Turismul Vitivinicol In Republica Moldova.doc

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE CATEDRA MARKETING ȘI RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

CASARECI (URSACHI) FELICIA

TURISMUL VITIVINICOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA TURISM Teză de licență

Șef Catedră

_________________ Gribincea Alexandru (semnătura)

Conducător științific:

_________________ Rogojină Elena, doctor în economie (semnătura)

Autorul:

__________________ (semnătura)

CHIȘINĂU-2013 1

CUPRINS

Introducere ..........................................................pag. 1-3

I.

Aspecte generale a turismului vitivinicol

I.1

Esența și geneza turismului vitivinicol ...........pag. 4-9

I.2

Repere culturale și arta vinului .......................pag. 9-16

I.3

Evoluția dezvoltării turismului vitivinicol în Republica Moldova ....pag. 16-19

II.

Turismul vitivinicol și analiza comparativă în diferite țări

II.1

Integrarea turismului vitivinicol din Republica Moldova în circuitele turistice internaționale ....................pag. 20-25

II.2

Tendințe moderne în dezvoltarea turismului vitivinicol în Republica Moldova în aspect european ..........pag. 25-31

II.3

Impactul turismului vitivinicol asupra economiei țării ........pag. 31-35

III.

Republica Moldova ca destinație turistică vitivinicolă

III.1

Caracteristicile întreprinderii vinicole ..........pag. 36-39

3.2.1

Programul Național în domeniul turismului „Drumul Vinului” în Republica Moldova .........pag. 40-46

3.2.2

Trasee turistice vitivinicole incluse în programul „Drumu Vinului” în Republica Moldova .........pag. 46-51

Concluzii și recomandări ..................pag. 52-53 Bibliografie ....................................pag. 54

Anexe ..............................................pag. 55 2

INTRODUCERE Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studiu privind posibilitatea de evaluare şi folosire a resurselor turistice din Republica Moldova la atragerea turiştilor străini. Atenţia acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan economic, el creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe, iar pe plan social creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea şomajului. Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale şi antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni şi străini. Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi internaţionale, transformarea turismului într-o activitate complexă, economică şi socială, într-un turism civilizat, competitiv. În baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor turistice şi a unor ample documentări, este necesar de evidenţiat posibilităţile concrete de dezvoltare a turismului, în concordanţă cu valoarea şi structura potenţialului turistic, cererii şi ofertei turistice. Avîndu-se în vedere valorificarea unitară şi optimă a resurselor turistice în profil teritorial, este necesar de stabilit strategia de dezvoltare şi diversificare a formelor de turism, de promovare a acestora pe piaţa turistică internă şi externă, de amenajare şi echipare, competitive pentru un turism modern. Ramura economică importantă, de mare interes şi cu importante disponibilităţi, turismul în republică trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi să devină o componentă importantă la completarea bugetului de stat. Actualitatea și importanța temei fiind că turismul este un sector important al economiei mondiale și are o tendinţă de creştere permanentă la nivel internaţional. Industria turismului cuprinde o gamă variată de întreprinderi publice și private, generatoare de beneficii economice și sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajaţi, oferind oportunităţi de angajare mai cu seamă pentru femei. Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie turistică pe pieţele turistice internaţionale. Industria turismului este extrem de fragmentată, fiind constituită din diferite întreprinderi mici şi mari, atît din sectorul public, cît şi din cel privat. Evaluarea ei necesită coordonare, investiţii, instruire şi marketing, ceea ce 3

determină coordonarea dintre Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile comerciale şi comunităţi. Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrînge asupra majoritaţii sectoarelor sociale. Acest moment urmează a fi conştientizat de instituţiile vizate şi de întreaga populaţie. A devenit iminent faptul de a demonstra că turismul nu se referă doar la unele persoane, care îşi petrec anual vacanţele, ci prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra întregii societaţi. Pentru impulsionarea acestui domeniu este necesar de valorificat la maximum resursele disponibile pentru atragerea şi deservirea unui număr tot mai mare de turişti din ţară şi de peste hotare. Or, starea avansată de degradare a acestora, precum şi declinul continuu în ramură, constituie argumente clare în favoarea actualităţii problemei elaborării unui fundament teoretic şi aplicativ pentru managementul resurselor turistice în Republica Moldova. Actualitatea şi complexitatea problemei, metodele şi căile de creştere a eficienţei potenţialului ramurii turistice prin valorificarea înaltă a patrimoniului existent trebuie studiate în continuare. Toate aceste aspecte, situaţii şi probleme nesoluţionate analizate în complex au dictat alegerea temei. Scopul și obiectivele propuse pentru susţinere serveşte elaborarea unor instrumente teoretico-practice care să poată impulsiona valorificarea potenţialului natural şi antropic pentru sporirea eficienţei economice şi asigurarea unei dezvoltări stabile şi durabile a ramurii turistice, ele constau în identificarea căilor de dezvoltare şi promovare a turismului în Republica Moldova prin fundamentarea strategiilor de dezvoltare şi elaborarea politicii de promovare a turismului, mecanisme ce pot fi implementate în planificarea şi dezvoltarea turismului în Republica Moldova. Reieşind din scopul propus în teză, au fost formulate următoarele obiective: • Studierea managementului resurselor turistice în experienţa internaţională şi în Republica Moldova; • Examinarea bazelor teoretice şi a metodologiei de valorificare economică a resurselor turistice; • Evidenţierea particularităţilor specifice de studiere şi punerea în valoare a potenţialului turistic; • Efectuarea studiului complex a legislaţiei ce reglementează utilizarea resurselor turistice; • Analiza comparativă a diferitor modalităţi de valorificare a potenţialului turistic naţional; • Examinarea stării actuale a zonelor de interes turistic şi formularea măsurilor strategice de lansare a acestora pe piaţa turistică; Structura tezei 4

Teza cuprinde introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie şi anexe. În capitolul I „Aspecte generale a turismului vitivinicol” sunt incluse particularitățile turismului vitivinicol, cultura și arta vinului și este descrisă evoluția pe parcursul anilor al acestui domeniu al economiei naționale și evenimentele ce au avut loc în scopul atragerii turiștilor și investițiilor străine pe teritoriul țării. În capitolul II „Turismul vitivinicol și analiza comparativă în diferite țări” este realizată o analiză comparativă a turismului vitivinicol al Republicii Moldova cu cel al ţărilor europene care dispun de un potenţial vitivinicol înalt. Este cercetat gradul de integrare a turismului vitivinicol din Republica Moldova în circuitele turistice internaţionale, analizînd: oferta turistică a ţării noastre; cadrul legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv; creşterea calităţii serviciilor prestate; pregătirea profesională a forţei de muncă care activează în domeniul turismului; precum şi politica de preţuri existentă pe piaţa turistică a Republicii Moldova. Deasemenea se analizează rolul şi locul turismului vitivinicol în economia ţării şi posibilităţile de dezvoltare a turismului receptor. În capitolul III „Republica Moldova ca destinație turistică vitivinicolă” se descrie istoricul şi potenţialul întreprinderilor vitivinicole cu toate serviciile pe care sunt gata să le ofere consumatorilor, precum şi rolul firmelor de turism în valorificarea potenţialului vinicol, promovarea imaginii cramelor, elaborarea şi formarea traseelor şi pachetelor turistice vitivinicole. La fel, este prezentată hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 554 din 24.05.2004 cu privire la aprobarea programului Naţional în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova” şi traseele turistice vitivinicole.

5

I. ASPECTE GENERALE A TURISMULUI VITIVNICOL

1.1 Esența și geneza turismului vitivinicol Prima dovadă a existenței strugurilor o reprezintă niște podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisă avînd legătură cu viticultura apare în Vechiul Testament unde se povestește despre Noe care avea o podgorie și făcea vin. O veche fabulă persană acorda unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Prințesa, care pierduse favoarea Regelui, a încercat să se sinucidă mîncînd niște struguri care fermentaseră într-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicație urmată de un somn adînc. Cînd s-a trezit, și-a dat seama că se simte mai bine și a recîștigat favoarea Regelui arătîndu-i originala "metodă", care a fost prezentată întregii curți. Este știut că prin anii 4000 BC începuse deja cultivarea strugurilor și producerea vinului. Primele podgorii se crede că au existat pe lîngă Marea Caspică și în Mesopotamia, în zona Iranului de astăzi. Cea mai veche sticlă de vin a fost descoperită în Germania, într-un sarcofag; sticla data de la 325 AD și a fost descoperită în 1867. Era o amforă de sticlă galben-verzuie, iar mînerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care și-a păstrat conținutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment și conținea și ulei de măsline, pe care romanii îl foloseau pentru a preveni oxidarea vinului. Conform academicianului Dm.Lihaciov “cine nu are interes față de istorie și trecut, î-și sărăcește prezentul”. Din cele 3 devizări ale timpului - prezentul, viitorul și trecutul cel mai responsabil este prezentul, cel mai atragător - viitorul, iar cel mai bogat este trecutul. Trecutul este o gigantică comoară a practicii accesibilă pentru fiecare, care tinde să-și îmbogațească prezentul și să-și asigure viitorul. Vinificația Moldovei posedă o bogată istorie care are rădăcini adînci în istoria umană. Se schimbă soarta popoarelor, care locuiau pe pămîntul Moldovei de azi, iar odată cu ele vinficația trecea prin perioade de distrugere și creștere, făcîndu-și drum spre dezvoltarea încontinuă. În sec.X teritoriul Moldovei a fost supus invaziilor distrugătoare ale pecenezilor, iar în sec.XII - a hoardelor tătaro-mongole. Deoarece triburile nomade se ocupau de creșterea

6

animalelor și jafurilor, iar populația locală a plecat în păduri, plantațiile de vii au rămas fără îngrijire, ceea ce a provocat distrugerea lor. La sf.sec.XII, cînd pe locul vechii Dacii treptat s-au format cnezatele Valahia și Moldova din nou s-a început dezvoltarea ramurii vitivinicole. La începutul sec.XIV tot teritoriul de la Nistru pînă la Carpați era populat de moldoveni. Cnezii moldavi - Matei Basarab, Negru Vodă, Mihai Viteazul cu bunăvoință se atîrnau față de dezvoltarea viticulturii și vinificației. Ei singuri sădeau plantații de vii, aduceau soiuri noi de viță, lucrători cu experiență din Ungaria, țara, care la acel moment era vestită ca țară vinicolă dezvoltată. Se considera, că anume în acești ani s-a început construcția de beciuri speciale pentru păstrarea vinurilor locale pînă la roade noi de struguri. A apărut necesitatea confecționării butoaielor de stejar în schimbul vaselor de lut. În anii de dirijare a țării de Ștefan III (Ștefan Vodă) viticultura și vinificația Moldovei continuă să se dezvolte. Au fost introduse noi soiuri de viță de vie - Cars Laveliu și Furmint. Ultimul soi datorită cultivării multiseculare s-a asimilat în regiunea noastră și a căpătat denumirea Grasa de Cotnari. După moartea lui Ștefan cel Mare Moldova a fost cotropită de Imperiul Otoman și în decursul a 3 secole s-a aflat sub jugul turcesc. Pentru populația locală de problema viticulturii și vinificației se ocupau reprezentanții păturilor mai bogate care aveau înlesniri la producerea și realizarea vinurilor moldovenești. Veniturile feudalilor nobili și duhovnicești în decursul unor perioade îndelungate nu se supuneau impozitarii, precum și se asigurau cu forța de muncă înlesnită. Pentru prelucrarea strugurilor și fabricarea vinurilor se invitau lucrători specializați, uneori de peste hotare, unde vinificația era mai dezvoltată (Bulgaria, Serbia, Valahia etc.). Suprafețele de plantații de vii la feudalii mai importanți cuprindeau 40-60 ha și includeau și secții de vinificație. Un rol important în dezvoltarea ramurii vitivinicole a Basarabiei a jucat general-guvernatorul M.Vorontov, care a adus din Crimeea și a eliberat gratis pentru toți doritorii vița de vie. M.Vorontov a influențat dezvoltarea plantațiilor de vii din împrejurimile orașelor mari din Basarabia și în special a Chișinăului care pe atunci era înconjurat de păduri. În a.1842 guvernul a decis de a împărți toate pămînturile libere pentru sădirea livezilor și viilor în împrejurimile orașelor din Basarabia. 7

Pentru pregătirea cadrelor în a.1832 în Basarabia - a fost organizată o școală specială pentru viticultură și vinificație (or.Akerman), care nu a avut o soartă lungă, fiind în a.1836 desființată. La 2 iunie 1842 a fost adoptată hotarîrea organizării unei școli de viticultură și vinificație la Chișinău la marginea orașului pe teritoriul a 22 desetine de pămînt. În acea perioadă suprafețele de plantații de vii în Basarabia au crescut de la 10,5 mii des. pînă la 25,0 mii des. (a.1858), iar exportul de vinuri în Rusia în a.1861 a atins 1,5 mln căldări.Ramura vitivinicolă a Basarabiei ocupă un loc de frunte în Imperiul Rus. În a.1853 Basarabia producea de 7 ori mai mult vin ca așa regiune vinicolă cum era Crimeea, avînd o recoltă de struguri de 4 mln 500 mii păduri. Conform cercetărilor savantului M.Gherasimov în anii distrugerii viilor în Franța de către filoxera, vinurile din Basarabia în cantități mari au pătruns pe piața franceză și au fost înalt apreciate de consumatori. Pe baza vinurilor din Basarabia în or.Odesa funcționează fabrici de producere a vinurilor spumante prin metoda clasică precum și vinuri gazeficate. În baza vinurilor din Basarabia funcționează fabricile de vinuri spumante din Sankt-Petersburg, Moscova, Kiev, Haricov care realizează vinuri spumante sub denumiri franceze În jum. 2 a sec.XIX la Camenca a fost construită o fabrică de vinificație cu utilaj modern din Europa: prese cu burghie, prese manuale, vase de lemn pentru fermentare, diferit inventar necesar. Beciul avea o capacitate de 40 mii dal, iar anual se producea circa 10 mii dal de vin. În sec.XIX Camenca era cunoscută în Rusia nu numai ca mare centru vinicol, dar și ca centru balnear ampeloterapeutic. Datorită cneazului Vitghenstein a fost construită o stație de tratament cu struguri, vinuri unde se tratau peste 600 bolnavi anual din centrele industriale ale Rusiei. În 1914-1915 ramura vitivinicolă a Moldovei a intrat într-o perioadă grea de criză care a fost provocată de falsificarea vinurilor în cantități colosale și apariția în plantațiile de vii a filoxerei. În perioada a.a.1918-1940 viticultura și vinificația a continuat să degradeze în urma pătrunderii hibrizilor direct producători care înlocuiau soiurile europene și autohtone calitative și pierderea pieței imense de desfacere a vinurilor cum era Rusia. Ca rezultat suprafețele ocupate de soiurile europene s-au micșorat pînă la nivelul de 8,5 % din suprafețele totale. Nivelul jos al agrotehnicii a dus la formarea golurilor în vii care alcătuiau circa 25 % și numai 11 % din vii se cultivau pe șpalieră.

