17 Ias 14 Final 2004

IAS 14

Standardul Internaţional de Contabilitate 14

302

Raportarea pe segmente Această versiune include amendamente care rezultă din IFRS-uri noi şi amendate emise până la data de 31 martie 2004. Secţiunea „Modificări în ediţia de faţă” de la începutul acestui volum prevede datele de aplicare ale acestor IFRS-uri noi şi amendate şi de asemenea identifică acele IFRS-uri actuale care nu sunt incluse în acest volum.

14 - 1

327

© Copyright IASCF

1

IAS 14

Cuprins INTRODUCERE

Paragrafele

IN1-IN14

Standardul Internaţional de Contabilitate 14 Raportarea pe segmente OBIECTIV ARIE DE APLICABILITATE

1– 7

DEFINIŢII

8–25

Definiţii din alte Standarde

8

Definiţii ale segmentului de activitate şi ale segmentului geografic

9–15

Definiţii ale veniturilor, cheltuielilor, rezultatului, activelor şi datoriilor pe segment

16–25

IDENTIFICAREA SEGMENTELOR RAPORTABILE

26–43

Formate primare şi secundare de raportare pe segmente

26–30

Segmente de activitate şi geografice

31–33

Segmente raportabile

34–43

POLITICI CONTABILE PE SEGMENTE

44–48

PREZENTAREA INFORMAŢIILOR

49–83

Format de raportare primar

50–67

Informaţii referitoare la segmente secundare

68–72

Prezentări de informaţii ilustrative pe segmente

73

Alte aspecte legate de prezentarea informaţiilor

74–83

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

© Copyright IASCF

84

14 - 2

326

2

IAS 14

Standardul Internaţional de Contabilitate 14 Raportarea pe segmente (IAS 14) cuprinde paragrafele 1 – 84. Toate paragrafele au autoritate egală dar păstrează formatul IASC al Standardului din momentul adoptării acestuia de IASB. IAS 14 trebuie citit în contextul obiectivului său, al Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi al Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. IAS 8, Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori oferă baza de selectare şi aplicare a politicilor contabile în absenţa unor recomandări explicite.

14 - 3

327

© Copyright IASCF

3

IAS 14

Introducere IN1 Acest Standard (“IAS 14 (revizuit)”) înlocuieşte IAS 14, Raportarea informaţiei financiare pe segmente (“IAS 14 iniţial”). IAS 14 revizuit intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 iulie 1998. Cele mai importante modificări faţă de IAS 14 iniţial sunt următoarele. IN2 IAS 14 iniţial s-a aplicat entităţilor ale căror titluri de valori sunt tranzacţionate public şi altor entităţi semnificative din punct de vedere economic. IAS 14 (revizuit) se aplică entităţilor ale căror acţiuni şi titluri de creanţă sunt în mod public tranzacţionate, incluzând entităţi ce sunt în curs de emitere de acţiuni sau titluri de creanţă pe o piaţă publică de acţiuni, dar nu şi altor entităţi semnificative din punct de vedere economic. IN3.IAS 14 iniţial cere ca informaţia să fie raportată pe segmente ale sectoarelor de activitate şi pe segmente geografice. IAS 14 iniţial furniza doar o îndrumare generală pentru identificarea segmentelor geografice şi ale sectoarelor de activitate. El sugera că grupările organizaţionale interne pot furniza o bază pentru determinarea segmentelor raportabile, sau că raportarea pe segmente poate să implice o reclasificare a datelor. IAS 14 (revizuit) cere ca informaţiile să fie raportate pe segmente de activitate sau geografice. Acest Standard revizuit oferă o îndrumare mai detaliată decât cea oferită de IAS 14 iniţial pentru identificarea segmentelor de activitate sau geografice. Se cere ca o entitate să utilizeze structura ei organizaţională internă şi sistemul intern de raportare, în scopul identificării acelor segmente. Dacă segmentele interne nu se bazează nici pe grupe de produse sau servicii conexe, nici pe zone geografice, IAS 14 (revizuit) cere ca o entitate să utilizeze cel mai mic nivel al segmentării interne pentru identificarea segmentelor ei raportabile. IN4.IAS 14 iniţial cere ca aceeaşi cantitate de informaţii să fie raportată atât pentru segmente ale sectoarelor de activitate, cât şi pentru segmente geografice. IAS 14 (revizuit) asigură că acea bază de segmentare este primară, iar cealaltă este secundară, pentru cea din urmă cerându-se o prezentare de informaţii mult mai redusă.

© Copyright IASCF

14 - 4

326

4

IAS 14 IN5.IAS 14 iniţial nu specifica dacă informaţia pe segment trebuie întocmită utilizând politicile contabile adoptate pentru situaţiile consolidate sau pentru situaţiile financiare ale entităţii. IAS 14 (revizuit) cere utilizarea aceloraşi politici contabile.

IN6.IAS 14 iniţial a permis existenţa diferenţelor între entităţi în definiţia rezultatului pe segment. IAS 14 (revizuit) oferă o îndrumare mult mai detaliată decât IAS 14 iniţial în ce priveşte elementele specifice de venit şi cheltuieli ce trebuie incluse sau excluse din venitul sau cheltuielile pe segment. În concordanţă, IAS 14 (revizuit) este pentru o determinare standardizată a rezultatului pe segment, doar în măsura în care elementele de venit şi cheltuieli din activitatea de exploatare pot fi în mod direct atribuite sau alocate în mod rezonabil segmentelor. IN7.IAS 14 (revizuit) cere “simetrie” în ceea ce priveşte includerea elementelor în rezultatul pe segment şi în activele segmentului. Dacă, de exemplu, rezultatul pe segment reflectă cheltuielile cu amortizarea, activul amortizabil trebuie să fie inclus în activele segmentului. IAS 14 iniţial nu spunea nimic în legătură cu această chestiune. IN8.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă segmentele ce sunt considerate prea mici pentru raportare separată ar putea fi combinate cu alte segmente sau excluse din toate segmentele raportabile. IAS 14 (revizuit) cere ca segmentele mici raportate în mod intern ce nu sunt prezentate în mod separat să fie combinate cu altele cu care au în comun un număr de factori ce definesc un segment de activitate sau un segment geografic, sau combinate cu un segment semnificativ similar pentru care informaţia este raportată în mod intern dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. IN9.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă segmentele geografice trebuie să fie bazate pe localizarea activelor (locul de unde se vând), sau în funcţie de locul în care se află clienţii (destinaţia vânzărilor). IAS 14 (revizuit) cere ca, oricare ar fi baza segmentelor geografice ale entităţii, câteva elemente să fie prezentate pe altă bază, dacă este în mod semnificativ diferită. IN10.IAS 14 iniţial cere patru elemente informaţionale principale atât pentru segmentele pe ramură de activitate, cât şi pentru segmentele geografice:

14 - 5

327

© Copyright IASCF

5

IAS 14 (a) vânzări sau alte venituri din exploatare, făcând distincţie între venitul provenit de la clienţii externi şi cel derivat din alte segmente; (b) rezultatul pe segment; (c) activele pe segment angajate; şi (d) baza de stabilire a preţului între segmente. Pentru formatul primar de raportare pe segmente al unei entităţi (segmente de activitate sau segmente geografice), IAS 14 (revizuit) cere acele patru tipuri de informaţii plus: (a) datoriile pe segment;

(b) costul imobilizărilor corporale şi al activelor necorporale achiziţionate în timpul perioadei; (c) cheltuielile cu amortizarea; (d) cheltuielile nemonetare, altele decât cele cu amortizarea; şi (e) partea aferentă entităţii din profitul net sau pierderea netă a unei entităţi asociate, asociere în participaţie sau a unei alte investiţii contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă, dacă toate activităţile entităţii asociate se desfăşoară în cadrul segmentului, precum şi valoarea investiţiei conexe. Pentru baza secundară a unei entităţi de raportare pe segmente, IAS 14 (revizuit) abandonează cerinţa din IAS 14 iniţial pentru rezultatul pe segment şi îl înlocuieşte cu costul imobilizărilor corporale şi al activelor necorporale achiziţionate în timpul perioadei. IN11.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă informaţia pe segment aferentă perioadei anterioare, ce a fost prezentată în scopuri comparative, trebuie retratată pentru o schimbare semnificativă în politicilor contabile pe segment. IAS 14 (revizuit) cere retratarea, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este practicabil.

© Copyright IASCF

14 - 6

326

6

IAS 14

IN12.IAS 14 (revizuit) cere ca în cazul în care venitul total provenit de la clienţi externi pentru toate segmentele de raportare combinate este mai mic decât 75% din venitul total al entităţii, atunci segmentele adiţionale raportabile să fie identificate până ce nivelul de 75% este atins. IN13.IAS 14 iniţial permitea folosirea unei metode diferite de stabilire a preţurilor de transfer intersegmente pentru datele pe segment, dar care, de fapt, era utilizată pentru a stabili preţul transferurilor. IAS 14 (revizuit) cere ca transferurile intersegment să fie evaluate pe baza faptului că, de fapt, entitatea obişnuia să stabilească preţul transferurilor. IN14.IAS 14 (revizuit) cere prezentarea informaţiilor asupra venitului pentru orice segment ce nu se consideră raportabil, deoarece câştigă majoritatea veniturilor din vânzări către alte segmente, dacă acel venit al segmentului din vânzări la clienţi externi este de 10 la sută sau mai mult din venitul total al entităţii. IAS 14 iniţial nu conţinea o cerinţă comparabilă.

