Www.referat.ro-rezervatia Biosferei Delta Dunarii13745ef0d

REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

INTRODUCERE Rezervatia naturala1 este un teritoriu crotit prin lege, in care se gasesc plante, animale, minerale, etc., importante din punct de vedere stiintific. Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii” a fost denumita zona de importanta ecologica nationala si internationala2 si cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: 1. Delta Dunarii; 2. Complexul lagunar Razim-Sinoe; 3. Litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pana la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m inclusiv; 4. Zona inundabila Isaccea – Tulcea; 5. Sectorul Dunarii maritime pana la Cotul Pisicii; 6. Saraturile Murighiol – Plopu. Aria totala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este de aproape 580.000 ha din care mai mult de jumatate (338.100 ha) apartine a ceea ce este denumita in mod obisnuit “Delta Dunarii” in timp ce aria ramasa este impartita intre zona inundabila din susul Dunarii (sectorul Isaccea-Tulcea 9.100 ha), complexul lagunar Razim-Sinoe (101.500 ha), fasia invecinata dela Marea Neagra (130.000 ha) pana la izobata de 20m, si Dunarea maritima intre Cotul Pisicii si Isaccea (1.300 ha). Astfel, coordonatele geografice3 ale limitelor extreme ale rezervatiei sunt urmatoarele:



28˚ 10’ 50” Est, (Cotul Pisicii)

 29˚ 42’ 45” Vest, (Sulina)  45˚ 27’ Nord (Bratul Chilia, km 43)  44˚ 20’ 40” Sud (Capul Midia). Delta Dunarii este o campie de altitudine foarte joasa, intinzanduse la 0,52m deasupra Nivelului Mediu al Marii Negre cu un gradient general da 0,006m/km. Fiind aproape de nivelul Marii Negre, in cazul Deltei Dunarii, hipsometria este limitata la un numar foarte restrans de valori. In comparatie cu nivelul Marii Negre, numai 20,5% din zona deltei se afla sub 0m. Restul (79,5%) este deasupra 0m, din care cea mai mare 1

Conform Dictionarului General al Limbii Romane. Conform articolului 1 din legea 454/2001 3 Conform articolului 2 din legea 454/2001 2

parte (54,6%) se afla in diviziunea 0-1m deasupra Nivelului Mediu al Marii Negre. Predominanta zonelor umede in Delta Dunarii se datoreaza deversarii in cantitati mari a apei fluviului la confluenta cu delta (prima bifurcatie). Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie4 si anume: 1. Rezervatie a Biosferei desemnata international de Comitetul MAB UNESCO; 2. Zona Umeda de Importanta Internationala desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar; 3. Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de catre UNESCO. Deasemenea, Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii i s-a atribuit si Diploma Europeana de catre Consiliul Europei.

PRINCIPALELE ECOSISTEME ALE REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII “Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezevatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un sistem de ecosisteme terestresi/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficienta a mediului natural si a diversitatii biologice specifice.”5 Luand in considerare configuratia morfologico-hidrografica a zonei, comunitatile sale de flora si fauna si impactul uman pe termen lung, cele doua categorii principale de ecosisteme din Delta Dunarii asociate cu complexul lagunar Razim-Sinoe si zona inundabila a Dunarii dintre Isaccea si Tulcea, ca parte a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, au fost delimitate dupa cum urmeaza:

4 5

Conform articolului 3 din legea 454/2001 Conform articolului 4 din legea 454/2001

1.

Ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate

de om, care cuprinde 23 de tipuri de ecosisteme, insirande-se de pe bratele Dunarii pana pe plaja.

2.

Ecosisteme antropice, ce include numai 7 tipuri de

ecosisteme, terenuri agricole, zone impadurite, plantatii de plopi pe malurile fluviului, ferme piscicole si asezari-sate si orase. Astfel principalele ecosisteme din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt: Dunarea si principalele sale brate Acest tip de ecosistem include Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la Ceatalul Chiliei) si cele trei brate (Chilia, Tulcea-Sulina si SfantuGheorghe), impreuna cu ramurile secundare ale bratului Chilia (Tataru, Cernavoda, Babina si Musura), si Garla Turceasca (la Sfantu-Gheorghe). Canalele cu o circulatie activa a apei Acest tip de ecosistem este reprezentat de bratele abandonate ale Dunarii (ex. Dunarea Veche), canalele importante (Mila 35, SireasaSontea, Arhipenco-Papadia, Cranjeala, Cazanel, Bogdaproste, Litcov, Crisan-Caraorman) si altele. Canalele constituie importante artere de circulatie care leaga bratele principale de complexele lacustre, au o directie de curgere apei cu viteza fluctuanta si reversibila in comparatie cu regimul fazei apei (apele cu nivel ridicat in primavara, apele cu nivel scazut in perioada vara-toamna). Apele dulci statatoare  Lacurile cu acvator mare sau schimbari active de apa . Cele mai importante ape si complexe lacustre din Delta Dunarii care apartin acestui tip sunt : Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Isac, Cazanel, Rosulet, Gorgova, Puiu.  Lacuri cu schimbare redusa a apei, partial acoperite de vegetatie plutitoare. Aceste lacuri sunt Merheiul Mare, Merheiul Mic, Rosca, Poliacova, Nebunu, Raducu, Tataru si altele. Principala lor caracteristica este schimbarea redusa care are ca rezultat cresterea cantitatii de depozite, in principal de origine organica.  Lacurile din interiorul polderelor, cu schimbare controlata a apei. Aceasta categorie cuprinde lacurile Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna, Leahova Mare si Leahova Mica. Apele statatoare salcii si sarate

 Lacurile izolate. Aceste lacuri, Istria si Nuntasi (Tuzla), sunt situate in partea sudica a sistemului lagunar Razim-Sinoe, intre Podisul Dobrogean si bancul de nisip Saele.



