World Trade.docx

Schimbari in trade patterns - schimbari Noutatile din domeniul informatic transforma activitatile economice atat pe plan intern, pe piata gospodariilor, cat si pe plan extern, pe piata internationala, reducand costurile dar avand o influenta si asupra trade patterns. In urma analizei, s-a subliniat dimensiunea comercială a tehnologiilor digitale, care scot în evidență schimbarea structurii comerțului cu bunuri și servicii, factorii determinanți ai avantajelor comparative și efectele tehnologiilor digitale asupra procesului international de producție de-a lungul GVC. (a)

Schimbarea compoziției sectoriale a comerțului: ce se va tranzacționa?

Adoptarea largă a tehnologiilor digitale modifică compoziția comerțului în diferite categorii de bunuri și servicii, în timp ce redefinește intelectualitatea drepturile de proprietate (DPI) în comerț. Această secțiune începe cu o analiză a impactului tehnologiilor digitale asupra comerțului cu servicii și discută ulterior efectul asupra compoziției comerțului cu bunuri. Pe scurt, se referă și la relația dintre DPI și comerț. În cazurile în care tehnologiile digitale afectează comerțul atat cu bunuri și cat si cu servicii, impactul va fi discutat la rândul său. (i) Importanța crescândă a comerțului cu servicii Sectorul tertiar, cel al serviciilor, se află în centrul revoluției tehnologice din ultimii ani. Pe de o parte, progresele tehnologice au permis ca o serie de servicii să fie furnizate în mod digital dincolo de frontiere. Pe de altă parte, serviciile din infrastructura digitală, infrastructura care evoluează rapid, permit furnizarea de servicii electronice și achiziționarea de bunuri și servicii online. Aceste două aspecte ale serviciilor, care favorizează comerțul digital și produsele furnizate prin intermediul tehnologiilor digitale, au un impact semnificativ asupra comerțului. Această secțiune ilustrează modul în care tehnologiile digitale facilitează în prezent comerțul cu servicii, fie prin reducerea costurilor de comunicare și a tranzacțiilor, fie prin reducerea necesității de proximitate spațială. Spre deosebire de producția de bunuri fizice, furnizarea de servicii necesită deseori o comunicare intensă directă între client și furnizorul de servicii. În plus, unele servicii care modifică starea fizică a unui obiect sau persoană, cum ar fi coafura, necesită proximitate fizică. Această cerință privind proximitatea spațială, denumită uneori gruparea muncitorilor și a forței de muncă (Baldwin, 2016), a împiedicat multe servicii să fie tranzacționate peste hotare. Multe servicii sunt livrate prin intermediul rețelelor de comunicații. Dat fiind că tehnologiile digitale, cum ar fi internetul prin voce, platformele de e-mail și platformele online, reduc în mod semnificativ costurile de comunicare internațională, serviciile pe distanțe devin mai ieftine și, prin urmare, este mult mai ușor să furnizăm servicii în străinătate, permițând țărilor să se specializeze în sectoarele avantajelor lor comparative. În plus, tehnologiile digitale au redus nevoia de proximitate fizică prin inovarea procesului de furnizare a serviciilor. Acordul General al OMC privind comerțul cu servicii (GATS) definește comerțul cu servicii ca fiind cuprins în următoarele patru moduri de furnizare: Modul 1 - Comerțul cu aprovizionare transfrontalieră, Modul 2 - Consumul în străinătate, Modul 3 - Prezența comercială (adică ISD) și Modul 4 - Prezența persoanelor fizice. Adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale a redus costurile comerciale pentru servicii și a făcut ca anumite servicii să poată fi ușor livrate peste frontiere (adică Modul 1), mai degrabă decât prin prezența entităților comerciale sau a persoanelor fizice (modurile 3 și 4).

