Dependenta De Substante.docx

  • Uploaded by: Haldan Cocut Alexandra
  • 0
  • 0
  • July 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Dependenta De Substante.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 1,680
  • Pages: 4
Dependenta de substante - Dependenta de alcool si droguri CARE SUNT CAUZELE CONSUMULUI ? Curiozitatea - Cei mai multi tineri incep sa consume droguri din pura curiozitate de a cunoaste efectele pe care le au asupra lor sau din dorinta de a avea noi senzatii, noi trairi. Teribilismul - Consumul de droguri poate fi incitant si provocator. Unii sunt tentati sa infrunte riscurile fara a fi opriti de cuvinte ca "pericol". Poti fi privit de ceilalti în mod pozitiv si daca nu consumi droguri! Alege dintre alternative! Presiunea de grup - Este foarte important sa stii cum sa spui "NU", ceea ce demonstreaza ca ai o personalitate puternica. Incearca sa fi tu insuti chiar daca ceilalti gandesc diferit. Probleme ( familie, prieteni, scoala ) - Unii tineri consuma droguri pentru a ascunde sau a depasi problemele zilnice pe care le au (divortul parintilor, abuzul sau indiferenta parintilor sau a scolii). Trebuie sa intelegem ca utilizarea drogurilor poate rezolva doar aparent si temporar problemele. Problemele continua sa existe si sa se agraveze. Izolarea de colectivitate si societate - Consumul de droguri poate fi o reactie la singuratate, o reactie la probleme ca izolarea sau dispretuirea de sine. Este foarte important sa ne ajutam reciproc, sa îti rezolvi problemele fara a consuma droguri. Astfel îti vei rezolva problemele într-un mod mult mai eficient si în mod real. Fie ca e vorba de droguri (heroina, cocaina, canabis), fie de medicamente deturnate de la folosirea lor terapeutica (barbiturice, benzodiepin) sau de produse autorizate (alcool, tutun, cafea) dupa un timp consumul lor regulat produce starea de farmaco–dependenta . Aceasta stare, diferita în functie de drog, se traduce prin reactii de adaptare ale organismului la produsul utilizat: dependenta fizica, psihica, toleranta si sevrajul. Din punct de vedere al modelului medical: • Dependenta = consumul compulsiv, obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica dispozitia: dependenta este o boala primara progresiva, cronica si fatala caracterizata prin preocuparea privind alcoolul /drogurile, pierderea controlului, toleranta sporita, consecinte daunatoare într-unul sau mai multe domenii de viata, negare si iluzie.(vezi mai jos despre negare si iluzie). Modelul moral crestin priveste dependenta ca o forma negativa de comportament invatat iar dependentul este considerat nu victima a naturii sale biologice, ci persoana direct raspunzatoare de comportamentul sau. Stoparea dependentei conform acestui model presupune dezobisnuirea de comportamentul negativ si distructiv si insusirea unui comportament sanatos si responsabil. Intoarcerea la Dumnezeu. • Definitia de lucru a dependentei: În cazul în care consumul de alcool sau alte droguri este cauza unei continue distrugeri în viata personala a unui individ, distrugeri fizice, emotionale, spirituale sau economice, iar acest individ nu înceteaza consumul de substante, atunci el sau ea este dependent(a). • Dependenta fizica: se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi alcoolul / droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii. Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool si foarte repede la consumul de heroina si morfina. • Dependenta psihica: se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala particulara insotita de dorinta psihica imperioasa de a consuma alcool (sau de a-si administra droguri) periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura

disconfortul psihic. Aceasta dependenta apare la consumul tuturor tipurilor de droguri, inclusiv de alcool. Toleranta - exprima faptul ca organismulse obisnuieste cu o substanta si e necesara marirea dozei pentru a obtine aceleasi efecte. Persoana dependenta de un drog resimte, la putin timp dupa ce îl consuma, o stare de placere (high) urmata, în momentul scaderii concentratiei de drog în sânge, de o stare neplacuta care o face pe aceasta sa doreasca sa ia din nou substanta. Aceasta neplacere se poate accentua si se poate transforma chiar în suferinta fizica si agitatie psihica, stare cunoscuta sub numele de sevraj . Sindromul de sevraj fizic se observa prin semnele clinice ale abstinentei la o substanta, si din nevoia de a lua aceiasi substanta pentru a evita simptomele sevrajului. • Cum ne dam seama daca cineva este dependent de o substanta? 4. Patru întrebari care pot ne pot ajuta sa aflam daca o persoana se îndreapta spre dependenta: A. Exista preocupare în ceea ce priveste efectul alcoolului sau al drogurilor? Sau o asteptare crescuta a efectelor benefice? B. Exista o rigiditate crescuta cu privire la orele si ocaziile în care persoana s-a obisnuit sa consume alcool sau alte droguri? C. Persoana consuma în mod progresiv cantitati sporite de drog pentru a obtine efectul dorit? D. Persoana foloseste strategii inteligente pentru a obtine o cantitate mai mare de alcool /droguri? • Alte reactii si comportamente intalnite la dependent: Negare: refuzul de a recunoaste sau accepta realitatea; Rationalizare: inventarea scuzelor astfel încât un comportament inacceptabil sa para acceptabil; Acuzare: încercarea de a-i face responsabili pentru comportamentului lor pe ceilalti oameni, locuri, evenimente sau lucruri; Minimalizare: încercarea de a face sa para mai putin importanta problema decât este în realitate; Intelectualizare: încercarea de a face un lucru irational sa para rational prin explicarea acestuia; Justificare: încercarea de a transforma ceva ce este total gresit într-un lucru bun