Lagunele cu legatura la mare.

Acestea sunt lacurile Sinoe si Zatonul Mare. Datorita pozitiei geografice distincte si impactului uman variat intre acestea exista diferente mari. Paturile stuficole inundate Acest tip de ecosistem acopera suprafete mari alaturi de cordonul de vegetatie de pe malurile lacurilor. De obicei este situat in depresiunile marginite de bancuri de nisip fluviale sau mixte. Paturile de stuf plutitoare Patura de stuf plutitoare este construita din radacini de Phragmites australis si ale altor plante. Baza paturii plutitoare (groasa de 0.5-1.5m), contine mai mult materii organice nedescompuse si humus. Formatiunile de salcii de pe malurile apei Acest tip de ecosistem cuprinde bancuri de nisip de origine fluviala (situate de-a lungul bratelor principale). Cateodata ele formeaza campii relativ mari, atingand pana la 3m inaltime. Digurile fluviale inundate frecvent, cu pasuni in asociatie cu salcii izolate sau palcuri de salcii Ecosistemul este intalnit in special in partile vestice ale deltei unde exista campuri aluviale bine-stabilite si grinduri marine intinse. Dunele de nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, acoperite in parte cu vegetatie Acest ecosistem se intalneste numai pe digurile Letea si Caraorman. Dunele inalte constau din nisipuri bolovanoase, influentate de instabilitate, asadar de distribuirea palcurilor de vegetatie. Panza de apa freatica se retrage la 3 –10 m adancime de la suprafata, in functie de altitudinea dunei si de grosimea stratului de nisip. Cordoanele litorale nisipoase slab consolidate Acest ecosistem este inundat frecvent de apele marine, in special pe vreme furtunoasa. Plajele Ca parte a cordoanelor litorale nisipoase, plajele sunt in general neroditoare. Daca apar plante, ele sunt distribuite neregulat, cateva specimene fiind grupate laolalta. In cele mai multe zone, in general, plajele se extind, cu exceptia urmatoarelor zone: Zatonul Mic, Grindul

Mocirla, intre Garla de Mijloc si Garla Turceasca, intre Grindul Cazacului si Garla Imputita, si Golful Musura. Polderele agricole Prima zona de acest fel, Ostrovul Tataru se cunoaste inca din 1939. In interiorul acestor poldere (neafectate de inundatii) intinderi mari nu sunt utilizate pentru agricultura, si nici nu sunt reabilitate din punct de vedere ecologic. Amenajarile silvice Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul anilor 60. Procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American (97% din plantatie este acoperita de aceste doua specii, plopul aparand pe 62% din amenajarile silvice). Amenajarile piscicole Proiectate si intretinute adecvat, amenajarile piscicole s-ar fi dovedit a fi foarte potrivite pentru utilizarea durabila a resurselor naturale di Delta Dunarii. Totusi, proiectarea gresit (in special a punctului de localizare), a avut ca rezultat efecte negative severe asupra mediului natural. ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII “Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice, se infiinteaza Adminstratia Rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Tulcea, in subordinea autoritatii centrale pentru protectia mediului.”6 “Conducerea Administratiei Rezervatiei este realizata de catre Guvernatorul Administratiei Rezervatiei in subordinea caruia se afla Colegiul executiv. Membrii Colegiului executiv sunt numiti prin ordin de catre conducatorul autoritatii centrale pentru protectia mediului.”7 “Guvernatorul este numit de catre Guvern, la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului. Aceasta functie de Guvernator este asimilata cu functia de subsecretar de stat.”8 “Pe langa Administratia Rezervatiei se infiinteaza Consiliul Consultativ de Administrare, alcatuit din reprezentanti ai institutiilor, 6