În cele din urmă, noile evoluții în domeniul roboticii controlate de la distanță au deschis noi modalități de comerț cu servicii și pot continua să crească. Deși o astfel de tehnologie este relativ costisitoare în prezent, roboții la prețuri scăzute controlați prin conexiunile la internet ar putea avea consecințe semnificative pentru comerțul internațional în viitor. Reducerea costurilor de comerț crește comerțul cu anumite servicii Măsurată pe baza balanței de plăți (PIB), comerțul cu servicii reprezintă acum 23% din totalul comerțului cu bunuri și servicii, în comparație cu 18 % în 1995. Creșterea puternică a comerțului cu servicii este în mare parte rezultatul revoluției internetului. Studiile au constatat că o mai mare penetrare și utilizare a internetului sunt asociate cu niveluri mai ridicate de comerț cu servicii, atât în ceea ce privește exporturile, cât și importurile (Choi, 2010; Freund și Weinhold, 2002). Ce servicii pot fi livrate digital? Lanz și colab. (2012) subliniază că tehnologia digitală face acele servicii care constau în sarcini codificabile de rutină (de exemplu, efectuarea de calcule, verificarea unui document pentru erori de ortografie) în mod special tranzacționabile / transfrontaliere. Privind fenomenul de offshoring al proceselor de business, Blinder și Krueger (2013) estimează că 25% din toate locurile de muncă din SUA organizate în 2008 ar putea fi furnizate de lucrători din străinătate. Ei constată că locurile de muncă din sectoarele financiar, de asigurări și servicii de informare, precum și de servicii tehnice și profesionale pot fi furnizate de la distanță. Un raport al UNCTAD identifică o listă a "serviciilor cu servicii TIC", care este agregată în diferite sectoare de servicii în Figura C.9. În concordanță cu ceea ce sa observat de mult în comerțul cu servicii, serviciile care pot fi furnizate de la distanță prin intermediul rețelelor TIC sunt serviciile de telecomunicații, vânzări și marketing, asigurări și pensii, finanțe și servicii de proprietate intelectuală (IP). Multe dintre aceste sectoare de servicii au fost într-adevăr lideri în adoptarea tehnologiilor TIC în ultimele decenii. Avansurile tehnologice și creșterea tradabilității transfrontaliere au condus la schimbări semnificative în structura comerțului cu servicii. Inca din 2005, cele mai rapide exporturi de servicii sunt cele digitale, cum ar fi telecomunicațiile, serviciile informatice și de informare, alte servicii comerciale și servicii financiare. Figura C.10 arată că comerțul cu aceste sectoare de servicii crește mult mai rapid decât serviciile tranzacționate în mod tradițional, cum ar fi călătoria sau transportul, cu aproximativ 9, 3% fata de 4% transportul. Acest lucru nu este surprinzător, dat fiind că serviciile digitalizate au beneficiat în mod semnificativ de creșterea eficienței rețelelor digitale rezultate din progresele tehnologice. Oferta transfrontalieră a acestor servicii oferă posibilitatea unor noi oportunități de export și diversificarea exporturilor. Figura C.11 ilustrează evoluția comerțului cu servicii: începând din 2014, comerțul cu servicii potențial digitale a reprezentat mai mult de jumătate din totalul comerțului cu servicii. Dincolo de reducerea costurilor de comunicare, tehnologia digitală deschide noi canale prin care pot fi livrate servicii. Serviciile care necesită mai mult decât o comunicare în timp util prin internet sau telefon sunt acum tranzacționabile peste granițe prin modele de afaceri inovatoare care utilizează tehnologia digitală. Serviciul Național de Sănătate al Regatului Unit furnizează o listă a serviciilor online de sănătate mintală care oferă acces la grupuri de asistență moderată și consiliere personală cu terapeuți profesioniști, direct prin mesagerie instantanee sau prin intermediul unei camere web (Health Service UK, 2018). În domeniul serviciilor juridice, unele firme de avocatură înlocuiesc birourile de cărămidă și platforme online, la care clienții privați se pot conecta prin internet. Rocket Lawyer este o platformă de internet care

