34 Ias 33 Final 2004

Standardul Internaţional de Contabilitate 33

Rezultatul pe acţiune Această versiune cuprinde amendamentele care rezultă din IFRS noi şi cele amendate emise până la data de 31 martie 2004. Secţiunea “Modificări în ediţia de faţă” de la începutul acestui volum prevede datele de aplicare ale IFRS noi şi amendate şi de asemenea identifică IFRS curente neincluse în acest volum.

IAS 33

Cuprins paragrafe IN1-IN3

INTRODUCERE

Standardul Internaţional de Contabilitate 33 Rezultatul pe acţiune OBIECTIV ARIE DE APLICABILITATE DEFINIŢII EVALUARE Rezultat pe acţiune - de bază Rezultatul Acţiuni Rezultat pe acţiune - diluat Rezultatul Acţiuni Acţiuni ordinare potenţiale diluante Opţiuni, warante şi echivalentele acestora Instrumente convertibile Acţiuni care se emit eventual Contracte care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar Opţiuni cumpărate Opţiuni de vânzare emise AJUSTĂRI RETROACTIVE PREZENTARE PREZENTĂRI DE INFORMAŢII DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE Retragerea altor norme ANEXE: A. Ghid de aplicare B. Amendamente aduse la alte norme APROBAREA IAS 33 DE CĂTRE CONSILIU BAZĂ PENTRU CONCLUZII EXEMPLE ILUSTRATIVE TABEL DE CONCORDANŢĂ

2

© IASCF

1 2-4 5-8 9-63 9-29 12-18 19-29 30-63 33-35 36-40 41-63 45-48 49-51 52-57 58-61 62 63 64-65 66-69 70-73 74 75-76 75-76

IAS 33

Standardul Internaţional de Contabilitate 33 Rezultatul pe acţiune (IAS 33) cuprinde paragrafele 1 – 76 şi Anexele A şi B. Toate paragrafele au autoritate egală dar păstrează formatul IASC al Standardului din momentul adoptării acestuia de IASB. IAS 33 trebuie citit în contextul obiectivului său şi Bazei pentru concluzii, al Prefaţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi al Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori oferă o bază pentru selectarea şi aplicarea politicilor contabile în absenţa unor recomandări explicite.

© IASCF

3

IAS 33

Introducere IN 1

Standardul Internaţional de Contabilitate Rezultatul pe acţiune (IAS 33) înlocuieşte IAS 33 Rezultatul pe acţiune (emis 1997) şi se aplică perioadelor anuale care încep la sau după 1 ianuarie 2005. Aplicarea anterioară este încurajată.

Acest standard înlocuieşte şi SIC 24-Rezultatul pe acţiune - Instrumente financiare şi alte contracte care pot fi decontate în acţiuni.

Motive pentru revizuirea IAS 33 IN 2

Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate a elaborat prezentul IAS 33 revizuit ca parte a proiectului său de îmbunătăţire a Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Proiectul a fost întreprins în lumina problemelor şi criticilor ridicate în legătură cu standardele de către organismele de reglementare a valorilor mobiliare, contabilii profesionişti şi alte părţi interesate. Obiectivul proiectului a fost reducerea sau eliminarea alternativelor, redundanţelor şi conflictelor din cadrul standardelor, tratarea anumitor probleme de convergenţă şi efectuarea altor îmbunătăţiri.

IN 3

Pentru IAS 33, principalul obiectiv al Consiliului a fost o revizuire limitată pentru a oferi recomandări suplimentare şi exemple ilustrative asupra unor probleme complexe cum ar fi efectele acţiunilor care vor fi emise eventual, acţiunile ordinare potenţiale ale filialelor, asocierilor în participaţiune sau întreprinderilor asociate, instrumentele participative la capitalul propriu, opţiunile de vânzare emise, opţiunile de cumpărare şi vânzare cumpărate şi instrumentele convertibile obligatoriu.

Consiliul nu a reconsiderat abordarea fundamentală faţă de determinarea şi prezentarea rezultatului pe acţiune din IAS 33.

4

© IASCF

IAS 33

Standardul Internaţional de Contabilitate 33 Rezultatul pe acţiune Obiectiv 1.

Obiectivul acestui Standard constă în stabilirea principiilor necesare pentru determinarea şi prezentarea rezultatului pe acţiune, care va permite o mai bună comparare a indicatorilor de performanţă ai diferitelor entităţi în cadrul aceleiaşi perioade, precum şi a indicatorilor aceleiaşi entităţi de la o perioadă la alta. Deşi datele privind rezultatul pe acţiune au o utilitate limitată din cauza diferitelor politici contabile care pot fi aplicate, în scopul determinării “rezultatului”, acurateţea raportării financiare este mărită dacă numitorul se determină prin metode consecvente. Standardul se concentrează asupra calculului numitorului rezultatului pe acţiune.

Arie de aplicabilitate 2.

Acest Standard se aplică de către entităţile ale căror acţiuni ordinare sau acţiuni ordinare potenţiale sunt cotate pe piaţă şi de către entităţile care sunt în curs de a emite pe piaţa valorilor mobiliare acţiuni ordinare sau acţiuni ordinare potenţiale.

3.

Entităţile care prezintă rezultatul pe acţiune va calcula şi prezenta rezultatul pe acţiune în conformitate cu acest standard.

4.

Entitatea care alege să prezinte rezultatul pe acţiune pe baza situaţiilor sale financiare separate va prezenta informaţiile privind rezultatul pe acţiune doar în contul său de profit şi pierdere separat, nu şi în situaţiile consolidate.

Definiţii 5.

Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu sensul specificat în continuare: Antidiluarea este o creştere a câştigului pe acţiune sau o reducere a pierderii pe acţiune care rezultă din prezumţia că instrumentele convertibile sunt convertite, că opţiunile sau waranturile sunt exercitate sau că sunt emise acţiuni ordinare cu satisfacerea unor condiţii specificate. Un contract de emisiune eventuală de acţiuni este un contract prin care emisiunea de acţiuni depinde de staisfacerea unor condiţii specificate. Acţiunile ordinare care pot fi emise eventual sunt acţiunile care pot fi emise contra unei plăţi în numerar sau de altă natură cu valoare mică sau zero după

© IASCF

5

IAS 33

satisfacerea unor condiţii specificate într-un contract de emisiune eventuală de acţiuni. Diluarea este o reducere a câştigului pe acţiune sau o creştere a pierderii pe acţiune care rezultă din prezumţia că instrumentele convertibile sunt convertite, că opţiunile sau waranturile sunt exercitate sau că sunt emise acţiuni ordinare cu satisfacerea unor condiţii specificate. Opţiunile, waranturile şi echivalentele acestora sunt instrumente financiare care dau deţinătorului dreptul de a cumpăra acţiuni ordinare. Acţiunea ordinară este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de capital. Acţiunea ordinară potenţială este un instrument financiar sau un alt contract care poate să acorde deţinătorului acesteia dreptul la acţiuni ordinare. Opţiunile de vânzare pe acţiuni ordinare sunt contracte care conferă deţinătorului dreptul de a vinde acţiuni ordinare la un preţ specificat pentru o anumită perioadă. 6.

Acţiunile ordinare participă la profitul aferent exerciţiului numai după distribuirea profitului aferent celorlalte tipuri de acţiuni, cum ar fi cele preferenţiale. O întreprindere poate emite mai multe clase de acţiuni ordinare. Acţiunile ordinare din aceeaşi clasă au aceleaşi drepturi de a primi dividende.

7.

