in termenul legal

In calitate de functionar public de conducere, secretarul coordoneaza compartimentele §i activitatile cu caracter juridic,de stare civila, autoritatea tutelara §i asistenta sociala din cadrul propriu de specialitate al primariei.

60

CONCLUZH Administratia publica locala reprezinta aceea totalitate a organelor cu competent generala ale locuitorilor unei unitati administrativ - teritoriale - judetul §i comuna. Spre deosebire de administratia publica centrala, competenta la nivelul intregii tari, administratia publica locala este de competenta - i§i exercita atributiile - numai in limitele unitatii administrativ teritoriale, in care aceasta functioneaza sau, cum sustinea Prof. A. Teodorescu, a caror autoritate se termina la hotarele teritoriale ale circumscriptiei respective. Potrivit art. 3 alin.(3) din Constitutia Romaniei teritoriul statului nostru este organizat in urmatoarele unitati administrativ -teritoriale xomune, ora§e §i judete. Potrivit art. 18 din Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, unele ora§e pot fi declarate municipii, in conditiile legii. Municipiile por avea subdiviziuni administrativ - teritoriale a caror delimitare §i organizare se stabilesc prin lege. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate §i catune. Delimitarea teritoriala a comunelor, ora§elor §i judetelor se stabile§te prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate face numai prin lege §i cu consultarea cetatenilor din unitatile administrativ - teritoriale respectiv, prin referendum(art.20 din Legea nr. 2315/2001). Aceste unitati administrativ teritoriale au personalitate juridica. In calitate de persoane juridice civile ele au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar in calitate de persoane juridice de drept public, ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public de interes local §i emit acte administrative de autoritate. 61

Unitatile administrate - teritoriale au organe proprii de conducere care se ocupa de solu|ionarea problemelor de interes local, acestea fiind consiliile locale §i primarii. Consiliile locale sunt autoritati deliberative, iar primarii sunt autoritati executive. Atat consiliile locale cat §i primarii sunt autoritati administrative autonome(art.21din Legea nr.215/2001). La

nivel

judetean

functioneaza

consiliile

judetene

care

coordoneaza activitatea consiliile comunale §i ora§ene§ti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean (art22 din Legea nr. 215/200 l).In relatiile dintre consiliile locale §i dintre acestea §i consiliile judetene, nu exista raporturi de subordonare (art. 6 alin. 2 din Legea nr.215/2001). Potrivit art. 119 din Constitutie §i art. 2 ali.(l)din Legea nr.215/2001, administratia publica locala se organizeaza §i fimctioneaza in temeiul urmatoarelor principii: •119

Principiul autonomiei locale.

•120

Principiul descentralizarii serviciilor publice.

•121

Principiul eligibility autoritatilor administratiei publice

locale. •122 •123

Principiul legalitatii.

Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor

locale de interes deosebit. Potrivit art. 68 alin.(l) lite din Legea 215/2001, primarul poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit.

62

BIBLIOGRAFIE 1. Anton Parlagi, Cristian Iftimoaie

Serviciile Publice Locale ,Editura Economica 2006;

2.loan Alexandru

§tiinta Administratiei Editura Independenta Economica ,2008;

3.Iorgovan A.

Tratat de Drept Administrate, vol. HI, Editura Nemira, Bucure§ti, 2006 4.01impiu

Matichescu Istoria Administratiei Publice Romane§ti, Editura Economica 2006 S.Preda M., Cozmanca O., Legea administratiei publice locale, Editura Lumina Lex, Bucure§ti 2007 6.Rais D., Simionescu A., Pendiuc T.

Managementul Administratiei Publice, Editura, Independenta Economica, Braila 2007

7.Tudor Pendiuc

Managementul in Locala,Editura

Administratia

Publica

Independenta Economica

,2003; 8. Vida loan

Puterea Executiva §i Administratia Publica, Regia Autonoma "Monitorul Oficial ", Bucure§ti 2007

9.Legea nr.215 din 2001 Legea Administratiei Publice Locale; 10.***Constitutia Romaniei 2003

63

ll.Legea 69/1991

12.0.U.G 22/1996