Univers Scolar 10

REVISTA ȘCOLII DE ARTE ȘI MESERII JURILOVCA – NR. 10 – IARNA 2008-2009

DIN CUPRINS:


E DI T OR I AL U L N UM AR U L U I – M AN C A R E A DE FAS T - F O OD




I N T E RV I U C U D O AM N A P RO FE S O AR A D E E D. F I ZI C A




I N VI Z OR - I N F ORM A T II S C O L AR E




I M AGI N IL E VO RB E S C




C RE E Z , DE C I E X IS T ! – DI N C RE AT I I L E E L E VI L OR




C AL E I D OS C O P S C OL A R




S U B I E C T UL N U M AR UL UI – SUN T E T I S UP E RS T I T I O SI ?




D E L A P AS A - C ASL A L A V I S IN A ( C ON T I N U A RE DI N N R. 9 )




M U LT IC U LT U R A LI T AT E – FR AN C E Z A, E N G L E Z A, R US A




T I MP DE P AUZ A – U M OR , T O PU RI , DI V E R SE




P O V E ST E A DE FI N AL – C AL AT OR IE I N M O L D OV A SI I ST O RI C U L R E L AT I I LO R RO M AN O - RU SE

LA MULTI ANI 2009! Colaj grupa mijlocie – Grădinița Jurilovca

Colaj grupa mare – Grădinița Jurilovca

1

EDITORIALUL NUMĂRULUI – MÂNCAREA DE FAST-FOOD

”Fast-food-urile, mâncăruri nesănătoase, pe care totuși le consumăm. Deși conțin o groază de calorii, grăsimi și fel de fel de sosuri, care nu fac bine organismului, oamenilor le plac. De ce? Cel mai bun motiv ar fi lipsa de timp. E mai rapid să-ți cumperi o pizza, un hamburger, decât să gătești ceva acasă. În plus, produsele fast-food sunt destul de ieftine, disponibile în orice moment al zilei și foarte delicioase. Dar să ne gândim mai bine! Aceste produse nu oferă substanțe nutritive, sunt doar niște mâncăruri gustoase, dar nesănătoase. E bine că la sate nu prea întâlnești restaurante cu acest specific, ceea ce e un lucru bun pentru noi, însă la oraș dai de astfel de chioșcuri la tot pasul, iar persoanele, de la copii la bătrâni, au început să consume astfel de produse tot mai des, devenind chiar dependente de ele. Un rol important în alimentația copiilor îl au și părinții. Aceștia trebuie să supravegheze modul în care se hrănesc și să-i educe în așa fel încât să înțeleagă diferența dintre un preparat care le poate dăuna și unul sănătos. Așa că, gândiți-vă la toate aceste aspecte înainte să consumați astfel de produse. Sănătatea dumneavoastră este pusă în joc!” VASILE EMILIA – VIII B ”La întrebarea - Cât de sănătoasă e mâncarea de fast-food? aș putea răspunde cu ”sigur că nu este”, acesta fiind un lucru știut. Fast-food-ul s-ar putea traduce prin ”mănânc pentru a spune că am mâncat”. Deși cunosc pericolele, toți mănâncă pentru că nu trebuie ei să gătească, este la un preț convenabil și, trebuie să recunoaștem, este foarte bună la gust. Problema este că după câțiva ani se ajunge la boli sau chiar la deces și atunci unii se întreabă – ”De ce a murit că era perfect sănătos și tânăr?”. Fără să vă dați seama puteți deveni dependenți. Lipsa de timp și de chef de făcut mâncare poate duce la exces și, fără să vă dați seama, un hamburger mic și niște cartofi prăjiți, a doua zi încă o porție și tot așa. Totuși pentru oamenii ocupați este o economisire de timp! VOINEA ELIZA – VI A ”În secolul vitezei, când omul modern este în goană după bani și succes, fast-food-ul constituie cel mai bun mod de a te hrăni, deoarece timpul se scurge îngrozitor de repede.

2

Din ce în ce mai multe persoane sunt fanii acestor produse, sunt delicioase și relativ ieftine. Însă din această cauză obezitatea a crescut la nivel mondial îngrozitor, deoarece produsele de tip fast-food nu sunt echilibrate din punct de vedere nutrițional și, în consecință sunt nesănătoase pe termen lung, dacă sunt consumate în mod regulat.” CONDRAT ANDREI – VII ”Mâncărurile fast-food vin de la cuvintele englezești ”fast” care înseamnă ”repede” și ”food” care înseamnă ”mâncare” , traducându-se prin ”mâncare rapidă”. AVANTAJELE mâncării fast-food sunt că nu trebuie să gătim, ci luăm direct de la magazin sau restaurant. Dând un ban în plus totuși ne săturăm cu ele. DEZAVANTAJELE sunt că mâncarea fast-food conține multe E-uri. Putem să ne îmbolnăvim de niște boli numite cancer, leucemie, iar aceste boli nu prea se tratează așa de ușor. Ficatul va fi mâncat pe jumătate, iar în ziua de azi nu prea se mai fac transplanturi pentru că nu mai sunt așa de mulți donatori.” EFTEI ANTONINA – VI B ”Mâncărurile gen fast-food nu sunt sănătoase. Nu au vitamine și proteine pentru energie. De la carnea grasă în exces ne crește grăsimea din sânge, adică colesterolul. Noi le mâncăm deoarece conțin E-uri, coloranți ș.a. Toate la un loc au un gust bun și plăcut, dar nu știm cât de mult ne dăunează sănătății. Mâncărurile fast-food sunt: shaorma, cartofii prăjiți, chebap-ul, hamburgerii, etc. Nu ar trebui să consumăm aceste produse, în acest timp păstrându-ne sănătatea. Noi trebuie să mâncăm alimente gătite de mama pentru că sunt de o mie de ori mai sănătoase.” CHIRIȚĂ GEORGIANA – V

”Fast-food-ul reprezintă noul nostru tip de alimentație, pe care noi îl considerăm gustos și rapid. Adolescenții, dar și oamenii adulți, preferă un hamburger și niște chips-uri în loc de o mâncare caldă. Acest lucru se datorează lipsei de timp și a grabei. Chiar dacă noi nu ne dăm seama, din cauza acestui tip de alimentație apar diferite simptome ce duc la deteriorarea stării noastre de sănătate. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple ar trebui ca numărul reclamelor care apar la televizor să se reducă, cât și alte lucruri ce influențează

3

negativ persoanele privind consumul acestor alimente. Fast-food-urile nu sunt mâncăruri sănătoase, pe care noi oamenii trebuie să încercăm să le evităm, dar și să-i facem pe alții să înțeleagă acest lucru. Mulți dintre aceștia acum suferă din cauza cartofilor prăjiți și a băuturilor carbogazoase, care odată au fost preferatele lor. Cum spune și proverbul ”Graba strică treaba” și totuși unii dintre noi nu băgăm de seamă.” GHINCU MĂDĂLINA – VIII A ”Mâncarea fast-food este gustoasă, te ispitește, este la prețuri convenabile și nu îți dă dureri de cap ca să gătești. Mâncând la aceste fast-food-uri uităm de sănătatea noastră. Putem lua foarte mult în greutate, putem avea probleme cu inima, tensiunea și multe alte complicații la care nici nu ne așteptăm. Fast-food-ul este o mâncare nesănătoasă și săracă în valori nutriționale, dar bogată în grăsimi, zahăr și de aceea nu este un candidat pentru o sănătate mai bună. În general burgerii și alte mâncăruri de acest gen arată foarte atrăgător datorită coloranților. Acest gen de mâncare conține și foarte multe E-uri. Riscurile la care ne expunem consumând des mâncare nesănătoasă, săracă în vitamine, însă bogată în grăsimi, zahăr includ boli grave precum: obezitate, probleme dentare, diabet, dar și boli de inimă. Doar noi putem decide ce facem cu trupul nostru!” EFTEI IULA – VIII B ”Fast-food-urile au venit în sprijinul oamenilor care sunt puși tot timpul pe alergătură, adică pentru cei cu un timp foarte prețios. Este foarte comod și simplu să mergi în drum spre școală, serviciu sau când ajungi târziu acasă să-ți iei un pachet, o cină de la fast-food-uri. Aceste preparate au scutit oamenii de timpul petrecut în bucătărie, atât prin prezentarea lor frumoasă, cât și prin gustul lor bun. Dar deseori ne întrebăm, oare aceasta este o alimentație sănătoasă, pe care am vrea s-o avem? Studiile arată că tot mai mulți copii sunt obezi și că diabetul s-a instalat de timpuriu în rândul copiilor. Ar trebui să fim conștienți că sănătatea este lucrul cel mai de preț, iar una dintre căi o reprezintă o alimentație sănătoasă, bogată în proteine și vitamine. Nu facem altceva decât să-i îmbogățim pe alții cu riscul sănătății noastre. MALAI DINA-CORA - V

4

PROFIL – INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE ED. FIZICA REPORTERUL: Bună ziua! Ne pare bine că avem ocazia să aflăm mai multe despre o doamnă profesoară pe care o admirăm atât de mult. Pentru cei care nu știu ați putea să le oferiți o prezentare sumară a dumneavoastră? D-NA PROFESOARĂ: Mă numesc Ivanov Victorița am 40 de ani, m-am născut și am copilărit în satul Sălcioara, locul în care am învățat din clasa I până-n clasa a VII-a, clasa a VIII-a mi-am continuat-o la Școala nr. 3 Tulcea, apoi liceul la Colegiul ”Henri Coandă” – pe atunci Liceul Industrial nr. 2 Tulcea, specialitatea operator chimist - și Facultatea de Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității ”Dunărea de Jos” Galați.

