Textul-9.docx

Textul 9 RATIUNI PRACTICE-O TEORIE A ACTIUNII , Bourdieu

In acest text, personajele principale sunt Frata si Japonia.Socitatea franceza a anilor 1970 reprezinta o pluralitate de metode de observatie si de masura, cantitative si calitative, statistice si etnografice, macroscopic si microscopic..Spre exemplu: notiunea de profesie.Aceast cuvant face sa coexiste elemente dintre cele mai abstracte si elemente dintre cele mai concrete, o fotografie in care presedintele de atunci al republicii joaca tenis sau un interviu cu o bucatareasa si analiza cea mai formala a puterii generatoare si unificatoare a lui habitus.Logica cea mai profunda a lumii sociale nu poate fi sesizata decat prin particularitatea unei realitati empirice, pentru a construe un “caz particular al posibilului”. Spatiul social este contruit in asa fel incat agentii sau grupurile sa fie distribuite in functie de pozitia lor in distributiile statistice stabile stabilite dupa doua principia de diferentier, mai ales in societatile avansate precum Statele Unite,Japonia, fiind fara indoiala cele mai eficiente: capitalul economic si capitalul cultural.In prima dimensiune este important capitalul global, precum patronii, membrii, care se opun celor inzestrati cultural precum muncitorii necalificati.A doua dispozitie: opozitia dintre intelectuali si patroni, dintre invatatori si micii comercianti, opozitie care in Franta si Japonia dupa razboi se traduce intr-o politica de dreapta si de stanga. Habitus-ul este principalul generator si unificator care retraduce caracteristicile intrinseci si relationale ale unei pozitii intr-un stil de viata unitary, adica un ansamblu unitary rezultat dintro selectie de persoane, bunuri,practice.Exemplu de habitus: modul in care cineva mananca, ceea ce mananca muncitorul si cum mananca.Acesta stabileste diferentele dintre ceea ce e bun si ceea ce este prost, intre ceea ce este bun sau rau.De exemplu comportamentul sau acelasi bun poate aparea distins unuia, pretentios altuia sau vulgar unui al treilea. Spatiul social trebuie asadar contruit ca structura de pozitii differentiate, definite in fiecare caz prin locul pe care-l ocupa in distributia unei categorii particulare de capital.Pentru a construe un spatiu social,in cazul Frantei, trebuie sa se ia in considerare diferite categorii de capital a caror steructura determina structura spatiului social..

Institutia scolara contribuie la reproducerea distributiei de capital cultural si prin aceasta si structura spatiului social.Le corespund mecanisme de reproducere care defineste modul de reproducere si care fac capitalul sa mearga la capital ia structura sociala sa tinda sa se perpetueze.Reproducerea structurii distributiei de capital cultural se realizeaza in relatia dintre strategiile familiilor si logica specifica a institutiei scolare.In cazul Frantei autonomizarea camplului birocratic si imultirea pozitiilor independente ale puterilor temporal si spiritual stabilite sunt insotite de dezvoltarea uneo burghezii si a unei nobilimi de roba ale caror interese sunt inclinate in materie de repriducere, acestea fiind strans legate de scoala. Noul capital si capitalul cultural-trebuie sa-si ridice interesele particulare la un grad de universalizare superior aspirand spre progresism. Subiectii sunt agenti active si cunoscatori dotati cu simt practic cu un sistem dobandit de preferinte, principii de viziune si diviziune, cu structuri cognitive durabile si cu scheme de actiune care orienteaza perceperea situatiei si raspunsul adaptat. Notiunea de spatiu cuprinde prin sine principiul unei intelegeri relationale a lumii sociale, el afirma ca realitatea pe care o desemneaza consta in exterioritatea mutual a elementelor ce o compun.Stiinta socialta trebuie sa construiasca spatii sociale, trebuie sa construiasca sis a descopere principiul de rediferentiere ce permite regenerarea teoretica a spatiului social empiric observat.

Reducerea la context Analiza statistica incearca sa stabileasca caracteristicile statistice ale populatiei de scriitori in diferite moment sau ale diferitelor categorii de scriitori(scoli,genuri), la un moment dat nu valoreaza mai mult.Ea aplica cel mai adesea unor populatii preconstruite, principia de clasificare ele insele preconstruite.Intai trebuie studiata istoria procesului de construire a listelor de autori la care lucreaza statisticianul, adica procesul de canonizare si de ierarhizare care conduce la delimitarea a ceea ce este la un moment da populatia de scriitori consacrati.Pe de alta parte ar trebui studiata geneza sistemelor de clasificare , nume de epoci, de “generatii”,Cine nu

realizeaza aceasta analiza risca ca cercetarea sa sa fie pusa sub semnul intrebarii: de exemplu limitele populatiei de scriitori, adica ale acelora care sunt recunoscuti .Cercetatorul risca sa strice coeziunile reale. Microcosmosul literar In moscrocosmosul social sunt produse opera cultural- camp literar, artistic, stintiificeste un spatiu al relatiilor obiective intre pozitii-pozitia artistului consacrat sic ea a artistului blestemat.De exemplu- nu se poate intelege ceea ce se intampla aici decat daca fiecare agent sau institutie este cercetat(a) in relatiile sale obiective cu ceilalti. Sensul istoriei Lupta dintre sustinatori si pretendenti face istoria campului:imbatranirea autorilor, a scolilor si a operelor este rezultatul luptei dintre acestea si marcheaza o data lipta pentru a continua sa existeParadoxal, in aceste campuri locul unei revolutii permanente- producatorii de avangarda sunt determinate de trecut chiar si in inovatiile destinate de a-l depasi.Ceea ce se petrece in camp erte mereu mai independent de istoria specifica a campului.Autonomia relative a campului se realizaza tot mai mult in operele care isi datoreaza proprietatile formale si valoarea structurii, deci istoriei campului.