Stefan Baciu

Stefan Baciu (1918-1993) Patria Patria e un mar Intr'o vitrina de bacanie japoneza pe strada Liliha în Honolulu, arhipelagul Sandwich sau o placa de patefon ascultata în tacere în Mexico --Maria Tanase langa vulcanul Popocatepetl-patria e atelierul lui Brancusi la Paris patria e peisajul lui Grigorescu intr'o dupa-amiaza de toamna la Barbizon sau Rapsodia Romana auzita intr'o dimineata în Port au Prince în Haiti si patria e mormantul lui Aron Cotrus în California patria e o ciocarlie care se inalta oriunde fãrã frontiere si fãrã intentii patria e un concert de Dinu Lipatti la Lucerna, Elvetia, intr-o seara ploioasa patria e aceasta adunare de fete de intamplari si de sunete imprastiate peste tot globul dar patria e mai ales o clipa de tacere. Asta e patria. II. Cu patria poti vorbi la telefon s'o porti, ca firmituri, în buzunare poti s'o asculti în al distantei svon si s'o gasesti decapitata'n ziare nu-i numai cer sau piatra sau pãmânt ci e un svon ce vine de oriunde un miros, un obraz, un dans în vant un glas ce besna noptii o patrunde cãci patria nu-i un imn prescris impodobit cu ilustatii în chenare

ea-i panza care-o tesi adânc în vis si se destrama'n zori c-o incantare nu-i patria facuta din urale ci din taceri, din doruri si distante; o strang din praf, la tropic în sandale si-o'mprastii'n lume în sperante. III. Turla bisericii Sfantului Nicolae din Schei ecoul trenului lovindu-se, noaptea, de Tampa "Kefir Lukianoff" în Cismigiu "Tempo, Facla si Credinta" "fierbinte porumbielu', fierbinte!" domnu' Misu dela "Cartea Romaneasca" fularul ca un curcubeu al lui Emil Botta Maria Tanase cantand la "Neptun" în Piata Buzesti Tata comentand "Razboi si Pace" sau o pagina de poezie din Nietzsche (rasfoia cartea cu degetul aratator) un caputiner la "Coroana" si bancnota aceasta de 500 Lei aflata intr'un fund de plic ingalbenit adus nici eu nu stiu cum din Brasov în Brazilia si apoi în Honolulu-Hawaii Insula Oahu Arhipelagul Sandwich.

Caternica pe Calea Victoriei colt cu Sarindar Chibiti, tutari, cafenele halbe, picoli, baterii va zaresc intre perdele prin lentile fumurii Kanner, Tutea, Streitmann, Ira Minulescu, Dioghenide azi va canta iarasi lira când trecutul se deschide "Svonuri, fapte, rafueli" (din revista "Incotro ?" seara scrie cu vopseli bea un svart Carandino

fete de la garderoba chelneri care striga "tal !" pensionari sezand la soba dame'nfasurate'n sal ghigherli, deputati, actori caputinere comanda fosti clienti mutati în nori cer tigari de contrabanda In Pacific la o masa las bacsis un colt de stea, Nimeni nu mai e la casa cad paianjeni în cafea.

Nadesul sasesc judetul Târnava Micã Chelia unchiului Ieronim Dan vocea verisoarei Tita în odaia cu tablita de tinichea "PTT": "Danes,, Danes,, numarusul septe" sunci, slanini, carnati agatati de tavanul camarii etajere pline cu colectii de reviste prafuite "Telegraful Roman", "Oastea Domnului", "Cosinzeana" "Tara Noastra" si fotografia lui Octavian Goga patata de muste un inverosimil catus pe frunzele caruia ne iscaliseram cu totii cu un varf de ac (oh, cactusii de mai tarziu, în Mexico si aici, în insula Oahu) ojina la patru, cu Ionel Moldovanu venit de pe front ceapa verde, ridichi, pita, cas si slanina sticla de vin lacramand de raceala pivnitei unchiul Ionel dregand un scaun în sopron Bunica în fata sobei cu naframa neagra trasa pe ochi invartind facaletul în mamaliga pe inserat Tata intorcandu-se dela plimbare cu bastonul si cu un buchet de flori de camp intr'un tarziu, ultimul autobuz inspre Targul Murasului si luna plina ridicandu-se peste vii dinspre Tigmandru

Tara Barsei cu ochianul întors Cu palma cozoroc pe frunte vad la tropic de pe munte un pitic carand surcele pentru-o vatra din Sacele si-un calugar mistic, fin batand toaca la Zizin pe o banca'n Lanikai (pe un alt picior de plai) vad cum anii suie'n pod saci cu zahar dela Bod dimineata-si varsa varul sus pe pisc pe Postavarul si aud din Tarlungeni fluier stins peste poieni pana'n miez de Waikiki ---dorule, de unde-mi vii?