REPORTERUL: Cu ce gânduri și vise v-ați început cariera de cadru didactic? D-NA PROFESOARĂ: De când eram la școală i-am admirat pe profesorii mei de educație fizică și sport: Antemir Constantin, Anghelescu Carmen, Voronici Cornel și antrenorul de la CSM Tulcea Voronici Dumitru. Visam la această profesie dar n-am crezut niciodată că orice vis poate să devină realitate. Cariera de cadru didactic mi-am început-o după ce am terminat liceul. L-am suplinit la Școala Jurilovca, 3 luni, pe domnul profesor Belov Petro (1988), pe atunci era director profesorul Turcu Neculae. La Școala Sălcioara am suplinit pe catedra de învățător și pe cea de profesor (director profesor Antemir Constantin, mai târziu Sulugiuc Mircea) și la Școala Vișina (director profesor Ghincu Mircea) Într-un final trebuia să mă decid asupra carierei mele didactice, dar ținând cont că în urmă cu ceva timp am trecut printr-o experiență neplăcută – în urma nașterii fiului meu 3 luni de zile am fost imobilizată la pat – numai prin mișcare am reușit să-mi revin și totodată să mă întrețin. La 31 de ani m-am înscris la Facultatea de Educație Fizică și Sport din Galați, forma IDD, desfășurându-mi în același timp activitatea la catedră ca suplinitor la Școala Sălcioara și mai târziu la Școala Jurilovca. A fost o perioadă dificilă pentru mine, dar numai rezultatele obținute de elevii pregătiți de mine la fazele județene (locul III și mențiune la gimnastică aerobică în 2001 și locul I în 2002, 2003 și 2004) și cele naționale ( eleva Cocoloș Mihaela la tetratlon) m-au încurajat și m-au determinat să fac față atât situațiilor dificile din activitatea didactică, cât și celor familiale.

REPORTERUL: Care ar fi fost următoarea opțiune, dacă nu profesoară? De ce? D-NA PROFESOARĂ: Laborant chimist. Mi-a plăcut foarte mult chimia, mai ales chimia organică – reacțiile chimice ale hidrocarburilor, etc.

5

REPORTERUL: Care sunt cele mai importante performanțe pe care le-ați obținut până acum în cadrul SAM Jurilovca? D-NA PROFESOARĂ: Locul I la gimnastică aerobică în 2004; Locul I cu formația de dansuri moderne în 2007; Locul I la Festivalul de colinde Leru’i Ler în 2005 ; Locul II la același festival în 2007 și 2008; Locul II echipa de handbal fete în 2007 și 2008; Locul II echipa de handbal băieți în 2008; Locul I la cros în 2007 prin Mihailov Florian; Locul II la cros în 2006 prin Grigoraș Frunza; Locul II la tetratlon în 2007 prin Mihailov Florian.

REPORTERUL: Dacă Zâna cea Bună ar fi dispusă ca în acest moment să vă îndeplinească 3 dorințe, care ar fi acelea? D-NA PROFESOARĂ: 1. Sănătate; 2. Satisfacții profesionale; 3. Să mă urmeze la catedră un fost elev sau fostă elevă. REPORTERUL: Ce părere aveți despre obezitatea care începe să domine populația și cum credeți că ar putea fi corectat acest factor negativ? D-NA PROFESOARĂ: Numai prin mișcare și o alimentație corespunzătoare, prin practicarea exercițiului fizic în toate domeniile de activitate. Printr-un autocontrol permanent vom putea împiedica acest factor negativ asupra organismului și implicit a stării de sănătate a populației.

REPORTERUL: Care sunt hobby-urile dumneavoastră? D-NA PROFESOARĂ: Muzica, dansul, patinajul artistic. REPORTERUL: Ce apreciați în această lume? Dar ce nu? D-NA PROFESOARĂ: Apreciez tot ce este frumos, sinceritatea, corectitudinea. Nu apreciez minciuna, răutatea, ipocrizia. REPORTERUL: Aveți vreun motto după care vă ghidați? D-NA PROFESOARĂ: Ai câștigat continuă, ai pierdut continuă.

REPORTERUL: Iar în final, un sfat pentru elevi? D-NA PROFESOARĂ: Să fie cuminți, să învețe, să-i asculte pe părinți, pe dascăli, să se bucure de copilărie că drumurile vieții nu știu ce le oferă.

Reporter – Feodot Otilia – VIII B

6

IN VIZOR – INFORMATII SCOLARE  In perioada 31 oct.oct.-2 nov. ss-a desfasurat o excursie de documentare in zona Valea PrahoveiPrahovei-BrasovBrasov-Bran, organizata de dd-na inv. Nicanov Glafira si dl. prof. Sapca Valentin, cu elevi din ciclu primar si gimnazial.  Pe data de 29 noiembrie a avut loc competitia sportiva ”Cupa 1 Decembrie”, organizata de dd-na prof. de educatie fizica si sport Ivanov Victorita. Au participat scolile: Baia, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Salcioara si Topolog. Au avut loc meciuri de: fotbal fotbal redus baietibaieti-ciclul primar (castigatoare echipa scolii Ceamurlia de Jos); fotbal redus baietibaieti-ciclul gimnazial (castigatoare echipa scolii Baia); handbal fete (castigatoare echipa scolii Topolog) si handbal baieti (castigatoare echipa scolii Jurilovca).  Pe 1 Decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, a avut loc spectacolul ”1 DecembrieDecembrie-Ziua Marii Uniri”, in cadrul caruia ss-a desfasurat si concursul ”Traditii Interetnice”. Evenimentul a fost organizat de dl. prof. de istorie Sapca Valentin, cu sprijinul altor altor cadre didactice. Un frumos program artistic ll-a prezentat prichindeii grupei mari de la Gradinita Jurilovca, condusi de dd-na educ. Petcu Valerica. Castigatorii concursului au fost: echipa clasei VI BB-locul I; echipa clasei VI AA-locul II; echipa clasei VIII BBlocul III.  Tot pe 1 Decembrie elevii ciclului primar au sustinut momente artistice dedicate acestui eveniment, sub indrumarea doamnelor invatatoare.  In perioada 55-7 decembrie o parte a grupului ”Cibis”, alaturi de grupul artistic ”Reabinuska” al Comunitatii RusilorRusilor-Lipoveni din loc. Jurilovca, a participat la Brasov la Festivalul de Cultura Traditionala, Spiritualitate si Multiculturalism ”Radacini Fest”. Grupul este condus de dd-na educ. Zait Paula si a obtinut, alaturi de grupul comunitatii, premiul premiul I la sectiunea ”Ansambluri de muzica si dans a minoritatilor nationale din Romania”.  Pe 13 decembrie a avut loc, la Casa de Cultura Babadag, a VIII VIII-a editie a Festivalului de datini si obiceiuri populare ”Leru’i ”Leru Ler”. Grupul scolii noastre a fost coordonat coordonat de dd-na prof. de educatie fizica Ivanov Victorita si a obtinut premiul II. Grupul de dansatori al scolii a participat in afara concursului si a primit un premiu special. Grupul scolii Salcioara a obtinut la acest festival locul III.  Pe 18 decembrie elevi elevi de la ciclul gimnazial, coordonati de dl. prof. de geografie Stoenica Vasile si cu sprijinul doamnelor educatoare de la Gradinita Jurilovca, au participat la actiunea ”Dar din dar”. Aceasta a scolii lii si copiii de la presupus stabilirea unei punti de legatura intre elevii sco gradinita prin oferirea de cadouri din partea celor mari catre cei mici.

7

 Pe 21 decembrie, la sediul PAPI Jurilovca, cu sprijinul managerului RECL Condrat Paul si al administratorului RECL Cozma Catalin, a avut loc festivitatea de premiere premiere ”e”e-Vacanta” 2008. Posibilitatea acestei premieri s-a datorat ocuparii de catre scoala noastra a locului II pe tara, din 74 de scoli participante la acest proiectproiect-concurs. Evenimentul propriupropriu-zis a avut loc la inceputul lunii noiembrie, la Poiana Brasov, Brasov, la acesta participand dl. prof. Stoenica Vasile, coordonatorul proiectului. Premierea a fost posibila datorita sprijinului oferit de Consiliul Local Jurilovca si de firma Intel Romania. Pe langa copii au primit diplome si bunicile unor elevi, care au oferit oferit materiale pentru proiect – fotografii vechi, cantece, poezii, proverbe, povesti in limba rusa.  Pe 23 decembrie un grup de elevi de la ciclul primar, coordonati de doamnele invatatoare Macar Ana si Nicanov Glafira, au mers cu colindul la Consiliul Local Local Jurilovca si la agenti economici din localitate.  Pe 7 ianuarie 2009, de Craciunul rusilorrusilor-lipoveni, un grup de elevi ce fac religia pe rit vechi, condusi de dd-na. prof. de religie Zait Paula, au mers cu colindul, pastrand traditia vechilor colinde lipovenesti. lipovenesti.  Pe 10 ianuarie ss-a desfasurat faza judeteana a Olimpiadei de limba si literatura romana. De la scoala noastra au participat, sub indrumarea doamnei prof. de limba romana Condrat Florentina, elevii: Feodot OtiliaOtiliaVIII B, Vasile EmiliaEmilia-VIII B si Voicila Voicila AlinaAlina-VIII A. Toti trei au obtinut rezultate foarte bune: Vasile EmiliaEmilia-locul III, Feodot OtiliaOtilia-locul V si Voicila AlinaAlina-locul VIII.  In data de 14 ianuarie, de Anul Nou pe stil vechi, grupurile ”Cibis” si ”Malas”, conduse de dd-na educatoare Zait Paula, Paula, au participat la un festival al traditiilor de iarna organizat la Palatul Copiilor Tulcea, de catre ISJ Tulcea.  Pe 15 ianuarie, cu ocazia implinirii a 159 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu, a avut loc un spectacol omagial. Au participat elevi de la clasele VV-VIII, sub indrumarea doamnei prof. de limba romana Condrat Florentina.  Pe 17 ianuarie a avut loc faza judeteana a Olimpiadei de limba maternamaternarusa. Sub indrumarea domnului profesor de limba materna Gondrea Victor au participat elevi de la clasele a VIIVII-a (Buric Emanuel, Silai Diana) si a VIIIVIII-a (Eftei Iulia, Isacov Andreea, Vidinei George, Voicila Alina) RUBRICĂ REALIZATĂ DE COLECTIVUL REDACTIONAL AL REVISTEI

