Tratamentul Plagilor.pptx

Plagile

Plagile LEZIUNI TRAUMATICE, CARACTERIZATE PRIN INTRERUPEREA CONTINUITATII TEGUMENTELOR, SAU A MUCOASELOR (sol de continuitate).

Clasificare: Dupa tipul de actiune a agentului vulnerant: ▶ Mecanice :Prin taiere ▶ Prin intepare, arme albe, insecte etc ▶ Prin contuzii, ▶ prin lovire ▶ Prin strivire ▶ Prin arme de foc ▶ Prin muscatura de animale salbatice, de animale domestice ▶ Prin muscatura de sarpe, vipera ▶ Termice: caldura, frig, electricitate ▶ Agenti ionizanti : radiatii ▶ Acizi chimici : acizi, baze, saruri

Dupa circumstantele de producere ↖ Accidentale : de munca, de circulatie, casnice ↖ Intentionale: suicid, agresiuni ↖ Iatrogene: interventii chirurgicale, injectii, punctii Dupa timpul scurs de la producere ↖ Recente (sub 6 ore) ↖ Vechi – care depasesc 6 ore de la producere

Dupa profunzime: o superficiale, profunde Dupa straturile anatomice interesate: o Pentru cavitati naturale(abdomen, torace, craniu): o nepenetrante- cand nu depasesc invelisul seros o penetrante-se refera la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleura, dura mater) perforante Plagile penetrante pot fi simple sau pot interesa si un viscer parenchimatos sau cavitar =

Procesul descris mai sus este sistematizat în trei faze ▶

faza inflamatorie si hemostatica

▶

inflamatia imediata(2-5 zile) ▶

▶

hemostaza (vasoconstrictia, agregarea plachetara, coagularea) inflamatia tardiva (fagocitoza, debridarea)

▶

Pentru plagile care afecteaza cavitatile naturale ale corpului (abdomen, torace, cutia craniana) se foloseste o clasificare care are ca si criteriu definitor afectarea seroasei endocavitare (peritoneul, pleura, pericardul, dura mater).

▶

plagi penetrante, seroasa este deschisa s

▶

plagi nepenetrante ▶

seroasa nu este afectata

▶

au o gravitate mai mare, întrucât pot fi însotite de lezarea unor viscere intracavitare.

ETAPELE DE VINDECARE ALE PLAGILOR:

Vindecare primara = per primam continuitatea anatomica se restabileste complet, fara complicatii ▶ Caracteristica plagilor prin taiere ▶ Vindecarea ideala pt orice plaga operatorie ▶ Dupa 6-8 zile cicatrice fina, subtire, elastica ▶ Devitalizare minima, infectia absenta

Vindecare primara

Vindecarea primara (per primam sau per primam intentionem): caracterizeaza plagile superficiale si plagile suturate. Vindecarea se face fara complicatii, iar cicatricea este subtire, supla, rezistenta si estetica.

Vindecare secundara Vindecare secundara= per secundam Timp de vindecare mai lung o Unirea buzelor plagii printr-o plomba de tesut conjunctiv de granulatie o Prezenta infectia Are mai multe faze: o Faza de eliminare a tesuturilor devitalizate, corpilor straini, infectiei o Faza de granulare o Faza de cicatrizare, epitelizare o

Vindecarea secundara (per secundam sau per secundam intentionem) ▶

este tipul de vindecare al plagilor supurate sau cu devitalizari tisulare importante (la care sutura chirurgicala nu se poate face). La acestea fazele de debridare, granulare si contractie a plagii sunt prelungite, iar cicatricea rezultata este inestetica si groasa, dar cu rezistenta slaba.