Elegia sexagenarului adolescent Ninge cu flori de plumeria peste automobile bunici sunt azi neuitatele noastre copile prieteni de eri au plecat la odihna'n morminte cenuse si plumb cad deavalma peste cuvinte taifunul istoriei bate crunt prin golite bodegi la pensie-au iesit boemi si piccoli si regi numai eu stau singur si mut în port la Antofagasta si Anzilor albi le privesc sub cerul albastru creasta curge sangele vremii cu nisipul lumii'n clepsidra la fiece colt de strada scoate capul o hydra zadarnic astept în Tegucigalpa tramvaiul 5 departe, la Turnu Magurele, plang ultimele caterinci duce uraganul în nestire, carti, reviste si manuscrise

am rãmas acelasi amestec de Don Quijote si Ulise.

Constantin Noica O seama de cuvinte 'ncrucisate c'un talc ce suie tainic din strafund si ganduri în balanta rasturnate ca aur de nisip pe-un val la prund din Kant si din batranul Anton Pann adancul vorbelor l-ai despicat în taina --un matematic Baltasar Gracian-tu gandul il desbraci de-a vorbei haina insingurat pe-a veacului alee la ceas secret de bruma si clestar c'un toc muiat în truda si-n idee cladesti al sufletului dictionar.

Doctorul Voiculescu (Asa cum l-am vãzut intr'o zi de iarna pe cheiul Dambovitei) Sfantul Vasile vine din Buzau din "Tara Zimbrului" pe strada sgomotoasa toiag de aur, frunte de Rarau în dimineata umeda, cetoasa cuvant de sticla, fin si straveziu taceri adanci de amfora romana miroase-orasu-a balta si rachiu dar sfantul picura ulei pe rana aduce vesti ascunse în desaga de la Shakespeare si de la Santul Ion intrezaresc faptura lui intreaga si-mi pare ca se 'nalta pe amvon.

Café de la paix Paianjeni grasi atarna de perete si-s halbale de praf si lacrimi pline mari lipitori se catara pe ghete

liliecii chitaie în violine schelete sed pe scaune si fotolii si Stan Palanka scuipa sprit cu sange pe mese 'ntinse sunt lintolii un piccol langa casa plange guzgani adorm în baterii si în cafele muste mor cu mia guri fãrã dinti indruga poezii pe Cale gazii-aprind faclia apoi porneste cafeneaua touta în ritm lent spre cimitir pe deal prin ploi, prin ger, prin noapte si prin zloata si Moartea'nchide usa : "Tal!" II. Un pahar cu lapte s'a prefacut în foaia de hartie pe care ingerul Malagambist îmi dicteaza poemul acesta din trecut intr'o cafenea cade nu mai exista decât în amintirea mea; toti clientii au plecat la pensie, în spitale, la cimitir, la Canal numai mesele susotesc numai scaunele misca urechile de plus ca niste caini de vanatoare obositi "Chelner, chelner", am inceput sã strig si dintr'o data a venit pe-o,tava purtata de alizee cafea cu soapte.

Vizita inopinatã Cazut cu parasuta în Piata Lahovary mã caut, mã'ntreb si nu mã regasesc un vant nebun îmi sboara ochelarii tramvaiele la cotituri scrasnesc din coridoare ies la ceas de umbre poetii morti de mult si ingropati

în pardesie de colori adanci si sumbre fantome azi--ieri camarazi si frati m'ased pe scaun la frizerie un brat de os ascute-un brici vad ortul popii'n fundul de cutie si din clabucul rece ies furnici la chiosc în colt îmi cumpar "Universul" si litere de aer mor pe-o fila de nimic auzi un plop cum îmi scandeaza versul în statie-asteapta pasagerii-un dric