oferă documente juridice gratuite și leagă avocații clienților privați și întreprinderilor mici, în scopul reducerii costurilor de căutare și a complexității clienților care solicită consultanță juridică (The Guardian Labs, 2017). Ca o consecință a tehnologiei, clienții pot alege avocați pe baza calificărilor lor, mai degrabă decât a locației lor geografice. În sectorul educațional, tehnologia digitală a creat clase virtuale care relaxează constrângerile geografice și permit trimiterea de cursuri masive deschise online (MOOC) studenților din întreaga lume prin intermediul unor cursuri video înregistrate, diapozitive digitale, seturi digitale de probleme și foruri online. Class Central (2017) un catalog online al MOOC-urilor, numără 81 de milioane de studenți MOOC din întreaga lume. În comparație, aproximativ 20 de milioane de studenți la nivel terțiar sunt în prezent înscriși în instituții de cărămidă și mortar în Uniunea Europeană și, respectiv, în Statele Unite. Cu primul MOOC livrat în 2008, această industrie este tânără și încă în evoluție. Dar elementul internațional este deja puternic: 71% dintre studenții care frecventează cursurile HarvardX și MITx, facilitățile de curs online ale lui Harvard și MIT sunt din afara Statelor Unite (Chuang și Ho, 2016). Pentru servicii mai puțin standardizate, platformele de muncă online conectează furnizorii de servicii independente cu clienți la nivel mondial, făcând comerțul cu servicii furnizate digital, cum ar fi contabilitatea, programarea sau scrierea profitabile chiar și pentru proiectele mici. Datele colectate de proiectul iLabour de la Universitatea din Oxford arată că oferta și cererea de astfel de servicii sunt distribuite în mod diferit în țările cu venituri mari și cele cu venituri mici. Figura C.12 arată că jumătate dintre angajatorii forței de muncă online provin din Statele Unite, în timp ce 68% din oferta de muncă online provine din India, Bangladesh sau Pakistan, iar comerțul internațional cu servicii digitale înflorește pe aceste platforme. Cu toate acestea, chiar dacă tehnologiile digitale relaxează unele dintre principalele constrângeri legate de comerțul transfrontalier cu servicii, există încă obstacole. După cum sa discutat în secțiunea C.1, diferențele culturale și sociale, precum și barierele lingvistice, între lucrătorii sau prestatorii de servicii și clienții pot restrânge comunicarea eficientă. În plus, diferențele de fus orar pot împiedica comunicarea în timp util, iar distanțele geografice îngreunează construirea încrederii și a capitalului social între partenerii de afaceri. Studierea unor aplicații și posturi de lucru pe oDesk, o platformă cu creștere rapidă pentru contractul de muncă, Agrawal et al. (2016) a constatat că angajatorii din țările dezvoltate preferă în general să angajeze contractori din țările dezvoltate. Cu toate acestea, platformele online încearcă, de asemenea, să rezolve bariera de încredere oferind mai multe informații, cum ar fi educația, experiența de lucru, locația și istoricul locurilor de muncă ale antreprenorului pe platformă. Același studiu a constatat că informațiile standardizate despre experiența de muncă desfășurate pe platformă și ratingurile lucrătorilor beneficiază de cereri de locuri de muncă din țările mai puțin dezvoltate decât de solicitanții din țările dezvoltate. Ca urmare, tehnologia digitală poate reduce asimetriile și incertitudinile de informație, ceea ce la rândul lor încurajează comerțul. Tehnologiile digitale creează noi modalități de furnizare a serviciilor Dincolo de facilitarea comerțului cu servicii tradiționale, tehnologiile digitale creează noi modalități de furnizare a serviciilor. Luați ca exemplu activitatea de streaming muzical, care este un serviciu digital. Figura C.13 ilustrează modul în care digitalizarea a schimbat profund modul în care muzica înregistrată este consumată: în timp ce muzica a fost cumpărată de ani de zile în formă fizică și ulterioară digitală, veniturile din fluxurile de muzică au crescut rapid din 2014, constituind mai mult de o treime din muzica înregistrată veniturile din industrie în 2017 (a se vedea, de asemenea, secțiunea B și caseta B.2 pentru o analiză detaliată a modului în care digitalizarea a schimbat industria muzicală).