14 - 7

327

© Copyright IASCF

7

IAS 14

Standardul Internaţional de Contabilitate 14 Raportarea pe segmente Obiectiv Obiectivul acestui Standard este de a stabili principiile de raportare financiară pe segmente - informaţii cu privire la diferitele tipuri de produse şi servicii pe care o entitate le produce şi la zonele geografice diferite în care îşi desfăşoară activitatea - pentru a ajuta utilizatorii situaţiilor financiare: (a) să înţeleagă mai bine performanţele anterioare ale entităţii; (b) să evalueze mai bine riscurile şi beneficiile entităţii; şi (c) să emită opinii mai bine informate despre entitate luată ca întreg. Multe entităţi furnizează grupe de produse şi servicii sau operează în zone geografice cu diferite rate de profitabilitate, oportunităţi de dezvoltare, perspective şi riscuri. Informaţiile asupra diferitelor tipuri de produse şi servicii ale unei entităţi, cât şi asupra activităţii acesteia în diferite zone geografice - adeseori numită informare pe segmente – este importantă în evaluarea riscurilor şi beneficiilor unei entităţi multinaţionale sau diversificate, dar este posibil să nu fie determinabile din datele cumulate. De aceea, informaţiile pe segmente se consideră în toate cazurile necesare pentru a satisface nevoile utilizatorilor situaţiilor financiare.

Arie de aplicabilitate 1. Acest Standard va fi aplicat în seturi complete de situaţii financiare publicate, care sunt conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. 2. Un set complet de situaţii financiare cuprinde bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de numerar, o situaţie care prezintă modi-

© Copyright IASCF

14 - 8

326

8

IAS 14 ficările capitalurilor proprii şi anexe, după cum este reglementat în IAS 1, Prezentarea situaţiilor financiare. 2.

Prezentul Standard se va aplica de către entităţi ale căror titluri de capital şi titluri de debit sunt tranzacţionate public şi de către entităţile care sunt în curs de a emite astfel de titluri de capital sau de debit pe pieţele publice de titluri de valori.

3.

Dacă o entitate, ale cărei titluri nu sunt tranzacţionate public, întocmeşte situaţii financiare care corespund Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, acea entitate este încurajată să prezinte voluntar informaţia financiară pe segmente.

4.

Dacă o entitate, ale cărei titluri nu sunt tranzacţionate public, alege să prezinte voluntar informaţia pe segmente în situaţii financiare care satisfac Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, acea entitate va respecta în întregime reglementările prezentului Standard.

5.

Dacă un singur raport financiar conţine atât situaţii financiare consolidate ale unei entităţi, ale cărei titluri sunt tranzacţionate public, cât şi situaţiile financiare separate ale entităţii-mamă sau a uneia, sau mai multor filiale, informaţiile pe segmente vor fi prezentate doar pe baza situaţiilor financiare consolidate. Dacă o filială este ea însăşi o entitate ale cărei titluri sunt tranzacţionate public, aceasta va prezenta informaţiile pe segmente în propriul raport financiar separat.

6.

Similar, dacă un raport financiar singular conţine atât situaţii financiare ale unei entităţi, ale cărei titluri sunt tranzacţionate public, cât şi situaţii financiare separate ale unor entităţi asociate sau asocieri în participaţie, în care entitatea are un interes financiar, contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă, informaţiile pe segmente vor fi prezentate numai pe baza situaţiilor financiare ale entităţii. Dacă entitatea asociată sau asocierea în participaţie, realizată prin metoda punerii în echivalenţă, este ea însăşi o entitate ale cărei titluri sunt tranzacţionate public, va prezenta informaţiile pe segmente în propriul raport financiar separat.

Definiţii Definiţii din alte Standarde 14 - 9

327

© Copyright IASCF

9

IAS 14 8. Următorii termeni sunt utilizaţi în prezentul Standard cu semnificaţiile specificate în IAS 7 Situaţia fluxurilor de numerar IAS 8, Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori şi IAS 18, Veniturile din activităţi curente: Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale unei entităţi, precum şi alte activităţi, cu excepţia activităţilor de finanţare şi de investiţie. Politicile contabile sunt principiile, metodele, convenţiile, regulile şi practicile adoptate de entitate în întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Venitul din activităţile curente este creşterea brută a beneficiilor economice în timpul perioadei desfăşurării activităţilor obişnuite ale entităţii, când acele creşteri au ca rezultat creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele ce rezultă din contribuţii ale participanţilor la capitalurile proprii.

Definiţii ale segmentului de activitate şi ale segmentului geografic 9.

Termenii de segment de activitate şi segment geografic sunt utilizaţi în acest Standard, având următoarele înţelesuri: Un segment de activitate este o componentă distinctă a unei entităţi ce este angajată în furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu, sau a unui grup de produse, sau servicii conexe şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor ce sunt diferite de acelea din alte segmente de activitate. Factorii ce ar trebui consideraţi în determinarea caracterului conex al produselor sau serviciilor sunt: (a) natura produselor şi serviciilor; (b) natura proceselor de producţie; (c) tipul sau clasa de clienţi pentru produse, sau servicii; (d) metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea serviciilor; şi (e) dacă este posibil, caracterul mediului economic, de exemplu, bancar, de asigurare sau de servicii publice.

© Copyright IASCF

14 - 10

326

10

IAS 14 Un segment geografic este o componentă distinctă a unei entităţi, ce este angajat în furnizarea de produse şi servicii într-un mediu economic specific şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor ce sunt diferite de acelea ale componentelor ce operează în alte medii economice. Factorii ce ar trebui consideraţi în identificarea segmentelor geografice includ: (a) similaritatea condiţiilor economice şi politice; (b) legătura între operaţiile din diferite zone geografice; (c) apropierea operaţiilor; (d) riscuri speciale asociate operaţiilor dintr-un domeniu specific; (e) reguli de control privind schimbul valutar; şi

(f) riscurile valutare aferente. Un segment raportabil este un segment de activitate sau un segment geografic identificat pe baza definiţiilor anterioare, pentru care acest Standard cere prezentarea informaţiei pe segment. 10. Factorii din paragraful 9 pentru identificarea segmentelor de activitate şi a segmentelor geografice nu sunt enumeraţi într-o ordine specifică. 11. Un singur segment de activitate nu include produse şi servicii cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. În timp ce pot exista disimilarităţi în ceea ce priveşte unul sau mai mulţi factori din definiţia segmentului de activitate, produsele şi serviciile incluse într-un singur segment de activitate se aşteaptă să fie similare în ceea ce priveşte majoritatea factorilor. 12. În mod similar, un segment geografic nu include operaţii în medii economice cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. Un segment geografic poate fi o singură ţară, un grup de două sau mai multe ţări, sau o regiune dintr-o ţară. 13. Sursa predominantă de riscuri afectează modul în care majoritatea entităţilor sunt organizate şi conduse. De aceea, paragraful 27 din acest Standard stabileşte că structura organizaţională şi sistemul de raportare financiară intern al entităţii constituie baza pentru identificarea segmentelor sale. Riscurile şi beneficiile unei entităţi sunt influenţate atât de localizarea geografică a operaţiilor ei (locul unde sunt produse 14 - 11

327

© Copyright IASCF

11

IAS 14 bunurile sau de unde provin serviciile), cât şi de localizarea pieţelor acesteia (locul unde produsele sale sunt vândute sau serviciile prestate). Definiţiile permit segmentelor geografice să fie bazate pe: (a) localizarea producţiei sau a serviciilor prestate ale unei entităţi şi alte active; sau (b) localizarea pieţelor de desfacere şi a clienţilor. 14. Structura organizatorică şi de raportare financiară internă a unei entităţi va oferi în mod normal dovada dacă sursa dominantă a riscurilor geografice pentru entitate rezultă din localizarea activelor acesteia (locul de unde se fac vânzările entităţii) sau din localizarea clienţilor ei (destinaţia vânzărilor). În consecinţă, o entitate îşi analizează structura pentru a determina dacă segmentele ei geografice trebuie să fie bazate pe localizarea activelor ei sau pe localizarea clienţilor ei. 15. Determinarea componenţei unui segment de activitate sau a unui segment geografic implică o anumită capacitate de raţionament profesional. În acest raţionament, conducerea entităţii ţine cont de obiectivul raportării informaţiei financiare pe segmente, aşa cum a fost stabilit în acest Standard, şi a caracteristicilor calitative ale situaţiilor financiare, aşa cum au fost identificate în Cadrul general al IASC pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Aceste caracteristici calitative includ relevanţa, inteligibilitatea şi comparabilitatea în timp a informaţiilor financiare ce sunt raportate în legătură cu un grup de produse şi servicii diferite ale entităţii şi în legătură cu activităţile ei din zone geografice diferite şi utilitatea acestor informaţii pentru evaluarea riscurilor şi beneficiilor entităţii luate ca un întreg.

Definiţii ale veniturilor, cheltuielilor, rezultatului, activelor şi datoriilor pe segment 16. Următorii termeni sunt utilizaţi în cadrul acestui Standard cu sensurile specificate: Venitul pe segment este venitul raportat în contul de profit şi pierdere al unei entităţi care este direct atribuibil unui segment şi proporţia relevantă din venitul entităţii care poate fi alocată pe un temei rezonabil unui segment, fie din vânzări către clienţi externi, fie din tranzacţii cu alte segmente ale aceleiaşi entităţi. Venitul pe segment nu include: © Copyright IASCF

14 - 12

326

12

IAS 14 (a) [şters]; (b) venituri din dobânzi sau dividende, inclusiv dobânzi încasate în avans sau împrumuturi acordate altor segmente, cu excepţia cazului în care activitatea segmentului respectiv este preponderent de natură financiară; sau (c) câştigurile din vânzarea investiţiilor financiare sau câştigurile din stingerea datoriilor, cu excepţia cazului în care activitatea segmentului este preponderent de natură financiară. Venitul pe segment include partea unei entităţi din profitul sau pierderea entităţilor asociate, a asocierilor în participaţie, sau din alte investiţii financiare, contabilizate în baza metodei punerii în echivalenţă doar dacă acele elemente sunt incluse în venitul consolidat sau total al entităţii. Venitul pe segment include partea unui asociat al unei asocieri în participaţie din venitul entităţii controlate în comun, care este contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31, Investiţii în asocierile în participaţie. Cheltuiala pe segment este cheltuiala ce rezultă din activitatea de exploatare a unui segment care este direct atribuibilă segmentului respectiv şi ponderea relevantă dintr-o cheltuială care poate fi alocată pe un temei rezonabil segmentului respectiv, inclusiv cheltuielile legate de vânzări către clienţi externi şi cheltuielile legate de tranzacţii cu alte segmente ale aceleiaşi entităţi. Cheltuiala pe segment nu include: (a) [şters]; (b) dobânzi, inclusiv dobânzile ocazionate de împrumuturile sau avansurile de la alte segmente, cu excepţia cazului în care activitatea segmentului este preponderent de natură financiară; (c) pierderile din vânzarea investiţiilor financiare sau pierderile din stingerea datoriilor, cu excepţia cazului când activitatea segmentului este preponderent de natură financiară;

