Spondiloza-cdl-ignat-lorin-bogdan.docx

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICÃ ŞI SPORT SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Absolvent: Ignat Lorin Bogdan Coordonator ştiinţific: Prof.Univ. Dr. Paul Ichim

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICÃ ŞI SPORT SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN SPONDILOZA CERVICO DORSO LOMBARÃ

Absolvent Ignat Lorin Bogdan Coordonator ştiinţific Prof.Univ. Dr. Paul Ichim

CUPRINS CAP 2. NOTIUNI GENERALE DESPRE SPONDILOZA CDL ....... Error! Bookmark not defined. 2.1. Definiţie .............................................................................. Error! Bookmark not defined. 2.2. Etiologie .............................................................................. Error! Bookmark not defined. 2.3 Fiziopatologie ...................................................................... Error! Bookmark not defined. 2.4. Tabloul clinic ...................................................................... Error! Bookmark not defined. CAP. I

INTRODUCERE............................................................................................................. 4

1.1. Importanţa temei ................................................................................................................... 4 1.2 Motivaţia alegerii temei ......................................................................................................... 4 1.3 Ipoteza si scopul lucrării ........................................................................................................ 4 1.4. Sarcinile şi Obiectivele lucrării ............................................................................................. 5 CAP. II NOTIUNI GENERALE DESPRE SPONDILOZA CDL ................................................ 6 2.1. Definiţie ................................................................................................................................ 6 2.2. Etiologie ................................................................................................................................ 6 2.3. Fiziopatologie ....................................................................................................................... 7 2.4. Tabloul clinic ........................................................................................................................ 8 2.5. Evoluţie şi diagnostic. ....................................................................................................... 10 2.6. Tratament. ........................................................................................................................... 12 2.7 Recuperare ........................................................................................................................... 16 CAP. III ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII .............................................. 18 3.1 Organizarea şi desfăşurarea lucrării ..................................................................................... 18 3.2 Lotul de subiecti ................................................................................................................... 18 3.3 Programul de recuperare ...................................................................................................... 19 CAP IV. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR ............................................................ 34 4.1. Prezentarea rezultatelor ....................................................................................................... 34 4.3 Concluzii şi propuneri .......................................................................................................... 47 Bibliografie.................................................................................................................................... 48

CAP. I

INTRODUCERE

1.1. Importanţa temei In ultimul timp kinetoterapia tinde sa se apropie din ce in ce mai mult de disciplinele medicale datorita extinderii aplicarii practice a gimansticii medicale in majoritatea ramurilor clinice pentru a faciliza reabilitarea mai rapida. Particularităţile gimnasticii medicale o diferenţiază de celelalte metode terapeutice. Pentru a înţelege de ce în multe tulburări sau deficienţe, exerciţiul fizic este de preferat înaintea altor tratamente. Kinetoterapia este o metodă de tratament naturală, foloseşte ca mijloc principal mişcarea sub forma exerciţiilor fizice, este o terapie activă în majoritatea cazurilor, deoarece realizarea tratamentului solicită participarea directă a celui tratat, apoi este o terapie funcţională, pentru că se adresează tuturor funcţiilor organice şi aparatului locomotor. Exerciţiul fizic stimulează şi perfecţionează legăturile funcţionale dintre aparatele şi sistemele organismului, întărind mecanismele de coordonare si păstreaza sinergia funcţională. Fiind o terapie complexă, la acţiunea exerciţiului fizic putem adăuga la nevoie orice factor şi orice condiţie care favorizează sau măreşte eficacitatea tratamentului. Kinetoterapia dispune de mijloace proprii pentru aparatul locomotor, care dau rezultate ce nu se pot obţine pe altă cale. Ea este deci o metodă de readaptare, de reeducare biologică şi socială, o terapie psihică şi fizică, ce are ca scop principal integral, integrarea cât mai rapidă, în cazul lucrării de faţă.

1.2 Motivaţia alegerii temei Motivaţia abordării temei prezentului studiu constă în expunerea unor observaţii privind problematica terapeutică a spondilozei CDL în general şi a lombosciaticii în special. Literatura de specialitate evidenţiază faptul că aproximativ 80% din populaţie prezintă cel puţin un episod dureros CDL în decursul vieţii, iar kinetoterapia 90% din terapia fazelor acute hiperalgice, prin posturare analgetică, decontracturantă şi de reducere a conflictului discoradicular specific herniilor de disc.