Aceste cifre arată că industria muzicală înregistrată se îndepărtează de vânzările de descărcări fizice sau digitale și se bazează tot mai mult pe un model de afaceri care oferă un serviciu de streaming pe internet. Deoarece distanța fizică nu joacă nici un rol în costul de livrare a serviciilor de streaming digital, se poate aștepta o concentrare a furnizorilor de servicii de streaming și o creștere a fluxului transfrontalier. Această evoluție este emblematică pentru o serie de industrii care văd că bunurile lor fizice devin substituibile prin descărcări digitale, dintre care multe sunt furnizate ca servicii. Pe o notă diferită, tehnologia digitală generează servicii bazate pe P2P, numită adesea "economia partajată". Economia partajată este definită ca activitatea bazată pe P2P pentru achiziționarea, furnizarea sau vânzarea accesului la bunuri și servicii care este facilitată de o platformă online bazată pe comunitate. Tehnologiile digitale, cum ar fi aplicațiile mobile (aplicații), au redus barierele la intrarea în economia colaborativa – sharing economy atunci când vine vorba de construirea de branduri și de extindere rapidă. Încrederea, comoditatea și sentimentul comunității sunt factori care determină adoptarea modelului de afaceri cu economie partajată. Un sondaj arată că 19% din populația totală a adulților americani sa angajat într-o tranzacție cu economie partajată, iar aproape jumătate dintre adulții din SUA sunt familiarizați cu economia partajată. Printre acei consumatori care au încercat economia de împărțire, 72% sunt de acord că ei se pot vedea pe ei înșiși ca fiind consumatori în economia partajată în următorii doi ani (PWC, 2015a). Conectarea furnizorilor privați de servicii cu consumatori privați pentru tranzacții ocazionale a fost adesea împiedicată de costurile ridicate ale tranzacțiilor. Platformele online reduc costurile de căutare a partenerilor de afaceri, comunicarea cu aceștia și stabilirea încrederii cu aceștia. Această evoluție face profitabil pentru antreprenorii mici și pentru particulari să închirieze bunuri de folosință îndelungată, cum ar fi mașinile, apartamentele sau aparatele electrice. Un efect deosebit al economiei de împărțire este creșterea ponderii serviciilor tranzacționate, reducând probabil achizițiile de bunuri de folosință îndelungată. Concluzia este că, prin permiterea economiei de împărțire, a digitalizării și a internetului, se creează noi oportunități pentru comerțul transfrontalier de servicii (a se vedea caseta C.6 privind "Airbnb și economia partajată"). Alte schimbări revoluționare în sectorul serviciilor pot fi declanșate de tehnologiile cunoscute sub denumirea de "telepresență" și "telerobotică". Telepresența se referă la o tehnologie care permite utilizatorului să se simtă prezent sau să dea efectul de a fi prezent într-un spațiu altul decât spațiul în care ea sau el este într-adevăr și fizic; telerobotica se referă la tehnologia care permite utilizatorului să controleze roboții de la distanță. Ambele concepte ar relaxa constrângerile legate de barierele de reglementare ale comerțului cu servicii și costurile de mutare a persoanelor, care inhibă comerțul cu servicii care necesită în prezent contact direct, cum ar fi tratamentul psihologic sau chirurgia medicală. Elementele cheie ale teleroboticii sunt: consola de control utilizată de operator, robotul fizic și o conexiune la internet stabilă și rapidă. Un robot bipedic numit HERMES (Mecanisme Robotice de înaltă eficiență și Sistem Electromecanic), care poate fi controlat de la distanță de un operator uman și care va fi capabil să efectueze activități manuale asemănătoare omului, este în prezent dezvoltat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (Chu, 2015 ). Robotul este destinat a fi utilizat atunci când condițiile de muncă sunt prea periculoase pentru oameni, cum ar fi site-urile de dezastre. După ce se dezvoltă pe deplin, se anticipează că roboții umanoizi controlați la distanță vor putea efectua o gamă largă de sarcini din sectorul zilnic de servicii manuale, cum ar fi grădinăritul, pictura și chiar sarcini complexe, cum ar fi operatii (a se vedea caseta C.7). În timp ce telerobotica face posibilă o muncă manuală din afară, teleprezenta oferă noi mijloace de comunicare digitală pentru a facilita o colaborare intelectuală mai bună. Sistemele de conferință de înaltă