Codependenta Foarte frecvent familia celui dependent are un comportament de co-dependenta: • Co-dependenta = reactia fata de o persoana dependenta într-un mod care protejeaza sau previne persoana fata de consecintele consumului de alcool /droguri. (De exemplu, anuntând la birou sau la locul de munca ca el /ea are gripa când în realitate persoana este prea mahmura sau drogata pentru a merge la munca) • Negarea = refuzul de a crede sau accepta ca un dependent de alcool /droguri are o problema cu consumul acestora, chiar daca este pus în fata evidentei. Persoana dependenta si persoanele importante din viata acesteia care au fost afectate de acest consum de alcool /droguri încearca sa protejeze persoana si legatura acesteia cu drogurile pretinzând ca nu este nici o problema. Acest lucru pastreaza informatia critica privind seriozitatea problemei atât pentru persoana dependenta cât si pentru celelalte persoane importante din viata ei. • Iluzia = starea de pierdere a contactului cu realitatea. Ca rezultat al amneziilor (pierderea memoriei cauzata de consumul de substante), reprimarii (pierderea memoriei psihologic cauzata de anumite evenimente neplacute, dureroase) si amintirii euforice (amintirea numai a

evenimentelor placute sau acceptabile), persoana dependenta îsi dezvolta un sistem de memorare defectuos (un fel de sistem filtru) care îl împiedica sa vada realitatea despre starea ei. • Comportamente defensive obisnuite: Comportamente pe care le folosim pentru a ne împiedica pe noi însine sa devenim constienti de gândurile sau sentimentele dureroase pentru a scapa de situatiile amenintatoare; sau pentru a ne proteja fata de consecintele propriului nostru comportament. • Boala Familiei: Când un membru al familiei devine dependent de alcool /droguri, ceilalti membri ai familiei tind sa reactioneze într-un mod necorespunzator (mod codependent), tipic si previzibil. Pe masura ce dependenta progreseaza, membrii familiei traiesc sentimente de teama, furie, singuratate, durere, vina si rusine în masura în care întregul sistem familial începe sa functioneze anormal. Pentru a se proteja pe ei însisi de sentimente dureroase (cum ar fi cele enumerate mai sus), fiecare membru al familiei îsi dezvolta un comportament defensiv care în cele din urma devine parte a problemei. Membrii familiei persoanei dependente traiesc deseori puternice suferinte emotionale pentru care solicita consiliere si terapie. Pot obtine sprijin continuu de la astfel de grupuri de într-ajutorare cum ar fi Alcoolici-anonimi, Alateen si Copii Adulti ai Grupurilor de Alcoolici. • Interventia in dependenta: Un proces prin care efectele daunatoare, progresive si distructive ale dependentei de alcool /droguri sunt întrerupte, iar persoana dependenta este ajutata sa stopeze acest consum si sa creeze noi modalitati sanatoase de abordare a acestor probleme sau nevoi. O definitie mai concisa, mai simpla a interventiei: consilierul impreuna cu familia sau oameni apropiati persoanei dependente se întâlnesc pentru a vorbi si a motiva persoana dependenta de a accepta o forma de ajutor specializat: consiliere, psihoterapie, internare la dezalcoolizare (daca este cazul) sau internare la unul din centrele de terapie si tratament ale Crucii Albastre (daca e cazul). • Recuperarea din dependenta: un proces pe viata bazat pe abstinenta de la toate drogurile de schimbare de dispozitie si un angajament fata de un program de recuperare. În timpul participarii la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii – Anonimi sau Al – Anon, persoana dependenta si familia acesteia învata sa traiasca influenta alcoolului / drogurilor si sa aiba o viata fericita, sanatoasa si productiva. SUPRADOZA Supradoza survine atunci cand drogul consumat in exces afecteaza in mod periculos starea de sanatate fizica si mentala, putand conduce la coma sau deces.Iata o serie de fragmente pe care mi-ar place sa vi le impartasesc. Acestea contin erori curente sau credinte referitoare la droguri. Drogurile actioneaza asupra creierului, care controleaza celelalte parti ale corpului si functiile lor. De aceeea drogurile actioneaza asupra vietii. Daca se consuma o cantitate considerabila dintr-un anumit drog, aceasta poate cauza efecte secundare serioase. Nu toate efectele secundare iti pun viata in pericol. Dar daca intr-o perioada scurta de timp o cantitate mare de drog ajunge la creier sau alte organe, pot aparea efecte secundare foarte serioase: pierderea constiintei, oprirea respiratiei, insuficienta cardiaca sau vasculara. Depresivele, opiaceele (heroina), sedativele (diazepam, alcool) incetinesc functiile corpului. Respiratia incetineste periculos de mult, sau se opreste de tot in caz de supradoza. Asta duce la insuficienta cardio-vasculara. Stimulentii: cocaina si amfetaminele pot produce prin supradoza infarct, colaps prin epuizare, convulsii sau dezorientare. De aceea, persoana se poate accidenta. Unul din cele mai clare simptome ale supradozei este atunci cand fata persoanei se albastreste sau se albeste

puternic. O persoana care a ajuns la suparadoza poate sa respire foarte incet sau superficial sau deloc. Poate sa faca spume la gura, sa verse sau sa faca convulsii, sa se planga de dureri in zona pieptului, apasare, dificultate la respiratie. In mod obisnuit perosna nu stie ce se intampla cu ea, e neajutorata si cineva trebuie sa intervina imediat pentru a o salva. Persoanele ajung la supradoza pt ca iau o cantitate prea mare de drog, care se acumuleaza in organism. O persoana suspectata ca a luat o supradoza, trebuie dusa de urgenta la medic.

Related Documents

De
November 2019 92
De
November 2019 101
De
May 2020 87
De
June 2020 79

More Documents from ""