14 - 13

327

© Copyright IASCF

13

IAS 14 (d) partea unei entităţi din pierderea entităţilor asociate, a asocierilor în participaţie sau din alte investiţii financiare, contabilizate în baza metodei punerii în echivalenţă; (e) cheltuielile cu impozitul pe profit; sau (f) cheltuielile administrative generale, cheltuielile birourilor centrale şi alte cheltuieli care apar la nivelul entităţii şi au legătură cu entitatea respectivă luată ca un întreg. Totuşi, costurile sunt uneori suferite la nivelul entităţii în contul unui segment. Astfel de costuri sunt cheltuieli pe segment, dacă se referă la activitatea de exploatare a segmentului respectiv şi pot fi direct atribuite sau alocate segmentului pe un temei rezonabil. Cheltuiala pe segment include partea unui asociat al unei asocieri în participaţie din cheltuielile entităţii controlate în comun care este contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31. Pentru activitatea unui segment care este preponderent de natură financiară, veniturile şi cheltuielile din dobânzi pot fi raportate ca o singură valoare netă în scopul raportării pe segmente, doar dacă acele elemente sunt prezentate ca o valoare netă în situaţiile financiare consolidate sau ale entităţii. Rezultatul pe segment este diferenţa dintre venitul pe segment şi cheltuiala pe segment. Rezultatul pe segment se determină înainte de ajustările pentru interesul minoritar. Activele pe segment sunt acele active de exploatare care sunt utilizate de un segment în activitatea de exploatare şi care fie sunt direct atribuibile segmentului respectiv, fie pot fi alocate segmentului pe un temei rezonabil. Dacă rezultatul pe segment al unui segment include venituri din dobânzi şi dividende, activele pe segment includ creanţele, împrumuturile, investiţiile financiare sau alte active generatoare de venit aferente. Activele pe segment nu includ activele privind impozitul pe profit. Activele pe segment includ investiţiile financiare, contabilizate pe baza metodei punerii în echivalenţă doar dacă profitul sau pierderea dintr-o astfel de investiţie este inclus(ă) în venitul pe © Copyright IASCF

14 - 14

326

14

IAS 14 segment. Activele pe segment includ partea unui asociat într-o societate mixtă din activele de exploatare ale entităţii controlate în comun, care este contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31. Activele pe segment se determină după deducerea provizioanelor aferente care sunt raportate drept compensări directe în bilanţul entităţii. Datoriile pe segment sunt acele obligaţii din exploatare care rezultă din activitatea de exploatare a unui segment şi care fie sunt direct atribuibile segmentului respectiv, fie pot fi alocate segmentului pe un temei rezonabil. Dacă rezultatul pe segment al unui segment include cheltuieli cu dobânzi, datoriile pe segment includ obligaţiile purtătoare de dobândă aferente. Datoriile pe segment includ partea unui asociat al unei asocieri în participaţie din datoriile entităţii controlate în comun, care este contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31. Datoriile pe segment nu includ datoriile ce decurg din impozitul pe profit. Politicile contabile pe segment sunt politici contabile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ale grupului sau entităţii consolidate, precum şi acele politici contabile care se referă în mod specific la raportarea pe segmente. 17. Definiţiile venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor pe segment includ valorile acelor elemente care sunt direct atribuibile unui segment şi valorile acelor elemente ce pot fi alocate unui segment pe un temei rezonabil. Entitatea trebuie să privească sistemul său intern de raportare financiară ca un punct de plecare pentru identificarea acelor elemente care pot fi direct atribuite sau rezonabil alocate segmentelor. Cu alte cuvinte, există prezumţia că valorile care au fost identificate ca aparţinând unor segmente în scopuri care servesc raportării financiare interne sunt direct atribuibile sau rezonabil alocabile segmentelor în vederea calculării venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor pe segment pentru segmentele raportabile. 18. În anumite cazuri, totuşi, un venit, cheltuială, activ sau datorie s-ar putea să fi fost alocate pe segmente în scopuri care servesc raportării financiare interne pe un temei înţeles de conducerea entităţii, dar care ar putea fi 14 - 15

327

© Copyright IASCF

15

IAS 14 perceput ca fiind subiectiv, arbitrar sau dificil de înţeles de către utilizatorii externi ai situaţiilor financiare. O astfel de alocare nu constituie un temei rezonabil în baza definiţiilor venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor pe segment din acest Standard. Invers, o entitate poate alege să nu aloce anumite elemente de venit, cheltuială, activ sau datorie din motive care servesc raportării financiare interne, chiar dacă există un temei rezonabil pentru a proceda în acest mod. Astfel de elemente sunt alocate conform definiţiilor venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor pe segment din acest Standard. 19. Exemplele de active pe segmente includ activele curente utilizate în activitatea de exploatare a segmentului, imobilizările corporale, bunurile care fac obiectul operaţiunilor de leasing financiar (IAS 17, Leasing) şi activele necorporale. Dacă un anumit element de amortizare este inclus în categoria cheltuielilor pe segment, activul aferent este şi el inclus în activele pe segment. Activele pe segment nu includ activele folosite pentru nevoile generale ale entităţii sau pentru birourile centrale. Activele pe segment includ activele de exploatare partajate de două sau mai multe segmente, dacă există un temei rezonabil de alocare. Activele pe segment includ fondul comercial care este direct atribuibil unui segment sau care poate fi alocat unui segment pe un temei rezonabil, iar cheltuielile pe segment includ amortizarea aferentă fondului comercial. 20. Exemplele de datorii pe segment includ obligaţiile angajate, avansurile de la clienţi, provizioanele pentru produsele în garanţie şi alte datorii legate de furnizarea de bunuri şi servicii. Datoriile pe segment nu includ împrumuturile, datoriile referitoare la activele care fac obiectul operaţiunilor de leasing financiar (IAS 17, Leasing) şi alte datorii legate de nevoi de finanţare şi nu de exploatare. Dacă cheltuielile cu dobânzi sunt incluse în rezultatul pe segment, datoriile purtătoare de dobânzi aferente sunt incluse în datoriile pe segment. Datoriile segmentelor, a căror activitate nu este preponderent de natură financiară nu includ împrumuturile şi datoriile similare, deoarece rezultatul pe segment reprezintă profitul sau pierderea din exploatare fără a lua în calcul elementele de finanţare. În plus, deoarece datoriile sunt contractate la nivel de centrală pentru întreaga entitate, de multe ori este imposibilă atribuirea directă sau alocarea rezonabilă a datoriilor purtătoare de dobânzi segmentului respectiv. 21. Evaluarea activelor şi datoriilor pe segment include ajustări ale valorilor contabile anterioare ale activelor şi datoriilor pe segment identificabile ale unei societăţi achiziţionate printr-o combinare de entităţi, © Copyright IASCF

14 - 16

326

16

IAS 14 contabilizată ca şi achiziţie, chiar dacă ajustările respective sunt efectuate doar cu scopul întocmirii situaţiilor financiare consolidate şi nu sunt prezentate nici în situaţiile financiare ale societăţii-mamă, nici în cele separate ale filialei. În mod similar, dacă imobilizările corporale au fost reevaluate anterior achiziţiei conform modelului bazat pe reevaluare din IAS 16, atunci evaluarea activelor pe segment reflectă reevaluările respective. 22. Anumite recomandări pentru alocarea costurilor pot fi întâlnite în alte Standarde. De exemplu, paragrafele 8-16 ale IAS 2, Stocuri, oferă recomandări pentru atribuirea şi alocarea costurilor la stocuri, iar paragrafele 16-21 ale IAS 11, Contracte de construcţie, oferă recomandări pentru atribuirea şi alocarea costurilor la astfel de contracte. Recomandările respective pot fi utile la atribuirea şi alocarea costurilor pe segmente. 23. IAS 7, Situaţiile fluxurilor de numerar, oferă recomandări privind includerea descoperirilor de cont ca o componentă de numerar sau raportarea lor ca împrumuturi. 24. Veniturile, cheltuielile, activele şi datoriile pe segment sunt determinate înainte ca soldurile şi tranzacţiile intragrup să fie eliminate ca parte a procesului de consolidare, în măsura în care astfel de solduri şi tranzacţii intragrup nu au loc între entităţile grupului în cadrul unui singur segment. 25. În timp ce politicile contabile utilizate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ale entităţii ca un întreg reprezintă, de asemenea, şi politicile fundamentale de segment, în plus, acestea din urma includ politicile care se referă în mod specific la raportarea pe segmente, cum ar fi identificarea segmentelor, metoda de determinare a preţului transferurilor intersegmente şi baza de alocare a veniturilor şi cheltuielilor pe segmente.

