Univers Scolar Nr. 7

REVISTA ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII JURILOVCA – NUMĂRUL 7 – MAI, IUNIE 2007

DIN CUPRINS: • • • • • • • • •

EDITORIAL – VIOLENTA IN SCOALA INTERVIU CU D-NA PROFESOARA DE LIMBA FRANCEZA IN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE CREEZ, DECI EXIST ! SUBIECTUL NUMARULUI – CUM VA PETRECETI VACANTA ? SA NE CUNOASTEM MELEAGURILE NATALE – EXCURSII IN DOBROGEA MULTICULTURALITATE TIMP DE PAUZA POVESTEA DE FINAL – CUPA „NICOLAE TURCU” 2007

Sirenele – Iştoan Mioara – VI B

Desene pe asfalt – Grădiniţa Jurilovca – 1 iunie

1

EDITORIAL – VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ

„ 60 % dintre copii urmăresc emisiunile TV de peste 3 ori pe zi. Lor li se pare interesant ce văd acolo şi vor să facă şi ei la fel. Alţi şcolari sunt agresaţi acasă de părinţii lor şi, deoarece nu pot a-şi bate părinţii, se răzbună pe copiii de la şcoală. Unii copii încep cursuri de lupte pentru a putea face faţă abuzurilor şi luptelor din şcoli. Toate aceste întâmplări se produc de la o palmă, o glumă de prost gust, o vorbă urâtă, certuri, ori pentru că unii se cred şmecheri sau vor să-şi facă singuri dreptate. După aceste cauze se poate ajunge la careu în faţa şcolii, la poliţie sau chiar la o bătaie din partea părinţilor copilului care a fost abuzat.” CHIRIŢĂ CARMEN – V „ Violenţa este o formă de manifestare a unor indivizi ale căror comportamente şi limbaj suferă din cauza lipsei de educaţie şi control. În ultima vreme întâlnim cazuri tot mai frecvente de violenţă în şcoli. În locul în care principiile de funcţionare le reprezintă educaţia şi disciplina au apărut, mai nou, starea de nesiguranţă, limbajul necivilizat şi comportamentele desprinse parcă dintr-un meci de box. Bătăile între elevi au loc aproape zilnic şi, mai nou, bătăile sunt modalitatea de exprimare şi a fetelor. Până şi atitudinea şi limbajul faţă de profesori sunt necivilizate şi lipsite de respect. Toate acestea se întâmplă din cauza lipsei de educaţie, a unor exemple negative preluate de la televizor sau de la calculator. Violenţa poate duce de la certuri şi accidente până la cazuri extreme, crimă, şi la formarea unor indivizi certaţi cu regulile bunului simţ şi chiar cu legea.” PERIŢ ANCA – VI A „ Cel mai des întâlnite agresiuni în şcoală sunt înjurăturile, vulgarităţile, ameninţările, intimidările şi gesturile agresive moderate cum ar fi îmbrâncelile sau loviturile uşoare. Bătăile între elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre ele apărând în timpul pauzelor şi se sfârşesc după ore, adică în afara şcolii. Majoritatea conflictelor apar de la simple copilării. Fetele sunt mai uşor de provocat şi au o agresivitate a limbajului sporită, pe când băieţii intră mai greu în conflict, dar se poate ajunge la incidente mai grave. O problemă sunt şi „taxele de protecţie”. Cei care cer aceste taxe sunt persoane, de regulă, din afara şcolii, cu vârste cuprinse între 17-20 de ani, care cer bani, ţigări, mâncare. Unii copii afirmă ca sunt abuzaţi de unii profesori, dar nu prea se iau măsuri şi comportamentul lor este tolerat. Sunt cazuri când profesorii mai lovesc elevii sau sunt cazuri de comportament tendenţios faţă de fete. Pentru cazurile de violenţă de foarte multe ori este vina părinţilor sau a profesorilor că nu iau unele măsuri necesare. Violenţa nu este bună pentru că, din cauza ei, se poate ajunge la lucruri grave: crime, abandon şcolar, consum de tutun, alcool şi chiar droguri. Făcând alte activităţi precum cititul, practicarea unui sport sau a unui hobby poate să nu apară violenţa.” EFTEI IULIA – VI B

