Univers Scolar 9

REVISTA ȘCOLII DE ARTE ȘI MESERII JURILOVCA – NR. 9 – TOAMNA 2008 DUPĂ DUP O PAUZĂ, PAUZ ÎN CARE REVISTA NOASTRĂ NOASTR NU A APĂRUT AP RUT, RUT REVENIM CU UN NUMĂR NUM R DEDICAT TOAMNEI, TOAMNEI HRAMULUI BISERICII DIN JURILOVCA – ACOPERĂMÂNTUL ACOPER MÂNTUL MAICII DOMNULUI - ȘII CU MULTE ALTE SUBIECTE INTERESANTE INTERESANTE. NTE..

DIN SUMAR: EDITORIALUL NUMĂRULUI : TELEVIZORUL – PRIETEN SAU DUSMAN? INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARĂ DE FIZICĂ-CHIMIE – CHIRU IULIA ÎN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE 2008-2009 CREEZ DECI EXIST! – DIN REALIZĂRILE ELEVILOR

Покров Пресвятой

SUBIECTUL NUMĂRULUI – MUZICA ÎN VIATA NOASTRĂ

Богородицы

CALEIDOSCOP SCOLAR MULTICULTURALITATE – ARTICOLE ÎN LIMBA RUSĂ, FRANCEZĂ SI ENGLEZĂ IMAGINI DIN ISTORIA STAROVERILOR ISTORIA SATULUI VISINA TIMP DE PAUZĂ – TOPURI, GLUME, PERLE De ziua satului

POVESTEA DE FINAL – ZIUA SATULUI -1-

EDITORIALUL NUMARULUI TELEVIZORUL - PRIETEN SAU DUSMAN ? „ Mulți copii se uită la televizor zi și noapte, uitând să-și facă temele pentru școală. Ei nu procedează bine, pentru că dacă te uiți prea mult la televizor îți poți strica vederea, din cauza oboselii sau a culorilor prea stridente. Prin asta am realizat că televizorul ne este dușman. Însă el ne poate fi și prieten dacă ne uităm la emisiuni educative, cel mult o oră. Așa că dragi copii și părinți vă sfătuiesc să nu stați prea mult la televizor!” PETRO CRISTINA – V „ Din punctul meu de vedere televizorul poate fi considerat un prieten dar și un dușman al copiilor. Televizorul poate dezlega unele taine, ajutându-ne să culegem mai multe informații despre diferite lucruri. În același timp, acesta poate fi considerat și periculos pentru copiii care pierd mult timp la desene sau alte diferite emisiuni. În ultimul timp, la televizor, se arată tot mai multe emisiuni și știri în care este prezentă violența și care influențează în mod negativ comportamentul și modul de gândire al copiilor.” VOICILĂ ALINA – VIII A „ Deși știu că este dăunător trebuie să recunosc că mă uit des la televizor. Este dăunător în mai multe privințe: 1. Privitul un timp prea îndelungat strică ochii; 2. Fură din timpul acordat școlii. Cu toate că majoritatea știu asta nu sunt dispuși să renunțe. Mulți părinți le impun copiilor să nu mai vizioneze programele TV, dar nu cred că aceștia iau în serios asta. Unii poate chiar se uită pe ascuns. Într-adevăr sunt și programe educative, dar foarte puține.” VOINEA ELIZA – VI A „ PRO – Vizionatul unor filme sau documentare la TV poate fi benefic deoarece poți viziona acțiunea petrecută, atunci când ai citit o carte înainte, fiind mai ușor să înțelegi anumite idei. Documentarele te pot ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă în lumea înconjurătoare. CONTRA – Nu este bine să petrecem tot timpul la televizor. S-ar putea să devenim dependenți. Noi elevii, dacă de mici ne-am învățat cu televizorul, nu vom mai avea timp pentru a învăța. Nu este bine să stăm peste o anumită oră la televizor deoarece sunt unele programe nerecomandate pentru noi.” LEONTE IOANA - VII

-2-

„ De când s-a inventat televizorul acesta a fost folosit ca sursă de informații sau pentru divertisment. Cu trecerea timpului acesta a evoluat, apărând diverse firme care se întrec între ele. În ziua de astăzi, posturile de televiziune s-au înmulțit și, odată cu ele, au apărut nenumărate emisiuni și filme pentru televiziune. Toate aceste lucruri au atras oamenii dând dependență și ducând la vizionare în exces. Din această cauză au apărut numeroase dezavantaje. Acestea fiind spuse, totuși putem considera televizorul și un bun prieten. Timpul liber îl putem acoperi uitându-ne la emisiunile și filmele preferate, urmărind știrile aflăm tot ce se întâmplă în toate colțurile lumii sau putem afla alte sugestii, opinii și idei, pe diferite teme, toate acestea fără a exagera cu uitatul la televizor.” MOCANU ALINA – VIII A „ Oamenii cred că televizorul ne ajută să ne dezvoltăm memoria, gândirea și altele. Dar, de fapt, televizorul este cel mai aspru dușman al nostru. Majoritatea oamenilor petrec foarte mult timp în fața acestuia, pe când, ar trebui maxim 2 ore. Copiii care nu se uită la televizor sunt considerați tovarăși mai buni de joacă, pe când, ceilalți încep să devină obezi, plictisiți și apar multe boli grave, de care nu se poate scăpa atât de ușor. Decât să ne îmbolnăvim mai bine ieșim afară și respirăm aerul proaspăt. În prezent au apărut televizoarele cu plasmă, despre care se zice că nu ne dăunează cu nimic, dar eu cred că fie cu plasmă, fie fără, televizorul tot rămâne cel mai aprig dușman al nostru.” PETRICĂ MĂDĂLINA – V „ Televizorul ne este prieten deoarece ne dă informații despre vreme sau știri, ce se mai întâmplă prin lume. Când ne plictisim ne uităm la un film bun. Televizorul este prieten pentru toate vârstele. Ne poate fi și dușman dacă stăm prea aproape de el și ne stricăm ochii. Pentru copii este dușmanul principal. Ei pot învăța mișcări periculoase și, încercându-le se pot răni sau îi pot răni pe alții.” PROCOP IZABELA – VI B

-3-

PROFIL - INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE CHIMIE REPORTERUL: Bună ziua și bun venit la Ș.A.M. Jurilovca! V-aș ruga să vă prezentați personal și profesional. D-NA PROFESOARĂ: Mă numesc Chiru Iulia și sunt profesoară de fizică-chimie din anul 2002, an în care am absolvit Facultatea de Științe, din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, din Galați, Specializarea Fizică-Chimie. REPORTERUL: Suntem onorați că sunteți profesoara noastră de chimie. De ce ați ales această școală? D-NA PROFESOARĂ: Pot spune mai mult că școala m-a ales pe mine. M-am mutat de curând în zonă, despre care nu știam aproape nimic pânăn luna martie a acestui an. Însă sunt convinsă că alegerea nu este întâmplătoare. REPORTERUL: Care este părerea dumneavoastră despre cadrele didactice? Dar despre elevii școlii noastre? D-NA PROFESOARĂ: Am descoperit un colectiv de cadre didactice care pun foarte mult suflet în tot ceea ce fac și acesta cred că este lucrul cel mai important. Numai cu suflet și dăruire poți învinge problemele școlii de astăzi. Pe elevi i-am găsit atenți, deschiși, cooperanți, curioși și îmi doresc ca aceste calități să fie susținute și de foarte multe cunoștințe științifice. REPORTERUL: Ce așteptări aveți de la elevii dumneavoastră? D-NA PROFESOARĂ: Îmi doresc ca toți elevii mei să încerce să se autodepășească, să nu se mulțumească cu puțin, să facă în fiecare zi ceva util, atât pentru ei cât și pentru ceilalți. REPORTERUL: Ce hobby-uri aveți? D-NA PROFESOARĂ: Nu pot spune că am anumite hobby-uri. Îmi place să citesc, în special poezie, dar în ultima vreme parcă nu mai am timp. REPORTERUL: Care ar fi principala calitate și principalul defect al tinerilor din ziua de astăzi? D-NA PROFESOARĂ: Calitate - entuziasmul. Defect – Majoritatea tinerilor din ziua de astăzi nu știu să-și aleagă valorile și modelele. Cred că acest lucru se datorează și mediatizării accentuate a unor astfel de „modele” gen maneliști, conducători de cluburi de fotbal, așa-zise vedete și exemplele pot continua. REPORTERUL: Ce i-ar putea atrage pe elevi la materia predată de dumneavoastră? D-NA PROFESOARĂ: Chimia este o știință fantastică. Este știința care explică lumea înconjurătoare, ne face să visăm, să evoluăm și să ne dezvoltăm ca societate. Este știința viitorului și asta-i atrage și-i incită mult pe elevi. REPORTERUL: La final, un sfat pentru elevi. D-NA PROFESOARĂ: Să fie cinstiți cu viața și cu ei înșiși, să fie conștienți că nu se obține nimic fără muncă.