Vindecarea tertiara (per tertio intentionem) ▶

este vindecarea care survine la plagile infectate, la care (prin tratament local antiseptic si tratament general) se obtine aseptizarea si se practica (intr-un al doilea timp terapeutic) sutura plagii

i

Vindecare tertiara= per tertiam intentionem - Se sutureaza in scopul scurtarii evolutie

VINDECAREA PLAGILOR ▶

faza inflamatorie si hemostatica ▶

▶

hemostaza ▶

▶

inflamatia imediata(2-5 zile) (vasoconstrictia, agregarea plachetara, coagularea)

inflamatia tardiva ▶

(fagocitoza, debridarea)

FAZA PROLIFERATIVA (2 zile – 3 saptamâni) ▶

granularea ▶ ▶ ▶

(fibroblastii umplu defectul cu fibre de colagen; se formeaza noi vase sanguine). se formeaza un tesut rosu, ferm, care nu sângereaza la desprinderea pansamentului.

Granularea patologica (hipoxie, ischemie, diabet) tesut de granulatie aton

albicios/ închis la culoare moale, edematos, friabil si usor hemoragic împiedica epitelizarea plaga nu are tendinta spre vindecare.

FAZA PROLIFERATIVA (2 zile – 3 saptamâni) ▶

contractia ▶

▶

(prin reorganizarea fibrelor de colagen marginile plagii se apropie una de alta, reducând marimea defectului)

epitelizarea: ▶

▶

celulele epiteliale prolifereaza acoperind defectul cu un strat epitelial;

epitelizarea se face dinspre marginile plagii (în plagile profunde) si din profunzime în plagile superficiale (în care exista resure epiteliale la nivelul fundului plagii)

FAZA DE REMODELARE

(restructurare functionala) (3 saptamâni – 2 ani) ▶

▶ ▶

▶

▶

producerea de colagen scade, dar noile fibre formate sunt mai groase

fibrele de colagen se orienteaza pe directia liniilor de forta tesutul cicatriceal este întotdeauna mai putin rezistent decât tesutul “original” care a fost lezat interpozitia acestui tesut conjunctiv cicatriceal între capetele sectionate ale unui nerv sau tendon compromite functionarea acestuia se încearca dirijarea procesului de cicatrizare prin sutura tendinoasa sau nervoasa

FACTORI CARE IMPIEDICA PROCESUL DE CICATRIZARE. oD = Diabetes : “DIDN'T HEAL”. o scaderea perfuziei periferice o scaderea fazei inflamatorii si a procesului de fagocitoza. o Frecvent plagile pacientilor diabetici se infecteaza sau au o evolutie trenenta cu vindecare foarte lenta.

o I = Infection : o o o o o

infectia locala produce liza colagenului cicatrizarea este lenta cicatricea slaba, nerezistenta contaminare microbiana masiva, de conditii locale care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor o (tesuturile devitalizate si secretiile care devin “mediu de cultura”, o corpii straini – inclusiv materialele de sutura, diabetul, o terenul imunodeprimat).

“DIDN'T

HEAL

D = Drugs : ▶ steroizii si anabolizantele împiedica o faza inflamatorie, o proliferarea fibroblastilor o sinteza colagenului.

N = Nutritional problems : o malnutritia proteincalorica, o hipovitaminozele (A, C) o deficitul unor oligoelemente (de exemplu zincul)

“DIDN'T

HEAL

T = Tissue necrosis : o întâzie procesul de cicatrizare - prelungirea fazei inflamatorii (de debridare); o favorizeaza aparitia infectiei. o apare cu predilectie în ariile tisulare cu perfuzie sanguina redusa;

o arteriopatie (aterosclerotica, diabetica etc.) tulburari de întoarcere venoasa (varice) o H = Hypoxia : o

o vasoconstrictia datorata hipersimpaticotoniei o hipovolemia datorata hemoragiei, o hipotermiei sau unor tulburari circulatorii.

“

DIDN'T HEAL

o E = Excessive tension on wound edges : o tensiunea excesiva a suturii chirurgicale este un defect de tehnica care determina ischemie locala si necroza, care la rândul lor intârzie cicatrizarea.

A = Another wound : o la pacientii cu mai multe plagi procesul de cicatrizare se desfasoara mai lent pentru toate plagile.

L = Low temperature : ▶

temperatura mai scazuta a extremitatilor (cu 1-2ºC) fata de temperatura centrala => cicatrizarea mai lenta a plagilor la aceste localizari.

Alti factori care întârzie cicatrizarea unei plagi sunt: ▶

aparitia unor complicatii evolutive (hematom, serom)

▶

abundenta paniculului adipos subcutanat reactivitate imuna foarte scazuta

▶

iradierea tesuturilor (aspect particular important la pacientii neoplazici radiotratati înainte de interventia chirurgicala)

▶

afectiuni specifice: ▶

insuficienta arteriala,

▶

insuficienta venoasa,

▶

limfedemul, neuropatiile,

▶

▶

presiunea locala (ulcere de decubit),

▶

neoplasmele, vasculitete,

▶

micozele cutanate

COMPLICATIILE PLAGILOR CICATRIZAREA PATOLOGICA Infectia plagii . ▶

▶

faza presupurativa

faza supurativa

▶

Infectia este favorizata de prezenta corpilor straini.

▶

infectii particulare . contaminate cu virusul rabic

gangrena gazoasa, ▶

Plagile profunde bacteriI anaerobe din genul Clostridium Infectii cu tetanos

▶

▶ ▶

▶

hematomul sau seromul plagii ▶

acumularea sanguina sau sero-limfatica

▶

predispune la infectie si întârzie vindecarea.

dehiscenta (dezunirea marginilor) în urma infectiei sau datorita starii biologice precare a victimei (hipoproteinemie,anemie). dehiscentei totale a unei plagi operatorii abdominale >evisceratia (iesirea viscerelor abdominale din cavitatea peritoneala).

cicatrici patologice

•cicatricea hipertrofica •– este voluminoasa, dura, rosie, uneori pruriginoasa

cicatricea cheloida ▶

– este voluminoasa , mai elevata (“în relief”) fata de tegumentul adiacent,

▶

cu suprafata neregulata, rosie;

▶

“plomba” conjuctiva se infiltreaza adânc în hipoderm si în tegumentul sanatos învecinat;

▶

uneori este dureroasa

cicatricea retractila ▶

▶

▶ ▶

se formeaza la nivelul zonelor articulare; are forma unei benzi fibroase împiedica extensia retracta în flexie articulatia subiacenta

Complicatiile plagilor.

Cicatrizarea patologica ▶

Complicatiile care pot surveni în cursul cicatrizarii plagilor sunt:

infectia plagii . ▶

▶

Inflamatia consecutiva infectiei parcurge o faza presupurativa si o faza supurativa. Infectia este favorizata de prezenta corpilor straini. Exista si infectii particulare ale plagilor. Astfel plagile prin muscatura de animal pot fi contaminate cu virusul rabic (daca animalul agresor sufera de turbare).

Complicatiile plagilor. Cicatrizarea patologica ▶

hematomul sau seromul plagii ▶

▶

dehiscenta (dezunirea marginilor) unei plagi suturate ▶

▶

se formeaza prin acumularea sanguina sau serolimfatica. Aparitia acestora predispune la infectie si întârzie vindecarea.

se produce în urma infectiei sau datorita starii biologice precare a victimei (hipoproteinemie,anemie). În cazul dehiscentei totale a unei plagi operatorii abdominale se produce evisceratia (iesirea viscerelor abdominale din cavitatea peritoneala).

Tratamentul plagilor Tratamentul plagilor cuprinde masuri generale de tratament si masuri locale.

Tratamentul general cuprinde: •antibioticoterapia – • atunci când este necesar (infectie sau risc de infectie a plagii) •corectarea hipovolemiei si anemiei (în cazul plagilor cu hemoragie importanta) – implica tratament volemic, electrolitic sau chiar transfuzii) •masuri de resuscitare si de sustinere a functiilor vitale - în cazul plagilor grave •profilaxia antitetanica

Tratamentul local 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

toaleta plagii, hemostaza, debridarea sutura, drenajul pansamentul. anestezia locala.