8

IMAGINILE VORBESC Elevii SAM Jurilovca in M-ții Bucegi

Elevii SAM Jurilovca in M-ții Bucegi Elevii SAM Jurilovca la Cabana Babele

Cupa 1 Decembrie – handbal fete

Cupa 1 Decembrie – fotbal băieți gimnaziu

Cupa 1 Decembrie – handbal băieți

9

Spectacolul de 1 Decembrie – Ziua Unirii

Spectacolul de 1 Decembrie – Ziua Unirii

Spectacolul de 1 Decembrie – turcii

Spectacolul de 1 Decembrie – rușii-lipoveni

Spectacolul de 1 Decembrie – aromânii

Spectacolul de 1 Decembrie – rromii

Spectacolul de 1 Decembrie – grecii

Spectacolul de 1 Decembrie – Grupa mare

10

Grupurile ”Cibis” și ”Reabinușka” la Rădăcini Fest

Grupurile ”Cibis” și ”Reabinușka” la Rădăcini Fest

Grupul artistic al școlii la Leru’i Ler 2008

Grupul artistic al școlii la Leru’i Ler 2008

Activitatea ”Dar din dar” la grupa mică

Activitatea ”Dar din dar” la grupa pregătitoare

Activitatea ”Dar din dar” la grupa mare

Crăciunul pe stil vechi la grupa pregătitoare

11

Festivitatea de premiere ”e-Vacanță” 2008

Festivitatea de premiere ”e-Vacanță” 2008

La colindat de Crăciunul pe stil vechi

Ziua Mihai Eminescu la SAM Jurilovca

Ziua Mihai Eminescu la SAM Jurilovca

Ziua Mihai Eminescu la SAM Jurilovca

Sărbătoarea Crăciunului la Școala Vișina

Sărbătoarea Crăciunului la Școala Vișina

12

LINISTE, SE LUCREAZA ! ACTIVITATI DE IARNA LA GRADINITA JURILOVCA Grupa mică

Grupa mijlocie

Grupa mare

Grupa pregătitoare

Grupa mică

Grupa mijlocie

Grupa mare

Grupa pregătitoare

13

Premiul II la Leru’i Ler 2008

Premiul special la Leru’i Ler 2008 Grupul ”e-Vacanță” 2008

Premiul II la proiectul ”e-Vacanță” 2008

CREEZ, DECI EXIST ! SECTIUNEA LITERATURA TIMP NECRUȚĂTOR Privesc ceasul vechi de pe perete, cu mâhnire… O, tu, timp necruțător! Număr în gând clipele de fericire Tic-tac … se-aude ușor.

AI SPERAT… Ai sperat să zbori, Ca o pasăre pe cerul înstelat, Dar ți-a fost teamă ca apoi să nu te prăbușești. N-ai mai sperat… Ai sperat să iubești, Să-ți întâlnești prințul mult așteptat, Dar ți-a fost teamă să nu găsești dezamăgirea. N-ai mai sperat… VASILE EMILIA – VIII B

14

De câte ori n-am dat vina pe el Și nu ne-am dorit să se oprească puțin măcar? Dar el va fi mereu acolo, mereu la fel Tic-tac … sunet amar. VASILE EMILIA – VIII B

VISUL… Lui Mihai Eminescu În adâncul codrului, La marginea lacului, În fiecare seară El vine și așteaptă O floare fermecată, O preafrumoasă fată.

LINIȘTE Pe miriște Este foarte multă liniște. Nimeni nu țipă, nimeni nu zboară Parcă nimic nu se-ntâmplă-afară. Eu nu înțeleg Și nici nu pot să dezleg Acest mister, Care-i mare ca turnul Eiffel.

În mijlocul serii, În visul tăcerii A văzut un înger nins, De Dumnezeu trimis. O arătare nemaiîntâlnită, Doar pentru el menită.

Am înțeles Asta se întâmplă des, Când vine iarna Și dispare larma.

Poate-a fost o poveste Cu fata ce-o iubește … Dar când a privit o stea, Ce tare strălucea, A văzut-o pe ea… Pe adorata sa.

Cât va dura oare? Când va fi soare? La primăvară, Când flori or s-apară! PETRICĂ MĂDĂLINA - V

Deodată a tresărit Și la realitate a venit. Lăsând lumea visului Și tainele paradisului, Rămase cu codrul lui Și cu singurătatea-i. CLIM ALEXANDRA – VIII A VOICILĂ ALINA – VIII A

ZĂPADA Zăpada este minunată, Cu mult sclipici pe ea Și ne aduce bucurie La toţi ce ne jucăm cu ea. Zăpada este minunată, Ca de altfel și iarna. Zăpada este mereu albă, Ca și bulgării ce vor ieși din ea. CONDRAT EVA - V

15

NOAPTEA DIN TINE Se lasă noaptea peste ziu-amorțită, Se-nchid petale de floare-ncolțită, Surâde luna pe cerul zglobiu, Iar lampa trădează abisul pustiu.

MI-E DOR DE VIAȚĂ! Mi-e dor și de tine, Mi-e dor și de viață; Un pic de fericire, O mică speranță.

În cuiburi se-ascund copiii zburdând, Se-ntunecă odaia pustie, Iar lumea adoarme visând, Stele se sting din lumină furând.

M-am înecat cu durerea Ce-a spulberat plăcerea. Sunt prea obosită Să mai simt chiar vremea.

Departe se-aud dobitoace, Ce tulbur-o tăcere nebună. Se-nchid porți de lumină, Iar ziua-ți devine străină.

Poate să fie iarnă, Poate să fie vară, Un suflet eu am ș-acesta emană Un anotimp, o singură toamnă.

Grămezi de minciuni îți încurcă drumul, Încerci să pășești cu timpul, Să cunoști misterul comun, Cu noaptea ascunsă în tine.

Simt că totu-i veștejit Și totuși am un viitor de privit, Dar parcă înflorește o stea Pe bolta cerească … este a mea!

MOCANU ALINA – VIII B

Îmi șoptește să nu mă dobor Cu propria-mi forță niciodată, Că totul va avea un final fericit, De fapt, începutul de altădată.

MIHAI EMINESCU Mihai Eminescu, poet român, Azi, de ziua ta, Eu voi recita Poezia mea.

FEODOT OTILIA – VIII B

Mihai Eminescu, a fost, este și va fi o stea, Care poezii și proze scria. Pe noi toți ne face să trăim Bucuria, bucuriilor de a fi. Primăvara când va veni Cerul mare va străluci, De Mihai Eminescu ne va aminti. Mihai Eminescu a fost, este și va fi, În inimile noastre va trăi. 16

PROCOP IZABELA – VI B

LEGENDA NATURII Era o vreme când Natura – iarba, pomii și celelalte plante – era foarte supărată pe Ninsoare. Aceasta o îngheța, o distrugea. De aceea plantele au hotărât să se lupte cu Ninsoarea. Regele naturii, Bradul a trimis o pasăre să-i dea de știre regelui Fulg că va urma o luptă. Mica pasăre a avut mult de zburat, deoarece regele se afla pe cel mai îndepărtat nor. Auzind acestea, regele Fulg s-a hotărât să ceară întăriri: - Dragă Vântule, uite, plantele îmi declară război. Numai cu ajutorul tău le pot învinge. - Da, sigur că te ajut! Și așa plantele mi-au reproșat că le scutur frunzele, a răspuns Vântul. Bradul nu a stat mult pe gânduri. I s-a adresat Soarelui: - Soare, dragul nostru prieten, dă-ne și nouă două raze de-ale tale, să învingem Ninsoarea! - Nu vă ajut! Nu-i de ajuns că vă dau zilnic raze ca să creșteți? Ce mai vreți? Plecați până nu vă ard! Natura nu mai avea ce face. Singurul posibil aliat – Soarele – refuzase s-o ajute. Lupta începe! Ninsoarea îngheață imediat toate plantele, cu excepția Bradului. Biata Natură nu poate să învingă ninsoarea și vântul doar cu câțiva spini. Razele priveau îngrozite de sus. Ar fi vrut să ajute, dar se temeau de pedeapsa Soarelui. O rază mai îndrăzneață scăpă, dar nu avu putere prea mare asupra Ninsorii. - Ce se întâmplă? Soare, cum îndrăznești? Nu ești în stare să-ți ții razele? Ha, ha, ha … Vântul se amuza pe seama Soarelui, spunându-i că e slab. Atunci, Soarele se înfurie. Își adună toate razele și le trimite împotriva Vântului și a Ninsorii, topind astfel toată zăpada și gheața. Când Natura a văzut că Ninsoarea e formată din apă, nu din gheață, iar propriul ei chip reflectat în apă, s-a îndrăgostit pe loc. Așa s-a format Ploaia, iar aceasta s-a îndrăgostit de Natură și invers. De aceea, când nu plouă, Natura moare de dorul Ploii. Din iubirea Naturii și a Ploii, se naște Curcubeul, un copil de foc și apă. Să știți că atunci când ninge și bate vântul este o nouă luptă, dar imediat apare Soarele și lupta se termină. VOINEA ELIZA – VI A