rezoluție asociate cu tablourile digitale sincrone pot crește productivitatea în cadrul întâlnirilor, permițând, de asemenea, participarea participanților la distanțe geografice. Ochelarii realității virtuale, care oferă o vedere de 360 de grade asupra locațiilor îndepărtate, fac posibil ca specialiștii să inspecteze de la distanță instalațiile de producție din alte țări. Și roboții telepresenței - ecrane controlate de la distanță - permit lucrătorilor să se afle într-un birou, să participe la întâlniri, să viziteze un coleg de muncă sau chiar să se alăture colaboratorilor pentru prânz. Până în prezent, aceste tehnologii au fost folosite în principal de către lucrătorii care doresc să-și verifice birourile în timp ce lucrează de acasă. Cu toate acestea, pe măsură ce tehnologiile telecommuting se îmbunătățesc, o prezență virtuală ar putea fi în curând suficientă pentru colaborarea productivă. Într-un viitor apropiat în care sistemele telerobotice medicale fac parte din echipamentul standard din spitale, iar sistemele de teleprezentare fac ca interacțiunile pe internet să devină înșelătoare, este posibil să fie furnizate anumite servicii indiferent de locația geografică a furnizorului. Consecințele unor astfel de evoluții ar putea fi similare cu cele ale comerțului digital cu servicii pentru întreprinderi: lucrătorii din țările cu venituri mari pot fi în concurență directă cu lucrătorii din țările cu salarii mici care oferă serviciile lor de la distanță. În cele din urmă, acest lucru poate duce la modalități complet noi de a ordona industria serviciilor, pe măsură ce sarcinile sunt relocate pe tot globul, ca urmare a forțelor de avantaj comparativ. Baldwin (2016) estimează că această evoluție va avea un impact foarte mare asupra sectorului de servicii, deoarece va permite o gamă mult mai largă de servicii să fie tranzacționate peste granițe decât cele tranzacționate până în prezent. Este esențial pentru acest scenariu să scadă costurile sistemelor telerobotice și teleprezente, în timp ce cererea pentru aceste servicii rămâne stabilă. Cu toate acestea, tehnologia robotică avansează, la fel și AI. Roboții cu aspiratoare sau autoturismele sunt convingătoare datorită tehnologiei lor de înlocuire a forței de muncă. În cele din urmă, în viitor, problemadacă serviciile manuale vor fi efectuate prin telecomunicații sau prin AI poate depinde de importanța judecății umane implicate în sarcină. Prin urmare, natura și substituibilitatea sarcinilor implicate în furnizarea de servicii vor determina măsura în care serviciile vor proveni din străinătate prin intermediul tehnologiei digitale. Pentru a rezuma subsecțiunea precedentă, este de înțeles că relevanța comerțului cu servicii va crește, pe măsură ce tehnologiile digitale reduc costurile comerciale și generează noi mijloace de furnizare a serviciilor transfrontaliere. În plus, progresele tehnologice în viitorul previzibil au potențialul de a face cele mai multe servicii tranzacționate la nivel transfrontalier. Astfel de evoluții pot avea efecte revoluționare asupra sistemului comercial internațional, economiilor naționale și piețelor forței de muncă. Producția globală de servicii ar putea fi reorganizată în întregime pe baza avantajelor comparative ale țărilor. (ii) noile tehnologii afectează structura comerțului cu bunuri Noile tehnologii au potențialul de a transforma cum și unde se produc produse precum electronică, piese auto, mașini și instrumente medicale. Odată cu creșterea penetrării tehnologiei digitale, comerțul internațional cu anumite bunuri poate crește, în timp ce comerțul cu alte produse poate să scadă sau chiar să dispară în deceniile următoare. Comerțul cu bunuri în domeniul tehnologiei informației sa extins Fluxul comercial al bunurilor tehnologiei informației a crescut exponențial în ultimele decenii. Acordul privind tehnologia informației din cadrul OMC (ITA) - semnat inițial în 1996 și extins în 2015 acoperă un număr mare de produse de înaltă tehnologie, inclusiv calculatoare, echipamente de

telecomunicații, semiconductori, echipament de fabricare și testare a semiconductorilor, software și științifice instrumente, precum și majoritatea pieselor și accesoriilor acestor produse. Sectorul tehnologiei informației a reprezentat unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere în comerțul mondial. Produsele acoperite de ITA au reprezentat aproximativ 1,6 mii de miliarde USD în 2016, aproape de trei ori mai mult decât atunci când au fost semnate în 1996 (a se vedea figura C.14). În prezent, comerțul cu aceste produse reprezintă aproximativ 15% din exporturile globale de mărfuri. Au fost schimbări profunde în tipul de produse ITA care sunt tranzacționate, parțial determinate de progresele tehnologice și de variațiile în preferințele consumatorilor. Figura