REPORTER – FEODOT OTILIA – VIII B -4-

ÎN VIZOR – INFORMAȚII ȘCOLARE

Deoarece revista a avut o pauza mai lunga va vom prezenta si unele evenimente petrecute in anul scolar anterior:
Anul acesta, in perioada februarie – septembrie, scoala noastra a fost intr-un amplu program de reabilitatre, program finantat de Guvernul Romaniei si a carui suma s-a ridicat la valoarea de cca 600 000 RON. Reabilitarea a fost aproape completa: pereti retencuiti si varuiti, tavane noi, tabla noua pe acoperis, gresie pe holuri, parchet laminat in clase, lambriuri, ferestre tip termopan, usi noi, grup sanitar modern, instalatie electrica noua, instalatie de incalzire noua, mobilier scolar nou. Suma de 8000 RON a reprezentat contributia Primariei Jurilovca pentru marmura de pe holul de intrare in scoala.
Pe 15 ianuarie 2008 s-a desfasurat concursul, pe grupe de la ciclul gimnazial, „De ziua lui Eminescu”, concurs ce a cuprins prezentari ale biografiei scriitorului, recitari de poezie, prezentari Power-Point. Concursul a fost organizat sub indrumarea d-nei prof. de limba romana, Condrat Florentina.
Pe 24 ianuarie s-a desfasurat, sub indrumarea prof. de istorie, Sapca Valentin, concursul „Ziua Marii Uniri”, unde au participat 3 grupe formate din elevi ai claselor a VII-a.
In luna martie, un grup de 10 elevi, insotiti de cadrele didactice Onofrei Mariana, Stoenica Vasile si Gondrea Victor, au vizitat laboratoarele fonetice multimedia a doua renumite licee tulcene, Spiru Haret si Grigore Moisil, in cadrul proiectului „Limbajul modern – un pas spre Europa”.

-5-


Tot in luna martie s-a desfasurat si activitatea de constientizare a elevilor privind pericolele mancarii nesanatoase „Mancarea de fast-food”, activitate organizata de d-l. prof. Sapca Valentin, cu participarea d-nei asistent comunitar, Radu Valentina.
La sfarsitul lunii martie, la SAM Jurilovca, s-a desfasurat „Crosul Primaverii”, activitate organizata de d-na prof. de educatie fizica, Ivanov Victorita, cu sprijinul Primariei Jurilovca. Au participat cca 130 de elevi de ciclu gimnazial de la scolile Jurilovca, Salcioara, Sarichioi, Baia, Lunca, Ceamurlia de Jos. Competitia sa desfasurat pe categorii de varsta, pe lungimile de 1000 si 1500 de metri. De la scoala noastra castigatori au fost Mihailov Florian (VIII) – locul I si Procop Damian (VIII) – locul III.
Pe 9 martie, in Sala Polivalenta Tulcea, s-a desfasurat o parte din intrecerile Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar. La competitia de handbal a participat si scoala noastra, ocupand locul II la handbal-fete si locul III la handbal-baieti. Echipele au fost conduse de d-na prof. Ivanov Victorita.
In luna aprilie un grup de 5 elevi (Arhip Cristina, Castan Roxana, Feodot Otilia, Vasile Emilia, Voicila Alina), sub coordonarea d-nei prof. de limba romana, Condrat Florentina, au participat la Olimpiada de Limba si literatura romana, faza pe judet. Eleva Feodot Otilia a obtinut locul II, iar eleva Vasile Emilia a obtinut mentiune.
Luna aprilie a fost una plina pentru olimpiadele scolare. Elevii scolii noastre au mai participat la faza locala a Olimpiadei de Biologie (Feodot Otilia, Isacov Andreea, Vasile Emilia, Voicila Alina), sub indrumarea domnisoarei prof. Avram Luminita.
Tot in aceasta luna s-a desfasurat faza judeteana a Olimpiadei de limba materna-rusa, unde au participat elevii: Eftei Iulia, Feodot Otilia, Isacov Andreea, Vasile Emilia, Vidinei George si Voicila Alina. La faza nationala, desfasurata la Constanta, au participat

-6-






















elevele Feodot Otilia si Isacov Andreea. Grupul a fost coordonat de d-l. prof. Gondrea Victor. Pe 6 aprilie, pe stadionul „Delta” din Tulcea, s-a desfasurat o competitie de tetratlon, unde elevii Mihailov Florian (Jurilovca) si Draganschi Lenuta (Salcioara) au obtinut locul II, respectiv IV. Pe 18 aprilie, cu ocazia Zilei Pamantului, elevii claselor a VII-a, sub indrumarea dirigintilor Avram Luminita si Stoenica Vasile, au organizat o actiune de ecologizare in zona centrala a satului si constientizarea cetatenilor privind depozitatrea deseurilor. Pe 10 mai s-a desfasurat, in Sala de Festivitati a Palatului Copiilor Tulcea, festivitatea de premiere a Concursului de talente literare „Tinere condeie”. Scoala noastra a participat, la sectiunea poezie, cu creatiile mai multor copii, premii obtinand elevele Vasile Emilia – locul III si Feodot Otilia – mentiune. Grupul a fost indrumat de d-na prof. Condrat Florentina. Pe 20 mai a avut loc activitatea „Avantajele si dezavantajele televizorului”, organizata cu elevi din ciclul gimnazial de catre dna prof. Onofrei Mariana si d-l. prof. Sapca Valentin. In data de 31 mai grupul „Malâs” (Prichindel), format din copii de la Gradinita Jurilovca si condus de d-na educatoare Zait Paula, a obtinut Premiul de Popularitate la Festivalul „Suntem fii ai acestui Pamant”, Tulcea 2008. Pe 5 iunie, acelasi grup „Malâs”a participat la Olimpiada Nationala a Sportului Scolar, unde a obtinut locul I la sectiunea Dans popular, faza judeteana. Imediat dupa inceperea vacantei de vara, in perioada 21-26 iunie, un grup de 14 elevi impreuna cu d-l. profesor de geografie, Stoenica Vasile, au participat la o excursie in zona montana si subcarpatica a judetelor Arges si Valcea, unde au fost vizitate mai multe obiective: Curtea de Arges, cetatea Poienari, Transfagarasanul, lacul Balea, orasul Horezu, pestera Muierilor.

-7-


In vacanta de vara o parte dintre elevii scolii noastre au participat la a III-a editie a proiectului e-Vacanta 2008, organizat in cadrul Proiectului Economia Bazata pe Cunoastere de MCTI si MECT. Grupul a fost coordonat de d-l. prof. Stoenica Vasile, dar au participat si alte cadre didactice: Condrat Florentina, Zait Paula. La atingerea majoritatii activitatilor propuse a contribuit si personalul RECL Jurilovca, reprezentat de manager Condrat Paul si administrator IT Cozma Catalin.
In luna iulie eleva Isacov Andreea (VIII B) a participat, cu sprijinul CRLR si al Abasadei Rusiei , la o tabara de aprofundare a limbii ruse, organizata la Moscova. Au participat elevi din 33 de tari.
Pe 7 septembrie grupurile artistice „Malâs” si „Cibis”, conduse de d-na Zait Paula, au participat la Festivalul Interetnic pentru Copii si Tineret, Braila 2008.
Pe 26 septembrie, cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, s-a organizat o activitate specifica cu elevi din clasele V-VIII. Activitatea a fost coordonata de cadrele didactice Onofrei Mariana, Condrat Florentina si Stoenica Vasile si a presupus citirea unui referat despre importanta limbilor moderne, recitari de poezii si texte in limbile franceza si engleza, cantece si jocuri in aceste limbi.
Pe 4 octombrie, la Tulcea, s-a desfasurat Crosul Toamnei. La acesta au participat 15 copii din ciclurile primar si gimnazial.
Tot pe 4 octombrie elevele Vasile Emilia si Feodot Otilia, in urma rezultatelor bune obtinute la Olimpiada de Limba si Literatura Romana, au participat la un centru de excelenta, organizat la Tulcea. Pe 1 noiembrie vor participa la o a II-a intalnire, unde vor fi citite si comentate lucrari ale elevilor de gimnaziu.
In data de 14 octombrie, cu ocazia hramului bisericii si a Zilei Satului Jurilovca, grupurile „Malâs”, „Cibis” si Grupul de dansuri tematice al scolii au sustinut un amplu program artistic in centrul satului (cititi povestea de final).

-8-


Pe 23 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei, s-a desfasurat o activitate specifica organizata de doamnele invatatoare si d-l. prof. de istorie, Sapca Valaentin. Au participat cu referate, cantece, poezii elevii de la clasele I-IV si a VIII-a B.
Din 20 octombrie, sub conducerea d-nei de educatie fizica, Ivanov Victorita, se desfasoara Cercul Olimpic „Vasile Dâba”. Acesta are loc la sala de sport a scolii si consta din dezbateri, activitati sportive, organizarea unui panou dedicat campionului olimpic Vasile Dâba, originar din Jurilovca.
Incepand cu luna octombrie d-l profesor Sapca Valentin organizeaza 3 cercuri: de muzica, de sah si de literatura, in fiecare duminica intre orele 12 si 18. Participare deschisa.
Pe 25 octombrie s-a desfasurat actiunea „Dialog Interetnic” – Cunoasterea obiceiurilor aromanilor din zona Ceamurlia de SusStejaru. Au participat profesori de istorie si elevi de la scolile Ceamurlia de Sus, Stejaru, Neatârnarea si Jurilovca (clasa a VI-a A si d-l prof. Sapca Valentin).
Pe 31 octombrie, de Ziua Marii Negre, a avut loc activitatea „Marea Neagra-Mereu albastra”, organizata de d-na prof. de chimie Chiru Iulia cu elevii claselor a VIII-a.
In perioada 31 oct.-2 nov. s-a desfasurat o excursie de documentare pe Valea Prahovei-Brasov-Bran, organizata de d-na inv. Nicanov Galafira si d-l. prof. Sapca Valentin cu elevi din ciclu primar si gimnazial.
Pe 27 noiembrie se va desfasura „Cupa 1 Decembrie”, cu intreceri de fotbal intre scolile de la nivel de centru.
In perioada 5-7 decembrie o parte a grupului „Cibis” va participa la Brasov, la Festivalul „Radacini Fest”.
Tot in perioada sarbatorilor de iarna elevii scolii noastre vor participa la festivalul de Colinde si Datini „Leru’i Ler” Babadag.
Urmeaza a se da in folosinta un modern laborator AEL.