Conform articolului 7 din legea 454/2001 Conform articolului 7 din legea 454/2001 8 Conform articolului 7 din legea 454/2001 7

organizatiilor economice, autoritatilor si comunitatilor locale care detin cu orice titlu suprafete in perimetrul rezervatiei si care sunt implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, conservare si dezvoltarea durabila a zonei. Acesta se organizeaza la propunerea Administratiei Rezervatiei cu aprobarea autoritatii centrale pentru protectia mediului care ii aproba componenta si atributiile. Presedintele acestui Consiliu Consultativ este Guvernatorul Administratiei Rezervatiei.”9 Administratia Rezervatiei are urmatoarele atributii10:  Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;  Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice;  Identifica, delimiteaza si propune autoritatii centrale pentru protectia mediului declararea zonelor functionale ale rezervatiei;  Evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor;  Indeplineste functia de autoritate de mediu, in conditiile legii, pe teritoriul rezervatiei, delimitat conform articolului 2;  Exercita controlul asupra modului de aplicare a prevederilor autorizatiilor;  Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale;  Avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul rezervatiei, elaborate potrivit legii;  Stabileste, impreuna cu titularii drepturilor de administrare, locurile si conditiile de desfasurare a activitatilor de valorificare a resurselor naturale regenerabile;  Promoveaza activitati de cercetare si cooperare stiintifica internationala;  Organizeaza actiunile de informare si educatie ecologica;  Conlucreaza cu Administratia Nationala “Apele Romane” in vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare;  Coopereaza cu comisiile interdepartamentale si comisiile judetene de aparare impotriva calamitatilor sau catastrofelor;  Colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie; 9

Conform articolului 8 din legea 454/2001 Conform articolului 12 din legea 454/2001

10

 Stabileste, impreuna cu autoritatea centrala pentru transporturi, regulile de acces pe bratele Dunarii, pe lacuri si pe canale pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime;  Organizeaza actiuni de voluntariat de mediu pe teritoriul Rezervatiei;  Elaboreaza si participa la implementarea programelor si proiectelor de cooperare in context transfrontalier, regional si international. In activitatea sa, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, urmareste aplicarea celorlalte acte legale care au tangenta cu specificul rezervatiei (Legea nr.192/2001 privind pescuitul si piscicultura, Legea nr. 103/1998 privind vanatoarea, Legea nr. 213/1998 privind domeniul public, etc.). Totodata Administratia Rezervatiei aplica prevederile conventiilor internationale la care Romania a aderat si care se refera la problematica acestei institutii: Conventia Ramsar privind zonele umede de importanta internationala, Conventia privind patrimoniul natural si cultural UNESCO, Conventia de la Berna, etc. Cheltuielile Administratiei Rezervatiei vor fi acoperite din subventii de la bugetul de stat, din donatii si din surse proprii.11 Actiuni intreprinse pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale a fluviului Dunarea. In data de 2 octombrie 2006, autoritatile romane au observat o poluare a fluviului Dunarea cu produse petroliere, intre km 846–855, in aval de Portile de Fier. In data de 3 octombrie 2006, autoritatile romane au observat ca fenomenul de poluare a reinceput si s-a extins, astfel ca la amiaza se putea vedea pe fluviul Dunarea, intre km 802 – 832, o pata uriasa de petrol cu o lungime de 30km si o latime de variind intre 60 –200m. dupa inspectii amanuntita pe malul romanesc, specialistii romani nu au identificat nici o sursa de poluare. In acest context, in conformitate cu prevederile Acordului hidrotehnic bilateral in vigoare, partea romana a solicitat partii sarbe sa intreprinda actiuni similare pe teritoriul sau si sa stopeze o posibila poluare si totodata a adresat rugamintea de a efectua o vizita de teren in zona sursei de poluare. Cu acest prilej, s-a constatat ca sursa de poluare este instalatia petroliera de la Prahovo. Avand in vedere aceasta situatie, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a elaborat un Plan de masuri pentru neutralizarea 11

Conform articolului 13 di legea 454/2001

undei de poluare cu produs petrolier de pe Dunare, implicand toate autoritatile locale si centrale cu responsabilitati in acest domeniu. Confor Planului de Actiune, interventia pentru neutralizarea produselor petroliere utilizandu-se materiale absorbante se realizeaza in urmatoarele sectoare:

1.

Calafat – Bechet – Corabia- se actioneaza cu:

 3 salupe pe Dunare  un efectiv de 25 de muncitori  spilsorb – 3000kg,

2.

Corabia – izlaz se actioneaza cu:

 3 salupe pe Dunare  un efectiv de 10 muncitori  spilsorb – 2300kg

3.

Izlaz – Zimnicea – Giurgiu – Oltenita se actioneaza

cu:  3 salupe pe Dunare  30 de muncitori  spilsorb – 1600kg. De asemenea, pot fi mentionate urmatoarele masuri care au fost luate:  evaluarea calitatii apei Dunarii prin analize de laborator efectuete de Sistemele de Gospodarire a Apelor Dolj, Slatina, Giurgiu, Alexandria, calarasi di 6 in 6 ore.  Interventii operative pentru preluarea produsului petrolier cu navele tip DEPOL, apartinand Administratiei Porturilor Maritime si Fluviale.  Montarea de baraje gonflabile langa prizele Turnu Magurele, Oltenita, Chiciu, Calarasi.  Monitorizarea calitatii apei potabile la statiile de potabilizare mai sus mentionate. Pana la acest moment, nu s-a semnalat mortalitatea resurselor piscicole sau degradarea vegetatiei pe malul romanesc si nu exista depasiri semnificative ale parametrilor de calitate a apei.

Romania actioneaza continuu prin toate mijloacele si caile existente, pentru prevenirea si controlul poluarii pe fluviul Dunarea.

BIBLIOGRAFIE

1.LEGEA NR.454/2001 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate