Stilul Gotic.docx

Stilul gotic

Stilul gotic Stilul gotic este al doilea stil International, contemporan cu romanicul, elaborat în Franța, în Ile-de-France, în sec. al XII-lea.

Carcassone - oras medieval

Acesta s-a maturizat intre sec. XII si XV, in toate tarile Europei centrale, apusene si nordice, ajungând in Polonia si Transilvania, până în Carpați.

Denumirea de “gotic” este un termen convențional, apărut în Renaștere și atribuit artei în perioada afirmării orașelor (sec. XII-XV).

-Stabilitatea vieții sociale, în urma încetării năvălirii barbarilor;

Desprinderea individului și familiei lui din dependența față de senior, organizarea cetățenilor liberi în bresle meșteșugărești, devenite la rândul lor autorități autonome, care decideau destinul colectivității;

-Societatea nu mai depindea așa mult de biserică;

-Progres material și cultural al societății europene. Arhitectura -Cea mai strălucită și cuprinzătoare formă de manifestare a artei gotice.

-Construcții civile si militare, catedrale si palate comunale, primării și palate de justiție; Orașul medieval Evenimentele importante erau concentrate în piața publică unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orașului. Către piața publică și catedrală erau direcționate toate străzile orașului, având ca limită zidurile de incintă, înalte și groase. Piața publică era și piața comercială, deoarece zona de apărare trebuia să fie cât mai mică. Străzile erau strâmte. Castelele cu fațada îngustă erau orientate către stradă. Desfășurarea continuă a încăperilor excludea curțile și grădinile.

Carcassone - oras medieval, vedere de sus Arhitectura de fortificație a dezvoltat sistemul medieval al îmbrățișării circulare a orașului cu ziduri de incintă, prevăzute cu porți de apărare, coridor de strajă și turnuri de observare și apărare. Turnurile zidurilor de fortificație aparțineau breslelor, ale căror resurse economice și umane asigurau securitatea și paza continuă.

Unul din orașele medievale din Franța, foarte bine păstrat, este Carcassone, datând din secolul al XII-lea si amplificat in secolele XIII-XIV.

Carcassone

Arhitectura civila Arhitectura civilă a orașelor includea palatele prelaților (Palatul arhiepiscopului din Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Palatul comunal din Regensburg, Nurnberg, Germania), spitalele orășenești administrate de ordinele călugărești, depozitele de produse și desfacere ale breslelor și ale negustorilor, casele breslelor, podurile de piatră (Podul vechi din Praga), podurile cu arce frânte cu fortificații.

Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societăți urbane europene a secolelor care au urmat epocii stilului romanic.

Arhitectura religioasă Catedrala exprimă nu numai înalta știință a construcțiilor din piatră, ci și solidaritatea economică și socială a colectivelor orașului, forța și mândria culturală a orașelor din centrul și apusul Europei.

Cu cât catedrala era mai impresionantă ca dimensiune și turnul-fleșă era mai înalt, cu atât ilustra bogăția și orgoliul social al cetățenilor.

Stilul gotic in Franța Primele experiențe ale goticului prin construirea bolții cu arce frânte au fost înregistrate la Bazilica Saint Denis, de lângă Paris, la indicațiile abatelui Suger.

Bazilica Saint-Denis

Compusă dintr-o navă cu două travee și două colaterale mai mici ca înălțime, clădirea a fost acoperită cu bolți pe ogive încrucișate. Imediat după construirea nartexului a urmat înălțarea noului cor, cu dublu deambulatoriu, cu același sistem de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica formulate de Suger avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Înălțarea și lărgirea spațiilor, pătrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor, penumbrei și transparenței luminii. Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres Prima etapă a goticului a avut drept caracteristică prezența turlelor-clopotnița, în forma de lance, plasate deasupra intrării navelor laterale ale catedralei. Ascuțite, înalte, acestea dădeau caracterul original de zveltețe și elansare a arhitecturii noi. Desfășurarea verticalității edificiului, cu turnurile lance, asigură impresia generală a sensului ascensional, opus orizontalei dominante și caracterului static și masiv al construcțiilor romanice.

Catedrala Notre-Dame, Chartres

Catdrale de la St. Denis, Sens si Senlis

Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris

Este considerat momentul clasic al stilului, având caracteristică ponderea, echilibrul proporțiilor, armonia ansamblului. Prezența ferestrei în formă circulară, rozetă sau rozasa, plasată pe fațada vestică a catedralei, dădea de asemenea particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerată centrul compozițional al structurii plastic a fațadei.

Catedrala Notre-Dame, Paris

Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmează corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozetă. Armonia proporțiilor ansamblului, fără excese, fără ascensionalitatea proeminentă a turlelor-clopotniță, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa “clasică”.

Catedrala Notre-Dame, Paris Goticul flamboyant

Arhitectura perioadei are caracteristica abundența decorării fațadelor cu sculpturi în relief și ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fațadelor și acoperirea golului cu vitralii.

Catedrala din Reims și Catedrala din Amiens sunt reprezentative pentru această perioadă, în care vitraliile ocupă o mare parte a fațadelor, asigurând ambianță feerică a luminii. Sculptura în ronde-bosse și relief creează grandiosul spectacol al împodobirii întregului exterior al catedralei, siluetele și scenele figurative fiind amplasate și

integrate arhitecturii de la sol până la acoperiș și muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante și stâlpii de sprijin ai acestora.