C.15 compară ponderea categoriilor de produse ITA între anii 1996 și 2015. În 1996, "semiconductorii" și "computerele și calculatoarele" au reprezentat categoriile cu cele mai mari ponderi ale exportului de produse IT; 20 de ani mai târziu, "semiconductorii" au rămas categoria de produse cu cea mai mare cotă comercială, iar ponderea "echipamentelor de telecomunicații" a crescut de la 9% în 1996 la 21% în 2015. Această creștere se explică în mare parte prin creșterea popularității telefoanelor mobile, inclusiv a telefoanelor inteligente (OMC, 2017a) Extinderea comerțului cu produse ITA oferă infrastructura de bază care permite procesarea și comunicarea informațiilor, jucând un rol esențial în promovarea adoptării și utilizării tehnologiei digitale. Costul mai mic și disponibilitatea sporită a computerelor și a telefoanelor mobile au dus la creșterea accesului la internet și la creșterea economiei digitale, creând, de asemenea, noi oportunități pentru comerț. Extinderea comerțului cu produse IT este probabil să continue cu creșterea penetrării tehnologiilor digitale și a invenției de noi produse. Reducerea costurilor comerciale afectează sectoarele în mod diferit Tehnologia digitală modifică economia de a face afaceri transfrontaliere, reducând costul comunicărilor și tranzacțiilor transfrontaliere (a se vedea secțiunea C.1). Reducerea costurilor comerciale a permis o extindere a comerțului cu anumite bunuri care anterior erau mai costisitoare pentru comerț. Măsura în care produsele pot beneficia de o reducere a costurilor comerciale depinde de structura costurilor comerciale și de reducerea costurilor induse digital. Freund și Weinhold (2004) oferă dovezi sugestive că internetul a mărit comerțul cu bunuri fizice datorită reducerii costului comunicării internaționale. În același sens, Fink și colab. (2005) și Tang (2006) arată că scăderea costurilor de comunicare transfrontalieră a avut o influență semnificativă asupra fluxurilor comerciale bilaterale, în special în sectoarele care prezintă o mai mare diferențiere a produselor sau costuri scăzute ale transportului internațional. Cercetarea empirică care compară comerțul prin platforme online cu comerț offline oferă informații interesante cu privire la natura comerțului digital. Pe baza datelor din platforma internațională de comerț electronic B2B a Alibaba din cinci țări asiatice LDC - Bangladesh, Cambodgia, Republica Populară Democrată Populară Lao, Myanmar și Nepal - ITC (2017) constată că și produsele care se tranzacționează în mod special off-line apar și în comerțul electronic. Pentru cele mai puțin dezvoltate țări din Asia, în studiu, îmbrăcămintea și produsele textile, împreună cu produsele agricole, au fost cele mai mari categorii de export în comerțul offline și online. În plus, comerțul electronic facilitează în mod specific comerțul cu bunuri de consum procesate. Linile de produse în care MSME domină, cum ar fi cadouri și craftwork, atrag o cotă mai mare din cererea totală în comerțul online. Comerțul electronic oferă, de asemenea, oportunități de extindere și diversificare a exporturilor atât în ceea ce privește produsele, cât și piețele. Îmbrăcămintea și accesoriile de îmbrăcăminte

reprezintă aproximativ 86% din totalul exporturilor din Bangladesh, de exemplu, dar doar 47% din cererea online. Agricultura, produsele alimentare și băuturile, precum și produsele electronice de larg consum completează diferența. Utilizarea din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale ar putea genera comerțul cu bunuri care au suportat în mod tradițional costuri mai ridicate în ceea ce privește transportul, conformitatea cu reglementările, informațiile și tranzacțiile. Mărfurile sensibile la timp, mărfurile cu intensitate de certificare și mărfurile cu consum intensiv sunt printre aceștia care ar putea beneficia de o reducere a costurilor comerciale. Bunuri sensibile la timp Utilizarea tot mai mare a tehnologiilor digitale permite companiilor să gestioneze lanțurile complexe de aprovizionare și să accelereze livrarea produselor. Deși digitalizarea nu poate scurta distanța fizică dintre țări, noile tehnologii, cum ar fi IoT și AI, permit companiilor să-și facă vizibilitatea în lanțuri complexe de aprovizionare și să le permită să coordoneze vânzătorii globali în timp real. Tehnologiile digitale reduc de asemenea timpul și costul livrării. Hema, un concept de vânzare cu amănuntul destinat comerțului cu amănuntul dezvoltat de Alibaba, poate livra alimente către un consumator în termen de 30 de minute de la plasarea comenzii. Compania a reușit să