2

INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE LIMBA FRANCEZA, ONOFREI MARIANA REPORTERUL D-na ONOFREI REPORTERUL D-na ONOFREI REPORTERUL

Vă place meseria de profesor ? Da. De aceea mi-am ales această meserie. Vă place să lucraţi cu copii ? Da, îmi place să lucrez cu copiii. De câţi ani predaţi în această şcoală ? De 20 de ani.

D-na ONOFREI REPORTERUL D-na ONOFREI

REPORTERUL

Dacă-ar fi ca Dumnezeu să vă ia trei lucruri din viaţă, care-ar fi acelea ? Niciodată nu ne gândim să ne fie luat ceva. De obicei ne gândim ca Dumnezeu să ne dea sănătate, putere de muncă … Să zicem că ar trebui să daţi o sumă de bani. Cui aţi da aceşti bani ?

D-na ONOFREI

Dacă-ar fi să am aceşti bani i-aş da unui spital pentru ca oamenii să beneficieze de o îngrijire mai bună.

REPORTERUL

Când vă pregătiţi să mergeţi la muncă, la ce vă gândiţi ?

D-na ONOFREI REPORTERUL D-na ONOFREI

Să-mi ţin ora cât mai bine pentru a fi înţeleasă de copii. Care-ar fi primele trei lucruri pe care le-aţi schimba la şcoala noastră ? Aş schimba uşile, şi acum vorbind serios, ar trebui să îmbunătăţim disciplina şi să-i determinăm pe elevi să ţină mai mult la curăţenie.

REPORTER: TITOV EMILY-DENISA – VIII

3

IN VIZOR – INFO SCOLAR
Excursia de documentare realizată de membrii colectivului redacţional al revistei, în cadrul proiectului P.I.R. , „Vedem, scriem şi toţi citim”, la mănăstirile nord-dobrogene, Celic-Dere şi Cocoş, pe data de 31.03.2007;
Locul II ocupat de elevul Mihailov Florian în cadrul competiţiei de cros, „Cupa Primăverii”, desfăşurată la Tulcea pe 5.04.2007
Vizita domnului Paul Vale, din Manchester, Marea Britanie, şi a reprezentantului Oracle România, Pop Liviana, în cadrul proiectului Think.com şi lucrul cu elevii implicaţi în proiect, alături de prof. Stoenică Vasile, în data de 17.04.2007;
Excursia de documentare realizată de membrii colectivului redacţional al revistei, în cadrul proiectului P.I.R. , „Vedem, scriem şi toţi citim”, la Monumentul Tropaeum Traiani, de la Adamclisi, pe data de 21.04.2007;
Concursul cu tema „Încălzirea globală”, organizat cu elevii claselor a VI-a în data de 11.05.2007 şi câştigat de elevii clasei a VI-a B;
Cupa „Neculai Turcu”, aflată la a II-a ediţie, şi desfăşurată în data de 19.05.2007, în amintirea profesorului de educaţie fizică, Turcu Neculai. Au fost 5 şcoli participante. Ambele concursuri, fotbal-băieţi şi handbal-fete, au fost câştigate de elevii SAM Topolog. Şcoala noastră a ocupat locul V la fotbal-băieţi şi locul II la handbal-fete;
Locul II ocupat la faza zonală şi menţiune la faza judeţeană a concursului „Educaţia rutieră-educaţie pentru viaţă”, de către echipajul şcolii noastre, coordonat de domnul maistru Călin Tudor;
În cadrul concursului de reviste şcolare, Tulcea – 19.05.2007, revista noastră a obţinut o bine meritată menţiune;
Activitatea „Desene pe asfalt” desfăşurată cu ocazia zilei de 1 Iunie, de către grădinarii de la Grădiniţa Jurilovca;
Menţiune la concursul „Copiii Deltei şi Uniunea Europeană”, organizat pe 5.06.2007 de către ARBDD Tulcea şi ISJ Tulcea. Echipa a fost formată din elevele Feodot Otilia-VI B, Vasile Emilia-VI B şi Ghincu Mădălina-VI A şi coordonată de prof. de biologie, Avram Luminiţa;
Locul II ocupat la concursul „Suntem fii ai acestui pământ”, Tulcea – 9.06.2007, de către grupul „Cibis”, condus de educ. Zaiţ Paula şi înv. Nicanov Glafira;
Locul I, secţiunea „Fantezii coregrafice”, ocupat de grupul de dansuri moderne al şcolii Jurilovca şi locul II, aceeaşi secţiune, ocupat de grupul şcolii Sălcioara, ambele conduse de prof. de educaţie fizică, Ivanov Victoriţa, în cadrul concursului „Nuferii Deltei”, Tulcea – 10.06.2007.