Colectivul redacțional -9-

IMAGINILE VORBESC Școala Jurilovca reabilitată

În vizită la liceele tulcene – Spiru Haret

Activitatea „Avantajele și dezavantajele TV”

22 aprilie – Ziua Pământului la Jurilovca

22 aprilie – Ziua Pământului la Jurilovca

Gr. „Malâș” la Fest. Suntem fii ai acestui Pământ

- 10 -

Grupul „Malâș” la Olimpiada Sportului Școlar

În excursie la Mănăstirea Curtea de Argeș

În excursie la cetatea Poienari – Argeș

La lacul glaciar Bâlea – Munții Făgăraș

Pe Transfăgărășan

Activitatea „Marea Neagră-Mereu albastră”

- 11 -

La cetatea Târgoviștei

La Mănăstirea Cozia

În Cheile Oltețului

La Peștera Muierilor

La e-Vacanța 2008 – Jurilovca în 1001 imagini

La e-Vacanța 2008 – Inaugurare Lut Adobe

- 12 -

e-Vacanța 2008 – În vizită la pictorul de icoane Nichita Rufin

e-Vacanța 2008 – Desene pe monitor

e-Vacanța 2008 – Poveștile bunicilor

Eleva Isacov Andreea în tabăra de la Moscova

Grupurile „Malâș” și „Cibis” la Brăila

Ziua Europeană a Limbilor

- 13 -

De Ziua satului Jurilovca cu grupurile „Malâș” și „Cibis”

Diploma grupului „Malâș” la fest. de la Brăila

Locul I „Malâș” la Olimpiada Sportului Școlar

Mențiune Feodot Otilia la Tinere Condeie

Locul II Feodot Otilia la Olimpiada de română

- 14 -

Premiul II Vasile Emilia la Tinere Condeie

Locul II Mihailov Florian la Tetratlon-rural

Mențiune Vasile Emilia la Olimpiada de română

Locul III la handbal-băieți la Olimp. Sportului Școlar

Locul II la handbal-fete la Olimp. Sportului Școlar

Diploma de participare Isacov Andreea la Tabăra de perfecționare a limbii ruse de la Moscova

- 15 -

CREEZ, DECI EXIST ! SECTIUNEA LITERATURA LITERATURA MIRACOL lui Mihai Eminescu Îngerul meu, miracolul nostru, De mult în cer ai înălţat. Lacrimi, dureri tu ai lăsat, Spune-mi de ce! De ce-ai plecat?

MIHAI EMINESCU Poetul preţios al ţării noastre, Cel care-a privit dincolo de astre, Oferindu-ne poeziile sale, nemuritoare, Făcându-ne să trăim o adâncă visare.

Orele trec, zilele zboară, Încet, încet Luceafărul coboară La banca din acele timpuri Spre Cătălin şi Cătălina singuri.

Alături de el am descoperit minunile naturii, Frumuseţea lacului şi a lunii. Păduri întregi am cutreierat Şi la luceferi am visat.

Dac-aş putea cu-n sărut de gheaţă Să-ţi mai ofer încă o viaţă, Ți-aş dărui fiinţa mea Doar pentru a te vedea.

Sub umbra bătrânului tei am stat Şi susurul izvorului am ascultat. Nimeni nu-l va-ntrece-n măiestrie, El fiind cel mai bun în poezie!

Să ştii, că doar tu Mihaile, Ai încărcat o-mulţime de file Cu dăruire şi multă-iubire Pentru întreaga omenire.

Prin operele sale ne-a trezit imaginaţia De aceea noi îi iubim creaţia! În cultura noastră primul loc i-l vom păstra Şi niciodată nu-l vom uita!

FEODOT OTILIA – VIII B

VASILE EMILIA – VIII B

TOAMNA O frunza cade, O alta a cazut Si inca mi de frunze vor mai cadea. O toamna vine, O alta a trecut, Iar ani se duc rand pe rand Ca pasarile-n vant. LUCACI ANDREEA – VI B - 16 -

O LUME MINUNATĂ

ANOTIMPUL VARA ŞI O COPILĂ

O lume minunată Cu basme şi fantezii, Fluturi, păsări mii. O lume fericită Cu frumoasa adormită, Cu Pinochio, din poveşti, Vezi că-ţi aminteşti? Cu prinţesa cea frumoasă, De către prinţ aleasă. Şi iarăşi fantezii, Floricele mii şi mii. Toate acestea Doar pentru copii.

Vară este Soarele străluceşte, Păsările ciripesc Şi pe mine mă-nveselesc. E caniculă-afară Şi e tare cald prin ţară. La plajă n-ai cum să te duci Căci o insolaţie o s-apuci. Colacul mie mi s-a spart, Salteaua mi s-a dezumflat. Mă cam plictisesc în casă Şi citesc câte-o carte mai groasă.

VOINEA ELIZA – VI A

Copii pe strada mea nu sunt Şi afară nu e vânt; Să mă plimb pe undeva? Nu cred c-aş face asta! E TOAMNĂ Singură şi plictisită Stau în casa pustiită; De copii sunt alungată Şi de părinţi răsfăţată.

Sunt acum struguri și mere, Dar nu mai sunt rândunele. Multe flori sunt veștejite, Frunzele-s îngălbenite, Iar pomii rămân goi, S-a dus vara de la noi! Păsărelele-au plecat, Frunzele s-au scuturat, Vântul suflă și ne zice: - Uite vine iarna rece! Cu zăpadă și cu ploi Să ne pregătim și noi!

PROCOP IZABELA – VI B

FRUCTE DE TOAMNĂ

PROCOP IZABELA – VI B

În panere împletite Stau acum rânduite: Mere roșii, pere dulci, Gutui galbene și nuci. Toamna le-a adus în dar Celor care nu-n zadar Au trudit întreaga vară, De cu zori și până-n seară. LARION ALEXANDRA - IV - 17 -

DEZAMĂGIRE

MAGIA NOPŢII

Nu credeam c-aşa va fi. Eu visând, iar tu iubind Ore întregi, noapte şi zi. Eu zburând, tu suferind.

Soarele răpus se retrage sângerând, Umbrele se lasă uşor, Liniştea funebră se simte, acaparând Satul scufundat în somn.

Nu ştiam ce-i dragostea, O adiere sau o stea… Nebunia mă orbea, Sufletu-mi încătuşa.

Mândra Doamnă îşi coase cu fir argintiu Rochia preţioasă, cu care Acoperă întreg ţinutul viu, Cufundându-l într-o adâncă visare.

Te vedeam în colţ plângând, Nu simţeam durerea ta. Mă priveai uşor râzând Ruptă ţi-era inima!

Vântul se joacă cu firavele crengi, Scoţând ţipete-nfricoşătoare. Fetiţa-şi termină povestea cu prinţi şi cu regi Lăsând imaginaţia să-i zboare.

Ochii să ţi-i întâlnesc Evitam minţind lejer; Nu spuneam că te iubesc Orgoliul să nu-l rănesc.

Spre noi tărâmuri, noi trăiri Se-ndreaptă ea de zor. Noi speranţe, noi amăgiri Îi cuprind sufletul uşor.

Te apropiai, iar te depărtai, Nu ştiai cum voi reacţiona. Voi spune da, sau voi pleca, Ca de-obicei în lumea mea.

Străzile pustii te cheamă, te resping. Numai strigoii le mai cutreieră, Doar suliţele soarelui îi mai înving. Se pare că va sosi o nouă eră!

Timpul trecea, tu te schimbai Privirea ta mă ocolea… Ochi-ţi fugeau pe-un drum străin, Pe-o altă fată urmăreai.

Ziua se lasă tot mai mult aşteptată. Noaptea se prelungeşte. Nicio rază de soare nu se-arată. Tensiunea din suflete creşte.

De mână strâns tu o ţineai Şi vorbe scumpe îi şopteai. Lacrimile-mi nu le vedeai, Erai sedus de-un colţ de rai.

Să fie acesta sfârşitul cu-adevărat? Ar fi sfâşietor, sinistru, crud! Însă de după dealuri zâmbeşte Soarele mult aşteptat, Aducând o nouă zi, o nouă viaţă, un nou început.

În acea zi eu am aflat Cum e să simţi durerea. Ca un pumnal înfipt în suflet, Dar dulce-i amintirea!

VASILE EMILIA – VIII B

Şi mă gândesc din când în când Ce-a fost în mintea mea? Eram nebună, sigur spun! Sau asta e iubirea?

FEODOT OTILIA – VIII B - 18 -

PHOENIX A fost odată un mic, foarte mic extraterestru. El, de asemenea, trăia pe o planetă foarte mică. Putea să-i facă înconjurul în două minute. Pe acea planetă, neobservată de nimeni, erau doar extraterestrul, Phoenix, căţeluşul lui, casa şi grădina. Micuţul avea două mari pasiuni: uitatul la televizor şi dormitul. Fără televizor nu putea trăi. Într-o zi, un satelit lovi antena televizorului şi acesta nu a mai mers. Ce să facă? Ce să facă? Şi-a luat racheta lui, făcută dintr-o cutie de cola, şi, împreună cu căţelul, a pornit spre Terra. A aterizat într-o junglă cu plante imense pentru el, care se dovediră a fi grădina unui pământean. O umbră arătă că se îndreaptă o fiară spre ei, care începu să latre. Cei doi fugiră repede în casa pământeanului. Priveau uimiţi la pereţii imenşi din fiecare cameră. Phoenix a intrat într-o cameră unde televizorul era aprins. Datorită mărimii acestuia se simţea ca la cinema. Cum nu avea cinema pe planeta lui sigur auzise de la televizor. Cineva tot schimba programele. Micuţul Phoenix strigă furios: - Dă la desene animate!!! Omul se uită ciudat la el. - Tu…tu…cine eşti? Chiar şti să vorbeşti? - Dap! Cu timpul, cei doi se împrieteniră. Aveau şi ceva în comun – uitatul la televizor. Dar, într-o zi aceiaşi problemă pentru Phoenix – nu mai merge televizorul. Dezastru! - Nu te îngrijora! Se repară imediat, zise omul. Acesta se sui pe acoperiş să mişte antena spre semnal. Mai întreba din când în când: - Se vede? - Nu. - Acum? - Nu, nu!...O, ba da! O doamnă tocmai spunea la ştiri: „ - A fost descoperită o planetă foarte mică în apropierea Terrei. Aceasta a fost, din nefericire, distrusă de un satelit.” - Vezi! Dacă mai rămâneam acolo? spuse Phoenix către pământean. Cei doi… Ba nu! Cei patru – şi cu căţeluşii – au rămas împreună! VOINEA ELIZA – VI A

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND E TOAMNĂ ? TOAMNA

Încet, pe neobservate, Vântul anceput a bate. Ziua este iar micuţă, Iar puiul de vrăbiuţă Zboară ca părinţii lui – Nu mai e deloc un pui!