1.3 Ipoteza si scopul lucrării Conform experienţei terapeutice şi a datelor din literatura de specialitate, kinetoterapia riguros aplicată pe bază de programe seriate după un orar strict şi fazele clinice de evoluţie a 4

afecţiunilor CDL reprezintă o ipoteză în rezolvarea fazelor acute ale herniei de disc şi prevenirea recidivelor prin programe de tonifiere musculară abdominală şi paravertebrală, precum şi prin implementarea poziţiilor adecvate în activităţile cotidiene. Scopul lucrării este de a verifica ipoteza de la care se porneşte în realizarea lucrării, şi în plus, lucrarea îşi propune să fie un ghid de kinetoprofilaxie, kinetoterapie şi kineto de recuperare în afecţiunile spondilogene CDL în general şi a lombosciaticii în special.

1.4. Sarcinile şi Obiectivele lucrării 

Documentarea prin parcurgerea literaturii de specialitate interne şi internaţionale;



Stabilirea metodologiei de lucru;



Alegerea lotului de subiecţi;



Selecţionarea celor mai eficiente mijloace kinetice specifice şi nespecifice;



Obţinerea indolorităţii



Calcularea bilanţului funcţional;



Analiza comparativă a datelor obţinute;



Desprinderea unor concluzii care să ajute în desfăşurarea activităţilor ulterioare.

5

CAP. II NOTIUNI GENERALE DESPRE SPONDILOZA CDL 2.1. Definiţie SPONDILOZA inseamna rigidizarea sau fixarea unor blocuir osoase de coloana vertebrala, in urma unor modificari degenerative la nivelul coloanei vertebrale. Spondiloza cdl (lombartroza) este afecţiunea degenerativă a coloanei CDL interesând, în principal, discurile intervertebrale şi articulaţiile interapofizare. Spondiloza cervicala sau osteoartrita cervicala este o conditie degenerativa a coloanei cervicale, ce afecteaza corpurile vertebrale si discurile intervertebrale de la nivelul gatului (cum este cazul herniei de disc), precum si continutul canalului spinal (radacinile nervilor si/sau maduva spinarii). Atunci cand are loc deshidratarea si micsorarea discurilor intervertebrale, cand apar osteofitele si are loc alterarea cartilajelor articulare si a discurilor intervertebrale, se dezvolta osteoartrita. Caracteristicile spondilozei sunt aparitia pintenilor ososi si degenerarea discurilor intravertebrale. Totalitatea modificarilor caracteristice spondilozei, in zona coloanei vertebrale, sunt frecvent mentionate ca osteoartrita. Spondiloza poate fi localizata, atat in partea superioara sau cervicala a coloanei vertebrale, dar poate afecta si coloana vertebrala lombara. Spondiloza coloanei vertebrale lombare se refera la modificarile degenerative cum ar fi osteoartrita si degenerarea discurilor intravertreblare in partea inferioara a spatelui ( discopatie lombara). Spondiloza lombara si cea cervicala sunt cel mai frecvent intalnite, Spondiloza toracica nu determina simptome. Spondiloza lombosacrala este spondiloza carea afecteaza, atat colona vertebrala lombara, cat si coloana vertebrala sacrala.

2.2. Etiologie Cauza principală a durerii rezidă în modificările degenerative ale articulaţiilor şi discurilor, cu afectarea structurilor anatomice inervate ale rahisului lombar (ligamente, periost, musculatură, vase sanguine, rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor interapofizare posterioare). Frecvenţa importantă a bolii se datoreşte mobilităţii deosebite a segmentului lombar ca şi încărcării posturale, agravate de eforturi fizice, obezitate, sedentarism şi slăbirea musculaturii abdominale; la aceşti factori se adaugă şi cei meteorologici (frigul şi umezeala); de cele mai multe ori şi aceşti factori multipli intervin pe condiţii locale favorizante. 6

Ne referim, în primul rând, la tulburările statice lombare, în care un loc principal îl au scoliozele; acestea aduc prejudicii discurilor intervertebrale, ca şi articulaţiilor interapofizare corespunzătoare segmentului aflat de partea concavă a scoliozei. Un rol important îi revine şi hiperlordozei lombare, foarte frecventă. La femei şi relativ frecventă la bărbaţi; această anomalie contribuie la slăbirea chingii musculare abdominale şi la deteriorarea articulaţiilor interapofizare. Alte anomalii care au ponderi diferite sunt lombalizările, sacralizările, spina bifida etc.