8

În urma Războiului II Mondial au fost distruse majoritatea fabricilor de vinificație. În republică în a.1944 erau doar 210 piese manuale, 44 pompe, 9 cazane pentru aburi. Utilajul destinat distilării vinurilor a fost complet distrus. Suprafața totală de plantații de vii în a.1945 era de 98,5 mii ha. În a.1956-1960 au fost construite și reconstruite 54 fabrici de vinificație. Pentru prima dată în Moldova a început producerea vinurilor prin metoda clasică și în rezervoare metalice. La baza creării producerii de vinuri spumante în Moldova a stat academicianul Petru Ungureanu care a elaborat bazele științifice și practice ale spumantelor moldovenești. Un pas important în dezvoltarea industriei vinicole din Moldova a avut formarea în a.1974 a asociației «Moldvinprom» care a unit într-o singură sistemă 214 fabrici de vin. Producerea vinurilor roșii și de desert a fost concentrată la întreprinderile din sudul țării. Deoarece au crescut cerințele față de vinurile speciale în Ialoveni a fost construită o fabrică pentru producerea vinurilor tip Jeres, la Dubăsari a fost organizată producerea vinurilor aromatizate, la Orhei - producerea vinurilor de tip Madera, la Cărpineni - producerea vinurilor de tip Marsala, iar la fabrica de vin a Colegiului Național al Viei și Vinului - producerea vinurilor demiseci și demidulci. Pînă în a.1980 vinurile, divinurile și vinurile spumante obținuse peste 250 medalii de aur, argint și bronză la Consiluri de Vinuri Internaționale. Declinul ramurii vinicole a Moldovei a început în 1985 odată cu editarea decretului cu privire la combaterea alcoolismului în URSS. La momentul actual prelucrarea strugurilor se efectuează la 142 întreprinderi de vinificație primară, amplasate geografic în 23 raioane vinicole. Capacitatea totală a liniilor de prelucrare a strugurilor este de peste 2,0 mln. tone. În ultimii ani roada medie globală de struguri în Moldova este de 300-500 mii tone, fapt ce demonstrează că capacitățile de prelucrare sunt folosite la circa 20-25 %. Dar la unele întreprinderi de vinificație primară în ultimii ani nu s-au prelucrat deloc struguri. Problema cea mai importantă pentru întreprinderile de vinificație primară este starea tehnică a utilajului folosit pentru prelucrarea strugurilor. Aceste întreprinderi în majoritate sunt dotate cu utilaj confecționat în a.60-70, care la momentul actual este învechit fizic și moral. Nu corespund 9

cerințelor actuale zdrobitoarele-desciorchinatoare, scurgătoarele pentru must, presele pentru bostină. Multe din întreprinderile vinicole nu sunt dotate cu instalații de răcire a mustului, iar cele care le posedă nu funcționează din mai multe cauze. Un procedeu tehnologic important care nu se respectă la majoritatea întreprinderilor vinicole este limpezirea calitativă a mustului. Iar fermentarea mustului se efectuează la temperaturi înalte și nu permite obținerea vinurilor calitative cu nuanțe de soi și un potențial de oxido-reducere scăzut. Din numărul total de întreprinderi pînă în prezent au fost reutilate 13, inclusiv 9 în baza creditelor alocate de B.E.R.D., celelalte din resurse financiare proprii. Restul de întreprinderi (129) necesită urgent modernizarea secțiilor de prelucrare a strugurilor. Această reutilare tehnologică ar asigura ameliorarea vinurilor din Moldova, în special a celor albe. În vinificația secundară situația este mai favorabilă. Dacă în a.a.1980-1990 vinurile din Moldova se îmbuteliau numai la 10 întreprinderi din țară și la 14 unități vinicole amplasate în Rusia și Ucraina, în ultimii ani situația s-a schimbat brusc. Actualmente în domeniul îmbutelierii vinurilor activează circa 60 de agenți economici cu peste 110 linii de turnare cu capacitatea totală de peste 31 mln.dal. Modernizarea secțiilor de îmbuteliere a permis de ambalat producția vinicolă în sticle noi, folosind dopuri de plută ce corespund cerințelor mondiale. Aceasta oferă posibilitatea de a efectua exportul vinului moldovenesc în butelii, ce este mult mai avantajos ca exportul vinului în vrac. Odată cu darea în exploatație a fabricii de sticlă din Chișinău S.A. «Glass Container Company», fabricii de sticlă din Florești - problema importului sticlelor pentru vin și spumante a fost soluționată. De asemenea, s-a micșorat și importul cutiilor de carton datorită activității fabricii de carton din Chisinau. În domeniul aprovizionarii întreprinderilor vinicole cu materiale auxiliare se întreprind măsuri pentru a reduce pînă la minimum importul diferitor materiale auxiliare și de a folosi mai eficient potențialul industriei autohtone de fabricare a lor. Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studiu privind posibilitatea de promovare a imaginii turistice a Republicii Moldova la atragerea turiştilor străini, prin dezvoltarea turismului vitivinicol. Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale şi antropice din Moldova, iar activitatea de turism 10

vitivinicol trebuie orientată spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni şi străini. Baza tehnico-materială a turismului vitivinicol este reprezentată, în general, de întreprinderile vinificatoare care dispun de condiţii adecvate pentru primirea turiştilor la nivel european. Dintre ele, 5 sunt introduse în circuitul turistic internaţional, unele sunt considerate obiecte ale patrimoniului naţional, altele reprezintă recorduri mondiale prin dimensiunile sale. Toate cramele vitivinicole dispun de săli de degustare a vinurilor şi servire a mesei, unele chiar şi de spaţii de cazare turistice. Schimbările din domeniul turismului sunt rezultatul derulării unui proces continuu de înnoire cantitativă şi calitativă în principal a ofertei turistice şi a motivaţiilor care au determinat alegerea practicării activităţilor şi a destinaţiilor turistice.Multiplicarea formelor de turism, derularea mai profundă şi accelerată a activităţilor turistice au avut ca efect valorificarea şi promovarea zonelor turistice în condiţiile protecţiei, conservării şi ameliorării mediului, adică a respectării unor principii de dezvoltare durabilă.Turismul vitivinicol reprezintă una dintre formele de turism care s-a integrat şi adaptat rapid cerinţelor pieţei turistice mondiale în actualul context. Necesitatea cunoaşterii şi analizei turismului vitivinicol a apărut ca urmare a modificării cererii turistice în favoarea practicării turismului în mijlocul naturii, şi descoperirii tradiţiilor locale alături de degustarea vinurilor şi cunoaşterea tehnologiilor de preparare a acestora. Orice domeniu de activitate, fenomen sau proces poate fi supus cercetării ştiinţifice numai în condiţiile

selecţionării

diferitelor

aspecte

ale

realităţii

şi

realizarea

unei

analize.

Aplicarea instrumentelor statistice specifice turismului vitivinicol este necesară pentru comensurarea aspectelor cantitative şi calitative privind activitatea acestui tip de turism. Rezultatele obţinute evidenţiază nivelul, tendinţa şi evoluţia elementului ce caracterizează activitatea turismului vitivinicol şi constituie puncte de referinţă în luarea unor decizii, în stabilirea unor strategii care vizează dezvoltarea durabilă a acestuia. După cum ştim turismul este un domeniu important al economiei naţionale, cu părere de rău în Republica Moldova el constituie 1% din PIB-ul naţional, cu toate că diversificarea formelor lui nu constituie o atracţie majoră pentru turiştii străini.

1.2 Repere culturale si arta vinului Din istoria vinului

Fiece popor constituindu-şi identitatea culturală se bazează pe mai multe simboluri, inclusiv pe o băutură, care este și băutura națională a respectivului popor. Moldovenii consideră drept 11

băutură națională − vinul produs din struguri. Pînă a căpăta acest statut, vinul a trecut prin cîteva etape: de băutură istorică, băutură religioasă și băutură preferată la nivel național. Vinul − băutură istorică

Dacă e să trecem în revista istoriei consumului vinului pe teritoriul ţării noastre, trebuie să spunem că cultivarea viţei de vie şi fabricarea acestuia este anterioară, conform mărturiilor timpului, chiar cultivării grîului. Geto-dacii, locuitorii străvechi, preţuiau vinul în mod deosebit, iar viţa de vie era una dintre cele mai de seamă bogăţii a lor. Ei obişnuiau să bea vinul turnat în coarne de bou, în ulcele sau chiar în țigve. Prima menţiune scrisă despre viticultura dacică o avem de la geograful antic Strabo (66 î. Hr). Ea se referea la măsura adoptată de marele rege Burebista (82-44 î.Hr.), acel care a reuşit crearea statului centralizat dac, privind defrişarea viilor. Se presupune, că decizia luată de Burebista, în urma sfatului marelui preot Deceneu, urmărea nu atît ca populaţia să înceteze să consume vin în exces, cît mai ales să facă să dispară tentaţia pe care viile din Dacia o aveau asupra populaţiilor străine care veneau aici, mai cu seamă din răsărit, atrase de roadele viilor. Dacii nu numai beau vinul, ci îl şi mîncau, posedînd tehnologia de îngheţare a vinului. Faptul că am moştenit de la daci cultura consumului vinului la diverse ceremonii, ritualuri este incontestabil. Am moştenit, mai cu seamă, noţiunea că pîinea şi vinul reprezintă „hrana totală”, într-o variantă a legendei despre Baba Dochia, aceasta îi cere lui Dumnezeu de mîncare, subînţelegîndu-se prin aceasta pîine și vin − elemente definitorii ale mîncarii omului din cele mai vechi timpuri. Vinul- băutură religioasă

Pîinea şi vinul, grîul şi viţa de vie apar spre exemplu în ceremonialul funerar atît înainte de creştinism cît, mai ales în cel creştin, avînd o semnificaţie deosebită. Mîncînd pîinea şi bînd vinul transformate, în timpul Sfintei Liturghii, în trupul şi sîngele lui Hristos, creştinul se uneşte cu Acesta, făcînd să crească, în acelaşi timp, relaţiile dinlăuntrul unităţii Bisericii ca trup al lui Hristos: „Căci o pîine şi un trup sîntem cei mulţi; căci toţi ne împărtăşim dintr-o pîine” (I Cor. 10, 17). Mîncînd din trupul lui Hristos şi bînd sîngele Lui, creştinul gustă din împărăţia Cerurilor încă în timpul vieţii. Deci Vinul este simbolul Sfintei împărtăşanii − al nemuririi. Pîinea fiind prin urmare, viaţa. De asemenea, mai tîrziu vinul se bea cu apă, alt element, care ne duce cu gîndul la „apă vie”, la „rîul şi apa vieţii” (Apocalipsa (22, 1-2)). Vinul mistic, sîngele lui Hristos, viţa de vie mai sînt şi simbol al fecioriei. Cu atît mai frumoasă peste ani pare asemuirea omului cu viţa de vie, cu ciclul vegetal al acesteia odată 12

încolţită şi îngrijită, dă rod, dar mai ales cu formula vieţii omului şi rostului acestuia pe pămînt: naşterea, căsătoria şi moartea − toate nu fără trudă şi străduinţă. Vinul – băutura naţională a moldovenilor

Odată cu formarea statului moldovenesc, importanţa vinului, a viticulturii continuă să rămînă prioritară ca şi în timpurile precreştine. Arta fabricării vinului în acele timpuri venea mai cu seamă de pe la mănăstiri, din gospodăriile boiereşti, dar şi răzeşii fabricau vin de consum curent.În context social vinul este o băutură care unește oamenii. Conform moralității populare „numai bețivul bea singur”. Ceilalți cinstesc vinul cu oamenii, de dragul oamenilor. Toate obiceiurile și ceremoniile sînt însoțite de cinstirea vinului ca parte a ospitalității. În plus oamenii din acest spațiu, fiind purtători ai ospitalității, găsesc întotdeauna un motiv pentru a închina un pahar de băutură, prilej de cinstire a unui pahar de vin poate fi orice intrarea unui om în gospodăria altuia. Viața comunitară oferă o sumedenie de asemenea motive în zilele de sărbătoare și în cele obișnuite. Întărirea relațiilor de rudenie, de prietenie, stabilirea unor noi relații, discutarea unor probleme, căutarea soluțiilor, limpezirea sau depășirea vechilor supărări, elaborarea înțelegerilor, realizarea unui împrumut, finalizarea unei activități și multe altele intră în acest repertoriu. Vinul se cinstește, întîi de toate, cu oamenii cunoscuți, dragi, cu cei, care predispun la o stare sufletească deosebită. Consumul vinului reprezintă un complex cultural de mare reprezentanță, manifestîndu-se în rituri, obiceiuri și ceremonii – conținuturi de mare profunzime ale unei filozofii și etici populare, marcate de gîndirea mitică, credințe și datini. Vinul fascinează prin complexitatea și versatilitatea sa, fiind practic unul din acele elemente prezente subtil într-un plan secundar dar cu o contribuție majoră la evoluția civilizației sub toate aspectele ei. Vinul este mult mai mult decît o băutură alcoolizată, vinul naște pasiuni, adună laolaltă milioane de oameni, pasionați din toate colțurile lumii, influențează economiile celor mai puternice state ale lumii și înfierbîntă mintea și mai ales conturile bancare ale colecționarilor, dispuși să plătească oricît este nevoie pentru o “comoară” scoasă din cele mai renumite crame sau din pivnițele altor colecționari. Vinul (din latina:vinum „viţă”) este o băutură obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică totală sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează. 13

Cultura vinului la moldoveni

În ce priveşte asocierea vinurilor cu felurile de mîncare, aceasta nu va fi niciodată perfectă, dacă nu se vor respecta anumite reguli, deoarece caracterul şi personalitatea fiecărui vin trebuie să corespundă cu aroma şi gustul fiecărui fel de bucate. În unele cazuri este de dorit să apară „dezacorduri”, punîndu-se astfel mai bine în evidenţă atît calităţile bucatelor, cît şi cele ale vinurilor. Aceasta se realizează, servind prin contrast, un preparat cu aromă puternică (de exemplu, friptură de pui) cu un vin uşor. Ţuica sau rachiul de drojdie sînt băuturile care au dreptul să deschidă masa. Ele trebuie să fie însoţite de o gustare alcătuită din brînză sau telemea, alte bucate nu prea săţioase, alune sărate, măsline etc. Se recomandă ca apoi să urmeze ciorba sau supa, care „să şteargă” ţuica şi să pregătească „intrarea vinului”. Pentru masa obişnuită, aleasă în familie sînt preferate: vara − vinurile seci, demiseci, moderat alcoolice; iarna − vinurile roşii şi mai tari, care încălzesc; primăvara − tradiţionalul vin cu pelin, alb, roşu sau vin sec superior; toamna − must, vinuri tinere, total fermentate sau uşor dulci. Pentru o masă festivă se recomandă o anumită ordine de servire a vinurilor după calitate şi felul de mîncare. Pentru fiecare fel de mîncare se recomandă să se schimbe tipul de vin. Se poate spune că există o anumită compatibilitate şi asociere a anumitor tipuri de vinuri cu anumite feluri de mîncare. P. Teodoreanu spunea „ambianţa bucatelor plus vin trebuie să fie într-o cumpătată armonie”. De aceea trebuie să cunoaştem bine tipurile de vinuri, însuşirile lor calitative şi asocierea lor la anumite mîncăruri. De altfel, fiecare mîncare caută să-şi găsească vinul ei şi fiecare vin − mîncarea lui. E drept că sînt şi vinuri „zburdalnice”− cum e şampania, pentru care orice mîncare e bună − şi mîncăruri uşoare precum brînzeturile, care nu resping nici un fel de vin. Arta de a produce şi a consuma vinul la moldoveni a fost şi a rămas o parte integrantă a culturii acestui neam. Întotdeauna s-a pledat pentru un consum raţional, precum ne spune zicala – „viţa-de-vie aduce bucurie”, cu o condiţia să posezi arta consumului băuturii. Voltaire, scria: „Vinul este desăvîrşirea şi ordinea naturii, şlefuită de om cu pricepere, calm şi voluptate”.Viţa de vie, vinul ne-a însoţit şi ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii (botez, cununie, înmormîntare), de sărbătorile calendaristice (Paşte, Crăciun) şi la cele de peste an. Ciclul fermentării şi limpezirii vinului în butoaie nu reprezintă altceva decît viaţa ascunsă şi miraculoasă a viţei de vie care continuă să trăiască şi „dincolo”, după moartea plantei, la încheierea ciclului său vegetal. Băutura fermentată, vinul este considerat şi la moldoveni o 14