Se dau următoarele exemple de acţiuni ordinare potenţiale: (a) instrumente financiare de îndatorare sau de capital, inclusiv acţiuni preferenţiale, convertibile în acţiuni ordinare; (b) opţiuni şi warante; ©

8.

acţiuni care se emit numai după îndeplinirea anumitor condiţii ce rezultă din clauze contractuale, cum ar fi cumpărarea unei societăţi sau a altor active.

Termenii definiţi în IAS 32 sunt: Prezentarea şi descrierea sunt utilizaţi în acest standard cu sensurile specificate în paragraful 11 din IAS 32, dacă nu se menţionează altfel. IAS 32 defineşte instrumentul financiar, activul financiar, datoria financiară, instrumentul de capital propriu şi valoarea justă, şi oferă instrucţiuni privind aplicarea acelor definiţii.

Evaluare Rezultatul pe acţiune 9.

6

Entitatea va calcula valoarea rezultatului pe acţiune pentru profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă şi, dacă este prezentat, profitul sau pierderea din activitatea continuată atribuibilă acţionarilor respectivi.

© IASCF

IAS 33

10.

Rezultatul pe acţiune - de bază se calculează împărţind profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă (numărătorul), la media ponderată a acţiunilor ordinare, în circulaţie (numitorul) în exerciţiul respectiv.

11.

Obiectivul informaţiilor privind rezultatul pe acţiune este de a oferi o măsură a participării fiecărei acţiuni ordinare a entităţii-mamă la performanţele entităţii de-a lungul perioadei de raportare.

Rezultatul 12.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune - de bază, sumele atribuibile acţionarilor comuni ai entităţii-mamă cu privire la: (a) profitul sau pierderea din activitatea continuată atribuibil entităţii-mamă; şi (b) profitul sau pierderea atribuibile entităţii-mamă vor fi sumele de la (a) şi (b) ajustate cu valoarea după impozitare a dividendelor preferenţiale, diferenţele provenind din decontarea acţiunilor preferenţiale şi alte efecte similare ale acţiunilor preferenţiale clasificate drept capital propriu.

13.

Toate veniturile şi cheltuielile recunoscute într-o perioadă, atribuibile acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă, inclusiv cheltuielile cu impozitele şi taxele şi dividendele la acţiunile preferenţiale clasificate ca datorie sunt incluse la determinarea profitului sau a pierderii atribuibile acţionarilor ordinari ai entităţiimamă (a se vedea IAS 1, Prezentarea situaţiilor financiare).

14.

Valoarea dividendelor preferenţiale după impozitare, dedusă din profitul sau pierderea aferentă exerciţiului, este următoarea: (a) valoarea după impozitare a dividendelor preferenţiale la acţiunile preferenţiale necumulative declarate pentru perioadă; şi (b) valoarea după impozitare a dividendelor preferenţiale pentru acţiunile preferenţiale cumulative cerute pentru perioadă, fie că dividendele au fost declarate sau nu. Valoarea dividendelor preferenţiale pentru perioadă nu include valoarea dividendelor preferenţiale pentru acţiunile preferenţiale cumulative plătite sau declarate în cursul perioadei cu privire la perioadele anterioare.

15.

Acţiunile preferenţiale care oferă un dividend iniţial scăzut ca o compensaţie pentru vânzarea de către entitate a acţiunilor preferenţiale cu discount, sau un dividend peste nivelul pieţei în perioadele ulterioare ca o compensaţie pentru cumpărarea de către investitori a acţiunilor preferenţiale cu primă, sunt uneori denumite acţiuni preferenţiale cu rată crescătoare. Orice discount sau primă de emisiune iniţială la acţiunile preferenţiale cu rată crescătoare este amortizată în contul de profit reportat

© IASCF

7

IAS 33

folosind metoda dobânzii efective şi tratată ca dividend preferenţial pentru calculul rezultatului pe acţiune. 16.

Acţiunile preferenţiale pot fi răscumpărate în baza unei oferte făcute de entitate acţionarilor respectivi. Diferenţa în plus dintre valoarea justă a preţului plătit acţionarilor preferenţiali şi valoarea contabilă a acţiunilor preferenţiale reprezintă un venit pentru acţionarii preferenţiali şi o mişcare în contul de profit reportat al entităţii. Această valoare este dedusă la calcularea profitului sau pierderii atribuibile acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă.

17.

Conversia mai devreme a acţiunilor preferenţiale convertibile poate fi indusă de entitate prin schimbarea în sensul favorabil a condiţiilor iniţiale de conversie sau plata unui preţ suplimentar. Diferenţa în plus dintre valoarea justă a acţiunilor ordinare sau a altui preţ plătit şi valoarea justă a acţiunilor ordinare ce pot fi emise în baza condiţiilor iniţiale de conversie reprezintă un venit pentru acţionarii preferenţiali şi este dedusă la calcularea profitului sau pierderii atribuibile acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă.

18.

Diferenţa în plus dintre valoarea contabilă a acţiunilor preferenţiale şi valoarea justă a preţului plătit pentru decontarea lor se adaugă la calcularea profitului sau pierderii atribuibile acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă.

Acţiunile 19.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune-de bază, numărul acţiunilor ordinare este egal cu media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie, în exerciţiul respectiv.

20.

Media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie, în exerciţiul respectiv, reflectă posibilitatea ca valoarea capitalului social să fi variat în acel exerciţiu, ca urmare a unui număr mai mare sau mai mic de acţiuni aflate în circulaţie la un moment dat. Această medie reprezintă numărul de acţiuni ordinare în circulaţie la începutul exerciţiului, ajustat cu numărul de acţiuni răscumpărate sau emise în perioada respectivă, înmulţit cu un factor de ponderare a timpului. Factorul de ponderare a timpului este egal cu numărul de zile în care acţiunile respective s-au aflat în circulaţie, ca o cotă din numărul total de zile ale perioadei; în multe situaţii, se acceptă o aproximare convenabilă a acestei medii ponderate.

21.

În majoritatea cazurilor, acţiunile se includ în media ponderată a acţiunilor de la data din care contravaloarea acestora se înregistrează drept creanţă (care, de obicei, este data când au fost emise), de exemplu: (a) acţiunile ordinare, emise contra numerar, se includ când se înregistrează drept creanţă valoarea numerarului de primit; (b) acţiunile ordinare, emise în urma reinvestiţiei voluntare a dividendelor în acţiunile ordinare sau preferenţiale, se includ la data reinvestirii dividendelor;

8

© IASCF

IAS 33

(c) acţiunile ordinare, emise în urma conversiei unui instrument de îndatorare în acţiuni ordinare, se includ la data la care încetează acumularea dobânzii; (d) acţiunile ordinare, emise în schimbul dobânzii sau principalului aferent altor instrumente financiare, se includ la data la care încetează acumularea dobânzii; (e) acţiunile ordinare, emise în schimbul stingerii unei datorii a entităţii, se includ la data stingerii datoriei; (f)

acţiunile ordinare, emise ca plată pentru achiziţionarea unui activ, fără implicarea numerarului, se includ la data la care se recunoaşte achiziţia; şi

(g) acţiunile ordinare, emise în schimbul prestării de servicii societăţii, se includ atunci când se prestează serviciile. În aceste cazuri, ca şi în altele, momentul includerii acţiunilor ordinare este determinat de clauzele şi condiţiile specifice, asociate emisiunii lor. Este necesar să se acorde atenţia cuvenită conţinutului oricărui contract care are legătură cu emisiunea respectivă. 22.

Acţiunile ordinare, emise ca parte a preţului de cumpărare, în cazul unei combinări de întreprinderi prin metoda achiziţiei, se includ în media ponderată a numărului de acţiuni la data achiziţiei, deoarece cumpărătorul include în contul său de profit şi pierdere rezultatele operaţiunilor efectuate de societatea achiziţionată începând de la data achiziţiei.