2.3. Fiziopatologie In Cazul spondilozei cervicale, pe masura inaintarii in varsta, discurile se degenereaza si apari osteofite, acestea incep sa se usuce si sa devina mai friabile, intervenind colapsul la nivelul zonelor intervertebrale si micsorarea distantei dintre discurile intervertebrale. Pe masura ce creste presiunea de la nivelul fatetelor articulatiilor, debuteaza degenerarea acestora si apar artritele. Cartilajul care le acopera si le protejeaza se uzeaza. In cazul in care cartilajul se uzeaza complet, poate avea loc chiar si frecarea directa a oaselor. Pentru a reface cartilajul pierdut, are loc o proliferare anormala a tesutului osos (aparitia de osteofite). Osteofitele pot duce la marirea presiunii exercitate asupra nervilor spinali sau a maduvei spinarii, rezultand diverse complicatii. Factorul major al aparitiei spondilozei cervicale este imbatranirea. Pana la varsta de 60 de ani, cei mai multi dintre oameni prezinta semne de spondiloza cervicala la radiografia cu raze X.

Alti factori care pot predispune la dezvoltarea spondilozei cervicale sunt: 

leziuni ale gatului - acestea pot sa creasca riscul aparitiei spondilozei cervicale



factori genetici - in unele familii pot exista predispozitii catre aceasta boala



excesul de greutate si lipsa exercitiilor fizice



ruptura sau alunecarea unui disc intervertebral



interventii chirurgicale anterioare la nivelul coloanei vertebrale



artrita severa



mici fracturi la nivelul coloanei vertebrale din cauza osteoporozei.

Spondiloza este un fenomen specific imbatranirii. Cu inaintarea in varsta oasele si ligamentele coloanei vertebrale se uzeaza si se formeaza osteofite(osteoartrita). Discurile intravertebrale degenereaza si se slabesc, fapt ce poate duce la hernie de disc si umflarea 7

discurilor. Spondiloza este o afectiunea frecvent intalnita. Odată cu vârsta se sintetizează în exces fibrele de colagen de tip I, în structura inelului fibros, cu rol în geneza spondilozei şi discopatiei. Examenele biochimice indică prezenţa de enzime proteolitice în interiorul discului, cum ar fi colagenaza, gelatinaza, elastaza, cu rol degenerativ. Nechemeson şi Morris, care au măsurat presiunea în nucleu şi inelul fibros, au constatat că ea creşte în posturi vicioase, ortostatism, eforturi fizice şi cu gradul de degenerare, fiind responsabilă de durerea lombară; nervii care înconjură inelul fibros se găsesc adiacent de ligamentul longitudinal posterior, putând a fi o sursă algică în prolapsul şi degenerescenţa discală. Percepţia centrală a durerii este modulată de eliberarea de endorfine şi encefaline în sistemul hipotalamic care, în suferinţele lombare, se eliberează mai puţin decât în mod normal (Dodds). Acesta ar explica, în parte, marea varietate în severitatea simptomelor absente la pacienţii cu patologie aparent similară. Sediul receptorilor nociceptivi în relaţie cu regiunea lombară se află în mai multe regiuni: piele şi ţesut subcutanat; capsulele fibroase ale articulaţiilor interapofizare şi ale articulaţiilor sacroiliace; lamelele inelului fibros; ligamentele longitudinale ale coloanei, mai ales ligamentul longitudinal posterior; periostul şi fasciile ataşate, aponevroze şi tendoane; peretele vaselor sanguine din jurul coloanei; duramater şi ţesutul adipos epidural. Procesul de senescenţă discală evoluează în felul următor: nucleul pulpos îşi pierde turgescenţa, omogenitatea, se deshidratează devenind fibros şi ulterior se retractă. Deteriorarea inelului fibros lamelar începe prin apariţia de mici focare de hialinizare amorfe care confluează ducând la fisuri, la început circulare, apoi radiare, predominând în partea posterioară şi straturile profunde ale discului. Acest sistem de fante permite migrarea spre periferie a nucleului pulpos degenerat. Pot avea loc mici hernieri ale nucleului, care rămân intradiscale sau, în urma unui efort fizic intens, fragmentul herniat poate ajunge subligamentar, fiind blocat. Secundar ia naştere o reacţie inflamatorie cu proliferare conjunctivo-vasculară, care poate resorbi un fragment de nucleu şi produce un ţesut cicatriceal. Fisurile vechi ale inelului fibros suferă un proces de metaplazie cartilaginoasă.