„licoare a tinereţii”, o „apa vie” care alungă starea mohorîtă a omului şi realizează, prin beţiile rituale, legătura mistică între participanţii alaiurilor cu zeul trac Dyonisos, iar apoi în era creştină cu Iisus. Pe alocuri se mai respectă alte ceremonii cu rădăcini străvechi: în cadrul unor petreceri se stropesc viile cu „vin vechi” sau se face „praznicul viilor” (25 martie, cînd se organizează procesiuni pe dealurile cu vii, iar vinul şi colacii fiind elemente cu rol ritual principal), sărbători ale speranţelor legate de viitoarea recoltă, ca şi „culesul viilor” (sau „hrisovul viilor” − 27 septembrie), celebrare a vieţii şi rodniciei, care relevă ramăşiţe ale mitului lui Dionysos, mit legat de cultul băuturii învestite cu puteri magice de asigurare a abundenţei şi fericirii. La Arminden, sărbătoarea populară de primăvară (1 mai) în Bucovina şi în Moldova era tradiţia de a ieşi la pădure, la iarbă verde, la vie unde petreceau şi consumau vin cu pelin și miel copt. Plosca cu vin (ulciorul) −devenită simbol al nunţii este prezenta la cele mai importante momente ale ceremoniei, iar paharul cu vin din care gusta tinerii (numit şi paharul „comun” sau „de obşte”) are semnificaţii ce ţin de bucuria momentului, dar şi de soarta comună a viitorilor soţi. Strîngerea darului pe o bucată de pîine stropită cu vin, în speranţa înmulţirii magice a banilor, este, de asemenea, o practică rituală comună atît la botez cît şi la nuntă în multe zone ale ţării. Riturile de înmormîntare şi cele legate, în general, de cultul morţilor, păstrează, de asemenea, vechile credinţe în valenţele rituale ale vinului; trupul mortului, coliva, ca şi mormîntul sînt stropite cu vin (reminiscente, poate, ale libaţiunilor romane pe morminte), participanţii la masa de pomană mîncau mai întîi pîine stropită cu vin sau vărsau o picătura de vin înainte de a bea paharul (pentru cei morţi), ulcica care se dă de pomană conţine, adesea, vin. Strugurii şi produsele vinicole sînt cunoscute din timpuri străvechi ca elemente de bază în hrana poporului nostru. De aceea problema consumului produselor vinicole, cît şi a tuturor produselor alimentare a fost şi rămîne permanent în atenţia producătorilor şi consumatorilor. Bineînţeles că tînărul stat independent Republica Moldova nu a putut să nu ţină cont de semnificaţia vinului şi a produselor vinicole pentru oamenii acestui pămînt, iar pentru a-i oferi

15

continuitate şi prosperare a decis să instituie Sărbătorea Naţională a Vinului începînd cu anul 2002. Produsele vinicole ajută la consolidarea relaţiilor între cei ce muncesc în podgorii şi cei din alte sectoare şi ramuri, care folosesc în hrana lor bogatul fruct al viţei de vie − strugurele, neîntrecutul suc natural, mustul şi inegalabilul său produs fermentat − vinul pe care L. Pasteur le-a definit ca fiind cele mai complexe şi mai sănătoase produse alimentare. Produsele viţei de vie reprezintă un complex de substanţe necesare omului, pregătite cu cea mai mare artă în marele laborator al naturii. În acest sens e necesar de demonstrat aspectele de utilizare cotidiană și rituală a vinului, funcțiile și semnificațiile lui remarcate prin credințele, obiceiurile, comportamentele oamenilor pentru a completa date privitoare la normele tradiționale de consum a vinului. Eduard Barthe, primul preşedintele Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului, referindu-se la consumul vinului spunea: „Toţi consumatorii trebuie să fie în primul rînd buni degustători pentru că numai atunci vor şti ce să pretindă vinului şi se vor produce şi servi numai vinuri bune. Abia atunci vinul va putea fi degustat cu picătura şi cu degetarul şi nu cu litrul sau cu paharul” . Degustarea unui vin înseamnă respectul faţă de munca celui care a cultivat viţa de vie, faţă de strădania aceluia care, cu migală, pricepere şi multă conştiinţă, a stors din bobul de strugure „elixirul soarelui”. Ritualul de servire a vinului este o întreagă artă, care trebuie atinsă ca să putem spune alături de alte popoare că avem o cultură a consumului vinului bogată, de secole, pe care încercăm să o fructificăm. Concluzii:

1.

Vinul s-a născut odată cu omul pe aceste meleaguri. El a fost, este şi va fi un satelit pe

parcursul întregii vieţi a omului. 2.

Vinul natural (fabricat ca pe timpuri), hrănit pe drojdii, bogat în extracte, vioi şi sănătos,

poate fi un remediu contra îmbătrînirii accelerate, un „lapte” al bătrîneţii − „haine grele”. 3.

Consumul moderat al vinului oferă organismului uman mult mai multe avantaje decît

dezavantaje. Vinul este o parte integrantă a vieţii omului. 4.

Vinurile nu pot fi separate de alimentaţia raţională a omului, urmărindu-se doar scopul nobil

de a servi totul cu măsură, la timpul potrivit şi cu conştiinţa trează.

16

5.

Tradiţia de a obţine vinuri albe şi roşii prin maceraţia mustuielii, practicată de moldoveni pe

parcursul mileniilor nu este altceva decît manifestarea lor plenară în oenologia naţională. De aici provin faimoasele şi sănătoasele vinuri ale neamului nostru. 6.

Mănăstirile şi bisericile, veacuri la rînd, au fost şcolile de artă ale moldovenilor în ce

priveşte cultura viţei de vie, producerea vinurilor de calitate şi a consumului lor raţional. Vinul este un adevăr, iar creaţia noastră − o forţă nesecată. 7.

Odată cu vinul s-a născut cultura consumului civilizat, arta de a cunoaşte în acelaşi timp

plăcerea şi măsura, simţul de a admira măiestria şi munca. Vinul şi civilizaţia vor convieţui de-a pururi, precum de-a pururi vor fi dragostea şi viaţa. Recomandări:

1.

Vinul se consumă doar la senzaţiile de sete şi de poftă. Ţineţi cont de faptul că vinul, chiar

şi în doze mici, poate fi consumat numai de oameni sănătoşi cu autorizaţia medicilor. 2.

Tineretul nu va face abuz de alcool pînă nu-şi vor planifica familiile şi nu-şi vor aranja

vieţile, aşa precum spuneau strămoşii noştri. Nu vor consuma băuturi alcoolice nici persoanele care suferă de hepatite, ciroze, ulcer gastric şi intestinal, comoţii cerebrale, gripe, dispersii, tensiune arterială etc. 3.

Consumul vinului va fi suficient, în momentul atingerii concentraţiei alcoolului în sînge de

0,07—0,14% şi apariţiei dispoziţiei euforice. 4. Capacitatea de oxidare a alcoolului în organismul uman este diferită şi poate fi de maxim 1,2 ml/oră/10 kg de greutate şi minim de 0,12 ml/oră/10 kg de greutate. În aceste cazuri consecinţele unui consum egal de alcool pentru un individ pot fi fatale. Fiecare om trebuie să-şi cunoască măsura în a consuma vin şi bucate. 5.

Cantitatea maximă de calorii în urma consumului băuturilor alcoolice nu trebuie să

depăşească limita de 17—19 % din cît îi este necesar organismului unui om matur 110—210 kcal. 6.

Pentru organismul omului doza toxică la consumul de doar o singură dată este de circa 100

ml alcool absolut sau 1000 ml de vin cu tăria de 10 % vol. pentru indivizii cu greutatea de 70— 80 kg şi cu starea normală a sănătăţii.

17

7.

Incluzînd vinurile în raţia alimentară, trebuie să ţinem cont de aportul lor la potenţialul

energetic total: 1 l de vin de masă va genera .600-800 kcal (2500-3000 kJ), iar 11 de vin de desert − în medie 1700 kcal (7000 kJ). Este neraţional să sporeşti potenţialul energetic al nutriţiei doar cu vin. Mai aveţi nevoie de legume, fructe, sucuri, băuturi răcoritoare, brînzeturi.

1.3 Evoluția dezvoltării turismului vitivinicol în Republica Moldova Sunt tot mai mulți specialiști care afirmă că omul din prima clipă a existenței sale biologice și pînă în ultima clipă e stăpînit de dorința de a călători,de a vizita noi locuri sizone,comunități și civilizații,de a urca tot mai mult spre cer. În decursul vieții, această dorință naturală a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai în condițiile în care aceștea dispun de: timp liber, bani, mijloace de deplasare, de o stare de sănătate care să le permită mișcare și de un anumit nivel cultural. Această dorință de a călători nu se manifestă însă cu aceeași intensitate pe toată durata vieții omului. Astfel, în prima fază, dorința există,dar nu se poate manifesta fizic decît cu ajutorul părinților, a persoanelor mature care trebuie să conceapă acțiunile, să le suporte costul și să le îndrume spre reușită. În faza de elev, student, tînăr, angajat și , în general, persoana matură , dorința de a călatori este trăită la intensitatea cea mai mare. La o persoană de vîrsta a treia, dorința de călatorie există, dar din considerente: economice, medicale și familiale, aceste dorințe nu întotdeauna sunt realizabile. Turismul a apărut pe scara istoriei sub forma sa spontană, adică la inițiativa persoanelor fizice care din diferite motive și după definițiile actuale au călătorit în spații geografice mai mult sau mai puțin apropiate locului lor de reședință. Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sînt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate şi frumuseţe. Podgoriile noastre, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare a viţei de vie şi de producere a vinului. În prezent, în ţară funcţionează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiţii şi experienţă în ceea ce priveşte primirea vizitatorilor. Aici turiştii au posibilitatea de a lua cunoştinţă de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sînt îmbuteliate şi, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în ţara noastră se bucură de o bună reputaţie pe plan internaţional. Ca ţară vitivinicolă, Republica Moldova oferă şansa alegerii unor rute preferate, aşa încît turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Fabricile de 18

vinuri, în ansamblu, făcînd parte din ruta turistică “Drumul vinului în Republica Moldova”, prezintă o esenţială motivaţie de a ne vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic autohton. În ceea ce priveşte turismul vitivinicol, acesta cunoaşte dezvoltarea sa propriu-zisă după recăpătarea independenţei a acestui teritoriu, când Republica Moldova începe să-ţi orienteze activitatea spre participare la diferite proiecte internaţionale. Prima tentativă a Republicii Moldova de a participa în calitate de partener cu ţările Europei de Vest la dezvoltarea turismului vitivinicol a fost în ianuarie 1996. Prin această colaborare se încerca posibilitatea de includere a Moldovei în programul ECOS-OUVERTURE prin proiectul Ruraltur, care are ca scop “Integrarea Moldovei în reţeaua turismului cultural în mediul rural al regiunilor viticole din Europa”. ECOS-OUVERTURE este programul de cooperare interregională externă a Comisiei Europene. El favorizează cooperarea reciproc avantajoasă dintre regiunile şi oraşele Uniunii Europene şi omoloagele lor din Europa Centrală, CSI şi ţările bazinului mediteranean. Printre obiectivele programului se numără: -

întărirea coeziunii economice şi sociale, încurajînd participarea la cooperarea est-vest şi

nord-sud a regiunilor şi oraşelor ce provin din zonele cele mai puţin favorizate ale Uniunii Europene; -

susţinerea în procesul tranziţiei economice şi politice, a regiunilor şi oraşelor din Europa

Centrală şi de Est, a CSI şi a ţărilor mediteraniene; -

contribuirea la dezvoltarea regională şi la modernizarea colectivităţilor teritoriale din

ansamblu zonelor ce participă la Uniunea Europeană, în Europa Centrală, în CSI şi în ţările mediteraneene. Pentru Republica Moldova proiectul avea ca scop două obiective de bază: 1)

Stabilirea unei coordonări efective între 7 raioane viticole situate în centrul republicii (în

jurul Chişinăului), Ialoveni, Criuleni, Străşeni, Hînceşti, Călăraşi, Nisporeni, Orhei în scopul de a valorifica “Ruta vinului”, care ar atrage după sine dezvoltarea turismului viticol de calitate.

19

2)

Pregătirea unui vast program de dezvoltare a turismului cultural în regiunile viticole ale

Moldovei, destinat pentru a servi drept bază unei cereri de finanţare comună globală. Spre regret, acest proiect nu s-a soldat cu succes în lipsa finanţări din partea Comisiei Europene. Din anul 2002 la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice, Departamentului Agroindustrial “Moldova-Vin”, Agenţiei Naţionale de Turism, Centrului Expoziţional Internaţional „Moldexpo”, în luna octombrie se organizează anual „Festivalul Vinului”, care are ca scop: -

stabilirea legăturii între sectorul turistic şi sectorul vitivinicol;

-

promovarea pe plan internaţional a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică

vitivinicolă; -

găsirea noilor parteneri şi a noilor pieţe de desfacere pentru producţia vinicolă a Moldovei. Între 13 şi 14 octobrie 2002, din iniţiativa şi sub patronatul Preşedintelui RM, a avut loc

prima din istoria Republicii Moldova Sărbătoarea Naţională a Vinului. Au participat 80 de întreprinderi vinicole şi de alimentaţie publică, în fruntea alaiului se afla coloana celui mai vechi combinat de vinificaţie din republică, „Cricova” SA. Pe lîngă localnici, la sărbătoare au mai participat turişti străini, sosiţi din 67de ţări ale lumii dintre care: Austria, Bulgaria, Belgia, Olanda, Germania, România, Franţa, Italia, SUA, Turcia, Cehia şi altele. Programul festival a inclus desfăşurarea mai multor concursuri, care s-au soldat cu următoarele rezultate: Marele Premiu Prezidenţial (110 mii lei), pentru merite deosebite în dezvoltarea ramurii vinicole în Republica Moldova şi aportul substanţial la consolidarea economiei, a fost acordat Combinatului de producere a vinurilor „Cricova” SA. Concursului vinului tînăr „Viţa de Aur-2002”, la el au participat 111 mostre de vin ce cuprind produse la 20 de întreprinderi moldoveneşti de ramură. De diplomele pentru cel mai bun „tulburel” s-au învrednicit 17 produse. Principala distincţie a concursului – GRAND PRIX „Dionis” – a fost înmînată companiei „Cricova Acorex” SA pentru vinul Pinot Gris. Concursul vinului de casă „Polobocul de Aur”- au fost înscrise în concurs 130 de mostre, 95 dintre care comisia le-a admis spre degustare. Învingător al concursului a fost declarat fermierul din Orhei Anatol Gherman cu vinul „Aligote”. Concursul „Cea mai bună prezentare” – „Aroma” SA. Concursul „Cea mai bună prezentare al alaiului vinificatorilor”com.Sălcuţa SRL Concursul „Cel mai original stand”– „Vismos” SA. Concursul „Cea mai bună reprezentare artistică”– „Lion Gris” ÎM. „Sărbătoarea vinului 2003”. 20

II. TURISMUL VITIVINICOL ȘI ANALIZA COMPARATIVĂ ÎN DIFERITE ȚĂRI

2.1 Integrarea turismului vitivinicol din Republica Moldova în circuitele turistice internaționale 21

Participarea Republicii Moldova în competiţia turismului internaţional, care prevede integrarea în circuitele turistice, în condiţiile existenţei unui patrimoniu turistic deosebit de valoros, la nivelul exigenţelor pieţelor europene şi mondiale, este şi rămîne o problemă de acţiune fermă promovată de politica Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din Moldova. Viziunea dezvoltării durabile a turismului moldav, în contextul ajustării structurale a întregii economii naţionale, impune atenţiei faptul că turismul va deveni o ramură economică prioritară în corelare cu celelalte ramuri şi sectoare ale economiei naţionale. Dar pentru ca acest proces să fie viabil, sunt necesare atît însuşirea noii concepţii privind rolul turismului în activitatea socialeconomică din ţara noastră şi stabilirea unor direcţii clare de valorificare a patrimoniului turistic naţional, cît şi aplicarea unor măsuri şi soluţii, bine argumentate şi ştiinţific fundamentate în toate sectoarele ramurii turistice. Etapa hotărîtoare, o constituie definirea unei strategii ferme, realiste privind promovarea imaginii turistice a ţării precum şi stabilirea şi dezvoltarea durabilă a turismului într-o perspectivă medie şi de durată. În viziunea programului de reformă şi ajustare structurală a industriei turistice, etapa de tranziţie spre economia de piaţă în ţara noastră presupune creşterea rentabilităţii tuturor activităţilor prin valorificarea eficientă a patrimoniului turistic natural şi antropic şi implementarea unor tehnologii avansate în turism, capabile să concureze cu piaţa serviciilor turistice europene. Alinierea turismului moldav la aceste cerinţe este necesară atît datorită mobilităţii sale caracteristice de integrarea europeană, cît şi importanţei acestui sector în refacerea economică a Moldovei. Într-o asemenea concepţie, obiectivele generale ale dezvoltării turismului moldav, pentru a fi acceptat pe piaţa turistică europeană, se pot contura astfel: • creşterea competitivităţii ofertei turistice prin valorificarea potenţialului turistic, modernizarea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale specifice; • perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv; • diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice; • schimbarea imaginii în Europa şi în lume despre Moldova, ca ţară turistică; • comercializarea produselor turistice moldoveneşti pe piaţa internaţională; • asigurarea condiţiilor pentru o practicare a turismului de către diverse categorii ale populaţiei; • dezvoltarea turismului transfrontalier; • perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă din turism. Includerea ofertelor turismului vitivinicol în cataloagele marilor turoperatori europeni. Ca principii de bază ale unei asemenea strategii pot fi avute în vedere:

22

•

includerea cramelor vitivinicole în campaniile promoţionale de popularizare a Moldovei de

comun acord cu Ministerul Culturii şi Turismului şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism; •

organizarea degustărilor produselor vinicole în incinta standurilor naţionale la expoziţiile

internaţionale de turism; •

includerea misiunilor diplomatice în organizarea manifestărilor culturale cu genericul

„Moldova – destinaţie turistică” unde vor fi invitaţi oameni de afaceri, politicieni, ziarişti etc.; •

organizarea itinerarelor turistice vitivinicole combinate prin intermediul turoperatorilor din

Ungaria, România, Ucraina cu punctul final al traseului Republica Moldova; Modul de integrare a principalelor obiective vitivinicole incluse în programul naţional „Drumul vinului în Moldova”, precum şi a căilor de realizare a acestora, prezintă o serie de aspecte interesante pentru conceptualizarea sistemului de valorificare a patrimoniului nostru vitivinicol. Creşterea competitivităţii ofertei turistice moldave prin valorificarea potenţialului turistic vitivinicol, modernizarea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului în concordanţă cu standartele internaţionale, folosind capitalul intern şi străin, va permite accelerarea integrării Republicii Moldova în circuitele turistice atît europene cît şi mondiale. În scopul realizării unui asemenea obiectiv, Moldova poate apela la următoarele căi de realizare: •

încurajarea, sprijinirea şi stimularea investiţiilor cu capital străin în cele mai diverse zone

turistice vitivinicole; •

construirea unor structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi alimentare lîngă

plantaţiile vitivinicole; • elaborarea unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnico-economice în vederea realizării de noi unităţi de cazare, alimentaţie publică, tratament, agrement etc. în principalele zone turistice ale ţării, precum şi introducerea în circuitul turistic a unor noi zone şi localităţi rurale cu potenţial vitivinicol; •

creşterea capacităţii de cazare a Republicii Moldova prin introducerea în circuitul turistic

internaţional a pensiunilor, a satelor turistice; • modernizarea, dotarea şi completarea parcului de mijloace de transport turistic a principalelor artere rutiere; • extinderea turismului automobilistic şi a dotărilor specifice acestei forme de turism; •

modernizarea şi extinderea posibilităţilor de utilizare a mijloacelor de transport pe artere

rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu sprijinul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Ministerul Culturii şi Turismului; • diversificarea ofertei de agrement a turismului vitivinicol; 23

•

dezvoltarea şi lansarea unor oferte de programe şi acţiuni turistice speciale destinate unei

clientele specifice; •

restaurarea şi amenajarea unor monumente de arhitectură cu tematică vinicolă în vederea

valorificării lor prin turism; •

crearea de lanţuri hoteliere moldoveneşti şi introducerea în reţele de lanţuri hoteliere

internaţionale a unora dintre hotelurile noastre; • crearea unei reţele diversificate şi moderne de unităţi de alimentaţie cu specific naţional în zonele rurale; • organizarea unor unităţi specializate în comercializarea producţiei vitivinicole ambalate sub formă de suvenire; • elaborarea unui sistem optim de rezervare automată a locurilor de cazare pe teritoriul ţării şi integrarea acestuia în sistemele de rezervare internaţională; • realizarea şi implementarea unui sistem informaţional adecvat noilor cerinţe ale activităţii de turism, aliniat la practica internaţională, susţinut de o dotare cu tehnică de calcul corespunzătoare. Cercetarea experienţei ţărilor cu o activitate turistică modernă şi solicitată de o cantitate masivă de turişti a scos în evidenţă o serie de priorităţi, între care mai importante apar diversificarea serviciilor adiţionale cu plată care sînt complementare turismului, creşterea ponderii serviciilor suplimentare în totalul prestaţiilor turistice, extinderea serviciilor în domeniul sistemului de rezervare automată a locurilor de cazare, urmărirea instaurării unui climat de ordine şi disciplină în toate unităţile turistice, în vederea asigurării unor servicii de înaltă calitate. Pentru formarea unei imagini reale, în Europa şi în lume, despre Moldova ca ţară turistică, în acest sens se poate acţiona pe diverse căi, cum ar fi: • organizarea unor acţiuni promoţionale pentru relansarea ofertei moldoveneşti pe piaţa europeană, precum şi pe alte pieţe, cum ar fi cea nord-americană, canadiană, japoneză, chineză etc.; • îmbunătăţirea conţinutului şi calităţii mesajelor publicitare; • crearea birourilor moldoveneşti de turism în străinătate; •

diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi

difuzarea lor largă în ţările emitente de turişti pentru Moldova; • modernizarea şi diversificarea mijloacelor promoţionale şi utilizarea lor eficientă în ţară, dar mai ales în străinătate.

24

Pentru sporirea acţiunilor de comercializarea a produselor turistice moldoveneşti pe piaţa turistică internaţională ANAT Moldova propune un set de măsuri deosebit de complexe, între acestea considerăm că mai importante sunt: • asigurarea unui sistem elastic de tarife şi preţuri în funcţie de sezon, condiţii climatice, intensitate de trafic şi grad de solicitare etc.; • extinderea competenţelor agenţilor economici din turism în domeniul contractării pe piaţa turistică externă şi al fixării unor tarife şi preţuricompetitive; • crearea unor agenţii comerciale de turism pe principalele pieţe tradiţionale şi de reprezentanţe turistice pe alte pieţe emitente; • extinderea cooperării în domeniul comercializării unor produse turistice moldoveneşti. Dacă este să analizăm asigurarea celor mai bune condiţii în vederea petrecerii, prin turismul vitivinicol, a sfîrşitului de săptămînă şi a concediilor de odihnă, pentru categorii largi de turişti europeni, cercetările efectuate de autor în această privinţă au scos în evidenţă faptul că un asemenea obiectiv poate fi realizat prin: • organizarea curselor chearter către Republica Moldova la final de săptămînă; • amenajarea zonei turistice urbane a capitalei şi a zonelor turistice din jurul marilor fabrici vitivinicole; • extinderea programelor, acţiunilor şi excursiilor spre principalele zone şi obiective turistice vitivinicole din ţară; • extinderea sistemului de facilităţi pentru anumite categorii de turişti care vizitează Republica Moldova în mod frecvent; • diversificarea ofertei de produse turistice vitivinicole pentru respectivul segment din componenţa cererii turistice. Consider că înfăptuirea unor asemenea obiective strategice va determina schimbări esenţiale în turismul moldovenesc, cu efecte pozitive şi deosebit de importante atît pe plan economic, cît şi pe plan social şi ecologic. Între importantele efecte benefice, conturate cu prilejul cercetărilor complexe efectuate de autor, pe multiplele planuri care presupune activitatea turistică, s-ar putea înscrie: •

schimbarea imaginii, în Europa şi în lume, despre Moldova turistică şi, prin aceasta,

încurajarea şi sprijinirea investirii capitalului străin; • creşterea calităţii serviciilor, elemente ce vor conduce la amplificarea activităţii turistice din Moldova, la sporirea încasărilor valutare şi a aportului turismului la balanţa de plăţi a ţării noastre; 25

• dezvoltarea turismului în Moldova va mai acţiona în sensul şi în contextul stimulării şi dezvoltării altor ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, a meşteşugurilor şi artizanatului, de asemenea va conduce la revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare, la lărgirea gamei activităţilor cu caracter cultural-educativ, sportiv etc.; • sporirea contribuţiei turismului la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, la creşterea productivităţii muncii şi a volumului producţiei, la crearea de noi locuri de muncă, atît direct, cît şi indirect; • dezvoltarea turismului se va înscrie cu efecte benefice şi pe linie protejării şi conservării resurselor turistice, a mediului înconjurător în general, a educării ecologice a populaţiei; • creşterea contribuţiei turismului la armonizarea intereselor diferitelor ramuri ale economiei naţionale, întrucît aceasta reprezintă domeniul care stimulează preocupările pentru păstrarea permanentă a unei nature „pure”, capabilă să asigure condiţii favorabile de viaţă şi muncă pe pămîntul ţării noastre. Procesul de relansare a turismului şi de consacrare a sa ca ramură economico-socială prioritară în Moldova, capabilă să completeze rezerva valutară a ţării prin dezvoltarea turismului receptor, implică inventarierea şi coordonarea tuturor premiselor în cadrul unor strategii de dezvoltare realiste şi bine integrate în programele de reformă ale societăţii moldoveneşti. Într-o asemenea inventariere şi coordonare trebuie ca, alături de obiectivele analizate anterior, să se ia în consideraţie şi toţi factorii favorizanţi sau defavorizanţi, pentru a se asigura astfel conturarea adevăratului cadru de dezvoltare a activităţii turistice pe care o analizăm. Analiza - diagnostic efectuată de autor a scos în evidenţă că în Moldova factorii favorizanţi sunt mai numeroşi şi mai variaţi decît în alte ţări concurente sau chiar din ţări cu turism dezvoltat. Redau succint cîteva din punctele forte: • peisaje frumoase, bogate şi variate; • crame vitivinicole de unicat în Europa şi chiar în lumea întreagă; • vin cu calităţi gustative deosebite; • fond cultural-istoric cu multe valenţe de unicate europene; • ospitalitatea şi tradiţiile poporului moldav; • multitudinea de factori naturali de cură; • fauna şi flora bogate şi atractive. Factori defavoriznaţi sunt şi ei destul de numeroşi şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării turismului moldav. Dintre aceştea menţionez: • instabilitatea politică, convulsiile sociale şi starea de sărăcie a majorităţii populaţiei; • starea în care se afla baza tehnico-materială a turismului şi infrastructura edilitară; 26

• starea proastă a drumurilor şi slaba lor dotare cu cele necesare turismului automobilistic; • tendinţa unora de a se îmbogăţi rapid în dauna calităţii serviciilor prestate; • imaginea de instabilitate, slabă, difuză şi de contrarietate prin care a fost prezentată Moldova peste hotare.

2.2 Tendințe moderne în dezvoltarea turismului vitivinicol în Republica Moldova în aspect european În prezent, industria vinicolă mondială încadrează două categorii de ţări producătoare de vin: noi producători şi producători tradiţionali. Cei mai tari din producătorii tradiţionali sunt: Franţa, Italia şi Spania. Moldova nu se compară cu aceşti producători, însă conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, ea se consideră unul din producătorii tradiţionali care se situează printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume şi pe locul 12 – după volumul de producţie. Aceasta permite totuşi ţării noastre să se plaseze pe plan internaţional ca ţară vinificatore de importanţă sporită. Pentru a face o comparaţie între cei mai mari vinificatori ai lumii în continuare voi da o succintă caracteristică a dezvoltării turismului vitivinicol pentru fiecare ţară vinificatoare. FRANȚA Încă din cele mai vechi timpuri Franţa este cunoscută drept ţară vinificatoare, şi a devenit celebră în întreaga lume pentru vinurile sale. Ele constituie o componentă esenţială în atractivitatea ţării prin diversitatea, calitatea și savoarea lor. Ele pot fi degustate în toate circumstanţele, simbolizînd arta de a trăi în mod francez. Vinul şi gastronomia constituie o motivaţie forte pentru a vizita o destinaţie. În Franţa, fiecare al treilea vizitator încearcă spontan vinul şi gastronomia printre motivaţiile alese pentru sejur. Turiştii francezi şi străini se reunesc în acelaşi mod ca amatori de vin: dacă francezii sunt in majoritate la vizitarea vinăriilor, cu totalul de 43%, germanii sunt următorii cu 39% de vizite, după care urmează belgii cu 27% şi britanicii cu 21%. Cercetările în domeniu diferenţiază două profiluri de clientelă: 

Pasionaţi, pentru care vinăriile sunt principalul criteriu de alegere a destinaţiei de vacanţă;



Amatori, care nu ar ezita de a se opri în traseul său pentru a vizita o vinărie, sau a cumpăra de la productor;

27

Cei care descoperind cultura, găsesc – în sens larg – via şi vinul, gastronomia, patrimoniul, diversitatea peisajelor. Vizita vinăriilor este forma de turism cea mai caracteristică pentru întreprinderile vitivinicole. Pe lîngă vizita domeniului, se propune degustarea şi vînzarea produselor vinicole. Mai mult de 5000 de vinării, domenii şi castele cu proprietăţi viticole sunt deschise publicului, potrivit unui recensămînt realizat în 8 regiuni vitivinicole. Itinerarele vitivinicole: profesionaliştii din domeniul turismului şi cei din domeniul vinificaţiei s-au reunit pentru a primi mai bine clienţii săi. Ei au elaborat hărţi de calitate care prezintă toţi profesionaliştii primitori de public. Integrarea în reţea a vinăriilor şi domeniilor vitivinicole permite descoperirea lor liberă sau organizată. Itinerarele vitivinicole au diferite forme ce se adresează tuturor tipurilor de consumatori. Cea mai clasică şi cea mai veche formă este parcurgerea unei rute a vinului cu maşina. Mai există şi altele: plimbări parcurse pe jos, dacă distanţa permite; plimbări ecvestre, ciclism sau cu trenul turistic special destinat. Această descoperire a turismului s-a făcut simţită şi sub alte forme, propunînd „Case de vin” pentru a prezenta mai bine producţia locală. Şcolile şi instituţiile vinicole oferă formule de descoperire a vinurilor cel mai des întîlnite în locurile de prestigiu, situate pe domenii. În sfârşit, muzeele, sărbătorile şi festivalurile mărturisesc cultura vinului care în Franţa este o artă de a trăi. Vinul este un univers, atît cît el este destinat să pună în evidenţă istoria, patrimoniul şi peisajele Franţei, care oferă o mie şi una de plăceri a descoperi. Toate activităţile sunt propuse, în circuit sau individual, în oferte comerciale de sejur propuse de specialiştii din domeniul turismului şi vinificaţiei, pe care Franţa le reuneşte pentru a le face mai bine cunoscute. ITALIA La o primă vedere, lumea vinurilor italiene te copleşeşte prin complexitate: mii de producători, mii de soiuri de struguri, mii de denumiri. Ca să o înţelegi, trebuie să abandonezi perspectiva de ansamblu şi să te pierzi în amănunte. Acumulezi informaţia pahar cu pahar. Institutul Italian de Comerţ Exterior (ICE), în colaborare cu Regiunea Abruzzo şi Agenţia Regională pentru Servicii de Dezvoltare a Sectorului Agricoldin Abruzzo (ARSSA), a organizat un tur educaţional în această regiune din centrul Italiei. Regiunea Abruzzo, aflată pe coasta de est a Italiei, se întinde pe o suprafaţă de 11.000 de km, împărţiţi radical între mare şi munte: în aproximativ o jumătate de oră se poate ajunge de pe coastă, care are o lungime de 150 de km, în regiunea muntoasă, aflată în spre interiorul peninsulei. Această trecere rapidă între mare şi munte, care presupune diferenţe sensibile de climat şi sol, face ca produsele zonei să fie extrem de diverse. Necesitatea orientării către noi pieţe de desfacere i-a făcut pe producătorii locali să se 28