TOALETA PLAGII ▶ se întelege ansamblul de masuri care vizeaza aseptizarea plagii. ▶ Se face cu solutii antiseptice uzuale. ▶ Pentru aseptizarea tegumentului din jurul plagii se folosesc alcoolul, tinctura de iod sau betadina. Pentru toaleta plagii propriu-zise se folosesc apa oxigenata, betadina, solutia de cloramina, rivanol, acid boric; ▶ de asemenea se pot folosi antiseptice sub forma solida (pulbere) precum acidul boric sau iodoformul.

profilaxia antitetanica ▶

în cazul cazul unui pacient cu o plaga profunda, cu distrugeri tisulare importante sau contaminata cu pamânt, gunoi, rugina etc. se va face o administrare de vaccin antitetanic (subcutanat sau intramuscular), care are rolul de a activa memoria imunologica (rapel).

▶

însa tratamentul cu ser allogen are reactii adverse importante datorate antigenelor continute în ser

profilaxia antirabica ▶

– poate fi necesara în cazul plagilor prin muscaturi de animale. Se face cu vaccin antirabic (cu virus rabic atenuat) în administrare subcutanata.

Ne putem afla în una din urmatoarele situatii: ▶

1.victima a fost muscata de un animal caruia i s-a facut anterior vaccinarea antirabica

▶

2. animalul nu este vaccinat, dar este cunoscut si poate fi supravegheat

▶

3. animal necunoscut sau salbatic

profilaxia antirabica ▶

poate fi necesara în cazul plagilor prin muscaturi de animale.

▶

se face cu vaccin antirabic (cu virus rabic atenuat) în administrare subcutanata.

▶

situatii: ▶

1.victima a fost muscata de un animal caruia i s-a facut anterior vaccinarea antirabica

▶

2. animalul nu este vaccinat, dar este cunoscut si poate fi supravegheat

▶

3. animal necunoscut sau salbatic

Hemostaza ▶

cuprinde ansamblul de masuri care vizeaza oprirea hemoragiei.

▶

metode de hemostaza ▶

ligatura vasculara,

▶

compresiunea mecanica

▶

electrocoagularea.

Tratamentul plagilor recente necontaminate ▶

Se considera plaga recenta o plaga de la a carei producere au trecut mai putin de 6 ore.

▶

În acest interval de timp plaga poate fi considerata aseptica daca prin mecanismul de producere nu a survenit contaminarea microbiana

▶

aceste plagi au indicatie de sutura primara.

Tratamentul plagilor recente necontaminate Gesturile terapeutice ▶

badijonarea tegmentului adiacent plagii cu betadina, alcool sau tinctura de iod;

▶

raderea parului din regiunea anatomica lezata

▶

Badijonarea se face dinspre marginea plagii spre exterior (lateral); în acest fel germenii microbieni sunt îndepartati mecanic dinspre marginea plagii

▶

anestezia locala prin infiltratia buzelor plagii cu xilina 0,5-1% sau alt anestezic local

▶

explorarea plagii: se vor cauta leziunile organelor subiacente;

▶

se va aprecia daca plaga poate fi tratata prin sutura, daca necesita alte tratamente (de exemplu o sutura musculara) înainte de sutura cutanata

▶

hemostaza

▶

lavajul abundent cu un tampon de tifon folosind solutii antiseptice (apa oxigenata, cloramina, acid boric, rivanol etc.)

▶

excizia tesuturilor devitalizate; îndepartarea eventualilor corpi straini;

▶

regularizarea marginilor plagii

sutura cutanata

sutura cutanata ▶

Uneori sutura se face doar pentru a preveni infectia (sutura de acoperire) pe timpul transportului la un serviciu specializat. Sutura de acoperire se va practica în ▶

plagi craniocerebrale (pentru a preveni infectia învelisului meningeal)

▶

plagi penetrante adbominale

▶

plagi penetrante toracice (mai ales în cazul traumatopneei)

▶

plagi cu leziuni nervoase sau tendinoase.

aplicarea unui pansament uscat simplu

Tratamentul plagilor infectate ▶

Tratamentul general va fi antibiotic.