4

IMAGINILE VORBESC

La Mănăstirea Celic-Dere

La Mănăstirea Cocoş

Think.com - Vizita domnului Paul Vale, din Marea Britanie, şi repr. Oracle, Liviana Pop 5

Locul II ocupat de Mihailov Florian la cros

Concursul „Încălzirea globală”

Adamclisi – Monumentul Tropaeum Traiani

Fotbal-băieţi – Cupa „Neculai Turcu” – Handbal-fete

1 iunie la Grădiniţa Jurilovca

6

Locul II la concursul de educaţie rutieră, faza zonală

Menţiune la concursul de reviste şcolare

Locul I la concursul „Nuferii Deltei”

Bazilica martirică de la Niculiţel

Moaştele martirilor de la Niculiţel

7

CREEZ, DECI EXIST ! SECTIUNEA SECTIUNEA DESEN & COLAJ

La pescuit - Feodot Alina – I

La plajă – Halca Ana – III

Soarele – Procop Mădălina – II

La mare – Meahcai Paula - III

E vară ! – Petro Cristina – III

8

La picnic – Petrică Mădălina - III

Vara – Panait Andreea – II

Pe mare – Popovici Cristi – III

Desene şi colaje realizate de copiii grădiniţei Jurilovca

9

sectiunea literara

VARA

VINE VARA !

Iarăşi soarele-a evadat Din închisoarea iernii. Iarăşi ceru-i luminat De bucuria verii.

Soarele a-nceput să strălucească, El pe noi să ne-ncălzească, Căci vara a sosit Şi pe noi ne-a înveselit.

Soarele s-a bucurat Că-i lăudat, Iar norii negrii, plumburii, Sunt prizonierii verii.

Cu flori multe şi cu drag Ea ne vine azi în prag, Ca să mergem noi la mare Că pe cer este mult soare.

LUCACI DIANA- VI B

MACAR PAULINA - IV

BUN SOSIT, VARĂ ! Bine-ai venit dorită vară ! Tu ne-ai adus căldură-n ţară, Ai adus fructe, ai adus flori Şi bucurie pentru noi.

MAREA

Vară, bine-ai venit ! Soarele-i de neoprit Iar păsările călătoare Îşi învaţă puii să zboare.

Vine vara, bine-mi pare, Cu soarele cel mai mare. Are raze cât mai mari Şi căldură ca de rai. Noi plecăm la Marea Neagră, Frumoasă şi nouă dragă. Are valuri foarte mari Spuma lor să o tot sari.