23.

Acţiunile ordinare care vor fi emise în baza conversiei unui instrument obligatoriu convertibil sunt incluse la calcularea rezultatului de bază pe acţiune de la data încheierii contractului.

24.

Acţiunile ordinare care se emit numai la îndeplinirea anumitor condiţii (acţiuni cu emisiune eventuală) se consideră în circulaţie şi se includ în calculul rezultatului pe acţiune-de bază de la data din care sunt îndeplinite toate condiţiile necesar (adică sau realizat evenimentele). Acţiunile care se pot emite doar pe baza trecerii timpului nu sunt acţiuni cu emisiune eventuală deoarece trecerea timpului este o certitudine.

25.

Acţiunile ordinare aflate în circulaţie care sunt eventual răscumpărabile nu sunt tratate ca aflate în circulaţie şi sunt excluse de la calcularea rezultatului de bază pe acţiune până la data la care ele nu mai pot face obiectul răscumpărării.

26.

Media ponderată a acţiunilor în circulaţie în exerciţiul respectiv, precum şi mediile ponderate calculate pentru toate perioadele prezentate se ajustează în cazul unor evenimente, altele decât conversia acţiunilor ordinare potenţiale, care au modificat numărul de acţiuni ordinare aflate în circulaţie, fără a determina o schimbare corespunzătoare în mărimea resurselor.

© IASCF

9

IAS 33

27.

Se pot emite acţiuni ordinare sau se poate reduce numărul acţiunilor în circulaţie fără să aibă loc o schimbare corespunzătoare în mărimea resurselor. Printre exemple se enumeră: (a) o capitalizare sau o emisiune de acţiuni gratuite (cunoscută în unele ţări ca dividende de capital); (b) un element de gratuitate în orice altă emisiune, de exemplu, o facilitate în cazul unei emisiuni de drepturi pentru acţionarii existenţi; ©

o divizare a acţiunilor; şi

(d) o anulare a divizării acţiunilor (consolidarea acţiunilor). 28.

În situaţia în care se realizează o capitalizare sau o emisiune de acţiuni gratuite, sau o divizare a acţiunilor, acţiunile ordinare se emit şi se distribuie gratuit acţionarilor existenţi. De aceea, creşte numărul acţiunilor ordinare în circulaţie, fără ca acest lucru să determine o creştere o resurselor existente. Numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înaintea operaţiunii respective se ajustează cu modificarea proporţională a numărului de acţiuni ordinare în circulaţie, ca şi când operaţiunea ar fi avut loc la începutul primului exerciţiu raportat. De exemplu, în cazul unei emisiuni de acţiuni gratuite într-un raport de doi la unu, numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înainte de emisiune se înmulţeşte cu trei pentru a se obţine noul număr total de acţiuni, sau cu doi, pentru a se obţine numărul suplimentar de acţiuni.

29.

Consolidarea acţiunilor ordinare reduce în general numărul acţiunilor ordinare aflate în circulaţie fără o reducere corespunzătoare a resurselor. Totuşi, dacă efectul general este răscumpărarea de acţiuni la valoarea justă, reducerea numărului de acţiuni ordinare aflate în circulaţie este consecinţa reducerii corespunzătoare a resurselor. Un exemplu este o consolidare de acţiuni combinată cu un dividend special. Numărul-medie ponderată de acţiuni ordinare aflate în circulaţie în cursul perioadei în care are loc tranzacţia combinată este ajustat cu reducerea numărului acţiunilor ordinare de la data recunoaşterii dividendului special.

Rezultatul pe acţiune diluat 30.

Entitatea va calcula valoarea rezultatului pe acţiune diluat pentru profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă şi, dacă este prezentat, profitul sau pierderea din activitatea continuată atribuibilă acţionarilor respectivi.

31.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, entitatea va ajusta profitul sau pierderea corespunzătoare acţionarilor comuni ai entităţii-mamă şi media ponderată a acţiunilor în circulaţie cu influenţele tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante

32.

Obiectivul rezultatului pe acţiune-diluat este în concordanţă cu cel al rezultatului pe acţiune-de bază – de a oferi o măsură a participării fiecărui acţionar ordinar la

10

© IASCF

IAS 33

performanţele entităţii, în acelaşi timp luându-se în considerare influenţa tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante, aflate în circulaţie în exerciţiul respectiv. În consecinţă: (a) profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă se măreşte cu valoarea după impozitare a dividendelor şi dobânzii recunoscute în acel exerciţiu, aferentă acţiunilor ordinare potenţiale diluante şi este ajustată în funcţie de orice alte modificări ale veniturilor sau cheltuielilor determinate de conversia acţiunilor ordinare potenţiale diluante; şi (b) media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie se măreşte cu media ponderată a acţiunilor ordinare suplimentare care s-ar fi aflat în circulaţie, în cazul conversiei tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante. Rezultatul 33.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, valoarea profitului sau pierderii aferentă exerciţiului, corespunzătoare acţionarilor ordinari ai entităţiimamă, calculată în conformitate cu paragraful 12, trebuie ajustată cu influenţa după impozitare a: (a)

dividendelor aferente acţiunilor ordinare potenţiale diluante, care au fost deduse pentru obţinerea profitului sau pierderii corespunzătoare acţionarilor comuni ai entităţii-mamă, calculată în conformitate cu paragraful 12

(b) dobânzii aferente acţiunilor ordinare potenţiale diluante, recunoscută în exerciţiul respectiv; şi (c) altor modificări ale veniturilor sau cheltuielilor determinate de conversia acţiunilor ordinare potenţiale diluante. 34.

După ce acţiunile ordinare potenţiale au fost transformate în acţiuni ordinare, nu se mai înregistrează elementele identificate la paragraful 33(a)-(c). În schimb, noile acţiuni ordinare vor avea dreptul să participe la profitul sau pierderea corespunzătoare acţionarilor comuni ai entităţii-mamă. De aceea, profitul sau pierderea aferentă exerciţiului, corespunzătore acţionarilor comuni ai entităţiimamă, calculată în conformitate cu paragraful 12, se ajustează cu elementele identificate în paragraful 33(a)-(c) şi impozitele aferente. Cheltuielile asociate acţiunilor ordinare potenţiale includ costurile tranzacţiei şi discounturile înregistrate după metoda dobânzii efective (a se vedea paragraful 9 din IAS 39 Instrumente financiare: Recunoaştere şi evaluare, revizuit 2003).

35.

Conversia unor acţiuni ordinare potenţiale poate determina modificări ale altor venituri sau cheltuieli. De exemplu, reducerea cheltuielilor cu dobânzile, aferente acţiunilor ordinare potenţiale, precum şi creşterea determinată în profitul net aferent exerciţiului pot genera o creştere a cheltuielilor aferente unui plan de participare nerestrictivă a angajaţilor la profit. În scopul calculării rezultatului pe acţiune -

© IASCF

11

IAS 33

diluat, profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă se ajustează cu orice astfel de modificări ale veniturilor sau cheltuielilor. Acţiunile 36.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, numărul de acţiuni ordinare trebuie să fie egal cu media ponderată a acţiunilor ordinare, calculată în conformitate cu paragrafele 19 şi 26, plus media ponderată a acţiunilor ordinare care s-ar emite cu ocazia conversiei tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante în acţiuni ordinare. Acţiunile ordinare potenţiale diluante se consideră a fi fost transformate în acţiuni ordinare fie la începutul exerciţiului, fie la data emisiunii de acţiuni ordinare potenţiale, dacă aceasta a fost în decursul exerciţiului.

37.