SECTIUNEA DESEN&COLAJ Vasiloancă Mihai – prof. desen - Prometeu

Bucur Răzvan – I - Anotimpurile 17

Chiriță Carmen – VII - Peisaj

Chiriță Georgiana – V – La țară

Feodot Otilia – VIII B – Pastel de toamnă

Condrat Eva – V – Chipul toamnei

Iștoan Georgeta – VIII B – În pădure Eftei Antonina – VI B – Mozaic floral 18

Vasile Emilia – VIII B – Veronica Micle

Meahcai Paula – V – Floarea

Popa Oxana – I – Jocuri de iarnă

Petro Cristina – V – Adolescență Chiriță Georgiana – V – Sănătate

Meahcai Paula – V – Pe lac

19

Stoean Mihai – I – Sub brad

Vasile Emilia – VIII B – Blaxy Girls

Vasile Emilia – VIII B – Fată în apus

Petrică Mădălina – V - Magicianul

Chiriță Georgiana – V – Cabana din pădure Tudorache Ionela – V – Vază cu flori 20

PICTURA PE STICLA – CLASA a IVIV-a

21

DESENE SI COLAJE DE IARNA - GRADINITA GRADINITA JURILOVCA Grupa mijlocie

Grupa mare

Grupa mijlocie Grupa mare

Grupa mijlocie Grupa mare

Grupa pregătitoare

Grupa pregătitoare

Grupa pregătitoare

Grupa mijlocie Grupa mare Grupa pregătitoare 22

SUBIECTUL NUMARULUI – CREDETI IN SUPERSTITII? ”Da cred în superstiții chiar dacă nu sunt adevărate unele dintre ele. De fiecare dată când îmi trece o pisică neagră calea, aproape întotdeauna am ghinion, dar nu de fiecare dată.” (PERIȚ ANCA – VIII A) ”Nu, dar câteodată sunt unii care mă îndeamnă să cred, deoarece se întâmplă să obțin rezultate proaste și dacă este pe data de 13 atunci cred.” (CHIRIȚĂ CARMEN – VII)

”Da. Cred în vise, pisica neagră – dacă îți taie calea trebuie să faci trei pași înapoi și să te închini.” (PROCOP IZABELA – VI B) ”Da. Dacă mănânci când înveți sau scrii îți pierzi mintea.” (VARONA DANIELA – VI A)

”Nu prea țin cont de superstiții. Totuși nu mă întorc din drum, chiar dacă … uit testele elevilor acasă.” (prof. ONOFREI MARIANA – lb. franceză)

”Nu cred în superstiții pentru că sunt niște prostii. Înainte credeam, dar acum am crescut și nu mai cred. Nu cred pentru că trăiesc realitatea așa cum este ea.” (MEAHCAI PAULA – V)

”Sincer, eu nu sunt deloc superstițioasă și chiar nu îmi doresc să fiu, însă câteodată mă mai trezesc citindu-mi horoscopul, sau dacă se întâmplă să mă împiedic cu stângul mi se pare că voi avea ghinion. De asemenea, în grupurile noastre de prieteni mai glumim uneori spunând că atunci când ne mănâncă nasul vom primi bătaie, etc.” (FEODOT OTILIA – VIII B)

”La baza tuturor superstițiilor stă ignoranța, necunoașterea faptelor. Adevărata știință și Biblia ne ajută să scăpăm de superstiții.” (prof. CRASOVSKI SIMION – lb. română)

”Da. Dacă mănânci din cratiță nu te mai însori/măriți.” (COTLEANU FLORIN – VI A)

”Niciodată nu am crezut în superstiții și nici nu voi crede. Unii cred că dacă trece pisica neagră o să ai ghinion sau dacă spargi oglinda, la fel. Mie mi se par niște prosti mari. Cine crede în superstiții îi este tot timpul frică de ceea ce s-ar putea întâmpla. Mie îmi place să fiu optimistă și să nu cred în superstiții.” (HALCA ANA –V) ”Din păcate, da. Cred în vise, mai puțin în alte semne.” (prof. CONDRAT FLORENTINA – lb. română și engleză)

23

”Nu prea cred eu în superstiții și nu-mi place să spun dinainte ce se va întâmpla. Fazele cu pisicile și alte chestii sunt așa de răspândite încât, mulți atunci când o pisică le trece calea spun că vor avea ghinion. Altele dau vina pe faptul că au trecut pe sub o scară ori că au spart o oglindă pentru tot ce li se întâmplă. Eu zic că totul este datorită subconștientului și de cum ne simțim în acea zi.” (VOICILĂ ALINA – VIII A)

”Nu cred în superstiții, cred decât în Dumnezeu. Dacă aș crede tot ce se spune nu cred că ar mai fi existat Pământul. Sunt unii oameni care au darul de la Dumnezeu să-ți ghicească, dar nu ca mulți alții care spun vrăjeli de adormit copiii.” (STOEAN ALIN – VII) ”Nu cred în asemenea prostii. Să creadă cine-o vrea în superstiții că eu nu cred. Dacă-ți vine în cale o pisică neagră trebuie să faci 7 pași înapoi. Ce penibil!” (DANILOV ALINA –V) ”Superstițiile sunt baliverne. În ele cred doar oamenii ”slabi”. Pisicile negre aduc liniște în casă, să fie clar!” (prof. BELOV PETRO – matematică)

”Nu mai cred în așa ceva, pentru că aceste superstiții sunt niște invenții ale unor oameni din popor și nu ale unor oameni de știință, care au studiat concret aceste evenimente. Când eram mic nu plecam la școală dacă nu călcam cu piciorul drept pe prag, deoarece consideram că voi avea o zi bună. Când uit un lucru acasă consider că nu-mi va merge bine în acea zi.” (prof. ȘAPCĂ VALENTIN – istorie)

”Nu aș crede, pentru că părerea mea e că nu se adeveresc. Dar acum 3 ani, când a trecut o pisică neagră prin fața mea am avut o zi foarte proastă. Oricum nu cred și știu că poate atunci a fost o coincidență. Nu sunt superstițioasă și nici nu voi fi, chiar dacă alții sunt.” (MALAI DINA – V) ”Cred în tot felul de superstiții chiar dacă știu că unele nu sunt adevărate, De exemplu, dacă-ți trece o pisică neagră calea trebuie să faci 3 pași înapoi, dacă nu, vei avea ghinion, însă dacă ai o pisică neagră acasă sau dacă se îndreaptă una spre tine vei avea noroc. Sunt foarte multe superstiții de care țin seama: nu mă întorc niciodată din drum, îmi citesc deseori horoscopul, dacă mă mănâncă palma dreaptă înseamnă că voi primi bani, etc. De asemenea consider că ziua de 13, mai ales dacă-i într-o marți, aduce ghinion.” (VASLE EMILIA – VIII B) ”Nu sunt o fire superstițioasă, însă când vine vorba despre superstițiile cu morți mi se face frică. De obicei mă amuză faptul că anumite persoane se sperie din cauza aceasta. Niciodată nu țin cont de pisici negre sau alte lucruri. În ceea ce privește spargerea oglinzii cred că acest lucru aduce noroc.” (GHINCU MĂDĂLINA – VIII A)

”Nu prea cred, doar în unele. Cred în pisica neagră, în unele vise, capacul de la canalizări.” (EFTEI ANTONINA – VI B) ”Sinceră să fiu niciodată nu am crezut. Deși eu nu cred, alții cred în ele și tot timpul le este frică să nu dea ghinionul peste ei. Deci, în concluzie, aceste minciuni pot influența viața omului.” (PETRO CRISTINA – V) ”Nu sunt superstițioasă deoarece cred că noi înșine suntem creatorii propriului nostru destin. Consider că nici nu este bine să credem în anumite superstiții deoarece ne pot influența în luarea deciziilor.” (prof. CHIRU IULIA – chimie)

24

”Pentru a ne exprima în privința superstițiilor trebuie să știm ce sunt de fapt și anume ”Concepție sau practică ce are la bază ignoranța, teama de necunoscut, credința în magie sau noroc sau o concepție falsă despre cauzalitate”. Cu toate acestea superstițiile rămân înrădăcinate în temerile care există în toată lumea, dar fără ca oamenii să-și dea seama cât de periculoase pot fi. Eu sunt de părere că oamenii slabi cred în noroc, iar cei tari în cauză și efect.” (ȚARĂLUNGĂ NAOMI – VII)

”Eu cred în superstiții pentru că mi s-a întâmplat. Odată mergeam pe drum și o pisică mi-a tăiat calea. George mi-a spus să mă dau 3 pași înapoi, eu n-am crezut și nu m-am dat 3 pași înapoi, apoi am avut ghinion. Am primit o minge-n față.” (COLESNICOV ROBERT – V) ”Da, cred puțin în superstiții, deoarece am avut de-a lungul vieții vise și întâmplări ciudate. De exemplu, am visat că ceva rău se va întâmpla la școală, adică iau o notă proastă și după câteva zile s-a și întâmplat. Dacă totul mi se pare perfect și sunt fericit mai multe zile sau săptămâni, mai târziu mi se întâmplă lucruri rele și mă întristez. Când sunt foarte darnic și le fac cinste prietenilor sau colegilor, mai târziu primesc mai mult fără sămi dau seama prea bine.” (VIDINEI GEORGE – VIII A) ”Sunt superstițioasă doar când văd o pisică neagră care îmi trece calea sau când mă împiedic cu stângul, ori când merg cu prietenele și trebuie să-mi schimb locul. Cam atât!” (EFTEI IULIA –VIII B)