HALCA ANA - III

VARONA DANIELA - IV

10

EXCURSIE LA MARE Este o zi frumoasă de vară. Florile viu colorate se bucură de razele soarelui. Acesta parcă aruncă îngeraşi strălucitori. Eu împreună cu părinţii mei am hotărât să mergem la mare. Aşa am şi făcut. După un drum lung ne-am cazat la un hotel din Mamaia. Apa mării era liniştită. Soarele se privea în oglinda apei, iar noi am intrat în apă spărgând oglinda cristalină. Înotam liniştită în apă când, deodată, prietena mea m-a apucat de picioare. M-am speriat foarte tare. Când am văzut-o am început să râdem amândouă cu glas copilăresc. Ochii îmi străluceau de veselie şi se luau la întrecere cu razele soarelui. Am început s-o stropesc cu apă. Deodată am observat ceva. Soarele se vedea-n apă din ce în ce mai slab şi nu după mult timp s-a ascuns în cenuşiul serii. Atunci am plecat cu gândul la acea frumoasă zi de vară. Doresc oricui să petreacă clipe ca acelea, chiar dacă au durat puţin. A fost fantastic ! VOINEA ELIZA - IV

CHEMAREA PĂDURII Un mănunchi de raze străpungea bolta verde care se legăna deasupra-mi. Aerul proaspăt al dimineţii de vară îmi mângâia obrajii. Soarele cu razele ca nişte suliţi străpungea inima întunecoasă a pădurii. În negură zăresc o siluetă necunoscută, iar un glas mă cheamă-n întuneric. Cu paşi săltaţi m-afund în desimea pădurii. O potecă plină de frunze, precum petalele de trandafiri, îmi gâdilă tălpile goale. Zăresc un copac ce părea om, iar în mâna lui ţinea un cuib de păsări ce glăsuiau vesele. Sentimentul pe care l-am trăit la zărirea cuibului nu-l voi uita niciodată ! USTINOV AUGUSTINA - VIII

11

SUBIECTUL NUMARULUI CUM NE PETRECEM VACANTA DE VARA ? „ Nu mi-am făcut nici un plan, dar mi-ar plăcea să merg în deltă. Doresc vacanţă plăcută tuturor elevilor şi cadrelor didactice.”- prof. Avram Luminiţa

„ Cred că mare parte din vacanţă o voi petrece acasă, la Doloşman, la baltă. În rest voi merge la Tulcea şi la Constanţa. Oricum în vacanţă nu numai mă voi distra, ci voi şi învăţa, mai ales pentru tezele unice din a VII-a. „ – Vasile Emilia – VI B

„ Nu mi-am făcut planuri de vacanţă, dar cred că voi sta acasă, mă voi juca pe calculator, îmi voi vizita bunicii şi rudele, îmi voi ajuta, cât de bine voi putea, părinţii.” – Ivanov Robert – VII A

„ Cred că acasă, deoarece mulţi prieteni se întorc de la oraş şi o să mergem în diverse locuri. Cred că distracţia va fi pe primul loc în această vacanţă.” – Leonte Marcel - VIII

„ În vacanţă mă duc la mine acasă, pentru că eu stau la bunici. Mă duc acolo ca să mă distrez cu prietenii, dar mai întâi am de dat examenul şi sper să-l iau. Să-mi ţineţi pumnii ! – Titov Emily – VIII „ În această vacanţă m-am gândit să merg la mare, la munte, şi cel mai probabil, cu prietenele mele, în excursii sau să ne petrecem timpul împreună. Pe viitor îmi va mai veni o idee.” – Vlad Georgiana – VII A „ Acasă, poate şi la pescuit, poate şi la Tulcea sau Constanţa, poate la Doloşman, poate mă plimb cu barca, poate rămân în sat. Asta o să fac eu în vacanţă.” – Popov Cristian – VI B

12

„ Deoarece pentru mine închinarea la Dumnezeu este pe primul plan, folosesc timpul liber din perioada vacanţei pentru a-mi spori activităţile spirituale, studiez mai mult Biblia şi publicaţiile creştine, frecventez întrunirile, predic altora. În mod special aştept Congresul de district din vară, unde mă întâlnesc cu alte mii de închinători ai adevăratului Dumnezeu. Îmi place mult să petrec o parte din timp cu familia, vizitându-ne prietenii sau mergând în mijlocul naturii.” – prof. Crasovski Simion „ Încă nu mi-am făcut planuri, dar cu siguranţă 77,5 % voi avea parte de plictiseală şi restul de 22,5 %, de distracţie.” – Arhip Cristina – VII A