2.4. Tabloul clinic Tabloul clinic variază ca intensitate şi manifestări în funcţie de forme: cronică, acută şi sediul afectării. 1. Lombalgia cronică este expresia leziunii degenerative a fibrocartilajului discal intervertebral, cu fisurarea inelului fibros. Durerea este accentuată de efort, iradiază în 8

regiunea fesieră sau spina iliacă posterosuperioară, cedează la repaus şi în poziţie de relaxare în cifoză lombară şi se însoţeşte de redoare şi dificultate de redresare. La examenul obiectiv se constată contractură musculară paravertebrală cu palparea dureroasă a apofizelor spinoase la 1,5 cm de linia mediană în decubit ventral. Deseori apare un sindrom miofascial secundar cu sau fără tulburări psihosomatice 2. Lombalgia acută apare brusc cu contractură musculară, blocaj lombar, scolioză antalgică. Ea se produce prin fisurarea incompletă a inelului fibros discal cu inclavarea parţială a nucleului pulpos 3. Afectarea radiculară: se produce prin compresie datorită unei protruzii sau hernii de disc. Debutul este brusc, declanşat de efort, mişcări „greşite”, neindicate. Este mai frecventă la nivelul L5-S1 şi mai rară la nivelul L 3-L4. 4. Artroza interapofizară. Când articulaţiile interapofizare sunt sediul unui proces artrozic, ele participă la durerea locală prin degenerarea faţetelor şi a discului, contribuind uneori la stenoza canalului lombar cu amprentă pe recesul lateral. Iritaţia sinovială şi capsulară conduce la proiectarea dureroasă pseudoradiculară. Articulaţiile interapofizare posterioare au funcţii de susţinere şi modelare privind amplitudinea mişcării şi orientarea direcţiei, datorită calităţilor fizio logice ale cartilajului articular şi lichidului

sinovial.

Alterări

ale

biomecanicii

locale

(dezechilibre

muscu lare,

lomboabdominale, contracturi, hiperlordoze) acţionează asupra cartilajului determinând hipertrofie condrocitară cu pierdere de proteoglicani şi scăderea rezistenţei; sarcina mecanică devine un factor stresant asupra zonei subcondrale, care reacţionează prin remodelarea ţesutului şi determină o sinovită mecanică, ulterior cu poten ţial inflamator şi depozite de fibrină.

Spondiloza cervicala nu provoaca simptome. Acestea pot varia in intensitate. Manifestarile pot include: 

dureri de gat - acestea pot radia la nivelul umerilor si la baza craniului. Miscarea gatului poate inrautati durerile. Senzatia de durere se raspandeste de-a lungul unui brat sau spre degete. Acest lucru este cauzat de presiunea si iritarea unui nerv care pleaca de la coloana vertebrala spre restul corpului.



rigiditatea gatului, care apare dupa o noapte de odihna 9



dureri de cap



amorteli si furnicaturi intr-o anumita parte a bratului sau pe toata lungimea acestuia. Este important sa-i spuneti medicului daca manifestati slabiciune sau amorteala la nivelul unui brat. Manifestarile sugereaza presiune accentuata asupra unui nerv. Situatia poarta denumirea de radiculopatie cervicala.



mai rar poate sa apara stangacia in manipularea obiectelor, probleme ale vezicii urinare (mielopatie cervicala).

Uneori, in cazul spondilozelor cervicale se ingusteaza spatiul necesar maduvei spinarii si a radacinilor nervilor care provin din maduva spinarii si, trec prin coloana vertebrala spre restul corpului. In cazul in care radacinile nervoase sau maduva spinarii sunt presate, este posibil sa apara: 

furnicaturi, amorteala, slabiciunea bratelor si a picioarelor



lipsa de coordonare si dificultati de mers



pierderea controlului vezicii urinare sau a intestinelor.