Vara trece, toamna vine, Vântul bate tot mai tare, Cad grămezi de frunze moarte Pe pământ, legănate. Fructe dulci și bine coapte Le culegem din belșug, Facem gemuri și compoturi Pentru iarna lungă.

Cine intră în livadă Bogăţie o să vadă. Struguri copţi apar în vie Pe sub frunza arămie. În scutecele de pănuși Porumbul poartă păpuși.

VASILE PAULA - IV

- 19 -

LARION ALEXANDRA - IV

SECTIUNEA DESEN – COLAJ

Căprescu Georgiana – VI A Drumul spre casă

Condrat Eva – V – În livadă

Chiriță Georgiana – V Copacul toamna

Feodot Alina – III Vaza cu flori Halca Ana – V – Icoană

Foma Daniela – VI A – Peisaj deltaic

- 20 -

Lebit Camelia – VI A – Prințesa toamnei

Lucaci Andreea – VI B – Livada toamna

Mocanu Alina – VIII B – Flori de toamnă

Petrică Mădălina – V – Biserica satului

Silai Andreea – III – E toamnă!

Petro Cristina – V - Pastel

- 21 -

Zaiț Alexandra – IV – La biserică

Varona Daniela – VI A – În livadă

Vasile Emilia – VIII B – Chris Brown

Silai Andreea – III – Peisaj acvatic

Mocanu Alina – VIII B - Flori

Petrică Mădălina – V – Toamna în livadă

- 22 -

Vasile Emilia – VIII B – Fergie

Bucur Răzvan – Gr. Mare – Pescari pe baltă

Popov Andreea – Gr. Mare – Barcă pe lac

Cuzmin Sergiu – Gr. Mare – Copii la joacă

Mocanu Eliza – Gr. Mare – Frumoasa fetiță roz

Colaj din frunze de toamnă – clasa a III-a

- 23 -

SUBIECTUL NUMARULUI - MUZICA IN VIATA NOASTRA –

I1 – De ce ne place muzica? I2 – Cât timp ascultăm muzică? I3 – Genurile de muzică preferate?

I1 – Deoarece este relaxantă. I2 – Cca 3 ore. I3 – Pop, ușoară, Hip-hop. CONDRAT ANDREI – VII

I1 – Pentru că mă înveselește, mă distrează. I2 – Nu am calculat cât timp, dar ascult ceva. I3 – Hip-hop, rap, dance, rusească … IZOTOV EMILIA – VI A I1 – Îmi place muzica deoarece mă face să mă simt mai bine uneori. O ascult când sunt tristă, când sunt fericită, deoarece prin ea îmi dau seama de multe lucruri uneori. I2 – Păi mereu ascult, numai la ore și când dorm nu ascult. I3 – Hip-hop, rap, R&B. CAMENEȚCHI BIANCA – VIII A

I1 – În timpul liber, ascultând muzică, mă relaxez. / I2 – Maxim 2 ore deoarece muzica mă pasionează. / I3 – Dance. MALAI DINA – V I1 – Imi alină suferinţa sau mă distrează, depinde. / I2 – Depinde de stare, n-am conometrat. / I3 – Hip-hop, rap, dance … acestea mă distrează. ALISTARH OXANA – VI A I1 – Nu știu, mă reprezintă. / I2 – Cât pot … 2-3 ore seara. / I3 – Rap. IOVESCU OCTAVIAN – VIII A

- 24 -

I1 – Atunci când ascult muzică mă relaxez și în acelaș timp uit de griji. I2 – De regulă cam o oră. / I3 – Îmi plac genurile Hip-hop, Rock și muzica ușoară, pentru că atunci când le ascult îmi vine să dansez. PROTOPOPESCU GABRIELA – VI B I1 – Deoarece mă relaxează, mă înveselește când sunt mai tristă. / I2 – Depinde de cât timp liber am. În cursul săptămânii, fiind ocupată cu școala, ascult foarte puţină, în week-end însă, ascult și 1 oră, două. / I3 – Prefer mai toate genurile de muzică, înafară de manele, deoarece mi se par de prost gust și înafară de populară, deoarece nu mi se pare potrivită vârstei mele. VASILE EMILIA – VIII B I1 – Îmi place muzica deoarece mă relaxează. / I2 – De obicei o oră pe zi. / I3 – Mie îmi plac manelele, pentru că maneliștii cântă din suflet. CONDRAT EVA - V

I1 – Îmi place muzica deoarece prin ea mă pot exprima, dar în acelaș timp și calma în caz că sunt stresată. / I2 – Majoritatea zilei, numai când nu sunt la școală nu ascult. / I3 – Mai toate genurile, înafară de populară, deoarece fiecare gen îmi transmite o stare diferită și o gândire nouă. ISACOV ANDREEA – VIII B I1 – Îmi place muzica pentru că vreau să fiu cântăreaţă. / I2 – Ascult muzică până mă plictisesc. / I3 – Genul este Hip-hop. DANILOV ALINA – V I1 – Pentru că ne place și ne simţim bine. / I2 – În timpul liber, când venim de la școală. / I3 – Îmi plac genurile hip-hop, dance, rock, ușoară. EFTEI ANTONINA – VI B

- 25 -

I1 – Mă face happy, când ascult muzică mă simt în al 9-lea cer! / I2 – Când sunt tristă cam 2 ore că atât îmi ia ca să fiu din nou happy, iar când sunt veselă cam tot timpul în care nu am altceva de făcut. I3 – Hip-hop, rusească, dance, deoarece mă regăsesc în ele și sunt cool. VOINEA ELIZA – VI A I1 – Atunci când ascult muzică trăiesc ce reiese din versuri și melodie. / I2 – Uneori îmi acord toată ziua, alteori doar cîteva ore, depinde cât de ocupată sunt în acea zi. / I3 – Nu am un gen anume preferat , depinde de starea de spirit pe care o am. Cel mai des ascult dance, pop, hip-hop si reggaeton. MOCANU ALINA – VIII B

I1 – Îmi place deoarece atunci când sunt mai supărată ea mă înveselește. / I2 – Aprox. 2 ore pe zi. / I3 – Ascult si-mi place muzica clasică pentru că îmi place cum sună. MANGEA IULIA – V I1 – Sincer, fără ea nu aș putea trăi și fără ea nu ar mai fi distracţie. Este ca un medicament când ai nervi. / I2 – Atunci când am timp cca 1 oră, două. / I3 – Hip-hop deoarece aceste cântece ne vorbesc despre probleme, latino deoarece „pune lumea în mișcare” EFTEI IULIA – VIII B I1 – Îmi place muzica deoarece mă reprezintă oarecum. În fiecare stare de-a mea ascult un alt tip de muzică și fie mă liniștește, fie îmi dă o doză de energie. / I2 – Când am timp ascult cam o oră-două pe zi. / I3 – Prefer genurile R&B, hip-hop si rap pentru că mă energizează, dar sunt și excepţii când ascult muzică latino, reggaeton, etc. FEODOT OTILIA – VIII B

- 26 -

I1 – Ascult muzică bună, în special muzica la care înţeleg versurile. Mai sunt melodii vechi, a unor formaţii precum Beatles, Abba, la care nu urmăresc versurile ci melodia. Din versuri aflu din experienţa unor oameni, despre poveștile lor, despre sentimentele pe care le are o persoană faţă de iubitul/a sa. I2 – În fiecare zi ascult muzică în timpul unor activităţi pe care le desfășor. Nu îmi place doar să ascult muzică ci și cânt la acordeon, din voce. Sunt implicat la școală într-un cerc de muzică. I3 – Îmi plac rock-ul lent, poprock-ul din România și cântăreţii din generaţia mai veche. Prof. ȘAPCĂ VALENTIN

I1 – Îmi place muzica deoarece mă relaxaează, mă bine dispune. / I2 – Aproape tot timpul liber. / I3 – Mai multe genuri, dar în special hip-hop și rap pentru că mă reprezintă. CAȘTAN ALEXANDRU – VIII B I1 – Pentru că ne relaxează, ne ridică moralul, uneori ne liniștește, dar de cele mai multe ori ne distrează. / I2 – Depinde. Dacă ne place o melodie mai mult putem s-o ascultăm de mai multe ori. I3 – Hip-hop, dance, muzică ușoară. TRIFONOV CRISTINA – VI B I1 – Pentru că e frumoasă, distractivă și când ascultăm muzică și cântăm ne face să ne simţim ca niște vedete. / I2 – Ascult 1-2 ore pe săptămână sau din când în când. / I3 – Dance, hip-hop, rock, latino, rusești, reggaeton. LUCACI ANDREEA – VI B

Rubrică realizată de: Meahcai Paula-V; Halca Ana-V; Cernadârcă Daniela-V; Căprescu Georgiana-VI A; Voinea Eliza-VI A; Procop Izabela-VI B; Lucaci Andreea-VI B; Condrat Andrei-VII; Camenețchi Bianca-VIII A; Vasile Emilia-VIII B. - 27 -

CALEIDOSCOP SCOLAR

LITERATURA – Lucian Blaga •

•

• • • • •

• • • • • •

În anul 1895, pe data de 9 mai, se naste Lucian Blaga în comuna Lancram, din fostul judet Alba, regiunea Hunedoara, fiind fiu al preotului Izidor Blaga si al Anei Moga. În 1902, la 1 septembrie, Lucian Blaga este înscris în clasa I-a primara la scoala germana din Sebes, iar în 1906 absolvă clasele primare și este înscris la liceul Șaguna, din Brașov.