asocieze în organisme care să îi ajute să-şi facă cunoscută identitatea regiunii. Unul dintre aceste organisme este Enoteca Regionala din Abruzzo. 150 de producători - 500 de vinuri – Această enotecă s-a constituit prin asocierea a peste 150 de producători de vin din regiune, cu scopul de a promova vinurile zonei. Localizată în micul orăşel Ortona, la aproape 30 de kilometri de principalul centru urban al provinciei - Pescara, enoteca organizează periodic tururi pentru ziarişti sau pentru pasionaţi, degustări sau alte evenimente de promovare. În acest moment, în enotecă sunt prezentate peste 500 de etichete de vin. Tuturor producătorilor din Abruzzo li se oferă şanse egale pentru a î-şi expune vinurile, însă pentru ca un vin să fie admis, el trebuie să satisfacă criterii stricte de calitate. Un comitet special are misiunea de a decide daca un vin îndeplineşte aceste condiţii. Enoteca este găzduită de Palatul Corvo (secolul al XVII-lea), iar vinurile sunt etalate într-o expoziţie permanentă în încăperile de la parterul clădirii. Oricine este interesat, poate participa la o degustare în atmosfera degajată a wine-bar-ului, sub îndrumarea unui sommelier. Cramele vitivinicole italiene sunt deschise oricînd publicului şi dispun de condiţii de primire a turiştilor. Programele excursiilor sunt diverse şi pot fi organizate de agenţii de turism sau turiştii vin de sine stătător la crame pentru a savura vinurile din Abruzzo. Cele mai cunoscute şi răspîndite soiuri de struguri din această provincie din centrul Italiei sunt Montepulciano şi Trebbiano d'Abruzzo. (Însă numele Montepulciano d'Abruzzo nu are nici o legătura cu Nobile di Montepulciano, vin produs în regiunea Toscana şi care a împrumutat numele de la cel al oraşului în care se îmbuteliază.) Strugurii Montepulciano sunt printre cei mai apreciaţi struguri roşii din peninsula, din aceştia obţinîndu-se DOC-ul Montepulciano d'Abruzzo, dar şi versiunea rose, Cerasuolo. Alte două vinuri de referinţă sunt proaspătul vin alb Trebbiano d'Abruzzo şi DOC-ul Controguerra, alb sau roşu. Aceste vinuri pot fi produse numai în cinci orăşele din Abruzzo, în zona din nordul localităţii Teramo, din centrul provinciei. Rămînînd în zona Teramo, nu se poate trece cu vederea " perla coroanei " - Montepulciano d'Abruzzo Colline Teramane DOCG. Aceste zone trebuie să aplice o serie de norme mai stricte chiar decît cele folosite în mod normal pentru vinurile DOC. Vinurile pot fi produse numai în zone clar delimitate, iar recolta nu poate depăşi 9.500 kg/ha. Apoi, vinurile trebuie să se " odihnească " în butoaie de stejar pentru cel puţin doi ani sau chiar trei, pentru vinurile care trec în categoria " Riserva ". Pe lîngă posibilitatea de a vizita această regiune sau a degusta vinurile de excepţie fabricate aici, turistul are şi ocazia de a vedea tehnologiile tradiţionale de preparare a vinului sau chiar de a participa la procesul de producţie. La fel excursiile la cramele vitivinicole pot fi combinate cu vizitarea diferitor orăşele sau monumente istorice, arhitecturale şi culturale, după solicitarea şi interesele consumatorului. 29

SPANIA Dezvoltarea viticulturii în Spania a generat respectiv şi dezvoltarea turismului vitivinivcol al acestei ţări cu diversificarea nivelului de prestare a serviciilor turistice în cadrul întreprinderilor vitivinicole, fapt ce plasează Spania ca unul dintre cei mai mari vinificatori ai lumii. Cele mai dezvoltate regiuni în domeniul vitivinicol sunt: La Rioja, Ribera del Duero, Toledo, La Mancha, Penedes, Priorato, Toro, Galicia, Jerez şi Andalucia. Pe lîngă produsele vitivinicole ruta vinului include mai multe componente şi anume bucătăria tradiţională, cultura şi istoria, arta şi populaţia băştinaşă. Aşadar sunt organizate tururi vitivinicole în grup cu ghid sau independente, excursii de o singură zi în regiunile vitivinicole, care includ şi activităţi gastronomice, vacanţe active unde degustarea vinului poate fi combinată cu plimbările ecvestre, golf, curse de degustare şi multe altele. Se lucrează cu grupuri private, familii şi prieteni, cupluri, grupurile pot fi de diferite mărimi. Fiecare grup este specific de aceea se lucrează intensiv pentru a obţine cea mai bună experienţă posibilă. Cercetînd toate aspectele vinului spaniol, a tipurilor de struguri utilizaţi şi cum sunt crescuţi, secretele degustării, savurînd bucătăria tradiţională, admirînd arta, istoria şi cultura. Turiştii pot participa la tur în grup sau se organizează un tur privat individual. Dacă turistul nu dispune de mult timp şi doreşte să experimenteze plăcerea vinului spaniol, se sugerează de asemenea o scurtă excursie în unul din oraşele Spaniei. Vinul este eternul însoţitor al mesei, deci pentru iubitorii de vin şi gurmanzi se oferă activităţi culinare populare. Tapas este o specialitate culinară spaniolă. Tapasul poate fi diferit şi cu el se serveşte respectiv diferite tipuri de vin. Se serveşte tapasul doar în anumite regiuni ale Spaniei. Cu multă hrană şi vin este de asemenea minunat să includă şi cîteva activităţi, cum ar fi: golf, ciclism, plimbări pe jos sau plimbări ecvestre. Dacă turistul doar doreşte degustarea vinului aceasta poate fi organizată sub cele mai diverse forme. Pot fi organizate tururi private în aceste regiuni atât pentru grupuri mari cît şi pentru două persoane.Mese şi degustaţii sunt organizate pentru evenimente corporative. Se organizează pentru grupuri mici, sunt asigurate cu ghid local, hotel, vinării selecte, minunate plantaţii viticole, vinuri spaniole excepţionale şi bucătărie tradiţională. Turiştii pot alege fie tururile organizate, fie tururile individuale care să corespundă cerinţelor şi preferinţelor acestora. În Spania există diferite categorii de vinării, recunoscute de mult timp, tradiţionale, moderne şi ecologice, pentru a reda cunoştinţe bune despre vinul din regiune. Orice vizită la o vinărie poate include atît degustarea cît şi servirea mesei. Aceste tururi sunt organizate în aşa fel încît să redea o idee adecvată fiecărei regiuni în parte. De obicei se vizitează două vinării pe zi, combinînd degustarea vinului cu tururi la situri istorice sau de interes artistic, mănăstiri, castele, biserici sau orăşele antice şi medievale. Durata fiecărui tur este flexibilă, există tururi de la 2 zile pînă la o 30

săptămână. Alimentaţia reprezintă o parte importantă din călătorie, cu specialităţi tipice spaniole sau cu bucătăria modernă spaniolă. Dacă timpul este bun, ceea ce în majoritatea cazurilor este specific Spaniei, atunci şi un picnic la natură va fi perfect. În ceea ce priveşte cazarea, toate spaţiile sunt unice în felul lor şi au fiecare un şarm special. Ele sunt construite în diferite stiluri cum ar fi, palate specifice sec.XVIII, mănăstiri caracteristice sec. XIV, sau hotele la vinării. Deci spaţiile de cazare sunt diverse şi se pot acomoda diferitor cerinţe ale consumatorilor, de la hotele luxoase de 5 stele pînă la pensiuni tipice rurale. Tururile individuale se pot organiza dacă turistul doreşte ca ruta vinului să fie o parte din vacanţa sa în Spania. Se sugerează şi se planifică itinerarul, se fac toate rezervările necesare la vinării, hotel, restaurant. Turistului i se va pune la dispoziţie maşina cu care acesta va călători unde doreşte. Asemenea călătorii se organizează în deosebi pentru vorbitorii de limbă spaniolă care nu necesită ghid. O gamă atît de variate de servicii oferite spre consum poate satisface nevoile şi dorinţele oricărui consumator. Diversele tipuri de excursii se adaptează nemijlocit la cerinţele potenţialilor clienţi atît din punct de vedere calitativ cît şi cantitativ. ROMÂNIA Drumul vinului în România cunoaşte o dezvoltare rapidă în ultimii ani. Numărul turiştilor veniţi special în podgoriile din România pentru vacanţă a ajuns în 2007 la circa 20.000 de persoane. Mai mult de trei sferturi dintre turiştii care pleacă în vacanţă exclusiv pentru a vizita podgoriile sunt străini. Românii vizitează de obicei aceste zone doar în condiţiile în care oricum sunt în vacanţă în apropiere. Piaţa turismului viticol din Romania a ajuns în 2007 la o valoare de circa 1,5-2 milioane de euro, iar pachetele turistice de acest fel costă în jur de 500 de euro. Vizitarea unei crame, cu pachete de degustare, porneşte de la circa 50 de euro de persoană şi poate ajunge pînă la cîteva sute de euro. La Jidvei ajung anual circa 4.000-5.000 de vizitatori, însă numărul celor doritori de a trece pragul fabricii de vin şi de a vedea podgoriile din zonă este de două ori mai mare. Acest fenomen are loc pentru ca politica societăţii Jidvei nu permite un număr prea mare de vizitatori într-o zi, din cauza activităţii curente a fabricii, precum şi a capacităţii reduse a clădirii destinate degustărilor. Pivniţele Rhein&Cie 1892 au fost vizitate între 29 februarie şi 3 martie 2008de circa 3.000 de turişti, ca urmare a concursului internaţional de gătit în aer liber, organizat în incinta cramelor din Azuga. Spre comparaţie, pe întreaga durata aanului trecut, numărul vizitatorilor s-a ridicat la circa 1.000. Grupul Halewood, care a preluat în 1998 Pivniţele Rhein&Cie 1892 din Azuga, estimează ca 30% din totalul încasărilor de la

31

concursul organizat in cele 3 zile au fost generate de comercializarea vinului. Reprezentanţii companiei nu au precizat veniturile totale încasate în acest interval de timp. În proiectarea dezvoltării turismului moldovenesc în contextul integrării europene este necesar să se aibă în vedere şi evaluarea implicaţiilor socio-culturale ale impactului dintre populaţia-gazdă şi populaţia-oaspete. În evaluarea impactului socio-cultural al dezvoltării turismului asupra populaţiei-gazdă va trebui să se ia în considerare şi o serie de probleme datorate caracteristicilor specifice turismului. În primul rând, posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor dintre populaţia-oaspete şi cea gazdă sunt restrînse datorită naturii tranzitorii a acestor relaţii. În al doilea rînd, anumite diferenţe socio-culturale ale celor două categorii de populaţii nu pot fi sesizabile datorită determinărilor diferite ale comportamentului. În timp ce comportamentul turistului este mai puţin restrictiv cel al rezidentului este comportamentul cotidian ce implică răspunderi şi obligaţii. În al treilea rând, natura sezonieră a activităţii în turismul vitivinicol, tinde să afecteze negativ populaţia gazdă sub aspectul ei de forţă de muncă, ceea ce ar putea conduce la crearea unor tensiuni între diferite grupuri. Direcţii de manifestare a impactului socio-cultural al dezvoltării turismului asupra populaţiei gazdă sunt multiple de la modificări asupra structurii acesteia pînă la modificări asupra valorilor şi stilurilor de viaţă. Dezvoltarea turistică prin crearea de noi locuri de muncă, încetinirea procesului de emigrare şi chiar atragerea de noi lucrători poate afecta mărimea populaţiei rezidente dintr-o localitate, zonă sau regiune dată. Acest fenomen are importante consecinţe asupra structurii sociale a populaţiei rezidente, precum şi asupra tradiţiilor şi obiceiurilor. Sezonalitatea şi mobilitatea ocupaţională a forţei de muncă într-o staţiune, localitate sau zonă dezvoltată turistic pot avea, de asemenea, consecinţe asupra stabilităţii sociale a dezvoltării relaţiilor umane de durată şi a spiritului comunitar. Impactul culturii importante prin populaţia-oaspete asupra populaţiei-gazdă în urma dezvoltării turismului se manifestă şi prin modificarea modelelor de consum în rîndul acesteia din urmă. Imitînd pe turişti rezidenţii adoptă noi stiluri de a se îmbrăca, de a consuma noi băuturi sau alimente sau aspiră să obţină noi bunuri materiale.

2.3 Impactul turismului vitivinicol asupra economiei țării

32

Din cele mai străvechi timpuri industria vinicolă este ramura tradiţională pentru Republica Moldova. Viticultura şi vinificaţia în Moldova înregistrează о istorie multiseculară şi constituie о parte inseparabilă a vieții şi culturii poporului. Condiţiile climaterice ale republicii, relieful său şi componenţa solurilor permit să se cultive cele mai diferite soiuri de viţă de vie şi să se producă vinuri de masă în cel mai bogat sortiment. Actualmente, vinificaţia este una din cele mai relevante ramuri ale economiei naţionale. Ea reprezintă circa 22% din volumul industrial total şi 9-10% din PIB. Fiecare al zecelea lucrător din economia naţională este angajat în vinificaţie. Circa 30% din veniturile provenite din exportul republicii se datorează producţiei vinicole. 90% de vinuri şi 75% din vinuri spumante produse în republică sunt exportate. În ultimii ani vinificaţia ţării a înregistrat rezultate mai bune decît alte sectoare ale economiei naţionale şi a încadrat un număr impunător de agenţi economici (peste 170), care, în mare parte, sunt societăți pe acţiuni. Anual, aceştea produc circa 25-30 mil. dal de materie primă vinicolă. Desigur, majoritatea indicatorilor economiei ai ramurii nu sunt comparabili cu anii 80, cînd vinificaţia a cunoscut cea mai remarcabilă dezvoltare, însă, la începutul secolului XXI se manifestă trenduri pozitive în ce priveşte volumele de producţie, exportul, eficienţa economică. Vinificaţia autohtonă devine tot mai atractivă pentru investitori, un loc de muncă de perspectivă pentru mai mulţi angajaţi, о speranţă a întregii ţări. Astăzi о sarcină primordială pentru industria vinicolă din Republica Moldova este elaborarea unei strategii de dezvoltare eficiente şi bine definite, îndreptate spre transformarea ramurii, în viitorul cel mai apropiat, într-un sector viabil şi profitabil. Turismul mondial este valorificat în mod tradiţional prin sosirile turistice internaţionale şi încasările de la turismul internaţional. Evoluţia acestor indicatori demonstrează tendinţa permanentă de creştere în cadrul industriei turistice mondiale. Tradiţional, expansiunea turismului internaţional a început cu anii '60 ai secolului XX, cînd fenomenul turismului capătă o amploare globală, cu un număr de sosiri turistice internaţionale de peste 50 de milioane, iar după anii '60 - '70 caracteristicile turismului de masă pe plan mondial, ritmul de creştere în turismul internaţional au dimensiuni spectaculoase. Cu părere de rău, evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din SUA au avut efecte negative asupra circulaţiei turistice internaţionale în toate regiunile de pe glob. În anul 2001 sosirile de turişti internaţionali au atins cifra de 692 milioane, în comparaţie cu 697 milioane în anul 2000 (-0,6%). 33

Turismul internaţional reprezintă o parte integrantă a procesului de specializare internaţională, alături de alte servicii şi de producţia de mărfuri, iar circulaţia turistică internaţională este bazată pe specializarea internaţională în turism şi evoluează în urma accentuării şi extinderii acestei specializări. În ultimele decenii turismul a devenit una dintre cele mai vaste şi mai dinamice industrii mondiale. Turismul este un domeniu generator de noi locuri de muncă. Conform estimărilor WTTC, în anul 2001 în turismul mondial au fost angajaţi 8,2% din totalul salariaţilor, ceea ce reprezintă o persoană din fiecare 12 persoane angajate. Prognozele pentru anul 2011 demonstrează că numărul angajaţilor în turism va constitui 9,0% din numărul total al angajaţilor pe plan mondial. În Uniunea Europeană ponderea celor angajaţi în turism în anul 2001 este mai mare decît cea mondială, constituind 12,3% din total, respectiv 1 persoană din fiecare 8 persoane angajate. Pentru anul 2011 se presupune o creştere a acestui indicator pînă la 14%. Contribuţia turismului la utilizarea braţelor de muncă şi crearea noilor locuri de muncă denotă importanţa socialeconomică a acestui sector. Din totalul sosirilor turistice mondiale 60% reprezintă călătoriile de vacanţă, iar 30% călătoriile de afaceri.Conform previziunilor OMT, evoluţia turismului internaţional va fi în continuă ascensiune. Astfel, ritmul mediu anual de creştere a sosirilor turistice internaţionale va fi de 4,2% pînă în anul 2010 şi 4,5% în perioada anilor 2010-2020. Datele sus-menţionate demonstrează, de asemenea, importanţa economică şi socială a turismului pe plan mondial. Concluzia este următoarea: nu putem ignora acest domeniu puternic şi dinamic al economiei mondiale şi nici nu putem să rămînem în afara dezvoltării turistice mondiale. În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ. Nivelul calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi venitul obţinut din activitatea turistică plasează Republica Moldova printre ţările în care turismul este slab dezvoltat. În ultimii 10 ani, evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova manifestă o tendinţă relativă de reducere a numărului de vizitatori, ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-socială a ţării. Pronosticuri ale dezvoltării turismului în perioada anilor 2003-2015