Acţiunile ordinare potenţial diluante vor fi determinate independent pentru fiecare perioadă prezentată. Numărul acţiunilor ordinare potenţial diluante incluse în perioada de la finele exerciţiului până la zi nu constituie o medie ponderată a acţiunilor ordinare potenţial diluante incluse la fiecare calcul interimar.

38.

Acţiunile ordinare potenţiale se ponderează cu perioada de timp în care s-au aflat în circulaţie. Acţiunile ordinare potenţiale, care au fost anulate sau care au fost lăsate să expire în cursul exerciţiului financiar, se includ în calculul rezultatului pe acţiune diluat numai pe perioada în care s-au aflat în circulaţie. Acţiunile ordinare potenţiale, care au fost transformate în acţiuni ordinare în cursul exerciţiului, se includ în calculul rezultatului pe acţiune-diluat de la începutul exerciţiului până la data conversiei; de la data conversiei, acţiunile ordinare astfel obţinute se includ şi în rezultatul pe acţiune-de bază, şi în cel diluat.

39.

Numărul de acţiuni ordinare, emise în cazul conversiei acţiunilor ordinare potenţiale diluante, se determină conform clauzelor asociate acţiunilor ordinare potenţiale. Atunci când există mai multe baze de conversie, calculul presupune cea mai avantajoasă rată de conversie sau preţ de exercitare din punctul de vedere al deţinătorului de acţiuni ordinare potenţiale.

40.

O filială, o asociere în participaţie sau întreprindere asociată pot emite acţiuni ordinare potenţiale convertibile, fie în acţiuni ordinare ale filialei, ale întreprinderii asociate sau ale asocierii în participaţie, fie în acţiuni ordinare ale întreprinderii raportoare. Dacă aceste acţiuni ordinare potenţiale ale filialei, asocierii în participaţie sau întreprinderii asociate au efect diluant asupra rezultatului pe acţiune-de bază, consolidat, al întreprinderii raportoare, ele se includ în calculul rezultatului pe acţiune-diluat.

12

© IASCF

IAS 33

Acţiuni ordinare potenţiale diluante 41.

Acţiunile ordinare potenţiale se tratează ca diluante când, şi numai atunci când, conversia lor în acţiuni ordinare ar determina diminuarea profitului sau reducerea pierderii pe acţiune din activităţile curente.

42.

O întreprindere utilizează profitul net din activităţile obişnuite ca “un număr de control” pentru stabilirea acţiunilor ordinare potenţiale ca diluante sau antidiluante. Profitul net din activităţile curente atribuibil entităţii-mamă este ajustat conform paragrafului 12 şi exclude elemente referitoare la activităţile întrerupte.

43.

Acţiunile ordinare potenţiale sunt antidiluante când, prin conversia lor în acţiuni ordinare, se măreşte rezultatul pe acţiune din activităţile curente sau se diminuează pierderea pe acţiune din activităţile curente. Calculul rezultatului diluat pe acţiune nu presupune conversia, exercitarea sau o altă emisiune de acţiuni ordinare potenţiale care ar avea un efect antidiluant asupra rezultatului pe acţiune.

44.

Când se analizează dacă acţiunile ordinare potenţiale sunt diluante sau antidiluante, fiecare emisiune sau serie de acţiuni ordinare potenţiale se ia în considerare separat, şi nu în totalitatea lor. Ordinea în care se examinează acţiunile ordinare potenţiale poate influenţa calitatea lor de a fi sau nu diluante. De aceea, pentru maximizarea diluării rezultatului pe acţiune - de bază, fiecare emisiune sau serie de acţiuni ordinare potenţiale se ia în considerare în ordine, de la cele mai diluante la cele mai puţin diluante, adică acţiunile ordinare potenţiale diluante cu cel mai mic “rezultat pe acţiune marginală” sunt incluse la calculul rezultatului diluat pe acţiune înaintea celor cu un rezultat mai mare. Opţiunile şi warantele sunt de regulă incluse primele deoarece nu afectează numărătorul fracţiei. Opţiunile, warantele şi echivalentele acestora

45.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, o entitate trebuie să ia în considerare exercitarea opţiunilor diluante şi a altor acţiuni ordinare potenţiale diluante ale entităţii. Sumele estimate din aceste instrumente se consideră că ar fi fost primite din emisiunea de acţiuni ordinare la preţul de piaţă mediu al acţiunilor în cursul perioadei. Diferenţa dintre numărul de acţiuni emise şi numărul de acţiuni care ar fi fost emise la preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare în cursul perioadei se tratează ca o emisiune de acţiuni ordinare fără plată.

46.

Opţiunile şi warantele sunt diluante când determină o emisiune de acţiuni ordinare cu un preţ mai mic decât preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare în cursul perioadei. Valoarea diluării constă în preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare în cursul perioadei minus preţul de emisiune. De aceea, pentru calculul rezultatului pe acţiune diluat, acţiunile ordinare potenţiale sunt tratate ca şi cum ar fi compuse din: (a) un contract de emisiune a unui anumit număr de acţiuni ordinare la preţul mediu de piaţă din acel exerciţiu. Acţiunile astfel emise au un preţ just şi se

© IASCF

13

IAS 33

presupune că nu sunt nici diluante, nici antidiluante. considerare în calculul rezultatului pe acţiune diluat.

Ele nu se iau în

(b) contract de emisiune a restului de acţiuni ordinare, fără plată. Astfel de acţiuni ordinare nu generează nici un fel de sume şi nici nu au efect asupra profitului net, corespunzător acţiunilor ordinare în circulaţie. De aceea, aceste acţiuni sunt diluante şi se adună la numărul de acţiuni ordinare în circulaţie, pentru calculul rezultatului pe acţiune-diluat. 47.

Opţiunile şi warantele au un efect diluant doar dacă preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare din cursul perioadei depăşeşte preţul de exercitare al opţiunilor sau warantelor (adică sunt “in the money”). Rezultatele pe acţiune raportate anterior nu sunt ajustate retroactiv pentru a reflecta modificarea preţului acţiunilor ordinare.

47A. Pentru opţiunile pe acţiuni şi alte contracte cu plata pe bază de acţiuni la care se aplică IFRS 2, preţul de emisiune menţionat în paragraful 46 şi preţul de exercitare menţionat în paragraful 47 vor include valoarea justă a bunurilor sau serviciilor ce urmează a fi furnizate entităţii în viitor în baza opţiunii pe acţiuni sau a altor contracte cu plata pe bază de acţiuni. 48.

Opţiunile pe acţiuni acordate angajaţilor cu condiţii determinate sau determinabile şi acţiunile ordinare ale căror drepturi nu au fost exercitate sunt tratate ca opţiuni la calcularea rezultatului diluat pe acţiune, chiar dacă ar putea depinde de exercitabilitatea lor. Ele sunt tratate ca aflate în circulaţie la data conferirii. Opţiunile pe acţiuni conferite angajaţilor în funcţie de performanţe sunt tratate ca acţiuni care pot fi eventual emise deoarece emisiunea lor depinde de satisfacerea condiţiilor specificate pe lângă trecerea timpului. Instrumente convertibile

49.

Efectul diluant al instrumentelor convertibile va fi reflectat în rezultatul diluat pe acţiune conform paragrafelor 33 şi 36.

50.

Acţiunile preferenţiale convertibile sunt antidiluante atunci când valoarea dividendului la astfel de acţiuni declarat în cursul sau acumulat pentru perioada curentă per acţiune ordinară obtenabilă din conversie depăşeşte rezultatul de bază pe acţiune. Similar, creanţa convertibilă este antidiluantă atunci când dobânda (după impozit şi alte modificări ale veniturilor sau cheltuielilor) per acţiune ordinară obtenabilă din conversie depăşeşte rezultatul de bază pe acţiune.