Identificarea segmentelor raportabile Formate primare şi secundare de raportare pe segmente

14 - 17

327

© Copyright IASCF

17

IAS 14 26. Sursa şi natura dominantă de riscuri şi beneficii ale unei entităţi vor dicta dacă formatul primar de raportare pe segmente îl vor constitui segmentele geografice sau segmentele de activitate. Dacă riscurile şi ratele de rentabilitate ale entităţii sunt afectate, în primul rând, de diferenţele dintre produsele şi serviciile pe care le produce, formatul său primar pentru raportarea informaţiilor pe segmente va fi reprezentat de segmentele de activitate, cu informaţiile secundare raportate geografic. Similar, dacă riscurile şi ratele de rentabilitate sunt afectate în principal de faptul că entitatea operează în mai multe ţări sau în alte zone geografice, formatul primar pentru raportarea informaţiilor pe segmente va fi determinat de segmentele geografice, cu informaţiile secundare raportate pentru grupuri de produse şi servicii conexe. 27. Structura organizaţională şi managerială internă a unei entităţi, precum şi sistemul său de raportare financiară internă către Consiliul de Administraţie şi directorul general va fi în mod normal baza de identificare a sursei şi a naturii predominante a riscurilor şi ratelor diferite de rentabilitate cu care este confruntată entitatea pentru a determina care format este primar şi care secundar, cu excepţia celor prevăzute în subparagrafele (a) şi (b) de mai jos: (a) dacă riscurile şi ratele de rentabilitate ale unei entităţi sunt serios afectate atât de diferenţele dintre produsele şi serviciile furnizate, cât şi de diferenţele dintre zonele geografice în care operează, aşa cum este prezentat în “abordarea matriceală” de conducere a entităţii şi în raportarea internă către Consiliul de Administraţie şi directorul general, atunci entitatea va utiliza segmentele de activitate ca format primar pentru raportarea pe segmente şi segmentele geografice ca format secundar de raportare; şi (b) dacă structura organizaţională şi managerială internă şi sistemul său de raportare financiară internă către Consiliul de Administraţie şi directorul general nu sunt bazate nici pe produse individuale sau servicii, sau pe grupuri de produse/servicii conexe, nici pe criterii geografice, directorii şi conducerea entităţii vor determina dacă riscurile şi beneficiile entităţii sunt legate mai degrabă de produsele şi serviciile prestate sau mai mult de zonele geografice în care operează şi, ca o consecinţă, vor alege fie segmentele geografice, fie segmentele de activitate ca format primar de raportare pe segmente al entităţii, celălalt devenind formatul secundar de raportare.

© Copyright IASCF

14 - 18

326

18

IAS 14 28. Pentru majoritatea entităţilor, sursa predominantă de riscuri şi beneficii determină modul în care entitatea este organizată şi condusă. Structura organizaţională şi managerială a unei entităţi şi sistemul de raportare financiară internă furnizează, în mod normal, cele mai bune indicii ale sursei predominante de riscuri şi beneficii, în scopul propriei raportări pe segmente. De aceea, cu excepţia unor situaţii rare, entitatea va raporta informaţiile pe segmente în situaţiile sale financiare pe aceeaşi bază pe care este făcută şi raportarea internă către conducerea de vârf. Sursa predominantă de riscuri şi beneficii devine formatul primar de raportare pe segment. Sursa secundară de riscuri şi beneficii devine formatul secundar de raportare pe segment. 29. O “prezentare matriceală” – atât a segmentele geografice, cât şi a celor de activitate ca formate primare de raportare pe segmente cu prezentarea completă a segmentelor pe fiecare bază - deseori va furniza informaţii folositoare, dacă riscurile şi ratele de rentabilitate ale entităţii sunt puternic afectate atât de diferenţele dintre produsele şi serviciile pe care le prestează, cât şi de diferenţele dintre zonele geografice unde operează. Acest Standard nu impune, dar nici nu interzice “prezentarea matriceală”. 30. În unele cazuri, organizarea şi raportarea internă a unei entităţi se poate să se fi dezvoltat fără a exista o corelaţie nici cu diferenţele dintre tipurile de produse şi servicii pe care le prestează, nici cu zonele geografice în care îşi desfăşoară activitatea. De exemplu, raportarea internă poate fi organizată numai de persoana juridică, rezultând segmente interne compuse din grupuri de produse şi servicii care nu sunt conexe. În aceste cazuri neobişnuite, datele cu privire la segmentele raportate intern nu vor satisface obiectivul acestui Standard. Corespunzător, paragraful 27 (b) solicită directorilor şi conducerii entităţii să determine dacă riscurile şi beneficiile entităţii sunt preponderent date de criterii produse/ servicii sau geografice şi să aleagă fie segmentele geografice, fie pe cele de activitate, ca bază primară de raportare pe segmente a entităţii. Obiectivul este de a se atinge un grad rezonabil de comparabilitate cu alte entităţi, de sporire a gradului de înţelegere a informaţiilor rezultate, de satisfacere a nevoilor exprimate ale investitorilor, creditorilor şi ale altora pentru informaţiile despre riscurile şi beneficiile corelate cu criteriile produse / servicii şi geografice.

Segmente de activitate şi geografice 31. Segmentele geografice şi de activitate ale unei entităţi, în scopul raportării externe, trebuie să fie acele unităţi organizaţionale pentru 14 - 19

327

© Copyright IASCF

19

IAS 14 care este raportată informaţia către Consiliul de Administraţie şi directorul general, în scopul evaluării activităţii trecute a unităţii şi pentru luarea deciziilor asupra alocării viitoare a resurselor, cu excepţia celor prevăzute în paragraful 32. 32. Dacă structura organizaţională şi managerială internă a unei entităţi, precum şi sistemul de raportare financiară internă către Consiliul de Administraţie şi directorul general nu sunt bazate nici pe produse sau servicii individuale sau grupuri de servicii şi produse conexe, nici pe criterii geografice, paragraful 27(b) solicită ca directorii şi conducerea entităţii să aleagă fie segmentele geografice, fie segmentele de activitate, ca format primar de raportare pe segmente al entităţii, bazându-se pe evaluarea lor privitoare la care dintre cele două va reflecta sursa primară a riscurilor şi beneficiilor entităţii, celălalt fiind formatul secundar de raportare. În acest caz, directorii şi conducerea entităţii trebuie să determine propriile segmente de activitate sau geografice, în scopul raportării externe pe baza factorilor din definiţiile din paragraful 9 al acestui Standard, şi nu pe baza propriului sistem de raportare financiară internă către Consiliul de Administraţie şi directorul general, consecvent cu următoarele: (a) dacă unul sau mai multe segmente raportate intern către directorii şi conducerea entităţii este un segment geografic sau de activitate bazat pe factorii din definiţiile din paragraful 9, dacă altele nu sunt, subparagraful (b) de mai jos va fi aplicat numai acelor segmente interne care nu satisfac definiţiile din paragraful 9 (adică, un segment raportat intern care întruneşte condiţiile definiţiei nu va mai fi în continuare segmentat); (b) pentru acele segmente raportate intern directorilor şi conducerii, care nu satisfac definiţiile din paragraful 9, conducerea entităţii va căuta următorul nivel inferior de segmentare internă care raportează informaţia pe linii de produse şi servicii sau pe criterii geografice, în concordanţă cu definiţiile din paragraful 9; şi (c) dacă un astfel de segment de nivel inferior raportat intern corespunde definiţiei segmentului geografic sau de activitate bazat pe factorii din paragraful 9, criteriile din paragraful 34 şi 35 pentru identificarea segmentelor raportabile vor fi aplicate acelui segment. 33. Acest Standard prevede că majoritatea entităţilor vor identifica segmentele geografice şi de activitate ca unităţi organizaţionale pentru © Copyright IASCF

14 - 20

326

20

IAS 14 care informaţiile sunt raportate către Consiliul de Administraţie (în special directorilor neexecutivi de supraveghere, dacă există) şi directorului general (responsabilul la vârf cu luarea deciziilor operaţionale, care în unele cazuri poate fi reprezentat de mai multe persoane), în scopul evaluării activităţii trecute a fiecărei unităţi şi pentru luarea deciziilor cu privire la alocarea viitoare a resurselor. Şi chiar dacă o entitate trebuie să aplice paragraful 32, deoarece segmentele sale de raportare internă nu sunt corelate cu linii de produse/servicii sau criterii geografice, aceasta va analiza următorul nivel inferior de segmentare internă, care raportează informaţiile corelate cu linii de produse şi servicii sau criterii geografice şi nu va construi segmente numai în scopul raportării externe. Acest mod de a analiza structura organizatorică şi managerială a unei entităţi şi sistemul de raportare internă pentru a identifica segmentele geografice şi de activitate ale entităţii, în scopul raportării externe, este uneori numit “abordare managerială”, iar componentele organizaţionale pentru care informaţiile sunt raportate intern sunt uneori numite “segmente operaţionale”.

Segmente raportabile 34. Două sau mai multe segmente de activitate sau geografice raportate intern, care sunt similare, pot fi combinate ca un singur segment de activitate sau segment geografic. Două sau mai multe segmente de activitate sau geografice sunt substanţial similare doar dacă: (a) acestea prezintă performanţele financiare pe termen lung similare; şi (b) acestea sunt similare în privinţa tuturor factorilor din definiţia corespunzătoare din paragraful 9. 35.

Un segment de activitate sau un segment geografic va fi identificat ca segment raportabil dacă majoritatea veniturilor sale sunt câştigate din vânzările către clienţi externi şi: a)

veniturile sale din vânzările către clienţi externi şi din tranzacţii cu alte segmente reprezintă 10% sau mai mult din venitul total extern şi intern, provenit din toate segmentele; şi

b)

rezultatul segmentului, fie câştig sau pierdere, este 10% sau mai mult din rezultatul combinat al tuturor segmentelor pentru 14 - 21

327

© Copyright IASCF

21

IAS 14 profit sau rezultatul combinat al tuturor segmentelor pentru pierderi, în funcţie de care este mai mare ca valoare absolută; sau c)

activele sale reprezintă 10% sau mai mult din totalul activelor tuturor segmentelor.

36. Dacă un segment raportat intern se află sub toate pragurile de semnificaţie specificate mai sus în paragraful 35: a)

acel segment poate fi desemnat ca raportabil, în ciuda mărimii sale;

b)

dacă nu este desemnat ca segment raportabil, în ciuda mărimii sale, acel segment poate fi inclus într-un segment raportabil separat, combinându-l cu unul sau mai multe segmente similare raportate intern, care sunt, de asemenea, sub toate pragurile de semnificaţie descrise în paragraful 35 (două sau mai multe segmente de activitate, sau geografice sunt similare, dacă au în comun majoritatea factorilor definiţiei corespunzătoare din paragraful 9); şi

c)

dacă acel segment nu este raportat separat sau combinat, va fi inclus ca element de reconciliere nealocat.

37. Dacă totalul venitului extern atribuibil unor segmente raportabile constituie mai puţin de 75% din totalul venitului consolidat sau al entităţii, se vor identifica segmente adiţionale ca segmente raportabile, chiar dacă acestea nu ating pragul celor 10% stipulat în paragraful 35, până când cel puţin 75% din totalul venitului consolidat sau al entităţii sunt incluse în segmentele raportabile. 37.