”Cred în intuiție, care se bazează pe o bună pregătire și care nu face abstracție de moralitate și bun simț. Intuiția ne conduce ne conduce de multe ori cu scopul de a ști când să ne implicăm și când poate nu. O consider o calitate și mai puțin un defect,depinde de rezultatul final pe care-l obținem apelând la ea.” (prof. GONDREA VICTOR – lb. maternă-rusă) ”Nu sunt foarte superstițioasă, dar uneori când , de exemplu, văd o pisică neagră fac doi pași înapoi, sau în unele cazuri bat în lemn (parcă sunt nebună!).” (LUCACI DIANA – VIII B) ”Da, cred în superstiții și sunt superstițioasă. De fiecare dată când visez ceva urât am ghinion, sau când îmi trece o pisică neagră calea, sau când visez porumbei albi înseamnă că mă întâlnesc cu persoana dorită.” (LUCHICI LUMINIȚA – VIII A ) ”Da. Dacă te mătură cineva peste picioare nu te mai măriți/însori. Dacă spargi oglinda ai 7 ani ghinion.” (HONDREA MĂDĂLINA – VI A) RUBRICĂ REALIZATĂ DE: Petro Cristina-V, Petrică Mădălina-V, Meahcai Paula-V, Condrat Eva-V; Foma Daniela-VI A, Varona Daniela-VI A; Trifonov Cristina-VI B; Leonte Ioana-VII; Voicilă Alina-VIII A; Feodot OtiliaVIII B

25

CALE CALEID LEIDOS IDOSCOP OSCOP SCOL SCOLAR OLAR LITERATURA – GEORGE TOPARCEANU În anul 1886, 21 martie s-a născut la București George, cel de-al doilea copil al soților Ion și Paraschiva Topârceanu. Mai târziu, în anul 1893, începe să învețe la o școală mărginașă din București. În 1898 este înscris la liceul „Matei Basarab” din București și în 1901 este transferat la liceul „Sfântul Sava”. Între anii 1905-1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele „Duminica”, „Revista noastră”, „Revista ilustrată”, etc. În 1906 termină liceul și se înscrie la Facultatea de drept, pe care nu o termină. Între anii 1907-1910 publică mai mute poezii, colaborând cu mai multe reviste precum „Viața literară și artistică”, „Viața românească”. În 1909 se înscrie la Facultatea de litere din București. În 1911 se mută la Iași, devenind secretarul revistei „Viața românească” și publicând poezie, proză, cronici teatrale. În 1912 se căsătorește cu Victoria Iuga, an în care i se naște fiul pe nume Gheorghe. În anii 1912-1913 redactează revista „Teatru”. În 1913 ia parte la Războiul balcanic. În 1916 apar primele volume ale lui Topârceanu: Balade vesele și Parodii originale. În 1919 redactează, împreună cu Mihail Sadoveanu, revista „Însemnări literare”. În 1920 apare volumul Balade vesele și triste. În 1926 George Topârceanu devine laureat al Premiului național de poezie. La 7 mai este numit director al Teatrului național din Chișinău. În 1930 este numit inspector general teatral pentru Moldova. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Îi apare volumul PirinPlanina. În 1937, 7 mai moare la Iași, răpus de cancer la ficat.

26

NOAPTE DE IARNĂ de George Topârceanu Cad din cer mărgăritare Pe oraşul adormit... Plopii, umbre solitare În văzduhul neclintit, Visători ca amorezii Stau de veghe la fereastră, Şi pe marmura zăpezii Culcă umbra lor albastră. Iarna!... Iarna tristă-mbracă Streşinile somnoroase, Pune văl de promoroacă Peste pomi şi peste case. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinare Umple noaptea de fantasme Neclintite şi bizare. Din ogeacul de cărbune Face albă colonadă Şi pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă, Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină, O ghirlandă de buchete Care tremură-n lumină. Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi, Ici, risipă de petale, Colo, roi uşor de fluturi...

Şi din valul de zăpadă, Ca o mută arătare Legănându-se pe stradă, Un drumeț ciudat răsare... Vine cu popasuri multe, Face-n calea lui mătănii. Câte-odată stă s-asculte Clopoțeii de la sănii. Alteori uimit tresare, Dă din mâini şoptind grăbit Parcă spune-o taină mare Unui soț închipuit... Ca o umbră din poveste Se strecoară-ncet, şi iar Stă deodată fără veste Rezemat de-un felinar. Fața lui se lămureşte, Pare-nduioşat acum... Visător şi lung priveşte Casele de peste drum: Poartă mică... pomi în floare... O fereastră luminată... Streşini albe de ninsoare... Toate-i par ca altădată! Şi păreri de rău trecute Cad pe inima-i trudită, Ca un stol de păsări mute Pe-o grădină părăsită: "Bulgăraş de gheață rece, Iarna vine, vara trece Şi n-am cu cine-mi petrece... Bulgăraş topit în foc, Dacă n-am avut noroc! Dacă n-am avut noroc..." Glasul, înecat, se curmă. Omul, şovăind în stradă, Pleacă iar, lăsând în urmă Pete negre pe zăpadă.

27

MATEMATICA – EUCLID Timp de secole, geometria lui Euclid a fost prima unealtă matematică, esențială pentru înțelegerea lumii fizice. Ea este predată în şcolile elementare, dar simplitatea numeroaselor ei axiome poate fi înşelătoare. Euclid a fost un matematician grec, care a trăit și a predat în Alexandria, în Egipt. Despre viața lui Euclid nu se ştie practic nimic, cu excepția faptului că a trăit spre sfârşitul Epocii Elenistice, fiind cu o generație mai tânăr decât Aristotel, dar contemporan cu Arhimede. După toate probabilitățile, a urmat cursurile Academiei înființate de Platon cu un secol mai înainte, devenită cea mai importantă şcoală de matematică a epocii. „Elementele”, alcătuite din 13 cărți, conțin o sinteză a muncii înaintaşilor, cu referiri speciale la teoremele lui Pitagora şi Eudoxos. Într-un stil admirabil de concis, primele şase cărți stabilesc teoremele geometriei plane. Însemnătatea geometriei lui Euclid pentru lumea fizică, aşa cum a rezultat din evoluția culturii occidentale, este extraordinară şi incalculabilă. Incontestabil, reprezintă fundamentul ingineriei şi proiectelor din Occident - să ne gândim la toate construcțiile monumentale ridicate până în zilele noastre. De asemenea, ea stă la baza ipotezelor fundamentale ale fizicii: de pildă, aceea că linia dreaptă este cel mai scurt drum între două puncte. Euclid a murit în jurul anului 270 î.Hr. Dintr-o descriere a personalității lui care ne-a parvenit peste secole reiese că era un om corect, modest şi un savant riguros. Dar nenumăratele legiuni de copii obligați să se lupte cu teoremele lui Euclid l-au văzut cu alți ochi, iar unii dintre ei s-au răzbunat.

FIZICA – LUPA O lupă este un instrument optic format dintr-o lentilă convergentă sau dintr-un ansamblu convergent de lentile, fixate într-o montură, care, aşezat în fața unui obiect, dă o imagine mărită a acestuia, permițând examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni. O lupă uzuală are o distanță focală de circa 25 cm, corespunzând unei puteri optice de 4 dioptrii. Grosismentul (mărirea aparentă a dimensiunilor unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice) unei astfel de lupe este de "2×". Grosismentul unei lupe de ceasornicar sau de bijutier ajunge până la valoarea de "10×". 28

La formarea imaginii prin lupă a obiectului vizionat, acesta trebuie poziționat între centrul optic și focarul obiect. Prima intenție de mărire a unui obiect a apărut acum aproape 2000 de ani în urmă . Vechile documente grecești și romane descriu cum un vas de sticlă umplut cu apa poate fi folosit pentru a mări obiecte. O lentilă simplă, cu distanța focală mică, folosită ca lupă, este afectată puternic de aberații (de sfericitate, cromatice, etc.), care limitează puterea ei și reduc mult din calitățile imaginii. De aceea lupele cu convergență mare sunt de fapt sisteme de lentile fixate într-o montură metalică, corectate pentru majoritatea aberațiilor.

Chimie – cuprul si soda CUPRUL (numit şi aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu şi numărul atomic 29. Cuprul este un metal de culoare roşcată, foarte bun conducător de electricitate (locul II) şi căldură. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantități mici din el apar în unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau (fero-sulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) şi malachitul și azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz şi apă, a materialelor pentru acoperişuri, a ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la boilere şi alte dispozitive ce implică transferul de căldură, sau folie de cupru (simplu strat) sau două (dublu strat). Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (după insula Cipru). Carbonatul de sodiu (Na2CO3), cunoscut şi sub denumirea de sodă sau sodă de rufe, este sarea de sodiu a acidului carbonic. Forma anhidră are un puternic caracter higroscopic, motiv pentru care, în natură, carbonatul de sodiu se găseşte cel mai frecvent sub formă de hidraţi, ca, de exemplu: heptahidratul cristalin care, prin fenomenul de eflorescență, pierde din apa de cristalizare, transformându-se într-o pulbere albă; monohidratul, cu puternic gust alcalin. În trecut se obținea prin extracție din cenuşa unor plante cu conținut bogat în sodă. În prezent poate fi produsă sintetic, în cantităţi mari, din sarea de bucătărie, prin procedeul Solvay. Ca sare a unui acid slab, are o reacţie intensă efervescentă (cu formare de bioxid de carbon) cu acizii tari. In aer absoarbe apa (este higroscop) şi bioxidul de carbon. 29

Este cunoscută şi utilizată din timpul Egiptului antic fiind folosită la prepararea mumiilor, ca şi mai târziu la fabricarea sticlei. Azi este foarte mult utilizata în industrie, de exemplu în anul 1997 au fost produse 39 milioane tone de sodă pe glob. Soda este utilizată în: industria sticlei, industria chimică, industria producerii detergenților şi dezinfectanților, industria metalurgică, industria hârtiei.