▶

Tratamentul local

▶

toaleta mecanica si chimica (de 1-2 ori pe zi) prin spalarea cu solutii antiseptice; se îndeparteaza puroiul, detritusurile tisulare si secretia plagii

▶

pansament uscat, absorbant

▶

În cazul în care dupa 2-3 zile nu apar semne clinice de infectie a plagii se practica sutura (eventual cu un drenaj) – care se numeste în acest caz sutura primara întârziata.

Tratamentul plagilor infectate Drenajul ▶

consta în plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a unei mese sub sutura pentru a permite evacuarea lichidelor.

▶

plagi cu contaminare redusa la care s-a facut totusi sutura

▶

când persista riscul unei hemoragii sau limforagii dupa efectuarea suturii.

▶

Volumul si aspectul drenajului -indicator important al evolutiei plagii.

Anestezia locala ▶

▶

se foloseste anestezia prin infiltratie (infiltrarea cu un anestezic local – lidocaina, bupivacaina etc. – a buzelor plagii), dupa aseptizarea tegumentului din jurul plagii

Tratamentul plagilor infectate Debridarea ▶

plagii consta în excizia tesuturilor devitalizate; aceasta trebuie facuta “cu economie”, fara a se extirpa tesuturile vitale.

Sutura ▶

▶

▶

se practica pentru a grabi vindecarea plagii (vindecare primara). Manevra este indicata însa numai în cazul plagilor necontaminate sau cu contaminare redusa.

Sutura plagilor contaminate -conditii de dezvoltare a bacteriilor si ar conduce la aparitia unui abces; acesta ar determina dehiscenta plagii sau desfacerea terapeutica a suturii pentru evacuarea puroiului.

Tratamentul plagilor suturate În cazul plagilor suturate obiectivul tratamentului este vindecarea per primam. o

badijonarea cu antiseptice (alcool, betadina, tinctura de iod)

o tegumentele din jurul plagii (6-7 cm) se sterg prin frecare usoara cu

un tampon imbibat in benzina usoara o Tampon uscat pentru a indeparta grasimea dizolvata

o Tampon cu tinctura de iod pe intregul camp operator o Comprese de tifon o Bandaj potrivit o

pansamentul plagii zilnic sau la 2-3 zile.

o

Dupa câteva zile plaga suturata poate fi lasata si nepansata (vindecare deschisa).

Tratamentul plagilor suturate ▶

▶

Scoaterea firelor de sutura se face în functie ▶

de vascularizatia regiunii anatomice în care se afla plaga

▶

de starea biologica a pacientului (care poate întârzia vindecarea).

firele se scot dupa cum urmeaza: ▶

dupa 5 zile în cazul plagilor gâtului, fetei si craniului

▶

-dupa 7-8 zile în cazul plaglor abdominale si ale membrelor

▶

-dupa 8-10 zile în cazul plagilor de pe fata posterioara a toracelui

▶

pacientii tarati (neoplazici, diabetici etc-intervale cu 1-2 zile mai lungi decât cele mentionate mai sus.

Tratamentul plagilor atone ▶

Plagile atone sunt acele plagi care evolueaza o perioada îndelungata fara tendinta spre vindecare; sunt acoperite de obicei de un tesut de granulatie patologic (exuberant, friabil, sângerând la atingere), iar la marginile plagii se constituie o “bordura” scleroasa care împiedica epitelizarea dinspre marginile plagii (de exemplu ulcerul cronic al gambei care apare în cadrul bolii varicoase a membrelor inferioare).