51.

Răscumpărarea sau conversia indusă a acţiunilor preferenţiale convertibile pot afecta doar o parte din acţiunile preferenţiale convertibile anterior aflate în circulaţie. În astfel de cazuri, plata în plus menţionată la paragraful 17 este atribuită acţiunilor care sunt răscumpărate sau convertite cu scopul de a stabili dacă acţiunile preferenţiale rămase în circulaţie sunt diluante. Acţiunile răscumpărate

14

© IASCF

IAS 33

sau convertite sunt considerate separat de acţiunile care nu sunt răscumpărate sau convertite. Acţiuni care pot fi eventual emise 52.

Ca şi în cazul calculului rezultatului pe acţiune-de bază, acţiunile ordinare, a căror emisiune depinde de apariţia anumitor evenimente, se consideră în circulaţie şi se includ în calculul rezultatului pe acţiune diluat, dacă s-au îndeplinit respectivele condiţii (s-au realizat respectivele evenimente). Acţiunile cu emisiune eventuală se includ de la începutul exerciţiului (sau de la data contractului referitor la aceste acţiuni, dacă această dată este ulterioară începutului exerciţiului). Dacă nu s-au îndeplinit condiţiile în cauză, numărul de acţiuni cu emisiune eventuală inclus în calculul rezultatului pe acţiune-diluat se bazează pe numărul de acţiuni care s-ar emite dacă sfârşitul exerciţiului ar coincide cu sfârşitul perioadei în care s-ar putea îndeplini acele condiţii („perioadei eventuale”). Nu se permite retratarea, în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile la sfârşitul perioadei eventuale.

53.

Dacă atingerea sau menţinerea unui anumit nivel al rezultatului unei perioade este condiţia pentru emisiunea eventuală şi dacă acel nivel a fost realizat la finele perioadei de raportare dar trebuie menţinut şi după aceea pentru o anumită perioadă, atunci acţiunile ordinare suplimentare sunt tratate ca aflate în circulaţie, dacă efectul este diluant, pentru calcularea rezultatului diluat pe acţiune. În acest caz, calculul rezultatului diluat pe acţiune se bazează pe numărul acţiunilor ordinare care ar fi fost emise dacă valoarea rezultatului la finele perioadei de raportare ar fi valoarea rezultatului de la finele perioadei eventuale. Pentru că rezultatul se poate modifica în viitor, calculul rezultatului de bază pe acţiune nu include astfel de acţiuni ordinare ce pot fi emise eventual până la sfârşitul perioadei eventuale pentru că nu au fost satisfăcute toate condiţiile necesare.

54.

Numărul acţiunilor ordinare cu emisiune eventuală poate depinde de preţul de piaţă viitor al acţiunii ordinare. În acest caz, dacă efectul este diluant, calculul rezultatului diluat pe acţiune se bazează pe numărul acţiunilor ordinare care ar fi fost emise dacă preţul de piaţă la finele perioadei de raportare ar fi preţul de piaţă de la finele perioadei eventuale. Dacă condiţia se bazează pe media preţului de piaţă în cursul unei perioade de timp care se întinde dincolo de finele perioadei de raportare, este folosită media perioadei care s-a scurs. Pentru că preţul de piaţă se poate modifica în viitor, calculul rezultatului de bază pe acţiune nu include astfel de acţiuni ordinare ce pot fi emise eventual până la sfârşitul perioadei eventuale pentru că nu au fost satisfăcute toate condiţiile necesare.

55.

Numărul acţiunilor ordinare cu emisiune eventuală poate depinde de rezultatele viitoare şi de preţul viitor al acţiunii ordinare. În astfel de cazuri, numărul acţiunilor ordinare incluse în calculul rezultatului diluat pe acţiune se bazează pe ambele condiţii (rezultatul la zi şi preţul de piaţă curent la finele perioadei de raportare). Acţiunile ordinare cu emisiune eventuală nu sunt incluse în rezultatul diluat pe acţiune dacă nu sunt îndeplinite ambele condiţii.

© IASCF

15

IAS 33

56.

În alte cazuri, numărul acţiunilor cu emisiune eventuală depinde de o altă condiţie decât rezultatul sau preţul de piaţă (de exemplu, deschiderea unui anumit număr de magazine). În astfel de cazuri, presupunând că starea actuală a condiţiei rămâne nemodificată până la sfârşitul perioadei eventuale, acţiunile ordinare cu emisiune eventuală sunt incluse la calcularea rezultatului diluat pe acţiune conform situaţiei de la finele perioadei de raportare.

57.

Acţiunile ordinare potenţiale cu emisiune eventuală (altele decât cele acoperite de un contract cu emisiune eventuală de acţiuni, cum ar fi instrumentele convertibile care pot fi emise eventual) sunt incluse în rezultatul diluat pe acţiune după cum urmează: (a) entitatea stabileşte dacă se poate presupune că acţiunile ordinare potenţiale ar putea fi emise pe baza condiţiilor specificate pentru emiterea lor în conformitate cu prevederile paragrafelor 52-56 referitoare la acţiunile ordinare eventuale; şi (b) dacă acele acţiuni ordinare potenţiale trebuie reflectate în rezultatul diluat pe acţiune, entitatea stabileşte impactul lor asupra rezultatului diluat urmând prevederile paragrafelor 45-48 privind opţiunile şi warantele, prevederile paragrafelor 49-51 privind instrumentele convertibile, prevederile pentru contracte care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar din paragrafele 58-61, sau alte prevederi, după caz. Totuşi, exercitarea sau conversia nu se presupun în vederea calculării rezultatului diluat cu excepţia cazului în care se presupun exercitarea sau conversia de acţiuni ordinare potenţiale aflate în circulaţie similare care nu pot fi emise eventual. Contracte care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar

58.

Dacă entitatea a emis un contract care poate fi decontat în acţiuni ordinare sau numerar la alegerea sa, aceasta va presupune că acel contract va fi decontat în acţiuni ordinare iar acţiunile ordinare potenţiale rezultate vor fi incluse în rezultatul diluat dacă efectul este diluat.

59.

Când un astfel de contract este prezentat din punct de vedere contabil ca activ sau datorie, sau are o componentă de capital propriu şi una de datorie, entitatea va ajusta numărătorul în funcţie de modificarea profitului sau pierderii care ar fi rezultat în cursul perioadei dacă contractul ar fi fost clasificat în întregime ca instrument de capital propriu. Ajustarea respectivă este similară ajustărilor cerute de paragraful 33.

60.

Pentru contractele care pot fi decontate în acţiuni ordinare sau numerar la alegerea titularului, decontarea cu efectul diluant mai mare dintre cea în numerar şi cea în acţiuni va fi utilizată pentru calcularea rezultatului diluat pe acţiune.

61.

Un exemplu de contract care poate fi decontat în acţiuni ordinare sau numerar este un instrument de creanţă care, la scadenţă, conferă entităţii dreptul nerestricţionat

16

© IASCF

IAS 33

de a deconta valoarea principalului în numerar sau în acţiunile sale ordinare. Un alt exemplu este o opţiune de vânzare care conferă titularului dreptul de a alege modalitatea de decontare în acţiuni ordinare sau numerar. Opţiuni cumpărate 62.

Contractele cum ar fi opţiunile de vânzare cumpărate şi opţiunile de cumpărare cumpărate (adică opţiunile deţinute de entitate pe acţiunile sale proprii) nu sunt incluse în calculul rezultatului diluat pe acţiune deoarece includerea ar fi antidiluantă. Opţiunea de vânzare ar fi exercitată doar dacă preţul de exercitare ar fi mai mare decât preţul de piaţă iar opţiunea de cumpărare ar fi exercitată doar dacă preţul de exercitare ar fi mai mic decât preţul de piaţă. Opţiuni de vânzare vândute

63.