Rubrică realizată de: Condrat Andrei-V, Camineţchi Bianca-VI A, Vasile Emilia-VI B, Arhip Cristina-VII A, Mariniuc GeorgeVII B şi Ustinov Augustina-VIII

SA NE CUNOASTEM MELEAGURILE NATALE EXCURSIA LA MANASTIRILE NORDNORD-DOBROGENE MĂNĂSTIRILE CELIC-DERE ŞI COCOŞ Sunt situate în judeţul Tulcea, în apropierea localităţii Niculiţel. Deşi sunt cunoscute şi le-am mai vizitat, noi toţi cei ce am participat, ne-am dat seama că nu ştim foarte multe despre ele. La Mănăstirea CELIC-DERE, Maica stareţă ne-a povestit despre lucrurile importante ce se găsesc aici şi ne-a oferit informaţiile necesare: - denumirea mănăstirii este de origine turcă, Celic-Dere însemnând „pârâu de oţel”; - este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ce se serbează 13

Mănăstirea Celic-Dere – martie 2007

pe 15 august; - în trecut au existat 2 mănăstiri, una dintre ele aflată pe locul actualului cimitir, ce au fost distruse de un incendiu respectiv de inundaţii; - biserica actuală datează din 1880 şi este cea mai mare. Tot aici se păstrează ceea ce a fost salvat din catapeteasma celei de-a doua biserici; - pictura este realizată în stil bizantin, se găsesc icoane vechi, din care două aduse de la Kiev, Heleusa – icoana Maicii Domnului grabnic ascultătoare, pictura Sf. Drosida, fiica împăratului Traian, ce se găseşte doar în această mănăstire, pictura Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor. Tot cu importanţă deosebită sunt scrierile vechi şi veşmintele bisericeşti păstrate în muzeul mănăstirii; - în mănăstire trăiesc 65 de maici, 3 preoţi şi zilnic se fac 3 slujbe. Printre alte activităţi desfăşurate se numără apicultura, culturi de grâu şi legume, creşterea struţilor. Vizitarea Mănăstirii COCOŞ s-a făcut sub îndrumarea Stareţului, care ne-a prezentat date despre mănăstire: - este o mănăstire de călugări (20-25) şi preoţi; - cea mai veche construcţie din mănăstire este din 1833 şi este reprezentată de clădirea din faţa bisericii, unde se află chiliile. Tot din trecut s-a păstrat şi clopotniţa ce este închinată Maicii Domnului; - numele acestui locaş de cult vine de la dealul Cocoşului şi de la cocoşul ce a cântat şi a arătat călugărilor unde să construiască biserica, aşa cum spune legenda; - prima biserică era situată pe deal, în prezent locul fiind marcat prin nişte cruci; - în cadrul mănăstirii mai poate fi remarcat paraclisul închinat Sf. Nicolae şi inaugurat în 1911, muzeul ce adăposteşte icoane şi vase vechi, sicriaşele cu moaştele celor patru martiri; - pictura bisericii a fost distrusă de cutremurele produse în trecut, de aceea se realizează o nouă pictură în stil bizantin cu fond aurit. Fiecare biserică este unică prin aşezare, peisaj, icoanele ce se găsesc, arhitectură; ele reprezintă importante centre de păstrare a credinţei ortodoxe, dar şi importante obiective turistice. COLECTIVUL REDACŢIONAL AL REVISTEI