La doi ani după moartea tatălui său, în 1910 apar primele poezi ale lui Lucian Blaga, în Tribuna de la Arad. În 1914 își ia bacalaureatul, debutează în filozofie cu însemnări și se înscrie la Facultatea de Teologie din Sibiu. În 1917 absolvă facultatea și se înscrie la Facultatea de Filozofie din Viena. În 1920 își ia doctoratul, se căsătorește și se stabilește la Cluj. Între 1924-1925 colaborează cu principalele reviste, iar în perioada 19261927 este atașat de presă la Varșovia și la Berna. Apar primele volume de poezie. În 1936 devine membru al Academiei Române. Între 1938-1948 e profesor pe catedra de filosofia culturii, special creată pentru el, la Universitatea din Cluj. În 1943 înființează, la Sibiu, revista de filozofie Saeculum. În 1946 apare Trilogia valorilor. În 1961, la 6 mai, se stinge din viață, la o clinică din Cluj. Volume de poezii: Poemele luminii (1919, debut), Pașii profetului (1921), În marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933), La curțile dorului (1938), Nebănuitele trepte (1943), Poezii (1962). - 28 -

Amurg de toamnă Din vârf de munţi amurgul suflă cu buze roşii în spuza unor nori şi-atâta jăraticul ascuns sub valul lor subţire de cenuşă. O rază ce vine goană din apus şi-adună aripile şi se lasă tremurând pe-o frunză: dar prea e grea povara şi frunza cade. O, sufletul! Să mi-l ascund mai bine-n piept şi mai adânc, să nu-l ajungă nici o rază de lumină: s-ar prăbuşi. E toamnă.

ISTORIE – Razboiul de Independenta Războiul de Independență dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre unificarea deplină. România s-a folosit de lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Rus pentru aşi declara independenţa faţă de cele două mari puteri (puterea suzerană era Imperiul Otoman iar puterea protectoare era Imperiul Țarist) şi a deveni un actor important în Balcani. În 1866 prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat Domn pentru a asigura sprijinul german pentru obţinerea independenţei. În 1877 Carol a condus forţele armate române într-un război de independenţă plin de succes, ulterior fiind încoronat Rege al României în 1881. Mai mult, din cauza atitudinii politice ameninţătoare a Imperiului Otoman, sprijinul României a trebuit acordat în cel mai mare secret. Între altele menţionăm că Înalta Poartă refuzase statului român dreptul de a bate monedă, de a acorda decoraţii şi dreptul de a se numi “România” şi din cauza faptului că acesta permitea înarmarea şi organizarea cetelor de bulgari şi sârbi pe teritoriul său. În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relaţiile dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea războiului, guvernul român a apreciat că era imperios necesar să se ajungă la o înţelegere cu cel dintâi. La 9 mai Adunarea Deputaților a votat actul Independenței, iar a doua zi, la 10 mai 1877, aceasta a fost proclamată prin sancţionarea de către domnitor şi promulgarea în Monitorul Oficial. Proclamarea independenţei era expresia voinţei tuturor românilor, dar în capitalele europene gestul României a fost privit diferit în funcţie de interesele particulare ale respectivelor state. Se încheia o etapă istorică, dar trebuia parcursă o alta, aceea a obţinerii recunoaşterii independenţei pe câmpul de luptă pentru a putea fi impusă Porţii Otomane, singura cale de urmat în situaţia dată. Războiul ruso-otoman a început în primăvara anului 1877 şi s-a desfăşurat pe 2 fronturi: unul în Balcani şi altul în Caucaz. Alături de armatele ruse a luptat armata română, la solicitarea expresă a Curţii de la Sankt-Petersburg, dar şi sârbi, muntenegreni şi bulgari, organizaţi în trupe de voluntari pe teritoriul României. Principalele operaţiuni s-au desfăşurat în Balcani. Pe 6-7 august 1877, ca urmare a telegramei marelui duce Nicolae către Principele Carol I în care solicita ajutorul românesc, are loc intrarea efectivă în luptă a armatei române. Trei divizii româneşti au participat la a treia bătălie a Plevnei, până la capitularea ei, ceea ce a însemnat o importantă jertfă pentru ţara noastră. România a participat la război cu o armată de 58700 oameni şi 190 de tunuri moderne. Pierderile de vieţi omeneşti s-au ridicat la peste 10000 persoane.

- 29 -

GEOGRAFIE – Vulcanii Vulcanul este o formaţie geologică de formă conică formată prin erupţia lavelor, cenuşelor, şi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime. Un vulcan se formează prin ridicarea scoarţei alcătuind "conul vulcanului", sub presiunea gazelor şi magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafaţă printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupție şi are loc acolo unde scoarţa terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda. Erupția vulcanului este însoţită de cutremure de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) şi lavă (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire. Erupţiile vulcanice sunt de două feluri: • erupția efuzivă este o erupţie vulcanică silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică; • erupție explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţiei. Coşul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de linişte şi după stingerea vulcanului, în coş rămân lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse în evidenţă numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coşul; are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată şi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activităţii vulcanice şi apoi de evoluţia subaeriană a eroziunii. Clasificarea vulcanilor: 1. După perioada de formare: - vulcani tineri - vulcani bătrâni 2. După activitate: - vulcani activi, care continuă să erupă - vulcani stinşi, a căror activitate a încetat cu milenii în urmă.

- 30 -

BIOLOGIE – Trandafirii si iepurii O legendă grecească spune că trandafirul ar fi fost destinat să fie, încă de la naștere, cea mai frumoasă floare. Zeiţa florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte dragă ei, și a vrut ca noua floare să nu aibă pereche pe lume.. De aceea, ia convocat pe ceilalţi zei ca fiecare să-i dăruiască câte ceva din atributele lor. Dyonysos ia dăruit parfumul ameţitor; cele 3 Graţii i-au dat strălucirea, veselia și farmecul; Zephyr , vântul de primăvară, a dat la o parte norii pentru ca Apollo să lumineze și să-l înflorească. La urmă, Ares, zeul războiului, i-a dat în dar spinii, pentru ca floarea să-și poată apăra frumuseţea. Trandafirul, ca floare a dragostei, trebuia să fie asociată Afroditei. Unele povești spun că trandafirul a apărut odată cu zeiţa frumuseţii, din spuma mării, înconjurând-o ca o ghirlandă. Alte legende spun că trandafirul s-ar fi născut dintr-un surâs a lui Cupidon, iar spinii ar fi, de fapt, săgeţi metamorfozate ale zeuilui-copil. Trandafirul ca simbol. Această floare delicată este considerată a fi cel mai expresiv simbol al iubirii, exprimând toate posibilele nuanţe pe care le poate lua sentimentul de dragoste: pasiune, suferinţă, gelozie, etc. Demult, în Italia, trandafirul era floarea cererilor în căsătorie. Îndrăgostitul presară în faţa casei iubitei sale petale de flori, iar dacă a doua zi erau măturate, atunci declaraţia era respinsă; dacă însă petalele se găseau tot acolo, nu mai rămânea decât să hotărască ziua logodnei. Trandafirul în istorie. Acesta este menţionat pentru prima dată într-o însemnare sumeriană străveche. Textul spune că un mic număr de arbuști a fost adus de de regele akkadian, Gargon, dintr-o expediţie militară. Responsabil cu aducerea trandafirului în Europa se pare că este Alexandru cel Mare.

Iepurele este un reprezentatnt al familiei Leporidae, al ordinului Logomorfa. Iepurii sunt animale nocturne, majoritatea trăind în câmpii deschise și stepe. Caracteristici generale. Un iepure poate ajunge la 3-6 kg în greutate, în funcție de sex și rasă. Poate trăi până la 7 ani. Temperatura medie a corpului este de 39⁰ C. Au urechi puternic vascularizate, cu până la 0,5 m lungime. Au incisivi dezvoltați. Au 4 perechi de glande mamare. Au auzul foarte dezvoltat. Iepurii se clasifică în 2 categorii: iepurii de câmp și iepurii de casă. 1. Iepurii de câmp. Lungimea corpului este de 48-52 cm la care se adaugă coada de 8-9 cm. Greutatea este de 4kg, iar în unele cazuri poate ajunge şi până la 6 kg. Culoarea blănii variază în funcție de loc şi anotimp, nuanța generală fiind cenuşie-roşcată. Este răspândit din deltă până la munte. Se hrănesc cu iarbă, morcovi, cereale iar iarna cu scoarța copacilor. Femela naşte pui vii pe care îi hrăneşte cu lapte. Gestația este de 42-43 de zile. 2. Iepurii de casă. Dacă sunt crescuți în condiții adecvate pot trăi până la 710 ani. Iepurele e un animal sociabil, deci e de preferat să trăiască cu semenii săi. Pentru ai hrăni corect trebuie să cunoaștem două lucruri importante: dinții lor cresc în permanență și trebuie săp se tocească prin masticație continuă, iar sistemul digestiv are, de asemenea, o funcționalitate continuă. Iepurele, deci, are nevoie de o alimentație abrazivă, săracă în energie și bogată în fibre, care să-i permită o masticație îndelungată și un tranzit digestiv mulțumitor. - 31 -