obțină livrarea rapidă prin combinarea unui sistem de plăți mobile cu magazinele fizice în zone cu densitate ridicată în marile orașe chinezești. Utilizatorii aplicației noi de telefonie mobilă care locuiesc într-o rază de trei kilometri dintr-un magazin pot beneficia în continuare de serviciul de livrare non-stop. În afară de produsele proaspete obișnuite cum ar fi fructele și legumele, comerciantul online oferă și pește viu și alte fructe de mare produse (Wang, 2017). O serie de studii universitare analizează timpii de citire a diferitelor mărfuri. De exemplu, Hummels și Schaur (2013) investighează probabilitatea ca transportul aerian să fie ales ca mijloc de transport comparativ cu transportul maritim pentru diferite industrii prelucrătoare. Ei constată că fluxurile comerciale cele mai sensibile la timp implică comerțul cu componente și componente, care are o sensibilitate temporală cu 60% mai mare decât alte bunuri, deoarece prezența lanțurilor de aprovizionare globale în mai multe etape poate mări costurile de timp, astfel încât absența componentele cheie datorate defectelor de sosire târzii sau de calitate pot întrerupe lucrările într-o întreagă instalație de asamblare. Un proiect anterior al lucrării (Hummels, 2001) a constatat, de asemenea, că industria prelucrătoare cea mai sensibilă la timp se află în echipamente de birou, mașini electrice și echipament fotografic. Djankov și colab. (2010) estimează costul întârzierii în comerț. Ei constată că fiecare zi suplimentară de întârziere reduce comerțul cu cel puțin 1%. Întârzierile au un impact și mai mare asupra exporturilor din țările în curs de dezvoltare ale produselor sensibile la timp. În special, o întârziere de o zi reduce exporturile relative ale unei țări în ceea ce privește mărfurile agricole insolvabile în funcție de timp, cu 7%. Dat fiind faptul că viteza la piață este mai importantă decât oricând într-o lume digitală, multe companii reevaluează meritele lanțurilor de aprovizionare lungi și complexe. Conform unui sondaj recent al UPS, aproximativ o treime din companiile de înaltă tehnologie își mută producția sau asamblarea mai aproape de piețele utilizatorilor finali (UPS, 2015). Secțiunea C.2 (c) analizează în detaliu impactul tehnologiilor digitale asupra lanțurilor de valori. Ca urmare a costurilor reduse ale transportului și logisticii, comerțul cu produse sensibile la timp poate crește în viitor. Tehnologiile digitale au potențialul de a reduce în continuare costurile de transport și de a permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare. Pe măsură ce sistemele se îmbogățesc în

mod eficient în direcționarea obiectelor în mod eficient și prezicând sosirea acestora, integrarea AI în web complex de producție și distribuție ar putea însemna câștiguri potențiale mari pentru comerțul cu produse sensibile la timp, cum ar fi produsele alimentare perisabile, articolele de modă rapidă, intrări intermediare în lanțurile de aprovizionare sau medicamente salvatoare de vieti. (The Economist, 2018a). Mărfuri cu valoare intensivă Produsele care necesită certificare și etichetare pot înregistra o creștere a volumului comerțului, deoarece tehnologiile digitale permit o reducere a costurilor în ceea ce privește verificarea și respectarea reglementărilor. Justificarea economică a cerințelor de certificare se bazează pe teoria că fluxul de informații al participanților la piață joacă un rol esențial în funcționarea eficientă a piețelor (Akerlof, 1970; Stiglitz, 1996). Prin faptul că informațiile deținute inițial de către firmă sunt de asemenea disponibile pentru consumatori, certificările elimină asimetria informației și reduc costurile de căutare. Din ce în ce mai mult, firmele din țările în curs de dezvoltare obțin voluntar certificări care semnalează calitatea produselor lor pentru a intra pe piețele internaționale (Hudson și Jones, 2013; Auriol și Schilizzi, 2015). Respectarea cerințelor de certificare poate fi totuși costisitoare pentru companii, în special pentru întreprinderile mici din țările în curs de dezvoltare (Maskus et al., 2005). Tehnologiile digitale elimină unele asimetrii de informații prin faptul că atributele și procesele produselor sunt mai transparente, astfel încât piețele să funcționeze mai eficient. Aceasta poate duce la o reducere a costurilor de certificare. Ce tipuri de bunuri pot fi afectate? Certificările sunt adesea necesare pentru produse alimentare și produse agricole, pentru a verifica dacă produsul respectă standardele de siguranță alimentară, de sănătate animală și de plante. În ceea ce privește bunurile