14

IMPRESII ALE COPIILOR •

• • •

„ În excursia la mănăstirile Celic-Dere şi Cocoş a fost foarte impresionant ce am văzut: icoanele, crucile, locurile sfinţite. Totul a fost minunat, ca o amintire de neuitat. Icoana cu Isus Cristos, de la Celic-Dere, este foarte frumoasă fiindcă se curăţă singură, dar când am fost noi era pe jumătate luminată. Am mai văzut şi alte icoane, dar aceea era cea mai frumoasă.” – Cameneţchi Bianca – VI A „Mi-a plăcut excursia pentru că am aflat istoria celor două mănăstiri. Cel mai mult mi-a plăcut cum a povestit stareţa de la Celic-Dere.” – Mariniuc George – VI B „ În această excursie, la mănăstirile Celic-Dere şi Cocoş, mi-au plăcut foarte mult picturile şi icoanele. Am aflat şi informaţii despre aceste mănăstiri.” – Ghincu Mădălina – VI A „ Mi-a plăcut foarte mult excursia la mănăstiri pentru că am văzut icoane dintre care una era luminată pe jumătate. Legenda icoanei spune că se luminează din ce în ce mai mult în timp, iar ochii lui Isus Cristos se deschid.” – Vidinei George – VI A

EXCURSIA LA MONUMENTUL DE LA ADAMCLISI ADAMCLISI – MONUMENTUL TROPAEUM TRAIANI Excursia la Adamclisi a fost una plină de învăţăminte pentru noi toţi. Chiar numele de Adamclisi, ce înseamnă „biserica omului” în limba turcă, are o rezonanţă istorică. Adamclisi este o localitate situată în partea de sud-vest a judeţului Constanţa. Foarte utile ne-au fost informaţiile oferite de ghidul monumentului. Între regele dac, Decebal, şi împăratul roman, Traian, au avut loc mai multe bătălii între anii 101-102 şi 105-106, la finalul cărora romanii au învins. În cinstea acelor bătălii, Traian a pus meşteri pricepuţi să construiască, la Roma, un monument care să înfăţişeze luptele dintre daci şi romani, care poartă numele de Columna lui Traian. În Dobrogea, la Adamclisi, s-a ridicat un alt monument numit Tropaeum Traiani. De fapt este un altar militar ce cinsteşte eroii care au luptat între anii 101-102. Este o construcţie solidă, construită piatră lângă piatră. Are înălţimea de 40 de metri. Pe zidurile exterioare sunt sculptate 54 de metope, din care 7 lipsesc. Ele reprezintă momente din război, dar au şi alte simboluri cum ar fi cavalerul trac, palmierul. Partea de sus a monumentului, un fel de acoperiş, este formată din 1000 de bucăţi de piatră în formă de solzi. În vârful monumentului se află un trofeu, pe care de oriunde îl priveşti crezi că se uită la tine şi nu-i poţi deosebi faţa de spate. Acesta este format din: un trunchi de copac îmbrăcat în armură; la baza trunchiului un dac captiv; la picioarele dacului două femei cu mâinile legate, ce reprezintă supunere. În urma seismelor şi a oamenilor care căutau bogăţii sau pur şi simplu au cărat pietre din monument, acesta a fost în mare parte distrus, dar apoi reconstruit. Fiind în apropiere, am mai vizitat şi ruinele cetăţii de la Adamclisi şi Mănăstirea Sf. Andrei, unde ne-a impresionat peştera în care a trăit apostolul Andrei, creştinatorul românilor, cu numărul foarte mare de pelerini şi turişti. COLECTIVUL REDACŢIONAL AL REVISTEI 15

Monumentul de la Adamclisi, cetatea şi peştera Sf. Andrei

MULTICULTURALITATE  LIMBA FRANCEZA LA LOIRE 1012 km de parcours, elle traverse 1/5 du territoire francais. Prend sa source dans l’ Ardeche. Se jette dans l’Atlantique, a Nantes, par un vaste esuaire. Arrose de nombreuses villes riches en hisoire: Orleans, Tours, Angers, Nantes. Du Nivernais a l’Anjou, elle traverse une superbe vallee a pentes douces. Est borde de 120 chateaux type Renaissance, construits par les rois de France mais aussi par le grands seigneurs: Chambord, Blois, Amboise, Chenonceau … Tout au long de la Loire: 2000 hotels, gites ruraux, camping – caravaning, et chateaux accuillent les touristes qui peuvent jouir de plaisirs varies: canoe-kayak, bicyclette, peche, chasse, tourisme aerien, cheval, circuits culturels et gastronomic.

16

SOUVENIR Souvenirs-toi de la douceur d’une soir apres d’une fontaine de la danse de l’herbe qui plie sous le vent, de l’eau qui coule au fond de la valle. Souvenirs-toi de tes premiers jours de l’ecole de l’alphabet rebelle, de la suite des nombres, des divisions multiples dans la pouniere malleable. Souvenirs-toi de la tendresse maternelle des mains de ta mere modelant ton visage les nerfs tendus par les rayons durs du soleil canicule tresor sans prix, inegalable, mere. Jean Baptiste-Mutabaruka

 LIMBA ENGLEZA WILLIAM SHAKESPEARE (1564-1616) English playwrighter and poet, recognized in much of the world as the greatest of all dramatists. Hundreds of editions of his plays have been published, including translations in all major languages. Scholars have written thousands of books and articles about his plots, characters, themes, and language. He is the most widely quoted author in history, and his plays have probably been performed more times than those of any other dramatist. There is no simple explanation for Shakespeare’s unrivaled popularity, but he remains our greatest entertainer and perhaps our most profound thinker. He had a remarkable knowledge of human behavior, which he was able to communicate through his portrayal of a wide variety of characters. Important works: The Comedy of Errors, A Midsummer Night’s Dream, Much Ado About Nothing, As You Like, Richard III, Romeo and Juliet, Julius Caesar, Hamlet, Othello, King Lear, Macbeth.

17

Rubrică realizată de: Arhip Cristina-VII A, Caştan Roxana-VII A, Feodot Otilia-VI B, Vasile Emilia-VI B

TIMP DE PAUZA GLUME Bulă se întoarce de la şcoală cu şapca cea nouă toată plină de noroi. Mama-l întreabă: - Ce-i cu şapca ta ? Unde-ai făcut-o în aşa hal ? - Băieţii au jucat fotbal cu ea. - Dar tu unde erai ? - În poartă.

- Bulă, ce aţi făcut astăzi la şcoală ? - Am avut ora de chimie şi am făcut material explozibil. - Şi mâine ce-o să faceţi ? - Unde ?

La şcoală: - Bulă, compunerea cu tema „Câinele meu” este identică cu a fratelui tău. Ai copiat de la el ? - Nu, doamna învăţătoare, este vorba despre acelaşi câine.

Ultima zi de şcoală. Acasă Bulă intră pe uşă şi îşi aruncă carnetul, furios, într-un colţ. Tatăl îl întreabă: - Bulă, ne arăţi şi nouă carnetul de note, să vedem cum ai încheiat anul. - Carnetul meu i l-am împrumutat lui Gigel, a vrut să-şi şocheze părinţii.

- Alo, Vladimir ? - Da ! - Îţi aminteşti ce ne-a dat ieri la matematică ? - Da. Câte un 3. - Bulă, care este viitorul verbului „a fura” ? - „Pârnaia”, doamna profesoară.

18

TOPUL VERII ACTORUL PREFERAT

ACTRIŢA PREFERATĂ

1. Dan Bordeianu – 19 voturi 2. Brad Pitt – 10 voturi 3. Alfonso Herrera – 6 voturi 4. Cristopher Uckermann, Sylvester Stallone – 4 voturi 5. Florin Piersic, Jim Carrey, Antonio Banderas, Eddy Murphy – 3 voturi

1. Adela Popescu – 22 voturi 2. Dulce Maria – 10 voturi 3. Angelina Jolie – 9 voturi 4. Jessica Alba – 4 voturi 5. Julia Roberts, Stephanie Cayo – 3 voturi