2.5. Evoluţie şi diagnostic. Boala are o evoluţie cronică întretăiată de episoade acute, consecutive mai ales suprasolicitărilor coloanei. Evoluţia depinde de: combaterea factorilor de risc, controlul posturii ortostatice, evitarea eforturilor fizice, condiţii meteorologice nefavorabile, diagnosticul şi tratamentul corect în puseurile de acutizare, terapia de întreţinere condroprotectoare în perioadele de acalmie, profilaxia secundară a recidivelor, supraveghere medicală periodică cu respectarea indicaţiilor terapeutice conservatoare sau chirurgicale. Prognosticul este favorabil, punând probleme numai în formele cu deficit neuromotor accentuat şi incapacitate temporară de muncă crescută şi variază de la caz la caz. Multe dintre persoanele diagnosticate in ruma radiografiilor cu raze X, cu spondiloza nu au nici un simptom, De fapt, spondiloza lombara este prezenta la 27-37% dintre persoanele fara simptome. La unele dintre persoane, spondiloza cauzeaza dureri de spate si dureri de gat din cauza compresiei nervoase. Compresina nervului este provocata de discurile bombate si de pintenii ososi de pe suprafata articulatiilor, care determina ingustarea cavitatilor din care nervii ies din canalul spinal. Hernia de disc poate impinge ligamentele existente la nivelul coloanei vertebrale si poate cauza dureri. Simpomele spondilozei sunt localizate in zona afectata, de obicei, spate sau gat, 10

Durerile de spate din cauza osteoartritei fatetelor articulatiilor, se intrautatesc in timpul mersului si cand bolnabul sta in sezut si, se amelioreaza cand se apleaca inainte. Simtomele de amorteala si furnicaturi pot fi resimtite in cazut in care este imflamat un nerv. Cand un nerv este grav lezat apare si scaderea fortei musculare la nivelul extremitatilor.

http://www.lectiadeortopedie.ro/coloana-vertebrala/spondiloza/

Diagnosticul de spondiloza se va pune in urma radiografiei cu raze x, scanare CT sau RMN. Razele X pot semnala printenii ososi del a nivelul vertebrelor coloanei vertebrale, ingrosarea fatetelor articulare si ingustarea spatiilor discului intravertebral. In urma CT-ului se va vizualiza in detaliu coloana vertebrala. Un RMN poate fi utilizat pentru vizualizarea vertebrelor, fetelor articulatiilor, nervilor, ligamentelor de la nivelul coloanei vertebral si poate consta daca un nerv este afectat.

http://www.lectiadeortopedie.ro/coloana-vertebrala/spondiloza/

11

2.6. Tratament. Tratamentul in spondiloza cervicala este unul care trebuie sa fie tratat cu maxima seriozitate. El este compus din tratament medicamentos cu administrare de analgezice recomandate de medic si intotdeauna insotit de kinetoterapie care este singurul tratament cu care invingem boala. (bineinteles excluzand cazurile foarte grave care necesita o interventie chirurgicala).

Fizioterapia

are

cu

siguranta

rezultate

remarcabile in

tratarea

spondilozei si artrozei in general. Tratamentul igienic constă în repaus la pat în puseurile de acutizare, în poziţiile enunţate (Schultz şi Pearl) în caz de radiculite, uneori alternând cu poziţia şezândă cu trunchiul aplecat în faţă. Se respectă indicaţiile de urcare şi coborâre din pat enunţate anterior. În stadiile de remisiune se recomandă purtarea unui lombostat sau centură de melană, pentru menţinerea musculaturii abdominale şi paravertebrale şi evitarea unor mişcări contraindicate. Tratamentul medicamentos vizează combaterea durerii, inflamaţiei periradiculare, contracturii musculare, sedarea pacienţilor. Se administrează AINS în posologii diferite - oral, supozitoare sau intramuscular, cu medicaţie antalgică la nevoie (Algocalmin, Paracetamol, Tramal). Glucocorticoizii se aplică în infiltraţii paravertebrale în punctele Valleix, trigger-points sau tender-points, sub formă de hidrocortizon acetat, betametazon - Diprophos sau Triamcinolon acetonid - Volon, Kenalog, Kenacort etc. cu xilină 1%. Medicaţia decontracturantă (Clorzoxazon, Mydocalm, Myolastan) este de obicei asociată cu folos. Terapia sedativă cu tranchilizante, barbiturice sau neuroleptice (asocierea cu fenotiazine antidepresive) este de asemenea utilă. Medicaţia condroprotectoare constituie o terapie modernă de fond în procesul degenerativ cartilaginos, aducând un aport de glicozaminoglicani polisulfataţi, în special de acid condroitinsulfat; ea se aplică intramuscular la două zile, în serii de 15-20 de fiole, cu preparate ca Arumalon, Rumalon, Dona S, Zeel P. Este indicată în stadiile iniţiale. Medicaţia neurotrofică se aplică în formele de suferinţă radiculară şi în perioadele de remisiune cu vitamine din grupul B şi preparate de aport energetic: Fosfobion sau combinaţii medicamentoase cum ar fi Doloneurobion, Symphitum etc. Electroterapia este folosită sub diferite forme: curenţi de joasă frecvenţă galvanizări, ionizări cu novocaină, clorură de calciu, histamină; curenţi cu impulsuri 12