34

Conform pronosticului din raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) "Turismul Viziune 2020", numărul de sosiri ale turiştilor internaţionali va creşte de la 697 de milioane în anul 2000 pînă la 1 miliard în anul 2010, iar în anul 2020 va atinge numărul de 1,6 miliarde. Acest pronostic corespunde ratei medii de creştere anuală de 4,2% pentru anii 2000 - 2010 şi 4,5% pentru perioada anii 2010-2020. Rata medie de creştere anuală variază în diferite regiuni ale lumii. Rata aşteptată de creştere a numărului vizitatori internaţionali pentru anii 2000 - 2020 (pe regiuni) Regiunea receptoare

Anii 2000-2010

Anii 2010-2020

Europa

3,2%

3,1%

Europa Centrală

3,9%

4,0%

În lume

4,5%

4,4%

Tabelul 2.1 Sursa: [http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=75, accesat 30.04.2013, ora 14:20] Consiliul Mondial de Călătorii şi Turism (WTTC) prevede că cheltuielile vizitatorilor internaţionali vor creşte de la 565 miliarde dolari SUA în anul 2000 pînă la 1,1 trilioane în anul 2010, cu o rată anuală de creştere de 4,8%.Aceste rate globale de creştere au fost luate drept bază la efectuarea prognozărilor pentru Republica Moldova. Cifrele de bază privind numărul sosirilor de turişti în Republica Moldova şi cheltuielile acestora în interiorul ţării - cifre utilizate pentru prognozele ce urmează - sînt destul de conservatoare şi pot fi subestimate considerabil. Este important deci să fie analizate în particular ratele aşteptate de creştere, care reprezintă cel mai important indicator. Odată cu apariţia datelor statistice mai relevante, prognozările pot fi revăzute. Datele statistice disponibile privind numărul de sosiri în cadrul turismului internaţional receptor şi turismului intern al Republicii Moldova nu sînt exhaustive. Analiza diferitelor date referitoare la sosirile vizitatorilor străini, făcută de expertul OMT în Republica Moldova (numărul vizelor eliberate, pachetele turistice vîndute de turoperatori, numărul de pasageri transportaţi prin Aeroportul Internaţional Chişinău etc.), demonstrează că în anul 2000 Republica Moldova a fost vizitată de 105 mii - 115 mii de vizitatori străini. Pentru prognozarea ratei de creştere a fost utilizată ca bază cifra de 110000 de sosiri de vizitatori străini în Republica Moldova. 35

Lipsesc date privind numărul de vizite efectuate de populaţia autohtonă în interiorul ţării. Acest sector important nu este inclus în prognozările de creştere. Turismul intern înserează, probabil, un număr cu mult mai mare de vizitatori decît turismul receptor, dar în cadrul turismului intern cheltuielile pe cap de locuitor sînt mai mici. De menţionat că totuşi contribuţia, sub aspect economic, a turismului intern este fundamentală pentru viabilitatea multor agenţii de turism. Au fost prognozate trei tipuri diferite de creştere: 1. Creştere joasă - ca rezultat al investiţiilor şi al promovării limitate, creşterea anuală aşteptată a numărului de vizite din străinătate va fi de 2,5% pînă în anul 2010 şi de 3% anual pentru perioadele ulterioare. 2. Creştere medie - corespunde aşteptărilor pentru destinaţiile central-europene ca rezultat al creşterii moderate a volumului investiţiilor şi al promovării - o creştere medie anuală de 3,9% pînă în anul 2010 şi de 4% anual pentru perioadele ulterioare. 3. Creştere optimă - ca rezultat al implementării integrale a recomandărilor din Strategie - o creştere anuală aşteptată a numărului vizitelor din străinătate de 7% pînă în anul 2010 şi de 8% anual pentru perioadele ulterioare. Trebuie luate în considerare următoarele aspecte referitoare la sus-numitele prognozări: Turismul nu evoluează de la sine, concurenţa fiind puternică. Nu are temei supoziţia că Republica Moldova va atinge automat nivelul de creştere aşteptat pentru Europa Centrală. S-a prognozat că în perioada analizată nu va avea loc nici un dezastru natural sau provocat de om, care ar putea afecta dezvoltarea turismului. S-a considerat că durata medie de şedere a vizitatorilor va rămîne la nivelul de 4,5 zile, cu toate că există tendinţe generale de reducere a acesteia. S-a prognozat fără a se ţine cont de creşterea anticipată a ponderii traficului pe pieţele cu un venit mai ridicat. Ratele de creştere optimă sînt cu mult mai înalte decît media aşteptărilor. Actualmente turismul din Republica Moldova se află la un nivel foarte jos. În anii apropiaţi pot fi aşteptate niveluri mai înalte de creştere, cu condiţia că vor fi iniţiate activităţi de îmbunătăţire a infrastructurii. 36

Vizite în Republica Moldova - Prognoza pînă în anul 2015 2000 2010 2015

% de creştere 2000-2010 28,0 46,6 96,7

2000-2015 48,4 78,4 189,0

Creştere joasă 110000 140800 163240 Creştere medie 110000 161270 196210 Creştere optimă 110000 216390 317940 Sursa: Estimările DDT conform prognozelor OMT Tabelul 2.2 Sursa: [http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=75, accesat 15.05.2013,ora 18:50]

III. REPUBLICA MOLDOVA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ VITIVINICOLĂ

3.1 Descrierea și caracteristica întreprinderilor vinicole Din timpuri străvechi poporul nostru cultivă în acest spaţiu viţa de vie, din moşi-strămoşi produce vinuri, care şi-au cucerit faima departe de hotarele acestui plai. Pînă şi pe harta geografică Moldova are conturul unui strugure de poamă. Dar acest mic ciorchine este foarte ponderabil în vinificaţia mondială. Tradiţia multiseculară de producere a vinului şi-a găsit reflectare în istoria şi cultura meleagului nostru, care dispune de numeroase obiective de larg interes, inclusive legate de sectorul vinicol, care este mîndria şi zestrea noastră naţională. Moldova îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă dreptul de a fi parte componentă a Drumului european al vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practice întreg teritoriul republicii şi toate întreprinderile vitiinicole din ţară. Agenţiile turistice, peste 250 la 37

număr, le propun celor interesaţi tururi tot mai consistente şi atractive. Agroturismul este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. Preocupările plugarilor, vierilor şi vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu interes. Calea vinului pentru Republica Moldova este direcţia, care duce spre propăşire şi spre larga popularizare în lume a tuturor bogăţiilor de care dispune ţara noastră. Deci, Republica Moldova are premize mari să fie inclusă în ruta turistică internaţională a vinului. Din 1996 în republică se fac unele cercetări şi calcule pentru a înainta cereri de finanţare comună din partea unor organisme internaţionale (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială) cu scopul de a crea infrastructura necesară pentru rutele vitivinicole. Vinăria Basavin &Co Regiunea Romanovka (actual Basarabeasca) a apărut ca o colonie de evrei în anul 1846, fiind numită în cinstea familiei Regale Romanov. În anul 1866 cele 57 de familii de proviniență evreiască care locuiau în Romanovka au fost lipsite de pămînturile arabile care le dețineau. Astfel cele circa 400 persoane au fost nevoite să se ocupe de producerea vinului. La începutul anilor 1900 regiunea Romanovka a cunoscut o dezvoltare rapidă și deja în anul 1913 a început procesarea industrială a strugurilor. Astfel pe lîngă morile cu abur care deja funcționau în Romanovka, s-a construit o cramă cu două prese primitive, puse în funcţiune de doi cai. Astăzi acest simbol îl avem pe logotipul companiei Basavin & Co care şi-a păstrat cu iscusinţă tradiţiile seculare şi a îmbinat noile tehnologii de producere a vinurilor de cea mai înaltă calitate. Vinurile selecte a companiei “Basavin & Co” se produc după tehnologia “Vendange Manuelle”, care presupune strîngerea manuală a celor mai copţi şi sănătoşi struguri, controlul strict a temperaturii de fermentare, si maturarea în butoaie de stejar. Beciurile Subterane Cricova Cricova este o perlă a vinificației moldovenești, cu o Colecție Națională de vinuri, și săli de degustare. Renumitele galerii «Cricova» au o lungime de peste 60 km. Combinatul “Cricova” pe dreptate este o perlă a vinificației moldovenești. În renumitele galerii de var (cu o lungime de peste 60 km), sub tutela sigură a vinificatorilor se păstrează și se maturizează excelentele vinuri moldovenești. Subteranele din var natural asigură o temperatură constantă - 12-14 grade și umiditatea de 97-98% - condiții optimale pentru maturarea vinurilor de marcă de calitate superioară. Anume aceste vinuri din Cricova sunt nemaipomenite - elegante 38

și foarte gustoase. Astăzi Cricova este un oraș subteran. Te convingi de acest fapt parcurgînd pe străzile și bulevardele cu denumiri de vin- Cabernet, Pinot, Feteasca, Aligote... În liniștea subterană de la Cricova peste 30 mln. litri de vin acumulează calitățile sale de preț și originalitate. În prezent, Combinatul din Cricova se asociază cu numărul impunător de vinuri roșii și albe de masă de calitate superioară, cu 15 mărci de șampanie și vinuri spumante. Vinoteca din Cricova deține peste un milion de sticle de vinuri diverse. Tot aici se păstrează unicale vinuri franceze, italiene, spaniole, precum și mostre din alte țări. Cele mai vechi sunt datate din anul 1902. Combinatul din Cricova este unicul din republică care produce șampanie prin metoda clasică franceză de fermentare cu maturitate de pînă la trei ani. Toate vinurile din Cricova pot fi savurate în sălile de degustare care reprezintă adevărate opere arhitecturale. Vinificatorii din Cricova au cucerit peste 60 medalii de aur și argint la prestigioasele expoziții și concursuri internaționale. Din anul 1966 combinatul este membru al Clubului Liderilor Comerțului din Europa, care l-a apreciat la justa valoare, decernîndu-i premiul în domeniul de activitate și Steaua de Aur a Calității. Beciurile Subterane Mileștii Mici Galeriile din Mileștii Mici au o lungime totală mai mare de 200 km; care au fost introduse în Cartea Recordurilor GuiNness datorită celei mai mari colecții de vinuri din Europa. «Colecția de Aur» numără circa 2 milioane sticle de vin armonios. Combinatul de vinuri de calitate «Mileștii Mici» s-a plasat bine meritat în programele turistice ale statului. Avînd un spirit romantic, acest beci de vin a apărut în anii 70 ai secolului trecut. Galeriile de var au o adîncime de 40 - 85 metri. Vinurile păstrate aici sunt din roada anilor 1968 - 1991. Spiritul trecutului a inundat subteranele acestui oraș al vinului. Galeriile cu o lungime de 200 km. pot fi parcurse cu ajutorul transportului. Temperatura constantă de 12-14 С și umiditatea de 85–95% a acestei “împărății a vinului” contribuie la păstrarea rezervelor strategice moldovenești. Beciurile de la Mileștii Mici pînă în prezent sunt completate cu material brut de vin din toată Moldova. “Colecția de Aur” de la Mileștii Mici numără circa două milioane sticle de vin armonios din perioada dezvoltării vinifi cației moldovenești: “Pinot”, “Traminer”, “Muscat”, “Riesling”, “Feteasca”, “Codru”, “Negru de Purcari”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”, etc. 39

Vinăria Purcari Complexul turistic Purcari este un chateau în stil francez, situat în Sud – Vestul Republicii Moldova pe malul rîului Nistru, la 120 km de Chişinău, la 30 km de Marea Neagră şi Odesa, şi face parte din Drumul Vinului în Moldova. Pătrundeți în toate detaliile procesului de producere a vinurilor de elită – cele mai moderne tehnologii și procedee de maturare și păstrare a vinurilor, beciurile vechi și sala pentru degustare. Vinăria Purcari a fost înființată în 1827 pe fostele meleaguri ale Mănăstirii Afono-Zagraf de către francezul M.Betier și germanul M. Harmizone. Aici puteți participa la o degustare conform tuturor rigorilor profesionale, iar după aceasta puteți lua masa în ambianța aristocrată a restaurantului Purcari. Galeriile vinăriei adăpostesc o colecție remarcabilă de vinuri de Purcari, printre care se numără exemplare care datează încă din anul 1948. Aceste labirinturi subterane Vă dezvăluie vinurile aranjate cu grijă, acoperite de praful cărunt. În sala de degustare a vinariei, aranjată într-un stil cu adevarat domnesc, veți degusta distinsele vinuri de Purcari. Atmosfera deosebită și magia locului îi atrage pe adevărații cunoscători ai rafinamentului, pentru a discuta despre gustul, valorile si calitățile vinului. Cele mai indrăznețe preferințe culinare vor fi îndeplinite de către bucătarul-șef al restaurantului. Într-o atmosferă aristocrată unică ve-ți asculta trosnetul lemnelor arzînd în șemineu, ve-ți gusta bucate alese și ve-ți aprecia din plin noblețea vinurilor de Purcari. Chateau Vartely Chateau Vartely este un complex turistic modern, aflat la doar 45 km departare de Chișinau, în apropierea orașului Orhei. Standarte occidentale, deservire profesională, programe speciale – toate acestea le propune complexul turistic "Chateau Vartely” – ce reprezinta 4 case de tip hotelier, 2 săli de restaurant, 3 săli pentru degustare, o curte interioară imensă amenjată, special pentru a vă simți liber și confortabil în sînul naturii. Compania “Chateau Vartely”, va întîlni ospitalier pe fiecare vizitator în gospodăria sa vinicolă, transformînd degustarea într-o adevărată sărbătoare pentru acei, care măcar o clipă a încercat să pătrundă în tainele acestor băuturi divine. În aşa fel, fiecare vizitator poate să aleagă vinul care cel mai mult îi convine. Fiindcă, în Moldova nici un vin nu-l repetă pe celălalt. Cunoscătorii, vor descoperi un buchet de vinuri, care 40

aminteşte dinamismul şi rafinamentul dansului moldovenesc. Ve-ţi fi ajutaţi să înţelegeţi mai bine Moldova – unica ţară pe harta lumii, care prin configurarea sa seamănă cu un strugure de poamă. Beciurile din Brănești Beciurile din Brănești sunt situate într-o zonă frumoasă de padure, în coasta Orheiului Vechi. Pivnițele din Branești se întind pe o distanță de 58 km la o adîncime de 60 m sub pamînt și au o suprafață de 75 ha. Pivnițele din Brănești dispun de 2 săli de degustare cu o arhitectură impresionantă, una dintre ele se află chiar în mediul subteran. Acestea sunt lucrate în lemn și metal și reproduc imagini legate de cultivarea viței de vie și de producere a vinului. Remediindu-vă în acest loc minunat, plăcerea va fi mult mai mare cind ve-ți degusta cele mai bune vinuri și ve-ți servi bucate tradiționale, zeamă ca la Brănești, plăcintele, mici ca la Brănești, tocăniță din iepure și alte bucate preparate de bucătari iscusiți. Aici ve-ti avea posibilitatea să savurați vinuri albe fine si roșii de colecție, vinuri spumante, bucate tradiționale moldovenești!