Pragul de 10% din acest Standard nu este menit a fi o recomandare pentru determinarea pragului de semnificaţie al oricărui aspect al raportării financiare, ci doar pentru identificarea segmentelor geografice şi de activitate raportabile.

38.

Prin limitarea segmentelor raportabile la acelea al căror venit este constituit în majoritate din vânzări către clienţi externi, acest Standard nu impune ca diferitele stadii ale activităţii integrate vertical să fie identificate ca segmente de activitate separate. În orice caz, în unele ramuri de activitate, practica uzuală este de a se raporta unele activităţi

© Copyright IASCF

14 - 22

326

22

IAS 14 integrate vertical ca segmente de activitate separate, chiar dacă nu generează venit semnificativ din vânzări externe. De exemplu, multe companii petroliere internaţionale raportează activităţile lor din amonte (explorarea şi producţia) şi activităţile din aval (rafinarea şi comercializarea) ca segmente de activitate separate, chiar dacă majoritatea sau toate produsele din amonte (ţiţeiul nerafinat) sunt transferate intern către activitatea de rafinare a entităţii. 39.

Acest Standard încurajează, dar nu impune, raportarea voluntară a activităţilor integrate vertical ca segmente separate, cu o descriere corespunzătoare, inclusiv cu prezentarea bazei de stabilire a preţurilor de transfer intersegmente, aşa cum este cerut de paragraful 75.

40.

Dacă sistemul de raportare intern al unei entităţi tratează activităţile integrate vertical drept segmente separate şi nu alege să le raporteze extern ca segmente de activitate, segmentul de vânzare va fi combinat cu segmentul de cumpărare pentru identificarea segmentelor de activitate raportabile extern, excepţie făcând cazul în care nu există un motiv rezonabil pentru aceasta, caz în care segmentul de vânzare va fi inclus ca element de reconciliere nealocat.

41.

Un segment identificat ca segment raportabil în perioada imediat premergătoare, deoarece satisface pragul de 10 la sută, va continua să fie segment raportabil pentru perioada curentă, indiferent dacă venitul său, rezultatul şi activele nu mai depăşesc pragul de 10 la sută, dacă conducerea entităţii consideră segmentul ca având o importanţă continuă. Dacă un segment este identificat ca segment raportabil în perioada curentă, deoarece satisface pragul de 10 la sută, datele pe segment ale perioadei premergătoare, care sunt prezentate pentru comparaţie, vor fi retratate pentru a reflecta noul segment raportabil ca segment separat, chiar dacă acel segment nu a satisfăcut pragul de 10% în perioada premergătoare, exceptând cazul când este imposibil.

42.

Politici contabile pe segmente 43.

Informaţiile pe segmente vor fi elaborate conform politicilor contabile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ale grupului sau entităţii consolidate.

14 - 23

327

© Copyright IASCF

23

IAS 14 44.

Există prezumţia că politicile contabile adoptate de directori şi conducerea unei entităţi pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate sau ale entităţii sunt acelea pe care directorii şi conducerea entităţii le consideră cele mai adecvate pentru raportarea externă. Deoarece scopul informării pe segmente este de a ajuta utilizatorii situaţiilor financiare să înţeleagă mai bine şi să elaboreze raţionamente profesionale mai bune asupra entităţii per ansamblu, acest Standard solicită folosirea, la întocmirea informaţiei pe segmente, politicilor contabile alese de către directori şi conducere. Aceasta nu înseamnă că politicile contabile consolidate sau ale entităţii sunt aplicate segmentelor raportabile, ca şi cum segmentele ar fi entităţi raportoare separate. Un calcul detaliat efectuat la aplicarea unei anumite politici contabile la nivelul întregii entităţi poate fi alocat pe segmente, dacă există un motiv rezonabil de a proceda astfel. Calcularea pensiilor, de exemplu, deseori este efectuată pentru o entitate per ansamblu, dar cifrele întregii entităţi pot fi alocate pe segmente pe baza salariilor şi datelor demografice pentru segmente.

45.

Acest Standard nu interzice prezentarea de informaţii adiţionale pe segmente care sunt întocmite pe o altă bază decât politicile contabile adoptate pentru situaţiile financiare consolidate şi cele ale entităţii, cu condiţia ca (a) informaţiile să fie raportate intern către Consiliul de Administraţie şi directorul general, în scopul luării deciziilor asupra alocării resurselor pe segmente şi evaluării performanţelor sale, şi (b) baza de evaluare pentru aceste informaţii adiţionale să fie descrisă în mod clar. Activele care sunt folosite în comun de două sau mai multe segmente vor fi alocate pe segmente, dacă şi numai dacă veniturile şi cheltuielile lor corespunzătoare sunt, de asemenea, alocate acelor segmente.

46.

47.

Modul în care elementele de active, datorii, venituri şi cheltuieli sunt alocate segmentelor depinde de anumiţi factori, cum ar fi natura acelor elemente, activităţile desfăşurate de segment şi autonomia relativă a acelui segment. Nu este posibilă sau adecvată specificarea unei singure baze de alocare care va fi adoptată de toate entităţile. De asemenea, nu este adecvată forţarea alocării elementelor de active, datorii, venituri şi cheltuieli ale entităţii, care se referă la două sau mai multe segmente, dacă singurul motiv de a face alocările respective este arbitrar sau dificil de înţeles. În acelaşi timp, definiţiile veniturilor, cheltuielilor, activelor şi datoriilor segmentului sunt intercorelate şi alocările rezultate vor fi consecvente. De aceea, activele utilizate în comun sunt

© Copyright IASCF

14 - 24

326

24

IAS 14 alocate segmentelor, dacă şi numai dacă veniturile şi cheltuielile lor corespunzătoare sunt, de asemenea, alocate acelor segmente. De exemplu, un activ este inclus în activele segmentului, dacă şi numai dacă amortizarea corespunzătoare este dedusă la evaluarea rezultatului pe segment.

Prezentarea informaţiilor 48.

Paragrafele 50-67 specifică prezentările solicitate pentru segmentele raportabile pentru formatul primar de raportare pe segmente al unei entităţi. Paragrafele 68-72 identifică prezentările solicitate pentru formatul secundar de raportare. Entităţile sunt încurajate să prezinte toate prezentările segmentelor primare identificate în paragrafele 50-67 pentru fiecare segment secundar de raportare, cu toate că paragrafele 68-72 solicită considerabil mai puţină prezentare pentru segmentul secundar. Paragrafele 74-83 se referă la alte câteva probleme ale prezentării. Anexa B a acestui Standard ilustrează aplicaţiile acestor standarde de prezentare.

Formatul de raportare primar 49. 50.

51.

Cerinţele de prezentare din paragrafele 51-67 vor fi aplicate fiecărui segment raportabil bazat pe formatul de raportare primar al entităţii. Entitatea trebuie să prezinte venitul segmentului pentru fiecare segment raportabil. Venitul din vânzări al segmentului, vânzări către clienţi externi şi venitul segmentul din tranzacţii cu alte segmente vor fi raportate separat. Entitatea va prezenta rezultatul segmentului pentru fiecare segment raportabil.

52A O entitate va retrata rezultatele pe segmente ale perioadelor anterioare prezentate în situaţiile financiare, astfel încât prezentările de informaţii cerute de paragraful 52 cu privire la activităţile întrerupte să se aplice tuturor activităţilor care au fost clasificate ca fiind întrerupte la data bilanţului celei mai recente perioade prezentate. 52.

Dacă o entitate poate calcula profitul net sau pierderea pe segment, sau alt indicator de calcul al profitabilităţii segmentului, altul decât rezultatul segmentului, fără a face alocări arbitrare, raportarea acestor valori este încurajată în plus faţă de rezultatul segmentului descris 14 - 25

327

© Copyright IASCF

25

IAS 14 corespunzător. Dacă indicatorul respectiv este calculat pe o altă bază decât politicile contabile adoptate pentru situaţiile financiare consolidate sau ale entităţii, entitatea va include în situaţiile sale financiare o descriere clară a bazei de calcul. 53.

Un exemplu de indicator al performanţei unui segment, premergător rezultatului segmentului în contul de profit şi pierdere, este marja brută raportată la vânzări. Exemple de indicatori ai performanţei unui segment, raportaţi după rezultatul segmentului în contul de profit şi pierdere, sunt profitul sau pierderea din activităţi ordinare (fie înainte, fie după impozitare) şi profitul net sau pierderea netă.

54.

O entitate trebuie să prezinte valoarea contabilă totală a activelor segmentului pentru fiecare segment raportabil.

55.

Entitatea va prezenta segmentul de datorii pentru fiecare segment raportabil.

56.

Entitatea va prezenta costul total suferit în timpul perioadei pentru a achiziţiona segmentul de active care se aşteaptă a fi folosite în timpul a mai mult de o perioadă (imobilizări corporale şi active necorporale) pentru fiecare segment raportabil. Deoarece câteodată acestea sunt considerate adiţii la capital sau consum de capital, evaluarea solicitată de acest principiu va fi considerată pe baza angajamentului şi nu pe bază de numerar.

57.

Entitatea va prezenta suma totală a cheltuielilor incluse în rezultatul segmentului pentru deprecierea şi amortizarea segmentului de active pe perioadă pentru fiecare segment raportabil.

58.

Entitatea este încurajată, dar nu i se impune să prezinte natura şi suma fiecărui articol din venitul segmentului şi din cheltuielile acestuia care au o asemenea mărime, natură sau incidenţă, astfel că prezentarea lor este relevantă pentru a explica performanţa fiecărui segment raportabil pe perioadă.

59.