(TENS), curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali de medie frecvenţă. Ultrasunetele au efecte deosebite în artroze, datorate proprietăţii ce o au de a polimeriza complexele macromoleculare cu efect deosebit asupra fibrelor de colagen prin combaterea fibrozei şi sclerozei capsulei articulare. Curenţii de înaltă frecvenţă (unde scurte, microunde) au efect de termoterapie de conversie în profunzime. Căldura superficială (radiaţii infraroşii) sau termoterapie prin împachetări cu parafină sau nămol exercită efecte sedative locale asupra receptorilor cutanaţi şi profunzi, producând vasodilataţie arterială cu creşterea fluxului capilar, creşterea aportului energetic şi eliminarea de acid lactic din muşchi şi contribuind la decontracturarea musculară.

Masajul este indicat în zonele dureroase, la început superficial, devenind gradat profund. Hidrokinetoterapia - mobilizarea activă şi pasivă în apă la temperatura de indiferenţă 35 0C, cel mult 36 0C - antrenează o descărcare de greutate şi presiune la nivelul articulaţiilor artrozice. Kinetoterapia. Mobilizările pasive se aplică în artroza dureroasă atunci când mişcarea activă este imposibilă sau insuficientă, având drept scop combaterea stazei, edemului şi retracţiilor musculoligamentare. Mobilizările active sunt indispensabile în reeducare, evitând atrofia musculară şi crescând forţa şi volumul muşchiului normal sau atrofiat. Se foloseşte tehnica Hold-relax pe diagonalele Kabat în formele acute sau aceeaşi tehnică cu exerciţii din programul Williams în formele subacute de lombosacralgii prin discopatie. În formele recurente sau cronice se indică măsuri de profilaxie secundară a co loanei vertebrale, sistematizate în aşa-numita „şcoală a spatelui” (school back). Manipularile - În artroza interapofizară posterioară ca şi în „deranjamentele intervertebrale minore”- (fig. 24) un rol deosebit îl au manipulările, care implică o mobilizare pasivă forţată, ducând elementele unei articulaţii sau ansamblul ei până la limita anatomică posibilă prin mişcări de rotaţie, lateroflexie, flexie sau extensie, izolată sau combinată asupra unui segment vertebral ales. Ea se poate efectua direct din decubit ventral cu talonul mâinii executorului aşezat la nivelul apofizei transverse şi spinoase (fig. 25) sau indirect prin presiune progresivă asupra bazinului şi umărului din decubit lateral, când se realizează o mişcare de torsiune a coloanei lombosacrate (fig.26).

13

Tratamentul medicamentos include o paletă bogată de substanţe ce se pot administra singure sau în asociere. 

Antiinflmatoriile nesteroidiene (AINS), cu efecte antiinflamatorii periradiculare şi antalgice, sunt cele mai frecvent utilizate în administrare orală, în supozitoare sau injecţii şi cu toate măsurile de prevenire a reacţiilor adverse, îndeosebi cele digestive (ulcere, hemoragii) uneori grave, pe care le pot provoca. Substanţele de tip diclofenac, piroxicam, naproxen, indometacin de preferinţă sub formă de supozitoare (1 – 2 pe zi) au în cele mai multe cazuri efecte favorabile.



Analgezicele singure - mai ales când AINS sunt contraindicate - sau în asociere cu acestea pot ameliora notabil suferinţa bolnavului: Para cetamol, Metamizol (Algocalmin, Novalgin) în comprimate, supozitoare sau fiole, Trumadol (Tramal) în capsule sau supozitoare.