FRUCTUL PREFERAT

ORAŞUL PREFERAT

1. Bananele – 17 voturi 2. Căpşunile – 10 voturi 3. Merele, kiwi, portocalele – 6 voturi 4. Cireşele – 5 voturi 5. Pepenii, piersicile – 4 voturi

1. Constanţa – 33 voturi 2. Bucureşti – 10 voturi 3. Braşov – 4 voturi 4. Paris – 3 voturi 5. Iaşi, Năvodari – 2 voturi

Rubrică realizată de: Mihailov Florian-VII A, Moronaş Paul-VII A, Ţarălungă Naomi-V, Voicilă Alina-VI A, Zuda Mădălina-VI B, Romanov Cristina-VII A, Martin Emilia-VII B, Condrat Alexandra-VIII

POVESTEA DE FINAL POVESTEA CUPEI „NECULAI TURCU” Aflată la ediţia a II-a, SAM Jurilovca a organizat această competiţie sportivă, pe care o dedică domnului profesor de educaţie fizică şi sport, Turcu Neculai, care timp de 30 de ani şi-a desfăşurat activitatea didactică şi pedagogică în această unitate şcolară şi cu rezultate deosebite. Au participat şcoli invitate din judeţul Tulcea: SAM Topolog, SAM Mahmudia, SAM Jurilovca, Şcoala gen. Dăieni şi Şcoala gen. Baia. S-au desfăşurat întreceri sportive la fotbal redus băieţi, handbal băieţi şi handbal fete. În urma desfăşurării meciurilor rezultatele au fost:  La fotbal redus băieţi: Locul I – SAM Topolog; Locul II – Şcoala Baia; Locul III – SAM Mahmudia; Locul IV – Şcoala Dăieni; Locul V – SAM Jurilovca  La handbal băieţi: Locul I – SAM Topolog; Locul II – Şcoala Dăieni  La handbal fete: Locul I – SAM Topolog; Locul II – SAM Jurilovca S-au acordat diplome tuturor echipelor participante şi cupe locului I. Mulţumim pentru sprijinul acordat Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, prin inspectorul de specialitate Stanciu Alexandru, Primăriei Comunei Jurilovca şi tuturor şcolilor participante. 19

La această competiţie am avut şi invitaţi de onoare. Din partea Federaţiei Române de Canotaj a fost domnul antrenor, Igor Lipalit, originar din Jurilovca şi campion mondial, iar din partea Federaţiei Române de Gimnastică, domnul profesor Popescu Alexandru. Articol realizat de prof. Ivanov Victoriţa

COLECTIVUL REDACŢIONAL: CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile-Marcel, Avram Luminiţa, Şapcă Valentin, Ivanov Victoriţa, Gondrea Victor, Onofrei Mariana, învăţătoarele şi educatoarele; ELEVI: Mariniuc George-VII B, Ştefan Viorel-VII A, Varona Paula-VII B, Mihailov Florian-VII A, Arhip Cristina-VII A, Mariniuc Alexandru-VI A, Zuda Mădălina-VI B, Ţarălungă Naomi-V, Romanov Cristina-VII A, Ustinov Augustina-VIII, Chiriţă Carmen-V, Abaianiţ Cristian-VII A, Condrat Alexandra-VIII, Moronaş Paul-VII A, Eftei Iulia-VI B, Voicilă Alina-VI A, Caştan Roxana-VII A, Periţ Anca-VI A, Cameneţchi Bianca-VI A, Feodot Otilia-VI B, Ghincu Mădălina-VI A, Titov Emily-VIII, Condrat Andrei-V, Vasile Emilia-VI B, Isacov Andreea-VI B, Ştefan Viorel-VII A, Leonte Gabriel-VIII; TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Stoenică Vasile-Marcel

VĂ URĂM „VACANŢĂ PLĂCUTĂ !” ŞI CELOR CARE TERMINĂ CLASA A VIII-A

SUCCES LA EXAMEN ! 20