IAS 1 solicită ca, atunci când “elementele de venituri şi cheltuieli din cadrul profitului şi pierderilor din activităţi ordinare au o asemenea mărime, natură, ori incidenţă, încât prezentarea lor este relevantă pentru explicarea performanţelor entităţii pe perioadă, natura şi suma acestor elemente să fie prezentată separat”. IAS 1 oferă un număr de exemple, inclusiv reduceri ale valorii stocurilor şi imobilizărilor corporale,

© Copyright IASCF

14 - 26

326

26

IAS 14 provizioane pentru restructurare, cedări de imobilizări corporale şi investiţii pe termen lung, activităţi în curs de întrerupere, stingeri de litigii şi reluări de provizioane. Paragraful 59 nu intenţionează să schimbe clasificarea acestor elemente sau să schimbe modul de evaluare al lor. Prezentarea încurajată de acel paragraf, în orice caz, schimbă nivelul la care importanţa acestor elemente este evaluată în scopuri de prezentare de la nivelul entităţii la nivelul segmentului. 60.

Entitatea va prezenta pentru fiecare segment raportabil suma totală a cheltuielilor semnificative nemonetare, altele decât amortizarea pentru care prezentarea separată este solicitată de paragraful 58, care sunt incluse în segmentul de cheltuieli şi, de aceea, deduse din rezultatul evaluării segmentului.

61.

IAS 7 solicită ca entitatea să prezinte o situaţie a fluxului de numerar care raportează separat fluxurile de numerar din activităţile de exploatare, investiţionale şi de finanţare. IAS 7 arată că prezentarea informaţiei despre fluxul de numerar pentru fiecare segment de activitate sau geografic, raportabil, este relevantă în înţelegerea situaţiei financiare globale a entităţii, lichidităţilor şi fluxurilor de numerar. IAS 7 încurajează prezentarea acestor informaţii. Acest Standard încurajează, de asemenea, prezentările segmentului de flux de numerar, care sunt încurajate de IAS 7. În plus, încurajează prezentarea veniturilor nemonetare ce sunt incluse în venitul segmentului şi, de aceea, adăugate la evaluarea rezultatului pe segment.

62.

O entitate ce oferă prezentări ale segmentului de flux de numerar, care sunt încurajate de IAS 7, nu au nevoie să mai prezinte deprecierea şi amortizarea cheltuielilor conform paragrafului 58 sau cheltuieli nemonetare conform paragrafului 61.

63.

Entitatea va prezenta, pentru fiecare segment raportabil, totalul acţiunilor entităţii din profitul net sau din pierderea entităţilor asociate, a asocierilor în participaţie, sau alte investiţii contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă, dacă în mare parte toate aceste operaţiuni ale asociaţilor sunt cuprinse în acel segment unic.

64.

În timp ce o sumă unică cumulată este prezentată ca urmare a paragrafului precedent, fiecare entitate asociată, asociere în participaţie, ce este contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă, este evaluată individual pentru a determina dacă operaţiile sale sunt în mare parte toate cuprinse într-un segment. 14 - 27

327

© Copyright IASCF

27

IAS 14 65.

Dacă partea agregată a unei entităţi din profitul şi sau pierderea netă a societăţilor asociate, asocierilor în participaţie, sau a altor investiţii contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă este prezentată pe segmente raportabile, totalul investiţiilor în aceste societăţi asociate şi asocieri în participaţie va fi, de asemenea, prezentat pe segmente raportabile.

66.

Entitatea va prezenta o reconciliere între informaţiile prezentate pentru segmentele raportabile şi informaţia globală din situaţiile financiare consolidate sau situaţiile financiare ale entităţii. În prezentarea reconcilierii, venitul segmentului va fi reconciliat cu venitul entităţii provenit de la clienţi externi (inclusiv prezentarea valorii venitului entităţii de la clienţii externi neinclusă în nici un segment de venit); rezultatul segmentului va fi reconciliat cu evaluarea comparabilă a profitului sau pierderii din exploatarea entităţii la fel ca profitul şi pierderile nete ale acesteia; segmentul de active va fi reconciliat cu activele entităţii; şi segmentul de datorii va fi reconciliat cu datoriile entităţii.

Informaţii pe segmente secundare 67.

Paragrafele 50-67 identifică cerinţele prezentării care urmează să fie aplicate pentru fiecare segment raportabil bazat pe formatul primar de raportare al entităţii. Paragrafele 69-72 identifică cerinţele prezentării ce vor fi aplicate fiecărui segment raportabil bazat pe formatul secundar de raportare al entităţii, după cum urmează: (a) dacă formatul primar al unei entităţi sunt segmentele de activitate, prezentările formatului secundar solicitate sunt identificate în paragraful 69; (b) dacă formatul primar al entităţii sunt segmentele geografice bazate pe locul unde se găsesc activele (unde sunt fabricate produsele entităţii sau de unde sunt livrate serviciile), prezentările formatului secundar solicitate sunt identificate în paragrafele 70 şi 71; (c) dacă formatul primar al entităţii sunt segmentele geografice bazate pe locul unde se află clienţii săi (unde sunt vândute produsele sale ori sunt prestate serviciile), prezentările formatului secundar solicitate sunt identificate în paragrafele 70 şi 72.

© Copyright IASCF

14 - 28

326

28

IAS 14 69. Dacă formatul primar al entităţii pentru informarea pe segmente raportabile sunt segmentele de activitate, vor fi, de asemenea, raportate următoarele informaţii: (a) venitul segmentului de la clienţii externi împărţiţi pe zone geografice bazat pe localizarea geografică a acestora, pentru fiecare segment geografic al cărui venit din vânzări către clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul total al entităţii din vânzările către toţi clienţii externi; (b) valoarea contabilă totală a segmentului de active prin localizarea geografică a (c) activele, pentru fiecare segment geografic ale cărui active ale segmentului reprezintă 10 la sută sau mai mult din totalul activelor tuturor segmentelor geografice; şi

(d) costul total suferit de-a lungul perioadei pentru achiziţionarea activelor segmentului care se preconizează a fi folosite mai mult decât o perioadă (imobilizări corporale şi active necorporale) prin localizarea geografică a activelor, pentru fiecare segment geografic ale cărui active ale segmentului reprezintă 10 la sută sau mai mult din totalul activelor tuturor segmentelor geografice. 70. Dacă formatul primar al unei entităţi pentru informarea pe segmente raportabile sunt segmentele geografice (fie bazate pe locul unde se află activele, fie clienţii), vor fi, de asemenea, raportate următoarele informaţii pe segmente pentru fiecare segment de activitate al cărui venit din vânzări către clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul total al entităţii din vânzări către toţi clienţii externi, sau ale cărui active ale segmentului reprezintă 10 la sută, sau mai mult din totalul activelor tuturor segmentelor de activitate: (a) venitul pe segment de la clienţi externi; (b) valoarea contabilă totală a activelor segmentului; şi (c) costul total generat de-a lungul perioadei pentru achiziţionarea activelor segmentului care se preconizează să fie folosite mai mult decât o singură perioadă (imobilizări corporale şi necorporale).

14 - 29

327

© Copyright IASCF

29

IAS 14 71. Dacă formatul primar al entităţii, utilizat pentru informarea pe segmente raportabile, este dat de segmentele geografice, care sunt bazate pe locul unde se află activele, şi dacă localizarea clienţilor este diferită de cea a activelor, atunci entitatea va raporta, de asemenea, venitul provenit din vânzări către clienţi externi pentru fiecare segment geografic bazat pe clienţi al cărui venit din vânzări către clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul totalul al entităţii provenit din vânzări către toţi clienţii externi. 72. Dacă formatul primar al unei entităţi pentru informarea pe segmente raportabile sunt segmentele geografice, care sunt bazate pe locul unde se află clienţii, şi dacă activele entităţii sunt poziţionate în zone geografice diferite de cele ale clienţilor, entitatea va raporta, de asemenea, următoarele informaţii pe segmente pentru fiecare segment geografic bazat pe active al cărui venit din vânzări către clienţi externi sau active ale segmentului reprezintă 10 la sută sau mai mult din sumele corelate consolidate, sau totale ale entităţii: (a) valoarea contabilă totală a activelor segmentului pe baza locaţiei geografice a activelor; şi

(b) costul total generat în timpul perioadei pentru achiziţionarea activelor segmentului care vor fi folosite mai mult de o singură perioadă (imobilizări corporale şi active necorporale) prin localizarea activelor.

Prezentări de informaţii ilustrative pe segment 73. Anexa B a acestui Standard prezintă o ilustrare a prezentărilor de informaţii pentru formatele primare şi secundare de raportare care sunt solicitate de acest Standard.

Alte aspecte legate de prezentarea informaţiilor 74. Dacă un segment de activitate sau segment geografic pentru care este raportată informaţia către Consiliul de Administraţie, sau directorului general, nu este un segment raportabil deoarece câştigă majoritatea veniturilor din vânzări către alte segmente, dar şi venitul din vânzări către clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul total al entităţii din vânzări către toţi clienţii externi, entitatea va prezenta

© Copyright IASCF

14 - 30

326

30

IAS 14 acest fapt şi veniturile provenite din (a) vânzări către clienţi externi şi (b) vânzări interne către alte segmente. 75. În evaluarea şi raportarea venitului pe segment din tranzacţiile cu alte segmente, transferurile intersegmente vor fi evaluate pe baza faptului că entitatea de fapt obişnuia să evalueze acele transferuri. Baza de evaluare a transferurilor intersegment şi orice schimbare conţinută va fi prezentată în situaţiile financiare. 76. Schimbările în politicile contabile adoptate pentru raportarea pe segmente, care au un efect semnificativ asupra informaţiilor pe segmente, trebuie prezentate, iar informaţiile pe segmente pe perioada precedentă, prezentate în scopuri comparative, vor fi refăcute, exceptând cazul când este imposibil. O astfel de prezentare va include o descriere a naturii schimbărilor, motivele schimbării, faptul pentru care au fost refăcute informările comparative sau dacă este imposibil a se face acest lucru şi efectul financiar al schimbării, dacă poate fi determinat rezonabil. Dacă o entitate schimbă identificarea segmentelor sale şi nu reface informarea pe segmente, pe perioada precedentă, pe noua bază, deoarece este imposibil, atunci, în scopul comparării, entitatea va raporta datele segmentului pentru ambele atât pentru noua, cât şi pentru vechea bază de segmentare în anul în care se schimbă identificarea segmentelor sale.

77. Schimbările în politicile contabile adoptate de către entitate sunt tratate în IAS 8. Acesta solicită ca schimbările în politicile contabile să fie efectuate doar dacă sunt cerute de un Standard sau o Interpretare, sau dacă schimbarea va genera o prezentare mai fidelă a evenimentelor, sau a tranzacţiilor în situaţiile financiare ale entităţii. 78. Schimbările în politicile contabile adoptate la nivelul entităţii, care afectează informaţiile pe segmente, sunt tratate în conformitate cu IAS 8. Cu excepţia cazului în care un nou Standard sau o nouă Interpretare reglementează altceva, IAS 8 solicită ca: a.

b.

o schimbare în politica contabilă să fie aplicată retroactiv, iar informaţiile pe perioada precedentă să fie refăcute, cu excepţia cazului când este imposibil să se determine fie efectul cumulat, fie efectul asupra unei perioade specifice al respectivei modificări; dacă nu este posibilă aplicarea retroactivă pentru toate perioadele prezentate, noua politică contabilă va fi aplicată retroactiv începând cu cea dintâi dată posibilă; şi 14 - 31

327

© Copyright IASCF

31

IAS 14 c.

dacă nu este posibil să se determine efectul cumulat al aplicării noii politici contabile la începutul perioadei curente, politica trebuie aplicată în perspectivă, începând cu cea dintâi dată posibilă.

79. Unele schimbări ale politicilor contabile se referă în mod specific la raportarea pe segmente. Exemplele includ schimbări în identificarea segmentelor şi ale bazei pentru alocarea veniturilor şi cheltuielilor pe segmente. Astfel de schimbări pot avea un impact semnificativ asupra raportării informaţiilor pe segmente, dar nu vor schimba informaţia financiară globală raportată pentru entitate. Pentru a facilita înţelegerea schimbărilor şi pentru a evalua tendinţele, informaţiile pe segmente pentru perioada precedentă, care sunt incluse în situaţiile financiare în scopuri comparative, sunt refăcute, dacă este posibil, pentru a reflecta noua politică contabilă. 80. Paragraful 75 solicită ca, în scopul raportării pe segmente, transferurile intersegmente să fie evaluate utilizând baza obişnuită. Dacă o entitate schimbă metoda, care de fapt foloseşte la evaluarea transferurilor intersegment, aceasta nu este o schimbare a politicii contabile care să necesite refacerea datelor pe segment pe perioada precedentă conform paragrafului 76. Oricum, paragraful 75 solicită prezentarea schimbării. 81. O entitate va indica tipul de produse şi servicii incluse în fiecare segment de activitate raportat şi compoziţia fiecărui segment geografic raportat atât pentru segmentele primare, cât şi pentru cele secundare, dacă nu este prezentat în alt mod în situaţiile financiare sau altundeva în raportul financiar. 82. Pentru a estima impactul unor probleme, ca schimbarea cererii, schimbări ale preţului intrărilor sau a altor factori de producţie şi dezvoltarea produselor şi a proceselor alternative ale unui segment de activitate, este necesar a se cunoaşte activităţile cuprinse în acel segment. Similar, pentru a estima impactul schimbărilor mediului politic şi economic asupra riscurilor şi ratelor de rentabilitate ale unui segment geografic, este important a se cunoaşte compoziţia acelui segment geografic. 83. Segmentele raportate anterior, care nu mai satisfac pragurile cantitative, nu sunt raportate separat. Este posibil să nu mai satisfacă acele praguri, de exemplu, datorită unei scăderi a cererii sau a schimbării strategiei de management, sau deoarece o parte a activităţilor segmentului au fost vândute, sau combinate cu alte segmente. O explicaţie a motivelor de ce © Copyright IASCF

14 - 32

326

32

IAS 14 un segment raportat înainte nu mai este raportat, poate fi, de asemenea, folositoare în confirmarea aşteptărilor cu privire la declinul pieţelor şi a schimbărilor în strategiile entităţii.

Data intrării în vigoare 84. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 iulie 1998. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date. Dacă o entitate aplică acest Standard pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând înaintea datei de 1 iulie 1998 înlocuind IAS 14, entitatea va prezenta acest fapt. Dacă situaţiile financiare includ informaţii comparative pentru perioade precedente datei de intrare în vigoare sau a adoptării voluntare mai devreme a acestui Standard, se cere, dacă este posibil, refacerea datelor segmentului inclus pentru a se conforma prevederilor acestui Standard, în care caz entitatea va prezenta acest fapt.

14 - 33

327

© Copyright IASCF

33

IAS 14

Anexa A Arbore decizional pentru explicarea definiţiei segmentului Această Anexă însoţeşte, dar nu face parte integrantă din IAS 14. Scopul acestei anexe este de a ilustra aplicarea paragrafelor 27-43

Satisfac segmentele reflectate în sistemul de raportare al cadrelor de conducere definiţiile segmentelor de activitate sau ale segmentelor geografice descrise în paragraful 9? [para 31]

DA

NU

Utilizarea segmentelor raportate consiliului directorilor ca şi segmente ale afacerii sau segmente geografice. [para 27]

Satisfac unele segmente de raportare definiţiile din paragraful 9? [para 27]

NU Pentru segmentele ce nu satisfac definiţiile, mergi la nivelul următor al segmentării interne care raportează informaţia pentru produse/ linii de servicii sau geografice. [para 32]

DA Acele segmente pot fi segmenteraporatabile.

Realizează două sau mai multe segmente interne performanţă similară DA Pot fi combinate ca un singur segment de raportare. [para 34] pe termen lung şi sunt similare din punct de vedere al factorilor din paragraful 9 ? [para 34] NU Există o bază rezonabilă pentru a NU Câştigă segmentul majoritatea Alegeîntreprinderea să-l trateze NU combina segmentele vânzărilor veniturilor sale de la clienţi externi ? ca pe un segment raportabil ? şi de cumpărare? [para 41] [para 35] [para 41] NU DA

DA

DA

Segmentul vânzărilor devine un element de reconciliere nealocat. [para 41]

Depăşeşte segmentul pragurile cantitative? [para 35]

NU

DA

Combină. [para 41]

Acest segment este un segment raportabil.

a.Acest segment poate fi raportat separat în ciuda dimensiunii lui. b.Acest segment poate fi combinat cu unul sau mai multe segmente similare ce se află sub praguri. c.Dacă nu este raportat separat sau combinat, este un element de reconciliere nealocat. [para 36] Depăşeşte venitul extern total pe segment 75% din cel consolidat? [para 37]

© Copyright IASCF

NU

Identificarea segmentelor adiţionale până se atinge 75% din prag. [para 37]

14 - 34

326

34

IAS 14

Anexa B Prezentări de informaţii ilustrative pe segment Această Anexă însoţeşte, dar nu face parte integrantă din IAS 14. Programul şi notele corespunzătoare prezentate în această Anexă ilustrează prezentările pe segment, pe care le solicită acest Standard pentru o entitate multinaţională ce are o activitate diversificată. Acest exemplu este complex pentru a ilustra cât mai multe din prevederile acestui Standard. În scopuri ilustrative, exemplul prezintă date comparative pe doi ani. Datele despre segment sunt necesare pentru fiecare an pentru care este prezentat un set complet de situaţii financiare.

14 - 35

327

© Copyright IASCF

35

IAS 14

© Copyright IASCF

14 - 36

326

36

IAS 14 Nota 4 - Segmentele geografice şi de activitate (toate sumele sunt în milioane) Segmentele de activitate: în scopuri manageriale, entitatea este organizată având o structură internaţională divizată în trei clase majore de activitate – produse din hârtie, papetărie şi activitate de publicare - fiecare condusă de un vicepreşedinte. Diviziunile sunt baza pe care raportează societatea informaţia primară pe segmente. Segmentul de producere a hârtiei produce o gamă largă de hârtie de scris şi tipografică. Segmentul de papetărie produce etichete, creioane, markere şi, de asemenea, distribuie consumabile produse de alţii. Segmentul de publicare creează şi vinde sisteme de îndosariere, volume legate şi produse cd-rom în domeniul impozitării, juridic şi al contabilităţii. Alte activităţi de exploatare includ dezvoltarea de software de calculatoare pentru aplicaţii specializate pentru clienţi neafiliaţi, transformarea unor foste exploatări forestiere în zone de agrement. Informaţiile financiare cu privire la segmentele de activitate sunt prezentate în tabelul A. Segmentele geografice: cu toate că acele trei diviziuni ale Companiei sunt conduse pe o bază internaţională, ele activează în patru zone geografice principale ale lumii. În Marea Britanie, ţara de origine, Compania produce şi vinde o gamă largă de produse din hârtie şi consumabile. În plus, toate operaţiunile de publicare şi de dezvoltare a software-ului de calculatoare ale Companiei sunt conduse din Marea Britanie, cu toate că volumele legate şi produsele cd-rom sunt vândute peste tot în Marea Britanie şi în Europa de Vest. În Uniunea Europeană, Compania produce şi vinde consumabile şi articole de birotică în următoarele ţări: Franţa, Belgia, Germania şi Olanda. Operaţiunile din Canada şi Statele Unite ale Americii sunt similare în esenţă şi constau în fabricarea hârtiei şi a hârtiei tipografice şi sunt vândute în întregime în cele două ţări. Majoritatea celulozei provine din terenurile deţinute de Companie în cele două ţări. Operaţiunile din Indonezia includ producerea celulozei şi fabricarea de hârtie de scris şi tipografică, a consumabilelor, din care majoritatea sunt vândute în afara Indoneziei, atât celorlalte segmente ale Companiei, cât şi clienţilor externi. Vânzările pe piaţă: următorul tabel indică distribuţia vânzărilor consolidate ale Companiei, clasificată pe pieţe geografice, indiferent unde sunt produse bunurile:

14 - 37

327

© Copyright IASCF

37

IAS 14 Venitul din vânzări după piaţa geografică 20x2 20x1 Marea Britanie Alte ţări din Uniunea Europeană Canada şi S.U.A. Mexic şi America de Sud Asia de Sud-Est (în principal Japonia şi Taiwan )