Contractele care cer ca entitatea să răscumpere propriile acţiuni, cum sunt opţiunile de vânzare vândute şi contractele cu cumpărare la termen, sunt reflectate în calculul rezultatului diluat pe acţiune dacă efectul este diluant. Dacă aceste contracte sunt “in the money” în cursul perioadei (adică preţul de exercitare sau decontare este deasupra preţului mediu de piaţă pentru acea perioadă), efectul potenţial diluant asupra rezultatului pe acţiune va fi calculat astfel: (a) se va presupune că la începutul perioadei se vor emite suficiente acţiuni ordinare (la preţul mediu de piaţă din cursul perioadei) pentru a atrage fondurile necesare satisfacerii contractului; (b) se va presupune că veniturile din emisiune sunt utilizate pentru a satisface contractul (adică pentru a răscumpăra acţiunile ordinare); şi ©

acţiunile ordinare marginale (diferenţa dintre numărul de acţiuni ordinare presupuse emise şi numărul de acţiuni ordinare primite din satisfacerea contractului) vor fi incluse în calculul rezultatului diluat pe acţiune.

© IASCF

17

IAS 33

Ajustări retroactive 64.

Dacă numărul de acţiuni ordinare sau ordinare potenţiale în circulaţie creşte, ca urmare a unei capitalizări, sau a unei emisiuni de acţiuni gratuite, sau a unei divizări a acţiunilor, sau dacă acest număr se diminuează ca urmare a unei anulări a divizării acţiunilor, calculul rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, aferent tuturor exerciţiilor prezentate, trebuie ajustat retrospectiv. Dacă aceste modificări apar după încheierea exerciţiului, dar înaintea elaborării situaţiilor financiare, calculul sumelor pe acţiune corespunzătoare acestor situaţii financiare, ca şi al celor din exerciţiile anterioare, trebuie să se bazeze pe noul număr de acţiuni. În situaţia în care calculul sumelor pe acţiune reflectă asemenea modificări în numărul de acţiuni, acest fapt trebuie prezentat. În plus, rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, aferent tuturor exerciţiilor prezentate trebuie ajustat cu efectele erorilor şi cu ajustările determinate de modificări ale politicilor contabile contabilizate retroactiv.

65.

Entităţile nu îşi retratează rezultatul pe acţiune - diluat al nici unui exerciţiu anterior, în cazul modificării unor ipoteze utilizate la calculul rezultatului pe acţiune sau al conversiei acţiunilor ordinare potenţiale în acţiuni comune în circulaţie.

Prezentare 66.

Entităţile trebuie să prezinte rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de profit şi pierdere, pentru profitul sau pierderea din activităţile curente atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă şi pentru profitul sau pierderea atribubilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă, pentru fiecare clasă de acţiuni ordinare care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent exerciţiului. Entităţile prezintă rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, aferente tuturor exerciţiilor, fără deosebire între ele.

67.

Rezultatul pe acţiune se prezintă pentru fiecare perioadă pentru care există un cont de profit şi pierdere. Dacă rezultatul diluat pe acţiune este raportat pentru cel puţin o perioadă, atunci va fi raportat pentru toate perioadele prezentate, chiar dacă este egal cu rezultatul de bază. Dacă rezultatul de bază şi cel diluat sunt egale, prezentarea duală se poate realiza într-un singur rând din contul de profit şi pierdere.

68.

Entitatea care raportează o activitate întreruptă va prezenta valorile de bază şi diluate pe acţiune pentru acea activitate întreruptă fie în contul de profit şi pierdere fie în notele la situaţiile financiare.

69.

Entitatea va prezenta rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, chiar şi în cazul în care sumele reflectate sunt negative (rezultând o pierdere pe acţiune)

18

© IASCF

IAS 33

Prezentarea informaţiilor 70.

O entitate trebuie să prezinte următoarele: (a) sumele utilizate ca numărător pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor sume cu profitul sau pierderea atribuibilă entităţii-mamă aferentă exerciţiului; Reconcilierea va include efectul individual al fiecărei clase de instrumente care afectează rezultatul pe acţiune. (b) media ponderată a acţiunilor ordinare utilizată ca numitor pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor numitori; Reconcilierea va include efectul individual al fiecărei clase de instrumente care afectează rezultatul pe acţiune. ©

instrumentele (inclusiv acţiunile care pot fi eventual emise) care ar putea dilua rezultatul de bază pe acţiune în viitor, dar care nu au fost incluse în calculul rezultatului diluat deoarece sunt antidiluante pentru perioadele prezentate;

(d) o descriere a operaţiunilor cu acţiuni ordinare şi cu acţiuni ordinare potenţiale, altele decât cele contabilizate conform paragrafului 64, care survin după încheierea exerciţiului financiar şi care ar fi schimbat semnificativ numărul de acţiuni ordinare sau potenţiale ordinare aflate în circulaţie la finele perioadei dacă acele tranzacţii ar fi avut loc înainte de finele perioadei de raportare. 71.

Exemple de astfel de operaţiuni de la paragraful 70(d) cuprind: (a) emisiune de acţiuni contra numerar; (b) emisiune de acţiuni, sumele obţinute fiind utilizate pentru rambursarea datoriilor sau pentru plata acţiunilor preferenţiale în circulaţie la data închiderii exerciţiului; (c) răscumpărarea acţiunilor ordinare în circulaţie; (d) conversia în acţiuni ordinare sau exercitarea acţiunilor ordinare potenţiale, în circulaţie la data închiderii exerciţiului; (e) emisiune de waranturi, opţiuni sau valori mobiliare convertibile; şi (f)

îndeplinirea condiţiilor care ar determina emisiunea acţiunilor cu emisiune eventuală.

Valoarea rezultatului pe acţiune nu se ajustează în cazul unor asemenea tranzacţii, care au loc după închiderea exerciţiului, deoarece aceste tranzacţii nu influenţează valoarea capitalului utilizat în obţinerea profitului sau pierderii nete aferente exerciţiului. 72.

Instrumentele financiare şi alte contracte care generează acţiuni ordinare potenţiale pot include clauze şi condiţii care influenţează determinarea valorii rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat. Aceste clauze şi condiţii pot stabili dacă există acţiuni ordinare potenţiale diluante sau nu, şi în caz afirmativ, efectul lor asupra mediei

© IASCF

19

IAS 33

ponderate a acţiunilor în circulaţie şi orice ajustări ulterioare ale profitului net, corespunzător acţionarilor comuni. Prezentarea acestor clauze şi condiţii ataşate instrumentelor financiare şi altor contracte este încurajată dacă nu se prevede altfel (vezi IAS 32). 73.

Dacă o entitate prezintă, pe lângă rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, sume pe acţiune, utilizând o componentă raportată a profitului net diferită de profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului, atribuibile acţionarilor comuni, aceste sume se calculează utilizând media ponderată a acţiunilor ordinare, determinată în conformitate cu acest Standard. Sumele pe acţiune, de bază şi diluate, referitoare la o astfel de componentă se prezintă în aceeaşi măsură, fără deosebire în notele la situaţiile financiare. Entitatea va indica baza pe care este determinat numărătorul, inclusiv dacă valorile per acţiune sunt înainte sau după impozitare. Dacă se utilizează o componentă a profitului net care nu se raportează ca un element distinct în contul de profit şi pierdere, este necesară o reconciliere între componenta utilizată şi un element raportat în contul de profit şi pierdere.

Data intrării în vigoare 74.

Acest Standard intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 2005. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date. Dacă entitatea aplică standardul pentru o perioadă care începe înainte de 1 ianuarie 2005, va prezenta acest fapt.

