Structurile De Rezistenta Ale Craniului.docx

STRUCTURILE DE REZISTENTA ALE CRANIULUI Reprezentate de nodurile si pilierii care sustin fortele de rezistenta de la niv neuro si viscerocraniului. Forma capului uman rezulta din interactiunea mai multor factori: -dezv encefalului si cresterea consecutiva si continua a neurocraniului -un alt factor il reprezinta pozitia bipeda, viteza relativ mica de deplasare si transm functiilor de prehensiune la membrele superioare. Acest factori determinand disparitia botului de la animale si aparitia viscerocraniului -un alt factor il repr concentrarea org de simt la limita dintre neuro si viscerocraniu, ceea ce determina alungirea viscerocraniului -muschii cefei prin act lor rotunjesc capul, la aceasta contribuind si act muschilor masticatori Toti acesti factori det o arhitectura specifica a formei capului => rezistenta si elasticitate la niv scheletului capului. Bolta craniului / calvaria are o str relativ mai omogena, fiind formata din 2 lame de tesut compact intre care se afla DIPLOIA? Grosimea medie la niv calvariei este cam de 5 mm, insa la niv protuberantei occ ext ajunge la 10-15 mm. L a niv boltii sutura dif oase constituitive ii cresc soliditatea. Baza craniului prezinta dif de grosime mai mari, fiind partea cea mai fragila deoarece prezinta o serie de canale intre care se afla solutii de continuitate. Str de la baza craniului sunt atat compacte cat si spongioase, ceea ce va determina aparitia unor fracturi mai frecvent la niv bazei decat la niv boltii. Clasic, structurile de rez ale neurocraniului sunt repr de arcuri la niv boltii, capriori la niv bazei si pilieri la locul de intalnire dintre arcuri si capriori, stalpii realizand cateodata leg dintre str de rezistenta ale neurocraniului si cele ale viscerocraniului. ARCURILE BOLTII sunt in numar de 3, au orientare sagitala si sunt unite prin 2 arcuri transversale. Cele 3 arcuri sagitale sunt: 1.Arcul mediosagital / frontooccipital. Incepe la niv stalpului frontal, merge de-a lungul crestei frontale a suturii sagitale, trece prin creasta occipitala si se termina la nodul occipital. 2+3. Arcurile laterosagitale stang si drept incep la nivelul stalpului zigomatic, urmeaza linia temp a frontalului, apoi linia temp inf a parietalului, pana la stalpul mastoidian, de unde se indreapta posteroanteior prin radacina long a zigomei, apoi prin arcada zigomatica revine la stalpul zigomatic. Arcurile transversale sunt in numar de 2: 1.Anterior-corespunde crestei transversale a frontalului, intinzandu-se intre cei 2 stalpi zigomatici, trecand prin stalpul frontal.

2.Posterior-merge prin liniile nuchale superioare, fiind cuprins intre cei 2 stalpi mastoidieni, trecand prin stalpul occipital. Arcurile suturale sunt in numar de 2: 1.Anterior-coresp suturii coronare 2.Posterior-coresp suturii lambdoide CAPRIORII DE REZISTENTA sunt clasic descrisi 4: 1.Etmoido-frontal- este nepereche, dispus sagital, intinzandu-se intre stalpul frontal, trece prin corpul sfenoidului, prin crista gali a etmoidului. 2.Sfeno-frontal / frontal - este pereche, unul drept si celalalt stang, fiecare avand o portiune principala si o portiune accesorie, fiind orientati usor oblic posteromedial. Capriorul principal se intinde intre stalpul zigomatic si corpul sfenoidului, mergand de-a lungul marginii anterioare a micii aripi a sfenoidului, pana la corpul sfenoidului. Capriorul accesor il dubleaza pe cel principal, mergand de-a lungul marg post a micii aripi a sfenoidului, intinzandu-se intre stalpul zigomatic si corpul sfenoidului. 3.Temporal - este pereche, drept si stang. Porneste de la stalpul mastoidian la corpul sfenoidului. Capriorul temporal dintr-o parte este situat cu aprox in prelungirea capriorului sfenofrontal de parte opusa. Astfel incat la baza craniului se descrie un caprior in X, ale carui brate se incruciseaza la nivelul corpului sfneoidului. 4.Occipital-este orientat sagital, pleaca prin 2 brate apropiate de la niv corpului sfenoidului pe marginile procesului bazilar al occ, pana la nivelul gaurii occipitale. La acest nivel fiecare brat se trifurca intr-o ramura laterala ce se indreapta spre stalpul mastoidian, o ramura mijlocie ce se indreapta spre stalpul condilian si o ramura mediala ce inconjoara gaura occipitala, se intalneste cu cea dparte opusa, formand astfel un veritabil inel de rezistenta ce inconjoara gaura occipitala. De la niv extr posterioare a gaurii occipitale, prin unirea ramurilor de trifurcatie mediala, rezulta un caprior occipital unic ce se indreapta anteroposterior de-a lungul crestei occipitale interne, terminandu-se la stalpul occipital. NODURILE DE REZISTENTA se mai numesc stalpi/pilieri si marcheaza locul de intalnire dintre arcurile boltii si capriorii bazei, precum si legatura dintre structurile functionale ale neurocraniului si cele ale viscerocraniului. Se grupeaza in: -principale-pot fi nepereche (frontal si occipital) si pereche (zigomatic si mastoidian). Nodul de rez frontal este situat la nivelul glabelei si a portiunii nazale a frontalului. Nodul de rez occipital este situat la niv protuberantei occ externe. Nodul zigomatic coresp osului zigomatic. Nodul mastoidian coresp procesului mastoidian al temporalului.

