Studiu De Caz Psihologie.docx

STUDIU DE CAZ PSIHOLOGIE LOGOPEDIE PREZENTAREA CAZULUI: d7d22dp T.I., 13 ani, diagnostic -; dislalie polimorfa, balbaiala, tulburari de ritm al vorbirii. I. ISTORICUL CAZULUI: T. I., are 13 ani, nascut in anul 1992 in comuna Apahida, Judetul Cluj. Provine dintr-o familie legal constituita in 1985. Are 2 surori mai mari. Tatal lui este muncitor, iar mama caznica. Este al treilea copil, iar starea de sanatate a membrilor familiei este buna, nu sunt mentionate probleme de sanatate si nici boli grave in copilaria lui Ionut. Dar ca antecedente personale ar putea fi incluse probleme de auz fonematic. De asemenea nu sunt mentionate tulburari de limbaj in familie. II. DESCRIEREA PROPRIU-ZISA: I. este un copil linistit, introvert, cand i se da sa execute o sarcina, fara a se impotrivi el se straduieste sa o execute. Desi vorbirea lui este destul de inteligibila, are tendinta de a vorbi pe inspir (aceasta si datotita respiratiei diafragmatice pe care o are) si de cele mai multe ori repeta primul sunet din cuvant. Aceste repetitii nu sunt de lunga durata, el reuseste sa le reduca cand pe fondul lor prelungeste sunetul. In vorbirea lui se observa omisiuni de sunete: “R” -; este omis in grup consonantic, il inlocuieste cand sta langa o vocala: de exemplu: “car -; cai”. Inlocuieste de asemenea “S” cu “S”; “T” cu “C”; “D” cu “T”. Se mai remarca in borbire lipsa unei consoane dintr-un grup consonantic, inversarea ei: de exemplu: “tabla -; taba -; talba”; “flurure -; futuie”. Subiectul nu evita comunicarea cu cei din jur, dar nu este capabil sa vorbeasca independent, are nevoie de ajutor (stimulare vervala, intrebari), deoarece vorbirea lui este afectata de tulburarea de limbaj. Desi are o capacitate de concentrare si memorie relativ bune nu este capabil sa faca o compunere singur, aceasta datorandu-se si saraciei vocabularului. Exista si o serie de ezitati in vorbire. In ceea ce priveste cititul, acesta este silabisit. Scrisul este lent, dar ingrijit si inteligibil prezentand greseli de ortografie, iar structura grafica este una corespunzatoare. III. EXAMINARI SI EVALUARI: 1. Examinarea nivelului de dezvoltare intelectuala: I. prezinta o deficienta mintala usoara, aceasta depistandu-se prin rezultatele la testul Matricile Progresive Color, unde obtine un scor de 50. 2. Examinarea logopedica: Subiectul prezinta dislalie polimorfa, balbaiala si tulburari ale ritmului vorbirii.

V. SUMARIZARE/CONCLUZII: Dupa cum am mentionat mai sus, diagnosticul final al subiectului este dislalie polimorfa, balbaiala si tulburari ale ritmului vorbirii. In pofida deficientei mintale usoare si a tulburarii de limbaj de care sufera subiectul, se poate observa dorinta acestuia de a se exprima, de a comunica, dar nepermitandu-i vocabularul si chiar conduita (introversia). In ceea ce privesc elementele care tin de afectivitate se poate observa emotivitate, o doza de anxietate si chiar neincredere in sine. I. se orienteaza bine temporo-spatial, cunoaste culorile, masinile, are elementele de schema corporala si datorita faptului ca este un copil linistit executa bine sarcinile care ii sunt date. VI. INTERVENTIE LOGOPEDICA: • Obiective: 1. Corectarea deprinderilor de vorbire necorespunzatoare (obtinerea unei vorbiri armonioase, atat a elementelor de articulare cat si a vorbirii in ansamblul ei). 2. Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea calitatii vorbirii, imbunatatirea comportamentului si a deprinderilor fata de copilul balbait. 3. Corectarea respiratiei defectuoase si obtinerea unei respiratii corespunzatoare. 4. Corectarea denaturarilor limbajului: omisiuni de sunete, inlocuiri de sunete, lipsuri, inversari, repetari de sunete, ritm, fluenta. 5. Corectarea auzului fonematic. 6. Dezvoltarea unei atitudini corecte fata de sine, de propriile defecte de vorbire si fata de cei din jur. • Evolutia tulburarii de limbaj: Pe parcursul procesului de interventie logopedica s-au facut cu Ionut exercitii de motricitate a obrajilor (umflare -; dezumflare); a maxilarului inferior (miscari du-te - vino); a limbii (sus -; jos, cescuta, calutul, jgheabul); a buzelor; a valului palatin. Exercitii de emitere a sunetului “s” (limba pozitionata in spatele incisivilor inferiori, aerul care se scurge la emiterea sunetului este cald). Exercitii de fixare a sunetului “s” (exercitii cu “s” in diferite pozitii (initiala, mediana, finala); aranjarea unor imagini dupa pozitia sunetului “s”; aranjarea cuvintelor care contin “s” pe o tablita (de exemplu -; “soldat”)). Dupa procesul de interventie logopedica, s-a observat o usoara ameliorare a tulburarilor de vorbire, dar inca Ionut repeta sunetele de la inceputul cuvantului. Respiratia nu s-a echilibrat total. S-a colaborat destul de bine cu parintii(cu mama mai mult), acestia avand o atitudine de interes fata de copil, ceea ce a facut ca interventia sa decurga mai bine. Exercitiile de motricitate sunt foarte importante deoarece atat valul palatin cat si limba subiectului sunt hipotone, motricitatea buzelor este diminuata, partea dreapta a fetei este usor cazuta, deoarece subiectul prezinta hemipareza spastica dreapta. Dupa procesul de interventie elementele de motricitate deficitara s-au imbunaratit considerabil. Subiectul a inceput sa-si controleze si ritmul vorbirii, dar inca tendinta de a vorbi pe inspir este prezenta. Subiectul este inclus in sarcini scolare pe care se straduieste sa le execute bine, este in clasa a 3-a si este cel mai bun elev din acea clasa (dar trebuie sa se aiba in vedere deficienta pe care o are). Recomandari: Ionut manifesta trebuinta de sprijin logopedica, tocmai de aceea frecventa lui la lectiile logopedice este mare.

In ceea ce privesc exercitiile care trebuie facute cu el, acestea sunt cele pe care le-am mentionat in interventia logopedica.