FIZICA – Efectul de piramida Orice forma geometrica bidimensionala sau tridimensionala modifica campurile existente in apropierea lor. O pot face in sens pozitiv sau negativ. Piramida este una dintre formele geometrice, usor de construit si cu efecte puternice. Energiile care pot fi implicate intr-un astfel de proces sunt foarte mici in comparatie cu valorile cu care suntem obisnuiti di viata de zi cu zi,procesele desfasurandu-se cu viteza mica si fiind foarte influentate de mediul inconjurator.Poti sa-ti construiesti o piramida singur:dar trebuie sa fi sigur ca este construita la proportia si unghiul corect,care este 62,606 grade. Cateva dintre efecte ar fi:mancarea tinuta in piramida va sta proaspata pentru un timp de doua sau de trei ori mai mult decat mancarea neacoperita; aromele artificiale din mancare isi vor pierde savoarea, dar aromele naturale se vor intensifica, ele devin mai putin aspre si acide; cand executam o citire spectrografica a unui articol tratat, vom observa o schimbare in structura moleculara; piramida va deshidrata si modifica lucrurile, dar nu va permite sa putrezeasca sau sa creasca mucegai. Persoanele care locuiesc intr-o casa piramidala se simt pozitiv, reactionand imediat. Animalele de casa de orice fel cresc puternice si sanatoase. Cele mai neobisnuite efecte pe care meditatorii le spun ca li se intampla cand stau sub piramida sunt:un fel de stare de imponderabilitate; o distorsiune a timpului cat si a vitezei si o incetinire. Fiintele vii sunt atrase de piramide ca un magnet :declaratii din mai multe surse demonstreaza ca animale de casa de tot felul cresc mai puternice si mai sanatoase sub, sau in piramidele cu laturile deschise(neacoperite). Se observa ca pisicile si cainii raspund acestui unic mediu al energiei de forma in diferite feluri armonioase. Simboluri plasate pe laturile piramidei. Se produc o varietate de rezultate pozitive ale reactiilor ce au loc. Piramida pune lucrurile inapoi pe drumul pe care ar trebui sa fie, le corecteaza, ea face lucrurile mai perfecte. Piramida este in acelasi timp si transmitator si receptor de energie.

CHIMIE – Metalele pretioase Aurul, argintul și platina se găsesc în stare pură sau în combinaţii chimice, iar frumuseţea , raritatea și stabilitatea lor chimică le face foarte valoroase. Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au şi numărul atomic 79. Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind răspândit în stare nativă în natură, el se putea obţine uşor în cantităţi mici. Se crede ca aurul a fost descoperit înaintea cuprului. Cules sub forma unor bucăţi strălucitoare din nisipurile râurilor şi din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa faţă de agenţii corozivi. Uşor de prelucrat, prin ciocănire, el lua forma diverselor … - 32 -

… obiecte de podoabă sau de cult cunoscute în antichitate. Aurul pur (care este întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc în amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot modifica culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de diferite nuanţe de galben, alb şi roşu. Acest amestec determină numărul de carate al aurului. Este unul din cele mai dense metale. Argintul este un element chimic.In tabelul periodic are simbolul Ag şi numărul atomic 47. Este un metal alb, strălucitor, şi, după cum îi spune şi numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare uşor gălbuie. Face parte, împreună cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preţioase. Este moale, maleabil şi ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică şi termică. Se oxidează cu uşurinţă în aer, formând oxizi, şi, de asemenea, în prezenţa sulfului, cu care formează sulfuri. Platina este un element chimic din grupa metalelor platinice, aflat în poziţia 78 în tabelul periodic al elementelor. Are simbolul Pt. Este considerată un metal preţios fiind folosită la confecţionarea bijuteriilor. Este un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cu paladiu (cel mai scump metal fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decât aurul). Este un metal maleabil şi ductil, bun conducător termic şi electric. Prin expunerea la aer, se acoperă cu un strat subţire şi toxic de carbonat bazic de cupru de culoare verde.

EDUCATIE TEHNOLOGICA – Satelitii Conceptul de satelit de comunicaţii a fost prima dată utilizat de britanicul Arthur C.Clarke in 1945. Doisprezece ani mai târziu, la 4 octombrie 1957, a fost lansat primul satelit artificial al Pamântului –Sputnik I. Acest satelit avea greutatea de 83,6 kg, iar orbita sa eliptică avea perigeul de 228 km si apogeul de 947 km. Satelitul era echipat pentru a realiza măsuratori de temperatură, presiune si concentrație de electroni. Telecomunicaţiile spaţiale bazate pe utilizarea sateliților artificiali automați au cunoscut cunoscut o dezvoltare, răspândire şi utilitate excepționale. Bineînțeles, şi dezvoltarea celorlalte categorii de mijloace de comunicații (telefonul, radioul, televiziunea) au contribuit mult la evoluția omenirii, dar limitările specifice referitoare la distanțele posibile de legătură au condus la construirea unor instalații greoaie şi costisitoare cum sunt cablurile submarine şi rețelele de relee răspândite pe suprafața Pământului. Dar şi aceste instalații şi-au dovedit ineficiența datorită a doua cauze principale: timpul relativ mare pentru stabilirea legaturilor, capacitatea de transmitere limitata in raport cu nevoile mereu crescânde. Teletransmisia cu ajutorul sateliților artificiali a eliminat aceste limitări şi strangulări în circulația informațiilor, permițând efectuarea schimbului de comunicări verbale sau scrise, precum si transmiterea imaginilorde televiziune în orice punct al globului şi într-un ritm compatibil cel puțin cu nevoile actuale ale societății. În anul 1960, S.U.A., au lansat un reflector pasiv, balonul ECHO, pe o orbită circulară la 1600 km deasupra Pământului, iar in 1962 satelitul TELSTAR-1 care a permis realizarea legăturilor telefonice, facsimil şi de televiziune (alb-negru şi color) între Europa şi S.U.A. În 1963 a fost lansat satelitul SYNCON care a marcat cel de-al doilea progres … - 33 -

… major în tehnologia sateliților. Acesta a fost primul satelit plasat pe o orbită geostaționară la 36000 km deasupra ecuatorului. În acest caz au fost necesare transmițatoare mai puternice şi antene cu câstig mai ridicat deoarece semnalele parcurg o distanță mai mare şi ajung de peste 100 de ori mai slabe decât ar veni de la un satelit de orbită joasă. De asemenea, apare problema intârzierilor şi ecourilor. Pentru aceasta s-au utilizat supresoare de ecou , comutatoare acționate de voce care taie semnalul de retur. Factorul de întârziere este în general tolerabil. Din 1965 au fost lansați peste 100 de sateliți de comunicații şi tendința este în creștere. Sateliții sau utilizat pentru comunicații internaționale (INTELSAT are peste 140 de țari membre), naționale, militare şi maritime. De asemenea, au fost dezvoltați sateliți experimentali pentru înaltă tehnologie şi pentru scopuri speciale.

MATEMATICA – Thales din Milet

Teorema lui Thales:

Thales din Milet (c. 635 î.Hr. – c. 543 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat părintele ştiinţelor. Herodot, primul autor care-l menţionează pe Thales, afirmă că strămoşii lui Thales erau fenicieni, dar Diogenes Laertios adaugă că cei mai mulţi scriitori îl prezintă ca aparţinând unei vechi familii milesiene. Numele tatălui său era Examyes, nume obişnuit pentru un cetăţean milesian, iar mama purta numele grecesc de Cleobulina. Thales a murit la o vârstă înaintată în timpul unor manifestări sportive din cauza unor călduri excesive. Deşi nici una dintre scrierile lui nu a fost găsită, cunoaştem munca sa din scrierile altora. În domeniu matematicii, Thales a adus geometria în Grecia, familiarizânduse cu ea în timpul călătoriilor sale în Egipt şi dezvoltând-o ulterior. Teoremele geometrice elaborate de el au constituit temelia matematicii greceşti. Thales a demonstrat că: - un cerc este împărţit în două părţi egale de diametru ; - unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale; - unghiurile opuse la vârf sunt egale; - un triunghi este determinat dacă sunt date o latură şi unghiurile adiacente ei; - unghiul înscris într-un semicerc este unghi drept. Atribuirea primelor patru teoreme lui Thales provine de la Proclos, care se baza pe o afirmaţie a lui Eudemos. Cea de-a cincea teoremă este citată din Diogenes din Pamphila din secolul I. Teorema patru este asociată cu realizarea practică a măsurării distanţei dintre vasele de pe mare. Hieronymus din Rhodos ne povesteşte cum a măsurat Thales piramidele din Egipt folosind umbrele (a determinat momentul zilei în care umbra noastră este egală cu înălţimea). Diogenius Laertius, în cartea "Vieţile şi opiniile marilor filozofi" ne spune că "Thales a fost primul care a determinat cursa soarelui de la un solstiţiu la celălalt şi a declarat că mărimea soarelui ar fi a 720–a parte din cercul solar, şi mărimea lunii ar fi aceeaşi fracţie din cercul lunar. Se spune că el a descoperit cele patru anotimpuri ale anului şi l-a împărţit în 365 de zile". - 34 -

EDUCATIE FIZICA – Jocul de tenis Tenisul de câmp este un sport jucat fie între doi jucători (simplu), fie între două echipe a câte doi jucători (dublu). Jucătorii folosesc o rachetă pe bază de racordaj pentru a lovi o minge de cauciuc acoperită cu pâslă peste fileu, mingea trebuind să ajungă în terenul adversarului. Originar din Anglia, la sfârşitul secolului al XIX-lea, tenisul s-a răspândit mai întâi în lumea engleză, în special la persoanele bogate din clasele superioare. Tenisul este acum un sport olimpic şi este jucat indiferent de bani, de vârstă, în multe ţări de pe glob. În mod remarcabil, în afara adoptării sistemului "tie-break", regulile sale au rămas neschimbate din 1890. Tenisul ca sport modern are două origini. Între anii 1859 şi 1865, Harry Gem şi prietenul său Augurio Perera au dezvoltat un joc care combina elemente de rackets şi jocul spaniol pelota. În 1874, împreună cu doi doctori de la Warneford Hospital, au fondat primul club de tenis din lume pentru a juca pelota pe gazonul din spatele hotelului Manor House. În decembrie 1873, Walter Clopton Wingfield a inventat un joc similar, pentru amuzamentul invitaţilor săi la o petrecere în grădina de pe proprietatea sa de la Nantclwyd, în Llanelidan, Wales. Jocul său avea la bază vechiul sport de tenis în sală, Jeu de paume. Turnee profesioniste: 1. În circuitul profesionist de tenis sunt patru turnee de Grand Slam: Australian Open, French Open, Wimbledon şi US Open. 2. Circuitul Masters Series cuprinde nouă turnee anuale, care se vor reduce la opt din 2009. În prezent turneele se desfăşoară în Europa şi America de Nord şi sunt organizate de ATP (Asociaţia Tenismenilor Profesionişti).