Balada omului care n'a ajuns nimic din ce-a vrut sã fie Asi fi vrut sã fiu un piccol în Tahiti cautator de perle negre undeva în Bali în Samoa sã pazesc tacerile clipitei în Florida sã scutur portocalii asi fi vrut sã fiu acrobat în Filipine sau cowboy în insulele Mariane în Bolivia aur asi fi vrut sã caut în mine cormorani sub albe ceruri pakistane asi fi vrut sã cânt în Tucuman milonga* sã conduc un taxi în Santiago vara sã dansez în baruri la Macuto conga sau în Tenerife sã-mi instrun ghitara asi fi vrut sã fiu birtas în Turnu Magurele flasnetar de port uitat în Calarasi asi fi vrut sã fiu un lustragiu de stele profesor de canto în liceu la Iasi asi fi vrut sã fiu notar în Fagaras marinar pe-o barca alba la Roscoff vanzator de ziare'n piata la Medias negustor de mure'n piata la Brasov n'am ajuns nimica din ce-am vrut sã fiu nici campion de rugby, vatman sau birjar bate-un vant din Kona, ploua si-i tarziu matur praful lunii singur intr'un far. *Cantec argentinian

Café Palheta Fostilor mei vecini Titi si Alexandru Bilciurescu Cesti de cafea intoarse si uscate atat din eri ne-a mai rãmas. Cuvintele se intalnesc pe'mperechiate când din taceri se-aude stins un glas noi suntem propria-ne stafie iesim din eri si nu intram în azi amara-i dulcea gingirlie când norii-si rup dantelele în brazi din Honolulu'n piata Lahovary e-un drum ascuns în alte cesti. Zadarnic ne mai punem ochelarii când tac profund cafelele turcesti *Marca de cafea din Brazilia. Capitanul Palheta a adus, cel dintai, în Brazilia, clandestin, primele boabe de cafea.

Sorcova cu o foaie de palmier O, iaurgii din Slobozia eu va evoc din Mexico chivute gurese din Romania v'aud în piata'n Texcoco o,covrigari din Zimnicea barbieri-patroni din Cernavoda îmi apareti în orice stea c'un brici si vechiul Cuza-Voda geamgii din Muntii Apuseni si tocilari din Piata Mare dintre tongani si hawaieni va'nchin o 'nalta salutare: "La anu' si la multi ani"!

Privire prin geamlâc în pasalâc

Miresme plutitoare în stinse cafenele si în geamii cu turle de rosu bigi-bigi tutunul se ascunde în pipe si'n masele pe rafturi dorm pisicii si se trezesc covrigii în portul de sineala rasuna geamandura mari sticle de mastica în pivnite adorm penite klaps, borcane cu vechi serbet de mure se'ngramadesc pe mese intr'untrecut diform în atelierul serii cad stele pe podele si bufniti vin în taina sezand pe vazistas un scrasnet de metale rasuna'n giurgiuvele tarcovnicii incearca în strana straniu glas pe tavi de-alama lucii vin osti de baclavale si-un bric saluta luna la Tulcea în ostrov la un pahar de vorba cu tuica si taclale m'asteapta ca un pase poetul L. Dimov.

Orient Sarailii si baclavale, bragagii tone de halvita si susan narghilele si halva si gingirlii barbi cu pasalac si lung caftan trec iavas-iavas inspre harem cadane pasa trage cu nadejde din ciubuc plin de ura, cu priviri pagane potrivindu-si laba groasa în papuc corabioare, bigi-bigi, musaca pungi cu galbeni (aferim!) bacsis vine'n taina singur Voda la cafea vocea pasei taie ca un varf de sis

Cântacel pe caprarii Covrigari si iaurgii bragagii si suialgii placântari si surugii vin la orele tarzii islicari, lumanarari cofetari si ciubucari

rahagii si halvitari panglicari si cutitari palicari si surtucari papugii si ghinarari opincari si gaitanari tutungii si camatari simigii si haimanale beizadele si pasale din Fanar iavas-iavas cad spre Dunare'n oras.

Liceu * Sonetisti de calti si-alvita presedinti de plastilina inveliti în foi de vita decorati cu naftalina ciubucari honoris-causa flasnetari de iarmaroc va consuma menopauza ard castanele în foc amirali de corabioare ideologi de mucava cautatori de pete'n soare sefuleti fãrã perdea caractere de namol pseudonime de halva mumii de la Tekirghiol inchiriati pe-o acadea * Revista de tendinte surrealiste de la Constanta

Toamna A ruginit frunza din vii inspre Sovata, Ghimes si Zizin dar la babord în Waikiki ce soare bland, de aur plin. Pustii sunt lanuri si campii departe'n Turnu Magurele în golf la orele tarzii

cade-o cascada grea de stele când randunelele-au plecat se'ntorc la cuiburi papagalii pustii sunt horele din sat dar plini de floare portocalii