Biologie – garoafele si balenele Originară din Eurasia, garoafa este o plantă perenă care înflorește pe tot parcursul anului. Cultura garoafelor se menține de la unu până la doi ani. O plantă este capabilă să producă de la 10-20 de flori pe an. Garoafele se înmultesc prin seminte sau prin butași. Semănatul se poate realiza în lunile decembrie și februarie în funcție de condițiile atmosferice. Dacă cultivarea garoafelor se va întârzia atunci și înflorirea acestora va fi întârziată. Garoafele înfloresc la aproximativ cinci luni după ce a fost pusă sămânța în pământ sau a fost plantat butașul. Garoafa este iubitoare de lumină și îi sunt favorabile zilele lungi. Garoafele pot avea înăltimea de 45-60 cm și diametrul florii de 38-45 mm. Perioada de înflorire este primăvara târziu-vara. Au frunzele ascuțite, lanceolate, de culoare gri-verziu, așezate de-a lungul tulpinii și care se întorc ușor spre în afară. Florile pot fi parfumate, simple sau duble, de mai multe culori. Există mulți hibrizi care nu au parfum, dar au o varietate mare de culori. Sunt plante perfecte pentru grădină, dar și ca flori tăiate. Dacă sunt îngrijite corespunzător rezistă în glastre chiar și o lună. Sunt importante flori comerciale, chiar dacă începând din anii 90 au pierdut teren în fața altor flori. Balenele aparțin ordinului cetaceelor, care sunt mamifere marine, cu sânge cald. Spre deosebire de mamiferele terestre, balenele s-au adaptat mediului acvatic. Astfel, pentru a nu pierde foarte multă căldură în apa rece, ele și-au mărit dimensiunile și și-au dezvoltat un strat protector de grăsime, care poate avea până la 50 cm grosime. În ciuda dimensiunilor mari, balenele nu consumă multă hrană, datorită economiei de energie. Se hrănesc cu plancton, krili și pești. Pentru a se putea hrăni cu plancton, balenele au fost înzestrate în cursul evoluției cu niște formațiuni numite fanoane. Acestea se termină cu niște prelungiri în formă de perie, care au rol de sită. Din tonele de apă introduse în gură, ele rețin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele planșeului bucal, nu dinții. 30

Balenele nasc o data la 2-3 ani. În timpul nașterii, balena mamă este înconjurată de câteva „moașe“, care vor ajuta nou-născutul sa se mențină la suprafață pentru a respira. Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pământ, una dintre ele, balena albastră, fiind chiar cel mai mare animal al tuturor vremurilor. Sunt animale blânde, inteligente, au în medie 26 de metri și o greutate corporală de 150 de tone. Alte specii de balene sunt: balena gri, balena cu cocoașă, balena arctică, ș.a.

Istorie – Troia Troia este un oraş legendar, locul unde s-a desfăşurat Războiul Troian, aşa cum este descris în Ciclul războaielor troiene, în special în Iliada, unul dintre cele două poeme epice atribuite lui Homer. Astăzi, este numele unui sit arheologic, localizarea tradițională a Troiei homerice, la Hisarlîk în Anatolia, aproape de coastă, în nordvestul Turciei, la sud-vest de strâmtoarea Dardanele. În anii 1870 arheologul german Heinrich Schliemann a făcut săpături în zonă. Alte cercetări au adus la iveală existența a mai multe oraşe, construite succesiv unul peste altul. Povestea troienilor îşi are originea în mituri şi legende. Troia este prezentată în legende ca făcând parte din cultura greacă de oraşestate. Ea era renumită pentru bogățiile sale, obținute de pe urma comerțului maritim cu occidentul şi orientul, pentru hainele luxoase, producția de fier şi zidurile defensive masive. Familia regală troiană îi are la origine pe Electra şi Zeus, părinții lui Dardanus. Dardanus, fondatorul legendar al Troiei, care, în conformitate cu miturile greceşti era originar din Arcadia, însă în conformitate cu tradițiile romane provenea din Italia, a ajuns în Asia Mică din insula Samothrace, unde l-a întâlnit pe Teucrus. Dardanus sa căsătorit cu una din fiicele lui Teucrus, şi a fondat Dardania. Cu o generație înainte de Războiul Troian, Heracles a cucerit Troia şi l-a ucis pe Laomedon şi pe fiii săi, cu excepția tânărului Priam. Priam a devenit mai târziu rege. În timpul domniei sale, grecii micenieni au invadat şi au cucerit Troia în timpul Războiului Troian. Conform legendei, cauza războiului a fost răpirea frumoasei regine spartane Elena de către printul troian Paris. După 10 ani de asediu, un mijloc ingenios folosit de greci, pentru a pătrunde în cetatea Troiei și de a o cucerii, este oferirea în dar a unui cal uriaș, din lemn, în interiorul căruia se ascundeau soldați greci, celebrul Cal troian. Printre cei mai cunoscuţi troieni se numără: Dardanus (fondatorul Troiei), Laomedon, Ganimede, Priam, Paris, Hector, Teucrus, Antigona, Memnon si Aeneas. 31

GEOGRAFIE – HIMALAYA Himalaya este cel mai înalt sistem muntos de pe Pământ, situat în Asia Centrală între câmpia Indo-Gangetică (la sud) şi Podişul Tibet (la nord). Sunt munţi tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții sudici sunt alcătuiți din conglomerate şi gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granite, şisturi cristaline şi filite. Sunt munții cei mai înalți din lume prin vârful Everest. Au luat naştere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu placa asiatică a podişului Tibet, fiind munți de încrețire şi prin suprafața şi înălțimea lor mare, fiind acoperiți tot timpul anului cu zăpadă. Formarea acestor munți a fost în perioada terţiară în urmă cu milioane de ani. S-a constatat că şi-n în zilele noastre munții se ridică, cu toate că suferă o eroziune intensă. Aici se întâlnesc munţi de peste 8000 m înălțime ca: Everest (8.848 m), K2 (8.611 m), Kangchenjunga (8.586 m), Makalu (8.462 m), Lhotse (8.516 m), Cho Oyu (8.201 m), Manaslu (8.156 m), Dhaulagiri (8.167 m), Nanga Parbat (8.125 m), Annapurna (8.091 m). Himalaya, partea muntoasă şi de podiş, este regiunea de unde izvorăsc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca: Huang He (Fluviul Galben), Yang Tse (Fluviul Albastru), Irrawaddy, Mekong, Indus, Gange și Brahmaputra.

ASTRONOMIE – METEORITII Meteoriţii sunt bucăţi de diverse dimensiuni de fier şi rocă rezultate în urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea, ei sau putut forma şi în urma dezintegrării cometelor în fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numeşte meteor. Mare parte din cei 22.000 de meteoriți găsiți pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare ca provin de pe Lună, şi numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete. Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiți meteoriți sunt cele deschise, cum sunt câmpurile de gheață şi deşerturile, unde nu au fost îngropați de sedimente sau roci, acoperiți de vegetație sau îngropați sub construcții. 32

Mulți meteoriți cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei. Există însă şi cazuri în care meteoriți mari şi chiar gigantici au lovit serios Pământul. Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci acum 100 de ani, în Siberia centrală - în taiga. Explozia a doborât copaci numeroşi, distrugând păduri cu o suprafață de circa 2.000 km2. Evenimentul Tunguska nu este încă elucidat, de exemplu încă nu s-au găsit resturi din meteorit, şi nici urmele unui crater. Din fericire zona este aproape pustie, dar o asemenea explozie ar putea distruge în întregime chiar şi un oraş de mărimea Bucureştiului. Actualmente este cercetat micul lac Ceco din apropierea epicentrului exploziei, care ar putea să fi luat naştere chiar în craterul căutat.

ED. TEHNOLOGICA – ENERGII ALTERNATIVE 1. Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă, generată din puterea vântului. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică. Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea țărilor, producția energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele țări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%). Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani. Se crede că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai multă energie decât este consumată acum. 2. Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care este direct produsă prin lumina şi radiaţia solară. Aceasta poate fi folosită să: genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice); genereze electricitate prin centrale electrice termale; genereze electricitate prin turnuri solare; încălzească blocuri, direct; încălzească blocuri, prin pompe de căldură; încălzească blocuri, prin cuptoare solare. Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice. * Instalaţiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporție de circa 75% pe an. * Instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică gratis (cu lumina soarelui). 33

SPORT – PATINAJUL ARTISTIC Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de piruete şi acrobaţii pe o suprafaţă acoperită de gheaţă. Competițiile sunt atât individuale cât şi pe perechi. Aspecte din istoria patinajului: # Primele patine sunt construite din os de animal legate de picior cu piele de animal. # În secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul. # În secolul XVI olandezii au adus îmbunătățiri patinelor adăugând şi metalul. # 1882: La Viena, norvegianul Axel Paulsen a inventat săritura Axel (cu o rotație şi jumătate). # 1892: S-a înființat Federația Internațională de Patinaj # 1904: La Melbourne, Australia se deschide primul patinoar. # 1904: Femeile participă la competiții individuale la Davos, Elveția. # 1908: Patinajul se află în rândul sporturilor olimpice de vară. # 1909: La Stockholm, suedezul Ulrich Salchow inventează saltul care îi poartă numele. # 1910: La Berlin, germanul Werner Rittberger inventează saltul care îi poartă numele. # 1913: La Engelman, austriacul Alois Lutz inventează saltul care îi poartă numele. # La J.O. de la Chamonix din 1924, patinajul devine sport olimpic de iarnă, cu probe individuale masculine şi feminine şi proba de perechi. Dansul pe gheață a fost adăugat în rândul probelor olimpice în 1976, la Innsbruck. Probele patinajului artistic sunt în număr de patru: * probele individuale, masculin şi feminin * proba de perechi * proba de dans Probele individuale, masculine şi feminine Concurenții sunt notați după două programe separate: programul scurt şi programul liber. Proba de perechi În proba de perechi este esențială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate. Proba de dans Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheață, importante sunt ritmul, interpretarea muzicii şi precizia paşilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluției. În România, patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele Naționale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul Floreasca. 34