3.2.1 Programul Național în domeniul turismului “Drumul Vinului ” în Republica Moldova În Moldova, cultivarea viței de vie este una dintre cele mai străvechi îndeletniciri. De pe podgoriile moldovenești se obțin roade bogate de struguri de masă, cu valoroase calități curativdietetice, precum și vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi. Fiecare oaspete poate aprecia, pe lîngă vinuri din soiuri europene recunoscute, cum sînt Chardonnay, Pinot, Riesling, Cabernet, Aligote, și vinuri de calitate autohtone, din struguri de Rara Neagra, Feteasca, Plavai. Denumirile acestor băuturi cu nerv provin fie de la soiurile de viță de vie, fie de la numele unor vinării vestite de pe harta tarii: Purcari, Cricova, Ciumai, Romanesti, Cojusna, Milestii Mici. Vinurile Moldovei s-au facut cunoscute pe numeroase meridiane, fiind deopotrivă prețuite la mesele regale, în saloanele de lux și la expoziții. La Cricova se găsește cel mai mare beci din lume unde călatorul se poate plimba pe străzile unui adevărat oraș subteran al vinificatorilor. Lungimea totală a străzilor cavernicole numara peste 100 km. Aici se găsește una dintre cele mai impunătoare colecții de vinuri de origine din 41

țară (de peste 3000000 dal.) și săli spațioase de degustare. "Calitatea este o tradiție", susțin vinificatorii de aici, ajutînd pe fiecare oaspete să înțeleagă rostul minunatei băuturi. Și, rar turist în Moldova care sa nu fi vizitat cramele de la Cricova... Vizitatorul va fi întimpinat cu bunăvoință și ospitalitate în fiecare din cele cîteva zeci de vinării incluse în Drumul moldovenesc al vinului. Astfel, fiecare are posibilitatea de a aprecia, într-o atmosferă dionisiacă, vinul care i se potrivește cel mai bine. Pentru că, in Moldova, nici un vin nu il repeta pe altul. De exemplu, vinurile din Mileștii Mici, pe parcursul anilor, obțin în subteranele de piatră de circa 50 km lungime un gust înnobilat. La Cojușna, cunoscătorii vor descoperi un buchet de vinuri care amintește de tandrețea și dinamismul unui joc moldovenesc. La Purcari sau Ciumai degustările devin o adevărată șezătoare pentru cel care a încercat măcar o clipă să pătrundă în tainele acestor băuturi dumnezeiești... În Moldova o băutură tare se numește divin avînd un gust și buchet nemaipomenit. Acesta este păstrat mai multă vreme în butoaie de stejar, pînă cînd obține culoarea chihlimbarului, prospețimea licărului din roua matinală, puritatea naturală, vigoarea solului bogat și o aromă împlinită. Divinurile moldovenești de la Chișinău, Călărași, Bardar, Bălți, Tiraspol sau de la alte vinării confirmă măiestria vinificatorilor din Moldova. Sectorul vinicol este unul dintre cele mai importante pentru Republica Moldova – producător tradițional de vinuri, afirmat pe parcursul mai multor ani. Pe seama vinificației revine o pătrime din exportul țării si 9% din Produsul Intern Brut, în ramură sunt antrenate 25% din resursele de muncă industriale. Viile moldovenești cu suprafața totală de 147 de mii de hectare ocupă 7,4% din terenurile agricole ale republicii, constituind în același timp 2,3% din totalul pe glob al spațiilor plantate cu viță de vie. La momentul actual există perspective de dezvoltare a ramurii vinicole din aspecte economico-legislativ si tehnologice. Referitor la prima direcție este strictă necesitate de reorganizare sau restructurare a relațiilor dintre viticultori și vinificatori, care astăzi sunt contrarii. Astăzi este nevoie de a crea o nouă sistemă de cooperare dintre producătorii de struguri, vinificatori și cei care comercializează vinurile pe piețele de Est si Vest.

42

Experiența țărilor europene demonstrează viabilitatea structurilor cooperatiste, care unesc într-un singur organism viticultorii și vinificatorii. Asemenea experientă este și în Moldova și a fost bazată pe sovhoz-fabricile din a.a.1970-1980 și a arătat perspectivele și avantajele acestor formații. Tot la această direcție se referă și întrebările legate de sistema de impozitare a producției alcoolice, care astăzi nu este îndreptată spre producatori. Creșterea în fiecare an a impozitelor la producția alcoolică stopează procesele de perfecționare tehnologică și dezvoltarea în întregime a întreprinderilor vinicole. Schimbarea regulilor de joc legate de exportul producției vinicole în Federația Rusă, face ca businessul cu vinurile din Moldova să fie riscant și nu permite pătrunderea investițiilor de peste hotare în ramura vinicolă a Moldovei. O datorie importantă a statului fată de ramura vinicolă este lupta cu falsificarea vinurilor și divinurilor, precum și a vinurilor spumante. Astăzi activitatea industriei vinicole ilegale aduce cheltuieli enorme statului și stopează în mare măsură activitatea întreprinderilor vinicole legale. Printre prioritățile și perspectivele cu caracter tehnologic pentru dezvoltarea ramurii vinicole trebuie de menționat următoarele: 1. Restabilirea bazei materiei prime, sădirea soiurilor europene prețioase de struguri și obținerea unor recolte de struguri la nivelul de 80-100 chent/ha. Aceasta va permite de a comercializa strugurii și vinul la preturi convenabile pe pietele de Vest si de Est. 2. Urgenta reutilare tehnologică a întreprinderilor de vinificație primară. Astăzi este imposibilă producerea vinurilor calitative la utilajul învechit produs în a.1970-1980. 3. Creșterea volumelor de producere a vinurilor de calitate superioară și mai ales a vinurilor cu denumire de origine. Prioritate au vinurile roșii și cele albe cu un grad înalt de alcool (12-13 % vol.) obținute din soiuri pure europene. 4. Perfecționarea procedeelor tehnologice și elaborarea unor noi tehnologii de tratare a vinurilor naturale în scopul asigurării stabilității garantate pe un termen îndelungat (2-3 ani) a vinurilor destinate exportului. 5. Ameliorarea produsului igienic și indicilor de securitate a producției vinicole finite conform cerințelor internaționale și asigurarea controlului calității la toate etapele tehnologice.

43

6. Valorificarea rațională a produselor secundare vinicole în scopul micșorării sinecostului produselor vinicole. Realizarea acestor direcții prioritare va permite dezvoltarea ramurii vinicole, care va rămîne faima Republicii Moldova. Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional ca o ţară vitivinicolă dezvoltată. Arta de producere a vinului este cunoscută pe aceste meleaguri din timpurile străvechi. Ţara noastră dispune la ora actuală de circa 142 mii de hectare cultivate cu viţă de vie (107 mii hectare vii de producţie marfă) şi 110 de întreprinderi de prelucrare a strugurilor. Anual se produc circa 12-14 milioane de decalitri de vinuri brute. Produsele vinicole moldoveneşti se bucură de o faimă binemeritată şi sînt apreciate în multe ţări ale lumii. O adevărată carte de vizită a Republicii Moldova sînt vinurile ce au obţinut distincţii înalte la prestigioase concursuri internaţionale. În staţiunile balneoclimaterice se aplică pe larg tratamentul cu struguri şi sucuri naturale din struguri (uvoterapia). Vinotecile, centrele expoziţionale, sălile de degustare cu o arhitectură excepţională, oraşele şi cavernele subterane, diversitatea producţiei (vinuri, şampanie, divinuri, balsamuri, heres, vinuri aromatizate etc.), magazinele specializate reprezintă un potenţial considerabil pentru promovarea turismului vitivinicol în Republica Moldova, constituind motivaţii superbe care pot plasa la justa valoare produsul turistic vitivinicol al republicii în circuitul turistic internaţional. Deficienţe Căile de acces se află într-o stare neadecvată pentru organizarea turismului. Infrastructura aferentă întreprinderilor pentru primirea vizitatorilor nu corespunde standardelor internaţionale. Amenajarea teritorială necesită o îmbunătăţire esenţială. Ghidajul acordat nu corespunde cerinţelor pentru organizarea unor rute turistice de rang internaţional. La formarea excursiilor nu se iau în considerare factorii de interes, precum sînt ţara de origine, vîrsta şi interesul profesional al grupurilor de turişti. Serviciile de alimentaţie şi vesela existentă nu corespund exigenţelor vizitatorilor. 44

Unele săli de degustare nu sînt dotate în mod corespunzător. Personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor nu cunoaşte limbi de circulaţie internaţională. Nu se desfăşoară activităţi de marketing turistic şi, în majoritatea cazurilor, nu există materiale promoţionale în limbi străine. Foarte puţine întreprinderi vinicole dispun de magazine specializate aflate în incinta acestora pentru desfacerea întregului sortiment de producţie. Nu există flexibilitate la formarea pachetelor turistice pentru diferite categorii de vizitatori (străini/autohtoni; adulţi/copii; excursii/tururi complete etc.). Programele de lucru se limitează doar la zilele de lucru, astfel zilele de odihnă, cărora, de obicei, le revine o bună parte din cererea turistică, sînt scoase din circuit. Direcţii strategice Elaborarea unui program naţional "Drumul vinului în Republica Moldova", ce va include subprograme de renovare a căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor vitivinicole, incluse în circuitul turistic internaţional. Stabilirea unei gestionări corporative a rutei turistice internaţionale "Drumul vinului în Republica Moldova". Stabilirea unui parteneriat între întreprinderile vitivinicole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale şi întreprinderile industriei turismului pentru implementarea şi promovarea programului naţional "Drumul vinului în Republica Moldova". Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi separat pe instituţii. Crearea în cadrul întreprinderilor a unor sectoare/secţii de marketing turistic. Elaborarea şi promovarea, pentru întreprinderile vitivinicole, a unor proiecte investiţionale ce ţin de infrastructura turistică a acestora. Crearea unui regim facilitar investiţional pentru investitorii care doresc să participe la finanţarea acestor proiecte.

45

Implementarea unui program de training pentru personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor, în special cursuri de ghidaj şi somelărie. Conferinţe şi expoziţii Conferinţele şi întrunirile sînt unele dintre cele mai profitabile elemente ale turismului. În medie, participanţii la conferinţe cheltuiesc de 2,5 ori mai mult pe zi decît un turist obişnuit. Încăperile pentru conferinţe sînt folosite de organizaţiile din sectorul public şi de cele din sectorul privat. Actualmente, în Republica Moldova se organizează diferite conferinţe atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional. Numărul de participanţi la aceste conferinţe este relativ limitat. Ele se desfăşoară, de obicei, în hoteluri, în Palatul Republicii şi în alte localuri. Republica Moldova se poate specializa în organizarea unor conferinţe, mici (pînă la 400 de participanţi). Organizarea unor conferinţe mari nu este posibilă din cauza insuficienţei capacităţilor de primire a participanţilor. În acest sens, acţiunile vor fi orientate spre renovarea şi dotarea tehnică respectivă a clădirilor existente, spre dezvoltarea localurilor pentru conferinţe din hoteluri. Aceste acţiuni trebuie să fie suplimentate de un program de marketing. Pe lîngă localurile pentru conferinţe, Republica Moldova oferă posibilităţi de organizare a expoziţiilor. Centrul Internaţional de Expoziţii "Moldexpo" reprezintă unul dintre cele mai importante centre de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor din Republica Moldova. El ocupă o suprafaţă de 7000 m2 dintre care 4000 m2 - spaţiu închis şi 3000 m2 - spaţiu deschis. Calendarul expoziţional anual al Centrului include peste 20 de expoziţii şi tîrguri specializate naţionale şi internaţionale. Deficienţe Majoritatea localurilor pentru conferinţe din sectorul public şi cel privat, precum şi sălile de conferinţe din hoteluri, nu corespund cerinţelor actuale şi nu dispun de posibilităţi tehnice şi mobilier modern necesare pentru desfăşurarea unor asemenea acţiuni. În multe dintre aceste localuri nu sînt create condiţii de servire a mesei sau a băuturilor răcoritoare pentru participanţii la întruniri. Nu există materiale publicitare privind localurile destinate organizării conferinţelor. 46

Nu există o coordonare a ofertelor pentru organizarea conferinţelor regionale şi internaţionale. Lipsesc organizatori profesionişti pentru desfăşurarea conferinţelor în Republica Moldova. Nu este elaborată o concepţie de dezvoltare a activităţii expoziţionale în Republica Moldova. Promovarea insuficientă a potenţialului de expoziţii al Republicii Moldova. Insuficienţa resurselor financiare destinate promovării produselor autohtone în străinătate. Lipsa unui parteneriat eficient în promovarea expoziţională a ofertei turistice naţionale peste hotarele ţării. Dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziţionale. Direcţii strategice Renovarea Palatului Republicii pentru a utiliza mai flexibil sălile de conferinţe, a procura şi dota cu echipament modern sălile de conferinţe şi bucătăria. Elaborarea unui ghid întitulat "Conferinţe în Republica Moldova", în care vor fi incluse toate localurile pentru conferinţe din mun.Chişinău şi din alte părţi ale republicii, menţionînd capacitatea acestora şi amenajarea lor tehnică. Formarea unui club "Republica Moldova - destinaţie pentru conferinţe", care va întruni reprezentanţi ai tuturor localurilor mari pentru desfăşurarea conferinţelor şi ai altor ofertanţi de conferinţe, pentru implementarea unui plan comun de acţiuni, cu scopul organizării conferinţelor regionale şi internaţionale în Republica Moldova. Instruirea operatorilor din domeniul turismului în calitate de organizatori profesionişti de conferinţe, precum şi participarea acestora la cursurile anuale de instruire ale Asociaţiei Internaţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe (AIOPC). Elaborarea şi adoptarea concepţiei de dezvoltare a activităţii expoziţionale în Republica Moldova. Difuzarea materialelor promoţionale privind potenţialul expoziţional al Republicii Moldova.

47

Crearea unui fond de susţinere a agenţilor economici, în scopul promovării produselor autohtone pe piaţa internaţională, inclusiv a serviciilor turistice. Modernizarea localurilor expoziţionale şi dotarea lor cu tehnica necesară.

3.2.2 Trasee turistice vitivinicole incluse în programul “Drumul Vinului ” în Republica Moldova Moldova se află la frontiera de nord a viticulturii industriale, însă după resursele sale climatice ea seamănă cu cele mai bune regiuni vinicole ale Franţei, fapt care influenţează asupra calităţii si sortimentului vinurilor produse: înMoldova se produc atît vinuri uşoare de masă, cît și vinuri de culoare consistentă, de desert și spumante. Clima caracteristică Moldovei și relieful ei specific deluros creează condiţii perfecte pentru cultivarea viței de vie în așa numitele cupe, depresiuni de teren orientate spre soare. Cupele acumulează căldura și protejează viile contra vînturilor reci și fierbinţi, și permit poamei să se coacă în mod cuvenit. După condiţiile sale climaterice Moldova este împărţita în 3 zone: Zona centrală,sau zona Codrilor. Mai mult de 50% din viile Moldovei sunt acumulate în această regiune. Datorită reliefului deluros plantaţiile sunt protejate contra îngheţului și secetei. Aici se produc vinurile uşoare albe și spumante. Majoritatea viilor sunt plantate cu Chardonnay, Feteasca, Sauvignon, Riesling, Traminer roz, Cabernet. Aici mai mult de 100 ani din soiurile Cabernet-Sauvignon și Merlot se produc vinuri roşii, cele mai bune din care nu cedează vestitelor Chateux Bordeaux, și de mai multe ori au cîştigat competiţii internaţionale prestigioase. În afară de acestea, aici se produc divinurile (brandy) și balsamuri. În zona Codrilor se află și vestitele vinoteci moldoveneşti: Cricova, Brănești și Mileștii Mici, și binecunoscută microzona Romaneşti, fosta fabrică privată de vinuri a dinastiei Romanov. Traseul I "Muzee sub cerul liber. Muzee - în subterane" Traseul începe cu vizitarea Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din c. Stăuceni, unde viitorii viticultori pătrund în tainele acestei profesii nobile. Nu departe de aici, la Ivancea, ve-ți admira un excepţional Muzeu al Meşteşugurilor populare din Moldova, situat în incinta unui minunat monument de arhitectura din sec. XIX - Conacul Balioz. La Brănești aveţi un bun prilej de a va remedia în labirinturile de galerii subterane și sala de degustare a cunoscutei întreprinderi "Pivniţele din Brănești". Apoi drumul continuă spre una dintre perlele turistice ale Moldovei, faimosul Complex muzeal "Orheiul Vechi" - considerat un adevărat Muzeu sub cerul liber (mănăstiri rupestre, ruine a trei oraşe din diferite epoci istorice: sec. V-III i.e.n.; sec. XIII; 48

sec-XV., casă etnografică, muzee cu o colecţiede peste 4 mii bunuri culturale etc). Pe parcursul traseului ve-ți putea admira și renumitele flori din piatră, elemente arhitecturale tradiţionale ale satelor din zona Orheiului. La Cricova vă ve-ți putea plimba pe străzile care se întind pe zeci de kilometri ale unui adevărat oraș subteran al vinificatorilor. Cramele de aici vă vor ajuta să înțelegeți că în Moldova calitatea este o tradiţie și o realitate.