-accesorii sunt: pterigoidieni – unul drept si celalalt stang, corespund proceselor pterigoide ale sfenoidului si lamelor verticale ale palatinului; stalpii condilieni – drept si stang sunt repr de condilii occipitalului , fiind legati de inelul de rez al gaurii occipitale Aceste noduri de rezistenta preiau fortele de masticatie de la nivelul viscerocraniului si le transmit spre arcurile boltii si capriorii bazei. In special sunt implicati stalpii frontali, zigomatici, mastoidieni si pterigoidieni, pe cand nodul occipital si cei mastoidieni au rol in miscarile capului. De asemenea stalpii condilieni intervin in trasmiterea greutarii capului la coloana vertebrala prin intermediul articulatiei occipito-atloidiene? Centrul de rez al bazei craniului a fost descris de FELIZE si este repr de zona de maxima rezistenta a bazei craniului, respectiv corpul sfenoidului si procesul bazilar al occipitalului. Fracturile de la niv bazei craniului intereseaza zonele mai slabe, situate intre structurile de rezistenta. Centura de rez transversala este situata la limita dintre calvarie si baza craniului, fiind formata ant din arcul transversal anterior, iar pe partile laterale de arcul transversal lateral, posterior de arcul transversal posterior. Centurile din plan sagital sunt in nr de 3: 1-mediana-porneste de la nodul de rez frontal, merge de-a lungul arcului mediosagital pana la nodul occipital, de unde se indreapta posteroanterior de-a lungul capriorului occipital unic, pana la gaura occipitala, merge apoi prin centrul de rez al bazei craniului, pentru ca ulterior prin capriorul etmoidofrontal sa revina la nodul frontal. 2+3-laterale-atat cea dreapta cat si cea stanga-pleaca de la nodul zigomatic, merge de-a lungul arcului laterosagital, ajunge la nodul mastoidian si prin arcul lateral transversal revine la nodul zigomatic. Centurile de rez in plan frontal sunt in nr de 2: 1.Anterioara-in plan frontal are o portiune superioara repr de arcul sutural anterior si o portiune inferioara formata din cei 2 capriori sfeno-frontali drept si stang. 2.Posterioara-in plan frontal are o portiune superioara repr de planul? sutural posterior si o portiune inf repr de capriorii occipito-mastoidieni drept si stang si inelul de rez ce inconjoara gaura occipitala. Centurile oblice sunt de asemenea in nr de 2, dreapta si stanga, fiecare din ele avand 5 portiuni, dintre care doar 2 (cele repr de capriorii temporal si sfeno-frontal) sunt proprii, celelalte 3 fiind de imprumut de la centurile vecine: -prima portiune este repr de capriorul temporal -a doua portiune este formata de catre jumatatea corespunzatoare a arcului sutural posterior -a treia portiune comuna ambelor centuri oblice este situata pe linia mediana fiind repr de portiunea mijlocie suturala a arcului mediosagital.