Retragerea altor norme 75.

Acest standard înlocuieşte IAS 33 emis 1997.

76.

Acest standard înlocuieşte SIC-24.

20

© IASCF

IAS 33

Anexa A Ghid de aplicare Această anexă face parte integrantă din standard. Profitul sau pierderea atribuibilă entităţii-mamă A1.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune pe baza situaţiilor consolidate, profitul sau pierderea atribuibilă entităţii-mamă se referă la profitul sau pierderea entităţii consolidate după ajustarea intereselor minoritare.

Emisiuni de drepturi A2.

Emisiunea de acţiuni ordinare la data exercitării sau conversiei acţiunilor ordinare potenţiale nu generează, în mod normal, un element de gratuitate. Întrucât acţiunile ordinare potenţiale se emit, de obicei, la valoarea integrală, determinând o modificare proporţională a resurselor disponibile ale entităţii. În cazul unei emisiuni de drepturi, preţul de exercitare este adesea mai mic decât valoarea justă a acţiunilor. De aceea, după cum se observă în paragraful 27(b), o asemenea emisiune de drepturi include un element de gratuitate. Dacă se oferă o emisiune de drepturi tuturor acţionarilor existenţi, numărul acţiunilor ordinare, utilizat în calcularea rezultatului pe acţiune-de bază, pentru toate exerciţiile anterioare emisiunii de drepturi, este egal cu numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înaintea acestei emisiuni înmulţit cu următorul factor: Valoarea justă pe acţiune exact înainte de exercitarea drepturilor.Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor. Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor se calculează adunând valoarea justă agregată a acţiunilor exact înainte de exercitarea drepturilor la sumele rezultate din exercitarea drepturilor, totul împărţit la numărul acţiunilor în circulaţie după exercitarea drepturilor. În situaţia în care drepturile, ca atare, urmează să fie cotate pe piaţă separat de acţiuni, înainte de data exercitării lor, valoarea teoretică se stabileşte la închiderea ultimei zile în care acţiunile sunt cotate împreună cu drepturile.

Număr de control A3.

Pentru a ilustra aplicarea noţiunii de număr de control descrise în paragrafele 42 şi 43 să presupunem că o entitate are un profit din activitatea curentă atribuibil entităţii-mamă de 4.800 u.m., o pierdere din activităţile întrerupte atribuibilă entităţii-mamă de 7.200 u.m., o pierdere atribuibilă entităţii-mamă de 2.400 u.m. şi 2000 de acţiuni ordinare şi 400 de acţiuni ordinare potenţiale aflate în circulaţie.

© IASCF

21

IAS 33

Rezultatul de bază pe acţiune al entităţii este 2,40 u.m. din activitatea curentă, 3,60 u.m. pierdere pentru activităţile întrerupte şi 1,20 u.m. pentru pierdere. Cele 400 de acţiuni ordinare potenţiale sunt incluse în rezultatul diluat deoarece rezultatul de 2,00 u.m. din activitatea curentă este diluant, presupunând că nu există vreun impact asupra profitului al celor 400 de acţiuni ordinare potenţiale. Pentru că profitul din activitatea curentă atribuibil entităţii-mamă este numărul de control, entitatea include şi cele 400 de acţiuni potenţiale în calculul altor valori privind rezultatul pe acţiune, chiar dacă rezultatul pe acţiune care rezultă este antidiluant faţă de rezultatul de bază comparabil, adică pierderea pe acţiune este mai mică ((3,00 u.m.) pe acţiune pentru pierderea din activităţile întrerupte şi 1,00 u.m. pe acţiune pentru pierdere). Preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare A4.

Pentru calcularea rezultatului diluat pe acţiune, preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare presupuse a fi emise se calculează pe baza preţului mediu de piaţă al acţiunilor ordinare din cursul perioadei. Teoretic, fiecare operaţiue de piaţă pentru acţiunile ordinare ale entităţii ar putea fi inclusă la determinarea preţului mediu de piaţă. Totuşi, practic, de regulă este indicată o simplă medie a preţurilor săptămânale sau lunare.

A5.

În general, preţurile de piaţă la închidere sunt adecvate pentru calcularea preţului mediu de piaţă. Dacă preţurile fluctuează puternic, totuşi, o medie a preţurilor ridicate şi scăzute oferă de regulă un preţ mai reprezentativ. Metoda utilizată pentru calcularea preţului mediu de piaţă este folosită cu consecvenţă cu excepţia cazului în care nu mai este reprezentativă datorită modificării condiţiilor. De exemplu, entitatea care foloseşte preţuri de piaţă la închidere pentru a calcula preţul mediu de piaţă pentru câţiva ani cu preţuri relativ stabile, ar putea trece la o medie a preţurilor ridicate şi scăzute dacă preţurile încep să fluctueze puternic iar preţurile la închidere nu mai constituie o medie reprezentativă.

Opţiunile, warantele şi echivalentele acestora A6.

Opţiunile sau warantele pentru cumpărarea de instrumente convertibile se presupun a fi exercitate atunci când preţul mediu atât al instrumentului convertibil cât şi al acţiunilor ordinare obtenabile din conversie este peste preţul de exercitare al opţiunilor sau warantelor. Totuşi, exercitarea nu se presupune decât dacă se presupune şi conversia unor instrumente convertibile similare aflate în circulaţie, dacă acestea există.

A7.

Opţiunile sau warantele pot permite sau cere oferirea creanţei sau altor instrumente ale entităţii (sau mamei acesteia ori unei filiale) ca plată integrală sau parţială a preţului de exercitare. La calcularea rezultatului diluat, opţiunile şi warantele respective au efect diluant dacă (a) preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare aferente pentru perioada respectivă depăşeşte preţul de exercitare sau (b) preţul de

22

© IASCF

IAS 33

vânzare al instrumentului ce urmează a fi oferit este sub cel la care instrumentul poate fi oferit în baza opţiunii sau warantului iar discountul rezultat determină un preţ de exercitare efectiv sub preţul de piaţă al acţiunilor ordinare obtenabile prin exercitare. La calcularea rezultatului diluat, opţiunile şi warantele respective se presupun a fi exercitate iar creanţa ori alte instrumente se presupun a fi oferite. Dacă oferta cash este mai avantajoasă pentru deţinătorul opţiunii sau warantului iar contractul o permite, se presupune oferta cash. Dobânda (după impozitare) a oricărei creanţe presupuse a fi oferite se adaugă ca ajustare la numărător. A8.

Un tratament similar se acordă acţiunilor preferenţiale care au prevederi similare sau altor instrumente care au opţiuni de conversie ce permit investitorului să plătească numerar pentru o rată de conversie mai favorabilă.

A9.

Condiţiile de bază ale anumitor opţiuni sau warante pot solicita ca sumele încasate din exercitarea instrumentelor respective să fie folosite pentru răscumpărarea creanţei sau altor instrumente ale entităţii (sau mamei acesteia ori uneia dintre filiale). La calcularea rezultatului diluat pe acţiune, opţiunile sau warantele respective se presupun a fi exercitate iar sumele încasate folosite pentru răscumpărarea creanţei la preţul mediu de piaţă şi nu pentru cumpărarea de acţiuni ordinare. Totuşi, sumele în plus primite din exercitarea presupusă peste valoarea utilizată în vederea răscumpărării presupuse a creanţei sunt luate în calcul (adică presupuse a fi utilizate pentru răscumpărarea acţiunilor ordinare) la determinarea rezultatului diluat pe acţiune. Dobânda (după impozitare) a oricărei creanţe presupuse a fi răscumpărată se adaugă ca ajustare la numărător.