▶

În cazul unei astfel de plagi se poate face chiuretarea tesutului de granulatie în exces si extirparea marginii scleroase. Se poate tenta sutura secundara, dar aceasta este rareori posibila (marginile plagii sunt retractate si ar rezulta o sutura în tensiune). Pentru epitelizarea unei astfel de plagi este necesara plastia cu piele libera sau plastia cu lambouri cutanate.

Plagile deschise ↖ ↖ ↖ ↖ ↖

↖ ↖

Se curata tegumentele din jurul plagii cu iod conducand tamponul de la plaga la periferie Inaintea pansamentului este bine sa se faca antibiograma si ex bacteriologic din secretia plagii Plaga se spala cu un jet antiseptic sau cu ser fiziologic, apa oxigenata 3 %, cloramina 0,1-3 %, rivanol 1 %0, betadina Tavita renala se lipeste de piele unde se dreneaza scurgerea lichidului din plaga Se sterg tegumentele din jurul plagii cu tampon uscat Cand tegumentele sunt iritate:pasta zincata (jecolan) Pt. a inlatura efectele negative induse de lipirea pansamentului – pansamente din material sintetic

▶

pansamentul chirurgical

▶

actul prin care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi, în scopul cicatrizării ei.

▶

Principii Conditii de asepsie perfecta,

1.

1.

mainile celui care efectueaza pansamentul

2.

Se vor dezinfecta tegumentele in jurul plagii

3.

Materialele care vin in contact cu rana sa fie sterile I

4.

instrumentele sa fie schimbate la fiecare pansament

5.

Materialul moale se pastreaza in casolete sterile din care se scoate cu pensa sterile

Principii 

Sa asigure absorbtia secretiilor 

 

Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare Sa se protejeze plaga fata de agentii termici, mecanici si infectiosi din mediul inconjurator  







Absorbtia se realizeaza prin evaporare si capilarizare

Se va asigura o fixare directa a pansamentului Grosimea lui va fi in functie de abundenta secretiilor

Sa se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi cicatrizarea Sa nu fie dureros; Sa fie schimbat la timp.

Materialele care realizeaza protectia plagii ▶

propritetati generale ▶

usoare, sa se poata steriliza, sa nu fie iritante pentru tegumente,

▶

sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara,

▶

sa realizeze o compresiune elastica a plagii.

▶

compresele din tifon (panza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica decat a vatei; pansament din material moale, netesut, autoadeziv, steril,

▶

compresa absorbanta vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat). cu

▶

Mijloace de fixare:

▶

▶ ▶

leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer), bandaj (realizeaza „infasarea” chirurgicala).

TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT :

1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele necesare); 2) dezlipirea vechiului pansament, îndepartarea vechiului pansament (cu blândete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina

curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un tampon de vata sterila îmbibat cu alcool, iod

4.tratamentul plagii • •

în funcţie de natura sa şi momentul evoluţiei: - plăgi operatorii cu evoluţie aseptică: •

•

- plăgi secretante: • •

•

• •

nu necesită tratament special, în afară de scoaterea tuburilor de dren, a firelor

necesită curăţire (spălare cu jet de soluţie antiseptică, excizie a ţesuturilor mortificate),

- evacuare a colecţiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire de aţă, înţepare a cicatricei cu un stilet butonat; - colecţii purulente: deschidere largă, drenare cu tuburi; - plăgi accidentale: curăţare de resturi vestimentare sau telurice, debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;

Tipuri de pansamente: ▶ ▶

1. pansament protector: pe plăgi care nu secretă şi nu sunt drenate;

▶

2. pansament absorbant: pe plăgi drenate sau secretante;

▶

3. pansament compresiv: ▶

pe plăgi sângerânde (scop hemostatic),

▶

pentru imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare;

▶

▶

4. pansament ocluziv: ▶

▶

se realizează fixare cu feşi în cadrul unui bandaj; pentru plăgi însoţite de leziuni osoase (acoperire a plăgii cu comprese şi vată, peste care se aplică un aparat gipsat).