SANATATE – EXCESUL DE SARE, ZAHAR SI GRASIMI 1. Excesul de sare este responsabil de cat mai multe decese in fiecare an. Principalul vinovat se pare ca este nu numai consumul exagerat al sării pe care o folosește fiecare in bucătărie atunci când gătește, dar si industria alimentara care pune prea multa sare in mâncărurile semipreparate si alte produse. In mod cert, sarea este cunoscuta ca un factor de risc la hipertensivi, dar se afla si la originea a numeroase probleme de sănătate, in special la nou-născuți, persoane vârstnice sau la supraponderali. Deși dezbaterile asupra efectelor negative ale excesului de sare in alimentație sunt departe de a fi soluționate, se știe clar ca este necesar sa diminuăm consumul de sare. Aceasta deoarece sarea contribuie la creșterea tensiunii arteriale la unele persoane: atât la cei care suferă deja de aceasta afecțiune, cat si la cei predispuși. Sarea este implicata si in aparitia altor boli cardiovasculare si a osteoporozei. Carenta sodată se manifesta prin pierderi de cunoștință, crampe musculare, insomnie si deshidratare. Anumite boli, in special cele renale, antrenează un dezechilibru al sodiului in sânge si grave tulburări metabolice. 2. Excesul de zahăr va poate îmbătrâni si va poate scurta viața, potrivit unor noi studii pe animale. In cadrul unei serii recente de experimente, sa descoperit ca șobolanii cărora li s-a permis sa mănânce atâta zahar tos cat au vrut au înregistrat decese timpurii. Șobolanii cărora li s-a permis doar 60% au trăit cu 35% mai mult decât cei care nu au avut restricții. O explicație poate fi aceea ca șobolanii care au trăit mai mult au mâncat mult mai puține calorii; reducerea caloriilor este cu sigurantă o metoda de a prelungi supravietuirea la animale, dar asta nu a fost tot. Zahărul a avut un potențial letal mai mare, raportat la același nivel caloric, decât carbohidrații de amidon, așa cum se găsesc aceasta in pâine si cereale, au depășit cu 20% durata de viață a celor care au consumat zahar in exces. Cercetătorii au tras concluzia ca excesul de zahar da naștere in cele din urma unor substante chimice bogate in radicali liberi care dau peste cap proteinele si accelerează procesul de îmbătrânire, conducând la boli si moarte prematură. Cercetătorii spun ca aceleași modificări biochimice dăunătoare suferite de animalele de laborator au loc si in cazul oamenilor. 3. Excesul de grăsimi este prima şi cea mai gravă greşeală de alimentație. Excesul de grăsimi, mai ales de grăsimi saturate şi colesterol, este un factor major în creşterea riscului faţă de bolile de inimă şi ale vaselor de sânge şi este asociat cu multiple forme de cancer. Colesterolul şi grăsimile saturate provin din alimente de origine animală: slănină, untură, unt, ouă, lapte, smântână, brânzeturi. Viscerele, carnea grasă, ouăle, conțin cantități de colesterol care trec cu mult peste cele mai rezonabile limite admisibile. Alimentația sănătoasă impune reducerea cantității de grăsimi şi asigurarea nevoilor, preferențial din surse vegetale: uleiuri vegetale, nuci şi semințe oleaginoase. Oricum, proporția de calorii obținute din grăsimi nu trebuie să depăşească 30% din totalul caloriilor pe zi.

35

Rubrică realizată de colectivul redacțional folosind informații de pe site-urile: www.wikipedia.org, www.clopotel.ro, www.romanianvoice.com, www.profamilia.ro, www.sanatatea.com, www.referat.ro, www.sfatulmedicului.ro

ISTAORIA SATULUI VISINA DE LA PASAPASA-CÂS CÂSLA LA VISINA Continuare din nr.9 În anii comunismului (1968) denumirea localității s-a schimbat în Vișina, probabil datorită faptului că în sat sunt mulți vișini. Astăzi, în Vișina locuitorii se ocupă tot cu agricultura și creșterea animalelor, dar mulți tineri merg în alte orașe, la serviciu, sau chiar în alte țări. Căminul a fost construit în anii 58-60 și renovat în 2000. După 1990 s-a modernizat biserica și școala. În curtea școlii s-a construit o troiță, încă neterminată. În 2008 s-a reparat șoseaua principală și s-a pus borduri și trotuare. Casele oamenilor s-au modernizat. De sărbători copiii încă merg cu colindul. Femeile se mai îmbracă bulgărește de sărbătorile de iarnă și de Babânden (Ziua Babei), sărbătoare bulgărească pe care femeile o mai țin. La casa lui Constantin Paraschiva (61 ani) s-a deschis un muzeu de artă populară. În raza satului își desfășoară activitatea 5 magazine mixte, o agenție poștală și o frizerie. Biserica a fost renovată și împodobită cu mobilier nou, icoane și cărți de slujbă, în timpul preotului Friptu-Stănescu Antonel. Copiii satului merg la Școala cu clasele I-IV și Grădinița Vișina. Îi îndrumă pe aripile cărților doamnele învățătoare Feodot Svetlana și Cernadârcă Claudia, iar cei mici sunt îndrumați de educatoarea Petcu Viviana-Arabela. Un moment deosebit a fost în vara lui 2008, când am fost vizitați de o comisie de muzeologi și oameni de cultură bulgari, din Dobrici. Aceștia au fost încântați că noi mai păstrăm portul bulgăresc și alte obiecte tradiționale. Din referatul „De la Pașa-Câsla la Vișina”, al elevei Friptu-Stănescu Teodora, clasa a IV-a, sub îndrumarea doamnei învățătoare Feodot Svetlana.

Biserica și clopotnița bisericii Vișina Babânden 2007

Muzeul popular de la Constantin Paraschiva 36

MULTICULTURALITATE ARTICOLE IN LIMBILE FRANCEZA, FRANCEZA, ENGLEZA SI MATERNAMATERNA-RUSA LIMBA FRANCEZA – LANGUAGE FRANCAIS LE LOUVRE

LE ROSSIGNOL Te voir quand il fait nuit, Ton chant beau dans le bois Je voudrais chanter comme toi Mais, je suis une fille Et toi un oiseau, Ton gosier un trésor. Je t’aime, mon rossignol. MOCANU ALINA – VIII B HERCULANA « Craindre », je n’ai plus rien Parce que j’ai ma petite chienne Elle est comme une vraie filleBelle, coquette et très gentille. Herculana est son nom Et elle aime courir en dôme. Ses amis l’éloge lui font, Mais elle est en autre monde.

Le musée du Louvre est le plus grand musée parisien par sa surface et l’un des plus importants du monde. Musée depuis le 27 février 1793, le Louvre comprenait jusqu’à tout dernièrement 35 000 m² de surface d’exposition. Les derniers travaux déjà achevés ou encore en cours, le feront atteindre les 60 000 m². A l’entrée principale du musée s’élève actuellement une pyramide constituée de 612 losanges de verre. Le Louvre est un musée complet qui regroupe des collections de sculptures antiques, égyptiennes, grecques, romaines, étrusques et plus modernes, mais surtout des peintures de tous âges et de tous pays. Parmi les pièces les plus célèbres du musée se trouvent le Code d’Hammourabi, la Vénus de Milo, la Joconde de Leonard de Vinci et La Liberté guidant le peuple d’Eugène Delacroix. Les espaces d’accueil du Louvre sont vastes. Pendant la visite on peut se reposer, prendre un café à la cafétéria. Les galeries d’exposition du musée sont réparties par pavillons. Dans chaque salle, on peut admirer des tableaux accrochés aux cimaises ou des statues sur des socles. Naturellement, les ouvres d’une grande valeur sont entourées de cordons de protection. Le Louvre est le musée le plus visité au monde. VOICILA ALINA-VIII A&VIDINEI GEORGE-VIII A

C’est ma préférée chienne Je l’aime et c’est certain. FEODOT OTILIA – VIII B

37

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VIII B, Mocanu Alina-VIII B, Vidinei George-VIII A și Voicilă Alina-VIII A, cu sprijinul d-nei profesoare de lb. franceză Onofrei Mariana

LIMBA ENGLEZA – ENGLISH LANGUAGE TIME OFF

IN THE GARDEN In the garden are Cows and ducks; In the garden are Sheep and green grass. We see in the garden Children and my father, My sister and my mother Plant flowers in the garden. ZAIT ALEXANDRA - IV

In Sunday evenings, like usually, I stay at home, watching TV or doing my homework. It isn’t a very agitated life. But today I received a phone call from Nicole. She invited me at her birthday party. I haven’t been at a birthday party since last year, so I accepted with joy. First of all, I went to buy a present for her and some accessories for me, to look very beautiful and trendy. I chose my cute red dress and, with Aly, who was invited too, I went to Nicole. I go almost everywhere with Aly, because she is my best friend. Nicole was very glad to see us and she found my present very interesting – a make-up case always helps you to look and feel pretty. The party was very beautiful. The food was delicious, especially that fancy cake, and the music was inviting you to dance. There were a lot of people and we played funny games like “The Mimicry” or “The kissing game”. I think it was the most successful party and I really enjoy it. I felt very well and I also made a lot of new friends. That party banished all the weariness and monotony from my life, even for a day. Usually I like to stay at home and study, but sometimes we need to do something different, and that party was very welcome. VASILE EMILIA – VIII B

A SNOWMAN IN MY DREAM

- I go to skate. Do you want to skate? - Yes, of course. But … - But what? - I’m naked. Do you want to dress me up? - Sure. … After five minutes … - Don’t move, Snow! Err…and the scarf. Are you ready?