Fig 3.1 Sursa [http://www.tur.md/rom/section/226/, accesat 10.03.2013, ora 12:25] Traseul II "Un divin divin. Către nordul republicii" Comuna Peresecina vă permite de a descoperi mediul rural tradiţional al Moldovei și o vinărie cu un specific cărei doar al ei. Traseul va continua spre locurile istorice din Nordul Moldovei: mănăstirile rupestre, cetăţile antice și medievale, landșafturile pitoreşti, cascadele mai multor rîuri, coturile bătrînului Nistru care fascinează inimile fiecărui vizitator. Astfel la Țipova, Saharna, Japca, Rudi (la alegere) ve-ți fi impresionaţi de stilul monahal conservat, bucătăria multiseculară, ce vă oferă și posibilitatea de a servi băuturi și bucate pregătite după tehnologii vechi călugăreşti. În continuare aveţi şansa de a admira enigmatica fortăreaţa Cetatea Soroca (1490), care a jucat un rol important în sistemul defensiv al Moldovei și care, ca și Cetăţile Castel del Monte, Queenborough, Walmer, Deal aparţin epocii Renaşterii. Aromele și chihlimbarul divinurilor din Moldova le ve-ți putea aprecia vizitînd renumitele întreprinderi "Barza alba" (Bălți), "Călăraşi"(Călăraşi), "Aroma" (Chişinău). La Bahmut vă spune "bine ați 49

venit" Rezervaţia științifică "Plaiul Fagului", unde ve-ți putea admira speciile de plante aflate sub protecţia statului, cît și neasemuita frumuseţe a pădurilor seculare din Moldova.

Fig 3.2 Sursa[http://www.tur.md/rom/section/230/,accesat 10.03.2013, ora 14:00] Traseul III "Roua Codrilor Moldovei" Pentru început ve-ti vizita Fabrica de vin Cojușna, unde ve-ți face cunoştinţă cu procesele tehnologice de prelucrare a strugurilor, iar stilul arhitectural deosebital sălilor de degustare vă va îndemna să savuraţi vinurile propuse de viticultorii din partea locului pentru degustare. Traseul vă oferă posibilitatea de a vizita cele mai vechi mănăstiri ale Moldovei Capriana (1427), Vărzărești (1420) și Hîncu (sec.XVII). Lozova vă descoperă renumita rezervaţie științifică “Codrii” cu un impresionant Muzeu al Naturii, iar Doina posibilitatea de a admira împrejurimile pline de farmec și Conacul Ralli-Arbore, vizitat adesea de poetul rus A.S.Puskin. Nu departe de aici se găseşte un alt centru vinicol Nisporeni cunoscut prin producerea vinului, băuturilor tari si a spumantelor. La dorinţa Dvs. puteţi vizita adiţional și centrele unor meşteşuguri populare din zonă (Nisporeni - icoane; Lozova - broderii, covoare, prosoape; Iurceni - obiecte împletite din 50

lozie, olărit). Licorile înmiresmate ale unui adevărat Heres fabricat în Moldova, le ve-ți putea recunoaşte oricînd și oriunde dupa ce ve-ti vizita întreprinderea "Vinuri - Ialoveni".

Fig 3.3 Sursa[http://www.tur.md/rom/section/231/,accesat 10.03.2013, ora 14:15] Traseul IV „Aurul bobițelor. Către sudul republicii” Zona de Sud. Aici se cultivă soiuri franceze adaptate la condiţiile locale: Pinot gris, muscat alb, Traminer roz, Gamay freux, Cabemet ș.a. Deasemenea, zona de Sud este cunoscută prin vinurile roşii de calitate superioară, adeseori comparate cu cele din provincia franceză Bordeaux. Pivoții vinificației din această zonă sunt Comrat, Taraclia, Ciumai și Trifești. În localitatea Hîncești, ve-ti descoperi „Castelul de vînătoare” a lui Manuc Bei (arhitect A.Bernardazzi). Tot aici va aşteaptă una dintre vestitele întreprinderi vinicole „Vitis-Hîncești”. Această zonă găzduieşte mai multe întreprinderi reprezentative care pot fi selectate pentru a fi vizitate pe traseu conform exigențelor Dvs.: Comrat (producerea vinurilor albe și roşii de desert); Chirsova (producerea spumantelor); Cazaclia și Taraclia (renumitele vinuri Cabemet și Pinotnoir). Sunteţi aşteptaţi și la Muzeul de Istorie și Etnografie „D. Cara-Ciobanu” din Besalma, ce dispune de o bogata colecţie de mostre ale culturii găgăuzilor. Complexul turistic din Albota va oferă posibilităţi de cazare, agrement adiţional (călătorii ecvestre, tenis, cunoaştere a folclorului naţional, posibilităţi de participare la procesele de confecţionare ale unor obiecte de meşteşugărit și lucrări agricole, etc). Traseul continuă spre Vulcănești unde vă deschide uşile una din cele mai moderne întreprinderi vinicole „Aur-vin”. La Văleni ve-ți admira o colecţie excepţională de viță de vie, cît și renumita rezervaţie științifică „Prutul de Jos”. Acest paradis al naturii cu gingăşia cîmpurilor de nuferi albi și galbeni va da un colorit fascinant călătoriei Dvs. „Nufărul alb” a 51

împrumutat denumirea și celei mai renumite staţiuni balneoclimaterice de la Cahul unde se aplică pe larg ca tratament- uvoterapia. Centrul vinicol din Leova se prezintă cu o frumoasă colecţie de vinuri. Reîntorcîndu-vă spre Chişinău ve-ți rămîne adinc impresionaţi de ospitalitatea oferită de una dintre faimoasele întreprinderi vinicole ale Moldovei –Mileștii Mici, dotată și ea cu un adevărat orășel ascuns sub pămînt, unde ve-ți putea degusta vinuri unice. Aici ca și la multe alte întreprinderi incluse în Drumul Vinului ve-ți fi întîmpinați ca cei mai dragi și aşteptaţi prieteni.

Fig 3.4 Sursa[http://www.tur.md/rom/section/232/,accesat 10.03.2013, ora 14:30]

52

Concluzii și recomandări Moldova este o ţară cu bogate resurse turistice naturale dar şi antropice care-i permit să dezvolte o gamă diversă de produse turistice. Însă totodată acestea rămîn a fi puţin valorificate pentru a permite atragerea turiştilor străini. Cea mai oportună formă de turism din ţara noastră care ar avea impact pozitiv asupra turismului receptor este totuşi turismul vitivinicol. La cele menţionate putem aduce următoarele dovezi: 1. Viticultura şi vinificaţia au fost principalul gen de activitate al populaţiei şi rămîn a fi sursa de bază în economia Republicii Moldova. Vinurile de pe teritoriul republicii sunt exportate în Occident, aducînd venit şi prosperare economiei cît şi folosesc drept carte de vizită pentru potenţialii turişti. 2. Vinotecile Moldovei reprezintă un potenţial enorm în ceea ce priveşte turismul vitivinicol. Sunt vestite în întreaga lume prin lungimea galeriilor şi prin colecţiile unicale regăsite aici, care au inclus Republica Moldova în Cartea recordurilor Guiness, drept deţinătoare a celei mai mari colecţii de vinuri din lume. Ceea ce este o promovare forte pentru atragerea turiştilor din Occident. 3. Itinerarele moldoveneşti ale vinului reprezintă un tezaur turistic atît pentru bogăţia culturală şi economică a ţării, cât şi pentru interesul cultural şi intelectual al turiştilor străini. 4. Obiectivele turistice vitivinicole pot fi îmbinate cu succes împreună cu Patrimoniul turistic. Aceasta completează gama impresiilor, oferind turiştilor posibilitatea de a explora ţara dintr-un unghi mai vast. 5. Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova” are drept scop impulsionarea dezvoltării turismului vitivinicol şi integrarea acestuia în reţeaua internaţională a turismului vitivinicol. 6. Traseele turistice vitivinicole, menite pentru promovarea Programului Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului” propun atît vizitarea obiectivelor turistice vitivinicole vestite din ţară, cît şi vizita mănăstirilor vechi, şi a obiectivelor turistice precum Orheiul Vechi, Ţîpova, etc. Activitatea turismului vitivinicol desfăşurată, care 53

poate să cuprindă vizitarea cramelor, degustarea vinurilor, alimentaţia, agrementul, cît şi cazarea constituie un tot. 7. Stabilirea unor tarife speciale la prestarea serviciilor de transport şi cazare pentru turiştii ce intenţionează să procure pachete; 8. Schimbul de experienţă cu privire la implimentarea unor programe turistice; 9. Colaborarea în domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor; 10. Promovarea comună a produselor turistice vitivinicole; 11. Atragerea investiţiilor în domeniul turismului vitivinicol; 12. Înfiinţarea întreprinderilor mixte. Principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului vitivinicol necesare de a fi aplicate în ţara noastră sunt: 1. Renovarea căilor de acces şi a zonelor publice aferente întreprinderilor vitivinicole; 2. Stabilirea unei gestionări şi administrări corporative a rutei turistice internaţionale „Drumul Vinului în Moldova”; 3. Stabilirea unui parteneriat coerent între gospodăriile vinicole, întreprinderilevinicole, Departamentul Agroindustrial „Moldova – Vin ”, Asociaţia Naţională a agenţiilor de Turism, Autorităţile Administraţiei Publice Locale şi Întreprinderile industriei turismului pentru implimentare şi promovare; 4. Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi individual pe instituţie. În concluzie pot menţiona că Moldova îşi afirmă cu tot mai multă siguranţă dreptul de a fi parte componentă a căii europene a vinului. Itinerarele vinicole, care pornesc din capitală, cuprind practic întreg teritoriul republicii. Agenţiile turistice le propun celor interesaţi tururi tot mai consistente şi atractive. Turismul vitivinicol este un fenomen caracteristic epocii în care trăim. Preocupările vinificatorilor, măiestria lor, rodul muncii inspirate, pe care o ridică la nivel de artă, au ajuns să devină un obiect de viu şi binevoitor interes.

54

Bibliografie 1. L E G E cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 2. STRATEGIA de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 3. H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 nr. 1065 din 02.09.2003

Surse internet 4. http://www.tur.md/rom[accesat 15.02.2013] 5. http://wine.md/content/soiuri-de-vita-de-vie-cultivate-in-moldova/[accesat 30.03.2013] 6. http://www.moldova.md/md/turism/[accesat 04.04.2013] 7. http://facultate.regielive.ro/proiecte/turism/strategii-de-dezvoltare-a-turismului-vitivinicol-in-republicamoldova-118986.html[accesat 18.04.2013]

8. http://www.moldovenii.md/[accesat 17.02.2012] 9. http://torrentsmd.com/forum.php?action=viewtopic&topicid=88122380&page=2[accesat 03.02.2013] 10. http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=68[accesat 20.03.2013] 11. http://www.cricova.md/main.html[accesat 02.05.2013] 12. http://www.milestii-mici.md/rom/about[accesat 15.04.2013] 13. http://excursii.md/index.php?pag=news&id=191&l=ro[accesat 15.05.2013] 14.http://stitch-project.eu/romanian/stitch-curs-online-si-manual-de-turism-durabil-si-turism-in-ariinaturale/turismul/ [accesat 18.04.2013]

Anexa 1 55

NUMĂRUL DE SOSIRI ALE VIZITATORILOR STRĂINI ÎN REPUBLICA MOLDOVA, PE ŢĂRI DE ORIGINE ЧИСЛЕННОСТЬ ИНОСТPАННЫХ ПОСЕТИТЕЛЕЙ, ПPИБЫВШИХ В РЕСПУБЛИКУ МОЛДОВА, ПО СТPАНАМ ПРОИСХОЖДЕНИЯ NUMBER OF ARRIVALS OF FOREIGN VISITORS IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA, BY ORIGIN COUNTRIES 2006 Total / Всего / Total din care, din: / в том числе из: / of which, from: Armenia / Аpмении / Armenia Austria / Австрии / Austria Azerbaidjan / Азеpбайджана / Azerbaijan

2007

14239

2008

14722

2009

8710

2010

9189

2011

8956

10788

8

27

23

49

23

39

147

206

115

147

103

95

73

56

37

76

29

13

580

290

145

176

105

44

81

63

16

17

103

46

295

359

46

380

324

289

Canada / Канады / Canada

36

30

33

33

38

53

China / Китая / China

29

20

19

8

27

166

Cipru / Кипра / Cyprus

49

74

13

26

12

42

Danemarca / Дании / Denmark

233

266

20

100

15

54

Elveţia / Швейцарии / Switzerland

135

99

22

291

108

78

15

85

40

42

70

76

Belarus / Белаpуси / Belarus Belgia / Бельгии / Belgium Bulgaria / Болгаpии / Bulgaria

Estonia / Эстонии / Estonia Federaţia Rusă / Российской Федерации / Russian Federation

1353

1767

1793

1713

1327

1404

Franţa / Франции / France

266

436

174

196

283

248

Georgia / Гpузии / Georgia

66

67

21

53

7

85

Germania / Геpмании / Germany

673

892

502

460

482

1001

Grecia / Греции / Greece

215

83

86

118

91

86

27

39

35

10

7

12

Israel / Израиля / Israel

149

174

145

156

225

138

Italia / Италии / Italy

663

755

440

258

474

445

Japonia / Япониu / Japan

139

168

119

76

93

258

Kazahstan / Казахстана / Kazakhstan

26

48

23

56

23

16

Kîrgîzstan / Кыpгызстана / Kyrgyzstan

19

5

9

15

5

11

Letonia / Латвии / Latvia

69

30

95

14

80

40

Liban / Ливанa / Lebanon

72

9

–

1

1

–

Irlanda / Ирландии / Ireland

Lituania / Литвы / Lithuania

110

79

57

34

12

Olanda / Нидерландов / Netherlands Polonia / Польши / Poland Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

199 262 291

262 188 641

125 140 430

154 291 744

311 204 405

Соединенного Королевства Великобритании и Северной Ирландии United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland Republica Cehă / Чешской Республики / Czech Republic

126

157

140

40

24

România / Румынии / Romania

2787

3034

1070

765

1698

S.U.A. / США / USA

1066

515

239

194

451

Slovenia / Словении / Slovenia

35

58

20

8

53

Spania / Испании / Spain

64

92

45

60

79

Suedia / Швеции / Sweden

50

140

65

59

99

Turcia / Туpции / Turkey

1687

1400

461

1002

526

Ucraina / Укpаины / Ukraine

1472

1335

1542

979

730

Ungaria / Венгрии / Hungary

135

146

36

31

18

Alte ţări / Дpугих стран / Other countries

537

627

369

357

291

56

11.8. TURISMUL ORGANIZAT DE AGENŢIILE DE TURISM ŞI TUROPERATORI ТУРИЗМ ОРГАНИЗОВАННЫЙ ТУРИСТИЧЕСКИМИ АГЕНСТВАМИ И ТУРОПЕРАТОРАМИ TOURISM ORGANIZED BY TRAVEL AGENCIES AND TOUR OPERATORS 2006 Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară – total Численность иностранных посетителей, прибывших в страну – всего

2007

2008

2009

2010

2011

14239

14722

8710

9189

8956

10788

6170

5804

5682

6459

5438

5892

7444

8572

2541

2308

2971

4330

625

346

487

422

547

566

67826

81790

85085

93294

117204

136095

58845

73387

82852

91826

114815

132668

4929

3865

840

432

584

898

4052

4538

1393

1036

1805

2529

Number of arrivals of foreign visitors in the country – total din care, după scopul vizitei: в том числе по целям визита: of which, by the purpose of visit: vacanţe, recreere şi odihnă досуг, рекреация и отдых holidays, recreation and leisure afaceri şi motive profesionale деловая и профессиональная поездка business and professional visit alte scopuri / другие цели / other purposes Numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate – total Численность молдавских посетителей, выехавших за границу – всего Number of departures of Moldovan visitors abroad – total din care, după scopul vizitei: в том числе по целям визита: of which, by the purpose of visit: vacanţe, recreere şi odihnă досуг, рекреация и отдых holidays, recreation and leisure afaceri şi motive profesionale деловая и профессиональная поездка business and professional visit alte scopuri / другие цели / other purposes

Anexa 2

57