19 30 28 6 18 101

22 31 21 2 14 90

Activele şi intrările de imobilizări corporale, precum şi activele necorporale pe zone geografice: tabelul următor prezintă valoarea contabilă a activelor segmentului şi adăugirile la imobilizări corporale, ca şi activele necorporale în funcţie de zonele geografice în care acestea sunt localizate: Valoarea contabilă a activelor segmentului 20x2 Marea Britanie Alte ţări din U.E. Canada şi S.U.A. Indonezia

72 47 34 22 175

20x1 78 37 20 20 155

Adăugiri la imobilizări corporale şi activele necorporale 20x2 8 5 4 7 24

20x1 5 4 3 6 18

Venitul şi cheltuielile pe segment: în Belgia, hârtia şi produsele consumabilele sunt fabricate în facilităţi combinate şi sunt vândute de un personal de vânzare combinat. Veniturile şi cheltuielile comune sunt alocate celor două segmente de activitate. Toate celelalte venituri şi cheltuieli pe segmente sunt direct atribuibile segmentelor. Activele şi datoriile pe segmente: activele segmentului includ toate activele din exploatare utilizate într-un segment şi constau în principal din exploatarea numerarului, creanţelor, stocurilor şi imobilizărilor corporale, după deducerea reducerilor şi provizioanelor. În timp ce majoritatea acestor active pot fi direct atribuite segmentelor individuale, valoarea contabilă a anumitor active folosite în comun de două sau mai multe segmente este alocată segmentelor în mod rezonabil. Datoriile segmentului includ toate datoriile acestuia şi constau în principal din conturi, salarii, impozitele plătibile în mod curent şi © Copyright IASCF

14 - 38

326

38

IAS 14 obligaţiile angajate. Activele şi datoriile segmentului nu includ impozitele amânate. Transferurile intersegment: venitul segmentului, cheltuielile segmentului şi rezultatul segmentului includ transferuri între segmente de activitate şi segmente geografice. Astfel de transferuri sunt contabilizate la preţurile comerciale aplicate clienţilor externi pentru bunuri similare. Acele transferuri sunt eliminate în consolidare. Element extraordinar: vânzările de consumabile clienţilor externi în 20x2 au fost afectate în mod negativ de o grevă de durată a muncitorilor din transporturi, din Marea Britanie, care a întrerupt transportul produselor pentru 4 luni. Compania estimează că vânzările de consumabile s-au ridicat aproximativ doar la jumătate din cât ar fi trebuit să fie în mod normal pe 4 luni. Investiţii în asocieri prin metoda punerii în echivalenţă: Compania deţine 40 la sută din capitalul EuroPaper, Ltd., un fabricant specializat de hârtie, cu operaţii în special în Spania şi Marea Britanie. Investiţia este contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă. Cu toate că profitul net din investiţia şi acţiunile companiei la EuroPaper sunt excluse din activele segmentului şi venitul segmentului, ele sunt prezentate separat în comun cu datele despre segmentul producţiei de hârtie. Compania deţine, de asemenea, câteva mici investiţii prin metoda punerii în echivalenţă în Canada şi S.U.A., ale căror operaţii nu sunt similare nici unuia dintre cele trei segmente de activitate. Pierderi extraordinare: aşa cum este prezentat mai pe larg în nota 6, Compania a suferit o pierdere neasigurată de 3 milioane, cauzată de distrugerile cauzate de un cutremur asupra unei fabrici din Belgia, în noiembrie 20x1.

14 - 39

327

© Copyright IASCF

39

IAS 14

Anexa C Sinteză a prezentării cerute Această Anexă însoţeşte, dar nu face parte integrantă din IAS 14. Scopul ei este să sintetizeze prezentările solicitate de paragrafele 49-83 pentru fiecare dintre cele trei posibile formate primare de raportare pe segmente. [¶xx] se referă la paragraful xx din Standard. FORMATUL PRIMAR SUNT SEGMENTELE DE ACTIVITATE

FORMATUL PRIMAR SUNT SEGMENTELE GEOGRAFICE DUPĂ LOCALIZAREA ACTIVELOR

FORMATUL PRIMAR SUNT SEGMENTELE GEOGRAFICE DUPĂ LOCALIZAREA CLIENŢILOR

Prezentări primare solicitate: Venitul de la clienţi externi pe segmentul de activitate [¶51] Venitul din tranzacţii cu alte segmente pe segmentul de activitate [¶51] Rezultatul segmentului pe segmentul de activitate [¶52] Suma de bază a activelor segmentului pe segmentul de activitate [¶55] Datoriile segmentului pe segmentul de activitate[¶56] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale şi activelor necorporale pe segmentul de activitate [¶57] Deprecierea şi amortizarea cheltuielilor pe segmentul de activitate [¶58] Cheltuieli nemonetare, altele decât deprecierea şi amortizarea pe segmentul de activitate [¶61] Partea de profit net sau pierdere [¶64] şi investiţiile în [¶66] asocieri prin metoda punerii în echivalenţă, sau asocieri pe segmentul de activitate (dacă majoritatea face parte dintr-un singur segment de activitate) Reconcilierea venitului, rezultatului, activelor şi datoriilor pe segmentul de activitate [¶67]

Prezentări primare solicitate: Venitul de la clienţi externi după poziţia activelor [¶51]

Prezentări primare solicitate: Venitul de la clienţi externi după poziţia clienţilor [¶51]

Venitul din tranzacţii cu alte segmente după poziţia activelor [¶51] Rezultatul segmentului după poziţia activelor [¶52] Valoarea contabilă a activelor segmentului după poziţia activelor [¶55] Datoriile segmentului după poziţia activelor[¶56] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale după poziţia activelor [¶57] Deprecierea şi amortizarea cheltuielilor, după poziţia activelor [¶58] Cheltuieli nemonetare, altele decât deprecierea şi amortizarea după poziţia activelor [¶61] Partea de profit net sau pierdere [¶64] şi investiţiile în [¶66] asocieri prin metoda punerii în echivalenţă, sau asociaţii după segmentul de activitate (dacă majoritatea face parte dintr-un singur segment de activitate) Reconcilierea venitului, rezultatelor, activelor şi datoriilor [¶67]

Venitul din tranzacţii cu alte segmente după localizarea clienţilor [¶51] Rezultatul segmentului după poziţia clienţilor [¶52] Valoarea contabilă a activelor segmentului după poziţia clienţilor [¶55] Datoriile segmentului după poziţia clienţilor[¶56] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale şi necorporale după poziţia clienţilor [¶57] Devalorizarea şi amortizarea cheltuielilor după poziţia clienţilor [¶58] Cheltuieli nemonetare, altele decât deprecierea şi amortizarea după poziţia clienţilor [¶61] Partea de profit net sau pierdere [¶64] şi investiţiile în [¶66] asocieri prin metoda punerii în echivalenţă, sau asocieri după segmentul de activitate (dacă majoritatea face parte dintr-un singur segment de activitate) Reconcilierea venitului, rezultatului, activelor şi datoriilor [¶67]

FORMATUL PRIMAR

FORMATUL PRIMAR

FORMATUL PRIMAR

© Copyright IASCF

14 - 40

326

40

IAS 14 SUNT SEGMENTELE DE ACTIVITATE

SUNT SEGMENTELE GEOGRAFICE DUPĂ POZIŢIA ACTIVELOR

SUNT SEGMENTELE GEOGRAFICE DUPĂ POZIŢIA CLIENŢILOR

Prezentări secundare solicitate: Venitul de la clienţi externi după locaţia clienţilor [¶69]

Prezentări secundare solicitate: Venitul de la clienţi externi după segmentul de activitate [¶70] Valoarea contabilă a activelor segmentului după segmentul de activitate [¶70] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale şi necorporale după segmentul de activitate [¶70] Venitul de la clienţi externi după poziţia geografică a clienţilor, dacă este diferită de poziţia activelor [¶71]

Prezentări secundare solicitate: Venitul de la clienţi externi după segmentul de activitate [¶70] Suma de bază a activelor segmentului după segmentul de activitate [¶70] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale şi al altor imobilizări după segmentul de activitate [¶70] -

Valoarea contabilă a activelor segmentului după poziţia activelor [¶69] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale şi necorporale după poziţia activelor [¶69]

Alte prezentări cerute: Venitul pentru oricare segment de activitate sau geografic, al cărui venit extern este mai mare de 10 procente din venitul entităţii, dar nu este un segment raportabil, deoarece majoritatea veniturilor sale provin din transferuri interne [¶74] Baze de evaluare a transferurilor intersegment şi a oricăror schimbări cuprinse [¶75] Schimbări în politicile contabile ale segmentului [¶76] Tipuri de produse şi servicii în fiecare segment de activitate [¶81] Compoziţia fiecărui segment geografic [¶81]

Alte prezentări cerute: Venitul pentru oricare segment de activitate sau geografic, al cărui venit extern este mai mare de 10 procente din venitul entităţii, dar nu este un segment raportabil, deoarece majoritatea veniturilor sale provin din transferuri interne [¶74] Baza de evaluare a transferurilor intersegment şi a oricăror schimbări cuprinse [¶75] Schimbări în politicile contabile ale segmentului [¶76] Tipuri de produse şi servicii în fiecare segment de activitate [¶81] Compoziţia fiecărui segment geografic [¶81]

14 - 41

327

Suma de bază a activelor segmentului după poziţia activelor, dacă este diferită de poziţia clienţilor [¶72] Costul de achiziţie al imobilizărilor corporale şi necorporale după poziţia activelor, dacă este diferită de poziţia clienţilor [¶72] Alte prezentări cerute: Venitul pentru oricare segment de activitate sau geografic, al cărui venit extern este mai mare cu 10 procente din venitul entităţii, dar nu este un segment raportabil, deoarece majoritatea veniturilor sale provin din transferuri interne [¶74] Baza de evaluare a transferurilor intersegment şi a oricăror schimbări cuprinse [¶75] Schimbări în politicile contabile ale segmentului [¶76] Tipuri de produse şi servicii în fiecare segment de activitate [¶81] Compoziţia fiecărui segment geografic [¶81]

© Copyright IASCF

41