-a patra portiune este situata de partea opusa primelor 2 portiuni si este repr de jumatatea arcului sutural anterior -a cincea portiune este repr de capriorul sfeno-frontal accesor, fiind si ea situata de partea opusa primelor 2 portiuni. Coreland aceasta ultima portiune cu prima portiune de parte opusa, se realizeaza o structura de rezistenta in forma de X (capriori in X), ce se incruciseaza la nivelul corpului sfenoidului. STRUCTURILE DE REZISTENTA ALE VISCEROCRANIULUI vor fi repr de arcuri la nivelul maxilei si la nivelul mandibulei. Viscerocraniul este constituit cu mici exceptii din oase subtiri, fara tesut spongios sau din oase pneumatice. Diferentele de grosime si de arhitectura vor avea un rol important in organizarea liniilor de rezistenta si in conditionarea fracturilor. Aceste structuri ale VC sunt indisolubil legate de structurile de rezistenta ale NC. Vom deosebi la VC structuri de rez ce apartin etajului superior si str ce apartin etajului inferior, acestea avand rol in preluarea fortelor de masticatie si transmiterea lor spre structurile NC. Clasic se descriu 2 str de rezistenta, ambele dispuse in plan transversal, concave posterior, unul maxilar si celalalt mandibular, cu anumite puncte comune. ARCUL MAXILAR - etajul superior. Corespunde condensarii de la niv radacinilor dintilor implantati in maxila. De la arcul maxilar pornesc superior spre structurile de rez ale NC 3 perechi de stalpi: 1.fronto-nazal / anterior-isi are orig in portiunea arcului maxilar corespunzatoare caninului si celor 2 incisivi superiori. De la origine se indreapta superior si se trifurca intr-o ramura mediala ce se va termina la nodul de rez frontal si 2 ramuri laterale superioara si inferioara ce vor merge de-a lungul marginilor supra si suborbitale. 2.zigomatic / mijlociu-porneste din arcul maxilar corepunzator premolarilor si primului molar superior, se indreapta superior si se trifurca intr-o ramura laterala destinata nodului de rez zigomatic, si 2 ramuri mediale superioara si inferioara dispuse de asemenea de-a lungul marginilor supra si suborbitale, la niv carora se intalnesc cu ramurile similare provenite din stalpul fronto-nazal. La nivelul orbitei se va forma (la baza) un adevarat inel de rezistenta, la formarea caruia participa frontalul, maxila (prin proc frontal), osul zigomatic. 3.pterigoidian / pterigopalatin-este situat posterior, incepe din arcul maxilar corespunzator ultimilor 2 molari superiori, se indreapta ascendent si se termina la stalpul de rezistenta pterigoidian al NC. Se mai descriu un stalp vertical median reprezentat de portiunea osoasa a septului nazal, respectiv lama perpendiculara a etmoidului si vomerul. Acest stalp se intinde de la bolta palatina, la capriorul etmoidofrontal si corpul sfenoidului, pana la nivelul centrului de rezistenta al bazei craniului.

Concavitate arcului maxilar este umpluta de bolta palatina ce solidarizeaza bratele arcului maxilar. De aceea, in cadrul boltii palatine au fost descrise o serie de linii de forta, unele transversale, altele arciforme, paralele cu arcul maxilar. Tot in descrierile clasice sunt prezente 3 str orizontale, superioara, mijlocie si inferioara, ce leaga stalpii cervicali. -str orizontala superioara corespunde marginilor supraorbitare -str orizontala mijlocie corespunde marginilor infraorbitare -str orizontala inferioara corespunde arcului maxilar STRUCTURILE DE REZ ALE ETAJULUI INF ale viscerocraniului La niv mandibulei se descrie arcul mandibular, repr de o condensare la niv dintilor implantati in mandibula. Pornind de la arcul mandibular, o serie de linii de forta se orienteaza inferior si posterior, marea lor majoritate mergand de-a lungul liniilor oblice ale mandibulei spre ramura mandibulei, de unde liniile de forta se indreapta in 2 directii: 1.Prima directie va urma procesul coronoidian de la care prin fibrele muschiului temporal se vor indrepta catre arcul laterosagital al NC, 2.A doua directie va merge catre condilul mandibulei si de aici catre nodul de rezistenta mastoidian. Ulterior s-a mai descris un arc mandibular accesor, corespunzator marginii inf a mandibulei, care preia o parte din fortele de masticatie provenite de la arcul superior si totodata preia fortele de masticatie de la nivelul gonionului. In cadrul ramurii mandibulei fortele arcului inferior se orienteaza superior alaturandu-se celor ce provin de la arcul superior, urmand directia procesului coronoid si condilului mandibulei. Se considera un al treilea arc mandibular cu orientare oblica corepunzator liniilor oblice ale mandibulei, acest arc avand portiunea anterioara in contact cu arcul mandibular inferior, iar extremitatile posterioare sunt situate la intalnirea cu extremitatea posterioara a arcului superior. => La niv mandibulei exista 3 arcuri mandibulare: -superior -inferior -oblic legate intre ele. De la ramura mandibulei, trasmiterea fortelor se face nu numai prin linia osoasa, ci si prin ntermediul muschilor masticatori. Astfel:

-muschiul temporal va transmite catre NC fortele de la procesul coronoid la arcul laterosagital al NC -muschiul pterigoidian lateral preia fortele de masticatie de la condilul mandibulei, ducandu-le spre nodul pterigoidian. La acelasi nod pterigoidian vor ajunge si fortele de masticatie preluate de la fata mediala a ramurii mandibulei de catre m pterigoidian medial -muschiul maseter va conduce fortele de la nivelul fetei laterale a mandibulei catre arcul transversal lateral reprezentat de arcada zigomatica

ARHITECTURA OSOASA a craniului corespunde actiunii conjugate a fortelor interne sau externe care actioneaza asupra oaselor: presiunea exercitata de catre creier, aparatul masticator si gravitatia. Bolta craniului este supusa in cursul dezvoltarii si in tot timpul vietii unor forte interne induse de cresterea de volum a masei encefalice si in cursul sistolei si diastolei. Baza craniului si o parte a boltii este supusa presiunii dintilor in cursul masticatiei precum si a fortelor ce se exercita de catre muschii masticatori. De asemenea gravitatia actioneaza asupra capului prin intermediul condililor occipitali si prin tractiunea muschilor craniului. Zonele de slaba rezistenta ale craniului apar intre capriorii bazei craniului, reprezentand locurile in care se pot produce fracturile. Aceste zone sunt repr de: -etajul anteror al bazei: inaintea capriorului anterior, fiind repr de zona fronto-etmoidala, lama ciuruita a etmoidului si portiunea orbitala a frontalului -etajul mijlociu al bazei: intre capriorul anterior si cel pietros, repr de fosa sfenoidala (repr de marea aripa a sfenoidului si varful stancii temporalului) -etajul posterior este repr de fosele cerebeloase ale craniului, corespunzator solzului occipitalului Agentii traumatici aplicati anteroposterior la niv fetei pot interesa structurile de rezistenta producand fracturi de tip LE FORT care inseamna fracturi transversale de 3 tipuri: -LE FORT 1-este o fractura joasa ce separa palatul de restul masivului facial -LE FORT 2-este o fractura transversala medie cu disjunctie intercraniomaxilara joasa, subzigomatica -LE FORT 3-este o fractura transversala inalta cu disjunctie craniomaxilara inalta Cand agentul contondent este aplicat lateral se produc facturi ce intereseaza osul zigomatic, arcul zigomatic sau procesul alveolar al maxilei, liniile de fractura propagandu-se in zonele orizontale de mica rezistenta. Daca impactul traumatic are o intensitate deosebit de mare, zonele de rezistenta vor fi si ele fracturate =>dismorfism la niv craniului.

Spre deosebire de adult, la copil masivul cranio-facial se caract printr-o mare elasticitate data de osificarea incompleta a suturilor, si din acest motiv fracturile la niv craniului de copil se numesc fracturi IN LEMN VERDE cu deplasare osoasa redusa. STR DE REZ ALE VISCEROCRANIULUI incep sa se schiteze la varsta de 8 luni si se definitiveaza intre 57 ani. Aceste str de rez ale VC intervin in ontogeneza in conturarea fosei temporale si totodata in preluarea presiunii ce apare in masticatie, conducand fortele prin stalpii de rezistenta ai bazei craniului la calota => le disperseaza si le reduc in intensitate. Cunoasterea acestor str functionale ce intra in arhitectura VC, pe langa interesul anatomic, au unul practic, in diagnosticul si prognoza fracturilor, in chirurgia maxilo-faciala plastica si reparatorie, dar totodata in aplicarea protezelor.