Opţiuni de vânzare vândute A10. Pentru a ilustra aplicarea paragrafului 63, să presupunem că entitatea are în circulaţie 120 de opţiuni de vânzare vândute pe acţiunile sale ordinare cu un preţ de exercitare de 35 u.m. Preţul mediu de piaţă al acţiunilor ordinare pentru perioada în cauză este 28 u.m. La calcularea rezultatului diluat pe acţiune, entitatea presupune că a emis 150 de acţiuni la 28 u.m. pe acţiune la începutul perioadei pentru a satisface obligaţia sa de vânzare de 4.200 u.m. Diferenţa dintre cele 150 de acţiuni ordinare emise şi cele 120 de acţiuni ordinare primite din satisfacerea opţiunii de vânzare (30 acţiuni ordinare marginale) se adaugă la numitor la calcularea rezultatului diluat. Instrumente ale filialelor, asocierilor în participaţie sau întreprinderilor asociate A11. Acţiunile ordinare potenţiale ale unei filiale, asocieri în participaţie sau întreprinderi asociate, convertibile fie în acţiuni ordinare ale filialei, asocierii în participaţie sau întreprinderii asociate fie în acţiuni ordinare ale entităţii-mamă sau investitorului (entitatea care raportează) sunt incluse în calculul rezultatului diluat astfel:

© IASCF

23

IAS 33

(a) instrumentele emise de o filială, asociere în participaţie sau întreprindere asociată care permit deţinătorilor să obţină acţiuni ordinare ale filialei, asocierii în participaţie sau întreprinderii asociate sunt incluse în datele privind rezultatul diluat pe acţiune aparţinând filialei, asocierii în participaţie sau întreprinderii asociate. Acele rezultate pe acţiune sunt incluse apoi în calculele privind rezultatul per acţiune aparţinând entităţii raportoare pe baza deţinerii de către entitatea raportoare a instrumentelor filialei, asocierii sau întreprinderii asociate. (b) instrumentele unei filiale, asocieri în participaţie sau întreprinderi asociate care sunt convertibile în acţiuni ordinare ale entităţii raportoare sunt luate în considerare printre acţiunile ordinare potenţiale ale entităţii raportoare în scopul calculării rezultatului diluat pe acţiune. La fel, opţiunile sau warantele emise de o filială, asociere în participaţie sau întreprindere asociată pentru cumpărarea de acţiuni ordinare ale entităţii raportoare sunt luate în considerare printre acţiunile ordinare potenţiale ale entităţii raportoare la calculul rezultatului diluat consolidat pe acţiune. A12. Pentru a determina efectul asupra rezultatului pe acţiune al instrumentelor emise de o entitate raportoare care sunt convertibile în acţiuni ordinare ale unei filiale, asocieri în participaţie sau întreprinderi asociate, instrumentele se presupun a fi convertite iar numărătorul (profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă) ajustat după caz conform paragrafului 33. Pe lângă acele ajustări, numărătorul este ajustat în funcţie de modificarea profitului sau pierderii înregistrate de entitatea raportoare (cum ar fi veniturile din dividende sau veniturile prin metoda punerii în echivalenţă) care este atribuibilă creşterii numărului de acţiuni ordinare ale filialei, asocierii în participaţie sau întreprinderii asociate puse în circulaţie ca urmare a conversiei presupuse. Numitorul fracţiei rezultatului diluat nu este afectat deoarece numărul acţiunilor ordinare ale entităţii raportoare aflate în circulaţie nu se schimbă prin conversia presupusă. Instrumente participative şi acţiuni ordinare de două categorii A13. Capitalul propriu al anumitor entităţi cuprinde: (a) instrumentele care participă la dividende cu acţiunile ordinare conform unei formule predeterminate (de exemplu doi la unu) cu, uneori, o limită superioară asupra gradului de participare (de exemplu, până la, dar nu peste, o valoare specificată pe acţiune). (b) o categorie de acţiuni ordinare cu o rată a dividendului diferită de cea a altei categorii de acţiuni ordinare dar fără drepturi prioritare sau privilegiate. A14. Pentru calcularea rezultatului diluat pe acţiune, conversia se presupune pentru instrumentele descrise în paragraful A13 care sunt convertibile în acţiuni ordinare dacă efectul este diluant. Pentru instrumentele care nu sunt convertibile într-o categorie de acţiuni ordinare, profitul sau pierderea perioadei este alocată categoriilor diferite de acţiuni şi instrumente participative în baza drepturilor lor la

24

© IASCF

IAS 33

dividende sau altor drepturi de a participa la rezultatul nerepartizat. Pentru a calcula rezultatul de bază şi diluat pe acţiune: (a) profitul sau pierderea atribuibilă acţionarilor ordinari ai entităţii-mamă este ajustată (profitul redus şi pierderea majorată) cu suma dividendelor declarate în perioada respectivă pentru fiecare categorie de acţiuni şi cu valoarea contractuală a dividendelor (sau dobândă la obligaţiunile participative) ce trebuie plătite pentru perioada respectivă (de exemplu, dividende cumulative neplătite). (b) profitul sau pierderea rămasă este alocată acţiunilor ordinare şi instrumentelor participative în măsura în care fiecare instrument participă la repartizarea rezultatului ca şi cum întregul profit sau întreaga pierdere a perioadei ar fi fost repartizată. Profitul sau pierderea alocată fiecărei categorii de instrumente de capital propriu este determinată de însumarea valorii alocate dividendelor şi valorii alocate instrumentelor cu caracteristică de participare. ©

valoarea totală a profitului sau pierderii alocate fiecărei categorii de instrumente de capital propriu se împarte la numărul de instrumente existente cărora le sunt alocate rezultatele pentru a determina rezultatul pe acţiune pentru instrumentul respectiv.

Pentru calcularea rezultatului diluat, toate acţiunile ordinare potenţiale presupuse a fi fost emise sunt incluse în acţiunile ordinare aflate în circulaţie. Acţiuni achitate parţial A15. În cazul în care acţiunile ordinare se emit cu plata parţială, aceste acţiuni plătite parţial se tratează ca o cotă din acţiunile ordinare. Această cotă este egală cu raportul dintre dividendele care le revin şi cele corespunzătoare acţiunilor plătite integral, în exerciţiul respectiv. A16. În măsura în care acţiunile plătite parţial nu au dreptul să participe la dividende în exerciţiul respectiv, se consideră echivalentul waranturilor sau opţiunilor. Soldul nevărsat se presupune că reprezintă sume utilizate pentru cumpărarea acţiunilor ordinare. Numărul acţiunilor incluse în rezultatul diluat pe acţiune este diferenţa dintre numărul de acţiuni subscrise şi numărul de acţiuni presupuse a fi cumpărate.

© IASCF

25

IAS 33

Anexa B Amendamente la alte norme Amendamentele din această anexă intră în vigoare pentru situaţiile financiare anuale care acoperă perioadele începând la sau după 1 ianuarie 2005. Dacă entitatea aplică acest IFRS mai devreme, amendamentele intră în vigoare ca atare. *****

Amendamentele cuprinse în această anexă la data emiterii standardului în 2003 au fost încorporate în normele relevante publicate în acest volum.

26

© IASCF

IAS 33

Aprobarea IAS 33 de către Consiliu Standardul Internaţional de Contabilitate 33 Rezultatul pe acţiune a fost aprobat de cei 14 membri ai Consiliului pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate. Sir David Tweedie Thomas E Jones Mary E Barth Hans-Georg Bruns Anthony T Cope Robert P Garnett Gilbert Gélard James J Leisenring Warren J McGregor Patricia L O’Malley Harry K Schmid John T Smith Geoffrey Whittington Tatsumi Yamada

Preşedinte Vice-preşedinte

© IASCF

27