Catedrala Notre-Dame, Amiens

Catedrala Notre-Dame, Reims

Catedrala Notre-Dame, Reims-vedere din spate

Catedrala Notre-Dame, Reims

Planul catedralelor gotice păstrează în linii mari planul bisericilor romanice, cu distribuția spațiilor caracteristice: nava centrală, două, patru sau șase nave laterale, plasate simetric de o parte și alta față de nava centrală, un transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, și absidiole, acestea din urmă fiind totdeauna în număr impar.

Planul Catedralei Notre-Dame, Chartres

Planul Catedralei Notre-Dame, Reims

Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfășoară pe mai multe niveluri decât în biserica romanică, dar păstrând distribuția cunoscută.

Elevatia-Catedrala Notre-Dame, Chartres

Primul nivel rămâne în continuare cel al arcadelor din dreapta și din stânga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legătura și comunicarea între nave. Nivelul superior al triforium-ului sau tribunei se înalță adeseori pe două etaje deasupra navelor laterale, permițând circulația și vizibilitatea spațiilor navei central și altarului.

Transeptul Catedrala Notr-Dame, Amiens

Altarul Catedrala Notre-Dame, Amiens

Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central. Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca și cele ale navei centrale sunt acoperite cu vitralii.

Sistemul de acoperire – bolta nervurată cu arce frânte. Se deosebește fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotică se bazează pe arcele frânte (ogivale). Intersectată prin nenumărate deschideri nervurate, bolta gotică se înalță la zeci de metri de sol. Între nervuri nu există bolțari (ca la bolta romanică), ci umplutura de zidarie nefuncțională. Desfășurarea clădirii pe înălțime, atingând 35 m (N-D Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale, care au permis bolților gotice și înălțime impresionantă.

Primele încercări ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C. St. Denis. Față de bolta romanică, masivă și rigidă, stilul gotic a folosit sistemul de acoperire suplu și grațios. Bolta era realizată din multiple arce frânte, între ele având umplutura de zidărie. Cu cât arcele ogivale urcau mai sus, cu cât ele erau mai înalte în raport cu deschiderea, cu atât unghiul de împingere în zidurile laterale

era mai mic. Traversarea, întretăierea și întâlnirea arcelor frânte se realiza in mijlocul bolții, punct numit cheie de boltă, marcată, de obicei, cu un relief sculptat.

Bolta - Catedrala Notre-Dame, Amiens

Nava centrala - Catedrala Notre-Dame, Amiens

Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este construit din arce frante (ogivale), coloane, stâlpi fasciculați și arce boutante. Arcele ogivale se sprijină pe coloane la interior, dând împingeri orizontale care tind să îndepărteze coloanele cu rol de stâlp de sprijin. Pentru a prelua împingerile, constructorii goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce boutante (de descărcare). Astfel, preluarea împingerilor și descărcările acestora le efectuează arcele boutante.

Din aproape în aproape, de sus în jos, pentru fiecare nivel, această soluție asigură ușurarea masivității zidăriei la exterior și mai ales înlocuia formula folosită de contrafortul romanic, masivul zidăriei greoi și costisitor.

Arce boutante - Catedrala Notre-Dame, Paris Plastica fațadelor Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus ornamentarea tot mai bogată a interiorului cu vitralii și a exteriorului cu sculpturi.

Garguie - Categrala Notre-Dame, Amiens

Transformarea pereților în timpul goticului flamboyant. în dantelărie de piatră a adăugat caracterul particular al esteticii plasticii fațadelor. Fațada vestică este subliniată compozițional de trei registre orizontale: registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie și registrul turnurilorclopotnița. Centrul compozițional al fațadei este marcat de rozasa spre care converg sensurile direcționale ale șarpantei plastic.

Dispunerea pe fațada vestică a portalurilor intrării în catedrală a continuat să păstreze corespondente cu nava centrală și navele laterale, acestea din urmă primind uneori un singur portal pentru două nave (N-D Paris).

Rozeta cu vitralii - Catedrala Notre-Dame, Reims

Fereastra cu vitralii - Catedrala Notre-Dame, Chartres

Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului ogival de deasupra timpanului.

Portalul de vest - Catedrala Notre-Dame, Paris

Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasării sculpturilor în ronde-bosse, alipite la zid.

Portalurile fațadei vestice și fațadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei au sculptura în relief și ronde-bosse.

Exteriorul impresionează datorită grandorii și armoniei ansamblului, frumusețea formelor desfășurate pe verticală neobișnuit de mare a înălțimilor zidurilor. Prestanța turnurilor clopotniță, armonioasă dispunere a ferestrelor și rozaselor cu vitralii încununează frumusețea fațadelor.

Arta gotică în alte țări Germania Catedralele prezintă ca tipologie particulară înălțimea egală a tuturor navelor (biserica-hala). În zonele nordice și răsăritene-din cărămidă. Preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotniță foarte ascuțite. Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg

Domul din Koln

Anglia interpretare originală în construcția catedralelor; trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) și Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige) Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat în favoarea rolului decorativ. Italia entuziasm discret pentru problemele construcției bazate pe ogiva. la cele mai multe catedrale – plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat. vechea tradiție a pereților construiți din zidărie cu umplutură s-a păstrat, deși era necorespunzătoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Veneția)

Domul din Milano

Palatul Dogilor-Veneția

Romania a pătruns în secolele XIV-XV în Transilvania. Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagră- Brașov, Catedrala Sf. Mihail- ClujNapoca.

Biserica Neagră, Brașov

Biserica Sfantul Mihail, Cluj -Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor

Castelul Bran

Castelul Corvinilor

orașe: Brașov, Sibiu, Sighișoara.

Sighișoara

Sculptura: Cluj-Statuia Sfantului Gheorghe

Statuia Sfântului Gheorghe, Cluj