industriale, sectoarele de vârf care utilizează standardele de management al calității includ produse metalice de bază și produse metalice fabricate, echipamente electrice și optice și mașini și echipamente, potrivit unui sondaj al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO, 2017). Întrebarea dacă un produs poate beneficia de o reducere a costurilor de certificare depinde de posibilitatea creării unei legături credibile între evenimentele online și cele offline. Analizând utilizarea blockchain-ului, Catalini și Gans (2016) subliniază că, deși este relativ ieftină verificarea tranzacțiilor cu bunuri cu atribute offline, ușor de capturat și greu de falsificat (de exemplu, diamante), în multe cazuri, legătura puternică între evenimentele online și registrele distribuite este încă scumpă și, prin urmare, informațiile asimetrice și pericolul moral continuă să fie o problemă. În acest context, dispozitivele IoT pot fi instrumentale, deoarece pot fi utilizate pentru a înregistra informații din lumea reală prin senzori, dispozitive GPS etc. Prin reducerea costurilor de obținere a certificărilor și prin creșterea transparenței în lanțul de aprovizionare, tehnologiile digitale pot conduce la o creștere a comerțului cu produse care implică costuri ridicate de certificare. Reducerea probabilă a costurilor de certificare determinată de tehnologie variază în funcție de sector; produsele care pot beneficia cel mai mult includ articole de lux, electronice de larg consum și produse alimentare. – 91 Bunuri contractante Comerțul internațional necesită cantități mari de documente, de la contracte la documente de marfă și facturi. Complicațiile implicate în elaborarea și executarea unui contract de comerț internațional pot descuraja întreprinzătorii - în special întreprinderile mici - să participe la comerț. Cercetarea empirică constată că costurile tranzacțiilor asociate cu schimburile nesigure care rezultă din corupție sau executarea

imperfectă a contractului denaturează comerțul internațional (Anderson și Marcouiller, 2002). Comercianții din țările cu instituții slabe trebuie adesea să se bazeze pe intermediari și rețele costisitoare (Rauch, 1999) sau să-și contracareze comerțul cu partenerii în care au încredere (Guiso et al., 2009). După cum sa discutat în secțiunea anterioară, tehnologiile digitale pot reduce în mod semnificativ costurile de informare și de tranzacție în comerț, în special prin intermediul platformelor online care se potrivesc cu cumpărătorii și vânzătorii, precum și a sistemelor de rating care reduc asimetria informației. Se așteaptă ca tehnologiile emergente să reducă în continuare costurile asociate tranzacțiilor transfrontaliere, eliminând necesitatea ca terțele părți să gestioneze tranzacțiile și să țină evidența. contractele inteligente bazate pe blochează, de exemplu, pot oferi o modalitate eficientă și fiabilă de a elibera plata pentru o livrare de bunuri în mod automat în urma unei confirmări sigure și transparente a executării contractului (Weernink et al., 2017). Ca rezultat al costurilor de tranzacție mai mici, mărfurile care necesită investiții mai specifice pentru relații se vor confrunta probabil cu o creștere a comerțului. Nunn (2007) construiește o măsură a "intensității contractului" în industrii prin măsurarea, pentru fiecare bun, a proporției din intrările sale intermediare care necesită investiții specifice relației. Conform calculului său, fabricarea echipamentului de transport, echipamentelor profesionale și științifice și alte mașini se bazează în mare măsură pe contracte. Deoarece intrările din aceste industrii prelucrătoare nu sunt standardizate, cumpărătorii și vânzătorii trebuie să stabilească încredere reciprocă prin elaborarea și executarea contractelor. Studierea utilizării unui schimb electronic de date (EDI) în Republica Cehă, Vrbová et al. (2016) constată că industriile cu un grad ridicat de utilizare a EDI includ piese auto, electronică, inginerie, materiale plastice, comerțul cu amănuntul și textile. Acestea sunt sectoare asociate cu lanțuri de valori bine organizate. Prin urmare, o reducere indusă de tehnologie în ceea ce privește costurile de tranzacție poate afecta, în aceste sectoare, comerțul cu bunuri finale și intermediare. Noile tehnologii afectează compoziția comerțului prin personalizarea în masă Progresele tehnologice conduc la trecerea la personalizarea în masă, creând cantități practic infinite de soiuri care corespund nevoilor individuale (vezi secțiunea B.1 (d)). Această tendință ar putea fi un factor important care stimulează comerțul.