- Hallo! - Hallo! What is your name? - My name is Silver Snow. - My name is Alexandra. - Ho do you do! - Ho do you do! - Err… 38

- Yes. Let’s go to the skating-rink! - Sure. Snow and I ride the sledge, skate and fight with snowballs … … Later … - Get up, Alexandra! Alexandra! Get up, lazy girl! - Where is Snow? - Who is Snow? - It is “A snowman in my dream”. ZAIT ALEXANDRA - IV MY FREE TIME In my free time I prefer to stay at home than to go out, watching TV, playing at my computer or reading a book or a magazine. When I go out I usually ride the bike with my friends or play basketball, or football with them. Rarely I go at my friends houses and play some videogames together. Usually, when I go to play football I wear larger and more elastic clothes, so I can move freely. In all other situations I wear casual clothes that I like and feel comfortable in. The last “party” I was, it was the Christmas party, held at my school, just before the Christmas holiday. I remember that while all the girls were dancing and singing, all the boys were in the back of the classroom, playing poker and blackjack. I know that we drank all the juice and ate all the sweets and, just before the girls realizing that all the food and drink were gone, we left. POPOV CRISTIAN – VIII B Rubrică realizată de: Popov Cristian – VIII B, Vasile Emilia-VIII B și Zaiț Alexandra-IV, cu sprijinul profesorului de lb. engleză Stoenică Vasile-Marcel.

LIMBA RUSA - Русский язык РАЖЕСТВО ХРИСТОВО Я была рада кагда мы хадили христославить патаму што эты великий праздник для нас всех русских-липовань. Но мне пондравилыся што мы ходили по каждом домах где быди пригдашоныи и пели ми “Христос Раждается”, и они были очени рада што мы прешли кним и проздравили их семои праздником. ИСАКОВ АНДРЕЕА – VIII Б 39

КРЕЩЕНИЕ Гаспода Бога и Спаса нашего Исуса Христа 19 января Богоявление-великий двунадесятый праздник, называется также: Крещение, Водокрещами, Иорданью. Он напоминает о поворотном моменте в земной жизни Исуса Христа-крещения в водах Иордана. При этом событии быдо явление всех трёх пиц Божества: Отца - в виде голоса с неба, Светого Духа - в виде голубя и Сына - в виде крестящегося Отца. Крещение-день святочных паданий; об этом читаем в балладе “Светлана” русского поетаромаитика В.А. Жуковского: Русских-липован колядки “На поле, поле”

Раз в крещенский вечерок Девушки гадали: За ворота башмачок сняв с ноди, бросали; Снег пололи; под окном Слушали; кормили Счётным курицу зерном; Ярый воск топили; В чашу с чистою водой, Серьги изумрудны; Расстилали белый плат и над чашей пели влад Песенки под блюдны. Aвтор - религия учитель ЗАИЦ ПАУЛА

40

Rubrică realizată de prof. religie rit vechi Zaiț Paula și eleva Isacov Andreea-VIII B

TIMP DE PAUZA BANCURI

Ora de dictare în clasa a IV-a. Mircea îi șoptește colegului: - Nu crezi că ar fi cazul să mai punem și vreo virgulă!?!

- Grozav! Aș vrea să zbor pe Lună în timpul tezelor! - De ce? - Acolo orice materie este de 6 ori mai ușoară.

Profesorul: De ce mai întâi vedem fulgerul, apoi auzim tunetul? Elevul: Pentru că ochii se găsesc înaintea urechilor.

- Cred că notele pe care mi le-ai adus cer o bătaie zdravănă, zice tatăl către fiu. - Nu te sfătuiesc s-o faci, tăticule, profesorul nostru de matematică e campion la karate.

Profesorul se străduiește să lămurească elevilor proverbul „Drumul cel mai scurt e și cel mai bun”. - Tata zice că nu-i așa! spune un elev. - Și ce meserie are tatăl tău? - Șofer de taxi!

Toți elevii scriu cu asiduitate la lucrarea „Ce aș face dacă aș fi patron?”. Unul singur stă cu mâinile la piept și meditează. - Marinescule, tu nu scrii? - Nu, domnule profesor, aștept să-mi vină secretara.

- Fi – fi – fiți bun, u – u – unde se află – ă – ă – ă ș - ș - școala de – de – de bâl – bâl – bâl bâlbâiți? - La ce vă mai trebuie? Observ că vă bâlbâiți foarte bine.

TOPURI, TOPURI

TOP ECHIPE DE FOTBAL 1. Steaua București – 70 2. Dinamo București – 10 3. Rapid București, Razim Jurilovca, Manchester United, FC Barcelona – 3 4. CFR Cluj – 2 5. AC Milan -1

41

TOP PERSONALITĂȚI/VEDETE 1. Robert Pattinson – 9 2. Britney Spears, Jim Carrey – 5 3. Rihanna, Enrique Iglesias – 4 4. Adela Popescu, Rafael Nadal – 3 5. Jessica Alba, Christiano Ronaldo, Mirel Rădoi, Bruce Lee - 2 Rubrică realizată de: Cernadârcă Daniela-V, Halca Ana-V, Popovici Cristian-V, Lebit Camelia-VI A, Căprescu Georgiana-VI A, Chiriță Carmen-VII, Condrat Andrei-VII, Periț Anca-VIII A, Mocanu Alina-VIII B

TOP CĂRȚI 1. Amintiri din copilărie (Ion Creangă) – 15 2. Twilight (Stephanie Meyer) – 10 3. Poezii (Mihai Eminescu) – 7 4. Singur pe lume (Hector Malot), Basme (Petre Ispirescu), Enigma Otiliei (George Călinescu), Teatru (I.L. Caragiale), 20000 de leghe sub mări (Jules Verne) – 3 5. Legende populare (Alexandru Mitru), Legendele Olimpului (Alexandru Mitru), Din lumea celor care nu cuvântă (Emil Gârleanu), Baltagul (Mihail Sadoveanu), Cocoșatul de la Notre Dame (Victor Hugo), Crăiasa Zăpezii (H.C. Andersen), Când stăpânul nu-i acasă (Emil Gârleanu), Pe aripile vântului (Margaret Mitchel) -2

POVESTEA DE FINAL – CALATORIE IN MOLDOVA Unul dintre lucrurile frumoase care mi s-au întâmplat în ultima vreme a fost vizita mea in Moldova şi, în special în capitala Moldovei şi capitala culturală a României, oraşul Iaşi. Unul dintre cel mai frumoase oraşe vizitate de mine. Despre această vizită și despre cum am găsit oraşul în vizita mea aș vrea să vă spun câteva lucruri dacă aveți răbdare şi vă aşezați puțin pe un scaun ca să vă odihniți după o zi de muncă. Plecarea mea la Iaşi se datorează Comunității ruşilor-lipoveni din România, care au organizat la Iaşi, în luna octombrie o acțiune dedicată împlinirii a 130 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România ( România independentă trebuie sa precizam ) și Rusia, deci a fost o dezbatere cu caracter istoric. Până să ajung in Iaşi am plecat din Brăila pe drumul spre dulcele târg al ieşilor, pe drumul din apropiere de Prut, ceea ce a fost o premieră pentru mine. Un drum interesant prin desele urcări şi coborâri prin satele pe care nu le mai văzusem niciodată. O lume care mi sa părut că a rămas neschimbată de multe secole. Un lucru nu mi-a plăcut pe acest drum. Desele maşini de poliție de frontieră , asta la granița cu o țară care are multe in comun cu România. Și atunci a început să treacă prin fața ochilor mei un vis pe care îl doresc cât mai repede împlinit - şi anume dispariția granițelor între România și Republica Moldova, aşa cum este firesc. (va urma) A consemnat – prof. istorie Șapcă Valentin COLECTIVUL REDACȚIONAL: • CADRE DIDACTICE: Condrat Florentina, Feodot Svetlana, Ivan Mirela, Ivanov Victorița, Leah-Eric Ana, Macar Ana, Nicanov Glafira, Onofrei Mariana, Petcu Valerica, Stoenică Vasile, Șapcă Valentin, Vasiloancă Mihai, Zaiț Paula. • ELEVI: Zaiț Alexandra-IV; Chiriță Georgiana-V, Malai Dina-V, Petrică Mădălina-V, Meahcai Paula-V, Condrat Eva-V, Halca Ana-V, Popovici Cristian-V, Cernadârcă Daniela-V, Petro Cristina-V; Alistarh Oxana-VI A, Foma Daniela-VI A, Varona Daniela-VI A, Căprescu Georgiana-VI A, Lebit Camelia-VI A, Voinea Eliza-VI A; Eftei Antonina-VI B, Trifonov Cristina-VI B, Procop Izabela-VI B; Condrat Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, Chiriță Carmen-VII, Buric Emanuel-VII; Ghincu Mădălina-VIII A, Voicilă Alina-VIII A, Periț Anca-VIII A, Vidinei George-VIII A, Clim Alexandra-VIII A; Vasile EmiliaVIII B, Eftei Iulia-VIII B, Feodot Otilia-VIII B, Mocanu Alina-VIII B, Isacov Andreea-VIII B, Popov Cristian-VIII B . • COORDONATOR ȘI TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Stoenică Vasile-Marcel

42

DRAGOBETE ȘI MĂRȚIȘOR FERICIT !