SANATATE – Consumul de alcool De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool reprezentand 10 ml de alcool pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi revina. Acestea este doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist. Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei. In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai putin anxioasa. In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si … - 35 -

… mentine echilibrul; vor si dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice. Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool. Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta, dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool. Rubrică realizată de întreg colectivul redacțional, folosind informații de pe următoarele site-uri: www.wikipedia.org, www.poezie.ro, www.desprenatura.ro, www.zooland.ro, www.mik3s.trei.ro, www.referat-e.ro, www.sfatulmedicului.ro .

MULTICULTURALITATE RUBRICA IN LIMBILE FRANCEZA, ENGLEZA SI MATERNA – RUSA FRANCEZA – FRANÇAISE LA TOUR EIFFEL La tour Eiffel, initialement nommée tour de 300 mètres, est une tour de fer puddlé construite par Gustave Eiffel et ses collaborateurs pour l'exposition universelle de 1889. Situé à l'extrémité du Champ-deMars, en bordure de la Seine, ce monument parisien, symbole de la France et de sa capitale est le neuvième site le plus visité du pays en 2006 et le premier monument payant visité au monde avec 6,893 millions de visiteurs en 2007. D'une hauteur de 300 mètres à l'origine, prolongée par la suite de nombreuses antennes culminant à 324 mètres, la tour Eiffel est restée le bâtiment le plus élevé du monde pendant plus de 40 ans. Utilisée dans le passé pour de nombreuses expériences scientifiques, elle sert aujourd'hui d'émetteur de programmes radiophoniques et télévisés.

- 36 -

L’AUTOMNE LES VENDANGES

L’automme est arrivé, Le ciel est gris, Les fruits sont tombés Et les arbres sont tristes.

C’est un bel automne doré . Mon oncle fait les vendanges, Ma mère coupe les grappes, Mon père foule le raisin, Et moi, Moi, je rammase les grains tomblés.

Les enfants vont à’l école. Ils ecrivent les devoirs. Les garçons jouent au football Et les filles sont dans le couloir.

PROCOP IZABELA – VI B

POPOV CRISTIAN – VIII B

L’AUTOMNE L’automne est arrivé en vitesse dans notre pays avec ses amis : le cruel vent et la dense pluie . Les arbres ont enlevé leur manteau et maintenant s’adapte à la merveilleuse saison . Les portes de l’écoles s’ouvrent gentillement , et les enfants courent pour accueillir les professeurs avec de belles et jeunes fleurs . Les oiseaux noirs volent loin de notre territoire, et nous habituons de ne le pas écouter avec leurs chansons, chaque matin. Feuilles de diverses couleurs couvrent le sol trompé, et les hommes profitent de ce paysage superbe qui maîtrise les régions . L’automne est et seras ma saison préférée. FEODOT OTILIA – VIII B

ENGLEZA – ENGLISH

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VIII B, Popov Cristian-VIII B, Procop Izabela-VI B, Condrat Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, cu sprijinul d-nei prof. de limba franceză, Onofrei Mariana .

BIG BEN CLOCK AND TOWER The Clock Tower of the Palace of Westminster houses the world's largest four-faced, chiming clock in the second largest free-standing clock tower in the world. The structure is situated at the north-eastern end of the Houses of Parliament in Westminster, London. It is often colloquially referred to as Big Ben, a nickname initially applied to the main bell housed within the tower (formally known as the Great Bell), but now in common use for the bell, clock and tower. The Clock Tower has also been referred to as The Tower of Big Ben and, incorrectly, St Stephen's Tower, which is actually the spired tower towards the middle of the Palace and is also the main point of entry for attendees of debates and committees. It was announced on 9 April 2008 that a survey of 2000 people found that the tower was the most popular landmark in the United Kingdom. - 37 -

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VIII B și Isacov Andreea-VIII B cu sprijinul prof. de limba engleză, Stoenică Vasile-Marcel

THE BEATLES The Beatles were a pop and rock band from Liverpool, England formed in 1960. Primarily the band consisted of John Lennon (rhythm guitar, vocals), Paul McCartney (bass guitar, vocals), George Harrison (lead guitar, vocals) and Ringo Starr (drums, vocals). Throughout their career, The Beatles are recognised for leading the mid-1960s musical "British Invasion" into the United States. Although their initial musical style was rooted in 1950s rock and roll and homegrown skiffle, the group explored genres ranging from Tin Pan Alley to psychedelic rock. Their clothes, styles, and statements made them trend-setters, while their growing social awareness saw their influence extend into the social and cultural revolutions of the 1960s. After the band broke up in 1970, all four members embarked upon solo careers. The Beatles are one of the most commercially successful and critically acclaimed bands in the history of popular music, selling over a billion records internationally.In the United Kingdom, The Beatles released more than 40 different singles, albums, and EPs that reached number one, earning more number one albums (15) than any other group in UK chart history. Studio albums: Please Please Me, With The Beatles, A Hard Day's Night, Beatles for Sale, Help!, Rubber Soul, Revolver, Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band, Magical Mystery Tour, The Beatles, Yellow Submarine, Abbey Road, Let It Be.

RUSA – РУССКИЙ ЯЗЬК ПАКРОВ БОЖИЕЙ МАТЕРИ ДЕНЬ ПРАЗДНОВАНИЯ – 1/14 ОКТЯБРЯ Праздник Покрова Божией Матери установлен в воспоминание видения св. Андреем Богоматери, покрывающей своим омофором христион во Влахернском храме во время осады Константинополя врагами в Х веке. Св. Андрей подошел к своему ученику Епифанию и спросил, видит ли он Царицу мира. „Вижу” – ответил он. И когда смотрели, она, долго молилась, обливаясь слезами. Потом она подошла к престолу и молилась за православный народ; сняла со Своей главы покрывало и распростерла его над всем стоящим. Город был спасен, и русские очень чтят праздник Покрова, посвящая ему многие храмы. Существуют два варианта иконографии „Покрова Божией Матери”: новгородский и московский (суздальский). В суздальском изводе Богоматер Сама держит покров, в новогородском – ангелы. В центре иконы фигура Богородицы.

- 38 -

ПОКРОВ ПРЕСВЕТОЙ БОГОРОДИЦЫ

ЗАГАДКИ 1. Пришла без красок и кисти, А перекрасила все листья. (o...................ь) 2. Осенью питает, зимой согревает. (д..................о)

Праздник П.П.Б. установлен в честь явления Девы Марии во Влахернском храме, в Константинополе, в Х веке. В четвертой час ночи Светой Андрей идущую по воздуху Пресвятую Деву. Рядом с ией шествовали : Иоанн Креститель и Иоанн Богослов. Она снела со Своей головы покров и простерла над молящим. Из всех сёл русских – липован приезжают гости нам на этот великий праздник. Очень приятно, когда люди ездят друг другу в гости, приглашают друг друга в гости. Под звон колоколов приежает и Пресветой Владыко – Флавифн, и совершаст литургию. Торжества окончились но радость осталась в душе.

ПОСЛОВИЦЫ 1. Сентябрь – вечер года. 2. В сентябре синица просит осень в гости. 3. В октябре до обеда щсень, а после обеда зима. 4. В октябре в одном часу и дохсдь и снег. 5. Ноябрь – ворота зимы. 6. В ноябре мужик с телегой прощается, в сани забирается. ЗАИЦ АЛЕКСАНДРА-IV

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VIII B și Zaiț Alexandra-IV cu sprijinul profesoarei de religie rit vechi, Zaiț Paula.

ФЕОДОТ ОТИЛИА - VIII

IMAGINI DIN ISTORIA STAROVERILOR

Arestarea Feodosiei Morozova de nikonieni - tablou de Vasily Sorikov -

Voivodul Meshcherinov distrugând rebeliunea Solovski - tablou de Mihail Grigoriev -

- 39 -

Preotul starover Pustosviat într-o dispută cu patriarhul Joachim, pe probleme de credință – tablou de Vasili Perov Lubok – tipăritură satirică din Rusia secolului XVIII, în care un bărbier încearcă să-i taie barba unui starover.