Bandajarea: ▶ ▶

↖ ↖ ↖ ↖

↖

Metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon Tipuri: Fasa circulara:in regiunile cilindrice: gat, torace,articulatia pumnului Fasa in spirala : gamba si antebrat Fasa in forma cifrei 8: regiunile articulare: articulatia cotului, piciorului, pumnului Fasa in spic, “spic de grau” sau “spica”reg. articulare, regiunea inghino abdominala, scapulohumerala Fasa in evantai: reg. cotului, genunchiului

Tehnica: ▶ ↖ ↖

↖ ↖ ↖ ↖

↖

Reguli: Sa imobilizeze perfect pansamentul, pt. a favoriza cicatrizarea Sa fie suficient de stransa, dar si suficient de elastica pentru a nu produce leziuni de compresie Sa fie executata cu miscari blande, cu multa indemanare Bandajarea membrelor se incepe de la extremitate spre radacina, in sensul circulatiei venoase Fasa de tifon tinuta cu mana dreapta , cu ruloul spre cel ce deruleaza de la stanga spre dreapta Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare”ture de fixare” la o distanta de 10-15 cm. de plaga. Pt. fixare sigura, dupa primul tur, coltul liber al fesii se rasfrange Terminarea bandajarii se face cu 2-3 ture suprapuse, capatul fesii fixanduse cu ace de siguranta, prin legare sau cu leucoplast

Conducerea fesii: Fasa circulara se suprapun turele de fasa exact una peste alta ▶ Fasa in spirala se conduce fasa serpuind, acoperind turele o treime, rasfrangand fasa pe alocuri, prin tehnica numita “manevra policelui” ▶ Fasa in forma cifrei 8 ture circulare sub articulatie, se trec oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare, se revine oblic sub articulatie intersectand priuma diagonala, se continua de cateva ori, se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare ▶

Fasa in spic, “spic de grau” sau “spica” Se efectueaza ture circulare deasupra articulatiei, Fasa se conduce in forma cifrei “8”, fiecare tura acoperind-o pe cea dinainte cu 1/3 sau 2/3. Se termina infasarea cu ture circulare la punctul de sprijin ❑ Fasa in evantai ↖ Se efectueaza o tura oblica deasupra articulatiei si turele urmatoare se conduc din ce in ce mai putin oblic, ajungand circulare la mijlocul articulatiei ↖ De la acest punct se desfasoara oblic, in sens invers ▶

bandajul circular ▶

: se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate; acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei - bandajul incrucisat sau in forma de "8": se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand in final aspectul de "spic de grau"; este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului -

Bandajarea capului-capelina ▶ ▶

▶ ▶

▶ ▶ ▶

2 fese, leucoplast Se conduce fasa circular deasupra arcadelor sprancenoase, fixand cu mana stg. coltul fesei, iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului, lasand libere pavilioanele urechilor Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circulara pentru a-l fixa Se conduce fasa din spate in fata, acoperind bolta craniana, cu ture oblice, fixate cu ture circulare, pana la infasurarea completa a capului Se lasa in dreptul urechilor de o parte si de alta a capului cate o bucata de fasa din turele oblice, care se va lega sub barbie Se incheie cu 2 ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu leucoplast in partea opua regiunii pansate

pansamentul toracelui : ▶

▶

▶

- se aplica pe peretele abdominal sau

toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga, care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou; daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa;

pansamentul de tip "capastru": ▶

- se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul apoi se trece la regiunea occipitala

▶

se fac cateva ture mandibula-gat-occipital;

▶

de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare pe frunte; toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pina cand nu se termina tifonul

▶

- aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip "prastie": tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos

pansament pe ochi: ▶

▶

- ochiul drept: ▶

se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile frontooccipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);

▶

din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent

- ochiul stang: ▶

in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa acele de ceasornic - ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.

plagi ale pleoapelor sau fetei ▶

pansament pe un singur ochi.

leziune a globului ocular pansarea ambilor ochi, deoarece in mod normal ochii se misca concomitent;

Bandaj Desault