Patriarhul Nikon revizuind cărțile sfinte - tablou de Aleksei Kivshenko Icoană cu conducătorul staroverilor Protopopul Avvakum

Cazacul Stepan (Stenka) Razin pe Volga - tablou de Boris Kustodiev -

Imagini www.wikipedia.org

- 40 -

ISTORIA SATULUI VISINA DE LA PASACÂSLA LA VISINA În vechime satul nostru se numea Pașacâșla, denumire turcească folosită pe timpul ocupației otomane. Locuitorii satului sunt urmașii bulgarilor, mutați aici la începutul secolului XX. În aceste părți ale Dobrogei s-au stabilit și români din Ardeal, ciobani cu turmele de oi. De exemplu bunicul lui Petcu Sultana, 75 de ani, era din părțile Sibiului. Fiind o comunitate mare de bulgari s-au contopit cu populația băștinașă și s-au format numeroase familii mixte. Înainte de al II-lea război mondial, familii de bulgari din Vișina și din alte sate din zonă au fost deportate în Bulgaria. Astfel, au fost despărțiți părinții de copii, frații și surorile, unii au rămas în România și alții au fost trimiși în Bulgaria. După un timp unii s-au întors la casele lor, alții s-au stabilit și au rămas în Bulgaria. Mulți oameni din Vișina au rude foarte apropiate în Bulgaria. Astfel, se țineau obiceiurile și sărbătorile locale, dar și cele bulgărești. În această zonă ocupația de bază a locuitorilor era agricultura și creșterea animalelor, individual și apoi la C.A.P. Casele erau construite din chirpici și acoperite cu stuf. Odăile erau mici, paturile erau și ele mai mici decât cele de astăzi, deoarece în cameră trebuia să aibă loc și pătuțul copilului, lada de zestre și războiul de țesut. Ca lumină foloseau felinar sau lampă cu gaz. Pâinea se cocea pe vatră, în cuptor. Camerele erau împodobite cu preșuri și țoale țesute la război, cu diverse modele bulgărești. Oamenii purtau haine bulgărești țesute și lucrate în casă. Femeile aveau cămașă, rochie, iviță, șorț, bluză și gear (ciumber) cu franjuri. Copiii mergeau la școală până-n clasa a VII-a. Duminica, după slujba religioasă, se organiza horă în sat. Nunțile se făceau, de obicei, toamna după culesul viilor și țineau 3 zile, cu frumoase obiceiuri. Toamna se organizau clăci, la diverși gospodari. De exemplu la bătut de turte, la porumb și alte activități de toamnă. De Crăciun și Anul Nou copiii mergeau cu colindatul și cu ceata. Ceata fiind un grup de băieți mai mari care cântau colinde bulgărești. Pe 8 ianuarie se sărbătorea Ziua Babei – Babânden – sau ziua moașei satului, adică toate femeile căsătorite și care aveau copii mergeau la babă (moașă) cu un mic dar și îi mulțumeau că le-a ajutat când au avut nevoie de ea. Această sărbătoare se mai ține și astăzi. În postul Paștelui, în sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor se juca „Lăzărelul”, un dans la care luau parte 7-8 fete mai mari și 2 fetițe, care se numeau Ducu și Pricuducu. Se îmbrăcau bulgărește, mergeau din casă în casă și cântau și dansau bulgărește. Primeau ouă, bani, bomboane, colăcei. Atunci stabileau când fac „caloianu” și alegeau o „nașă”, aleasă dintre fetele mari. La Caloian se adunau toate fetele. Îl găteau, îl puneau într-o cutie și îl plângeau și se rugau de ploaie, apoi îl aruncau pe baltă. „Paparuda”, alt obicei popular la care fetele se îmbrăcau cu ștevie verde și stropeau cu apă gazdele pe unde colindau pentru ploaie. (va urma)

Familie de bulgari – 1954 – Familia Petcu

Extras din portofoliul la istorie, „De la Pașacâșla la Vișina”, al elevei Friptu-Stănescu Teodora, clasa a IV-a, Școala Vișina, îndrumată de înv. Feodot Svetlana.

- 41 -

De sărbătoarea „Babânden” – Ziua Babei – anii’ 60 Familie de bulgari – anii’ 40 Părinții lui Constantin Paraschiva

La horă – anii’ 60

Familie din Vișina în vizită în Bulgaria

TIMP DE PAUZA GLUME, GLUME … - Câte ore dormi, Gigel?, întreabă medicul. - 2-3 ore. - După părerea mea e puţin. - Toate cele 6 ore, n-am curajul, spune Gigel.

- 42 -

Un student intră la examen și, fără discuţii, pune o sticlă de whiskey pe masă. Examinatorul privește și spune: „satisfăcător”. Studentul mai scoate o cutie de ciocolată. Examinatorul spune: „bine”. Studentul mai pune deasupra un stilou aurit, de firmă. Examinatorul spune: „excelent” și pune nota. Studentul strânge tot de pe masă și spune: „Acum vă rog să mă scuzaţi, dar mai am de dat un examen…”

RUGĂCIUNEA ELEVULUI Tatăl nostru din cancelarie Dă-ne nouă astăzi pauze de 30 de minute. Precum în vacanţă așa și la școală Și iartă-ne nouă orele chiulite, Precum iertăm și noi părinţilor noștri Că nu ne dau bani de patru ori pe zi. Dă-ne nouă note mia bune Și astăzi și mâine Și-n vecii vecilor. AMIN!

Iţic si Ștrulă acasă la Rabi. Iţic îl întreabă pe Rabi: - Rabi, albul este culoare? Rabi se uită în Tora și zice: -La nuntă, mireasa se îmbracă în alb, deci albul este culoare. Iţic îl întreabă din nou pe Rabi: - Dar negrul, este culoare? Rabi se uită în Tora şi zice: -La înmormântare, se poartă negrul, deci negrul este culoare. Aflând acestea, Iţic se intoarce către Ștrulă: -Vezi mă, că televizorul pe care ţi-l vând este color? (Tora=carte sfântă iudaică)

LEGILE ELEVULUI 1. Întotdeauna are drepatate; 2. Nu copiază niciodată, consultă; 3. Nu doarme în timpul orei, reflectează; 4. Nu vorbește la oră, schimbă impresii; 5. Nu-și distrage atenţia, studiază anatomia muștelor; 6. Nu chiulește, e solicitat în alte părţi; 7. Nu rămâne corigent, e lăsat corigent; 8. Nu fumează, se stimulează; 9. Nu înjură, se descarcă; 10. Nu insultă profesorii, le amintește ceea ce sunt; 11. Nu citește în timpul orei, se informează; 12. Nu distruge școala, o decorează; 13. Nu aruncă creta, studază legile gravitaţiei; 14. Nu râde în ore, e fericit.

Culese de pe net de Buric Emanuel-VII

TOPURI, TOPURI … TOP PARFUMURI TOP POEŢI TOP FILME/SERIALE 1. Îngerașii-11 2. Regina-10 3. Titanic-7 4. Stăpânul inelelor-5 5. Dumnezeu pentru o zi-4

1. Avon-21 2. Christina Aguilera&Pur Blanca-6 3. Axe-4 4. Celine Dion& C-Throu-3 5. Fa, Adidas, J’adore, Beauty Face, Titan, Chanel, Solo, Today-TomorrowAlways-2

1. Mihai Eminescu-66 2. George Coșbuc-5 3. Tudor Arghezi-3 4. Nichita Stănescu-2 5. George Topârceanu, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga-1

Rubrică realizată de: Marin Andreea-V, Chiriță Georgiana-V, Condrat Eva-V, Foma Daniela-VI A, Lebit Camelia-VI A, Varona Daniela-VI A, Buric Emanuel-VII, Periț Anca-VIII A, Isacov Andreea-VIII B.

- 43 -

POVESTEA DE FINAL POVESTEA ZILEI SATULUI JURILOVCA Pe 14 octombrie, atunci când este și hramul bisericii din localitate „Acoperământul Maicii Domnului”, au avut loc câteva evenimente cultural-artistice, care au implicat elevi și cadre didactice din școala noastră: grupul „Malâș” al Grădiniţei Jurilovca (conducător d-na educ. Zaiţ Paula), grupul „Cibis” al școlii Jurilovca (conducător d-na educ. Zaiţ Paula) și grupul de dansuri tematice al școlii (conducător d-na prof. Ivanov Victoriţa). Organizarea a fost posibilă cu ajutorul vice-primarului comunei Jurilovca, Malâhin Policarp. Pe lângă copii au participat și grupurile artistice: „Juravcik” din Jurilovca și , invitaţi speciali, „Slavenka” din Slava Cercheză. Manifestările au început cu o defilare prin centrul comunei – cântece și dansuri rusești – susţinută atât de copii cât şi de cei mari şi au continuat cu un bogat program artistic pe terasa hotelului Albatros. Copiii trupelor „Malâș” și „Cibis” au cântat şi dansat frumoase cântece ruseşti, iar trupa de dansuri tematice, pe lângă un dans rusesc, a susţinut şi dansuri precum „Piraţii din Caraibe” și „Dans hip-hop”. Prin implicarea domnilor Condrat Paul, manager RECL Jurilovca și Cozma Cătălin, administrator IT, locuitorii satului au putut viziona în incinta PAPI, iar seara în aer liber, o proiecţie video cu imagini din trecutul satului, biserica, Capul Doloşman şi cetatea Argamum. A consemnat prof. Stoenică Vasile-Marcel

COLECTIVUL REDACȚIONAL:  CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile-Marcel, Zaiț Paula, Condrat Florentina, Ivanov Victorița, Chiru Iulia, Șapcă Valentin, Manole Lina, Nicanov Glafira, Feodot Svetlana.  ELEVI: Petro Cristina-V, Popovici Cristian-V, Petrică Mădălina-V, Meahcai Paula-V, Halca Ana-V, Cernadârcă Daniela-V, Marin Andreea-V, Chiriță Georgiana-V, Condrat Eva-V, Voinea Eliza-VI A, Căprescu Georgiana-VI A, Foma Daniela-VI A, Varona DanielaVI A, Lebit Camelia-VI A, Procop Izabela-VI B, Lucaci Andreea-VI B, Condrat Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, Buric Emanuel-VII, Voicilă Alina-VIII A, Camenețchi Bianca-VIII A, Periț Anca-VIII A, Ghincu Mădălina-VIII A, Mocanu Alina-VIII B, Vasile EmiliaVIII B, Isacov Andreea-VIII B, Feodot Otilia-VIII B.  COORDONATOR ȘI TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Stoenică Vasile-Marcel. - 44 -

SUCCES LA TEZELE CU SUBIECT UNIC ! SARBATORI FERICITE ! LA MULTI ANI !