Glucocorticoizii de tip Hidrocortizon acetat, Triamcinolon acetonid (Valon, Kenalog), Betametazon (Diprophos, Celeston), asociaţi cu xilină 1%, în infiltraţii locale paravertebrale sau în găurile sacrate posterioare, epidural, peridural sau în punctele Valleix au efecte favorabile, mai ales în formele influenţate nesatisfăcător de Electrostimularea cu curenţi exponenţială este indicată la bolnavii cu leziuni

neuromotorii de tip periferic prin discopatii vertebrale. În figura 21 este prezentat segmentul mobil şi componentele sale. 1. Curentul galvanic (galvanizări, ionizări, cu novocaină 2%, clorură de calciu 2%, histamină etc.) exercită o acţiune antalgică prin două mecanisme principale: a) Hiperpolarizarea la nivelul electrodului pozitiv cu efect de scădere a excitabilităţii structurilor nervoase, de interceptare a receptorilor şi eventual a căilor de conducere a sensibilităţii dureroase, iar sub polul negativ se realizează o depolarizare care include blocajul catodic cu rezultat de reducere a excitabilităţii membranare şi blocarea transmiterii influxului nervos; b) Creşterea circulaţiei locale (tegumentare şi musculare) prin îndepărtarea din zonă de metaboliţi şi substanţe de tip histaminic, serotodină, peptide (substanţe P, bradikinine), ioni de hidrogen care acţionează ca stimuli nociceptivi.

14

2. Curenţii cu impulsuri de joasă frecvenţă; în aplicaţii locale au efect antalgic în funcţie de blocajul catodic sau hiperpolarizare anodică, neutralizând punctele dureroase (Trigger Points), necesită respectarea unor parametri de stimulare: electrod punctiform, cu frecvenţă între 500-200 Hz, intensitate mare, durată mică 1-2 minute, sau curenţi Trabert ori TENS (calmostim). 3. Curenţii diadinamici (Bernard) în formula DF = 2 minute,

PS = 2 minute,

PL = 4 minute. 4. Curenţii interferenţială de medie frecvenţă: au efect antalgic şi un efect decontracturant care se obţine la frecvenţe de 13-15 Hz, în ritm manual, dar mai ales în aplicare spectru de l frecvenţă, 0-100 Hz, când include alternanţa ritmică a stimulării şi relaxării ţesutului muscular. 5. Ultrasonoterapia induce o analgezie utilă. 6. Curenţii de înaltă frecvenţă produc o încălzire profundă a ţesuturilor, modificând vascularizarea din zona tratată şi îndepărtând stimulii chimici nociceptivi, cu efect antalgic, sedativ şi miorelaxant. 7. Fototerapia cu radiaţii infraroşii şi actinoterapie - ultravioletele în doze eritem sau suberitem - pot fi folosite ca efect revulsiv local, sau terapie reflexă cutanată. 8. Termoterapia sub formă de împachetări cu parafină se aplică în anumite forme clinice subacute şi cronice în scop decontracturant antalgic. 9. Curenţii electromagnetici (magnetodiaflux) au efect sedativ, antalgic, local şi general, aplicat în regim ritmic, continuu. 10. Electrostimularea foloseşte impulsuri

exponenţiale

pentru

excitarea

selectivă a fibrelor nervoase şi musculare şi este aplicată în formele de radiculită sau paralizante ale lombosciaticii, cu aparate moderne cum ar fi TUR RS12, 21, Neuroton etc. 11. Hidroterapia se recomandă în afara puseurilor de acutizare, individualizat, sub formă de duş subacval, băi kinetice, băi cu bule, cu plante. 12. Masajul manual se aplică

prudenţă

cu

în

regiunea

lombosacrată

şi

membrele inferioare, dar nu în stadiul acut. Kinetoterapia utilizează atât tehnici akinetice, cât şi kinetice, începând de la postură şi terminând cu exerciţiile de contrarezistenţă, în funcţie de etapa de boală. Obiectivele în perioada acută se limitează la scăderea contracturii musculare-lombare şi a iritaţiei radiculare, pe lângă o relaxare generală cu reechilibrarea sistemului neurovegetativ. Se recomandă posturile antalgice amintite, în plus exerciţii de facilitare (pe diagonalele Kabat şi

15

Hold-relax, cu alte cuvinte contracţie-relaxare) asociate sau nu cu crioterapia în tratamentul durerii acute. În perioada subacută, obiectivele kinetoterapiei vizează relaxarea musculaturii contracturate, tonifierea musculaturii abdominale, asuplizarea trunchiului inferior prin mobilizarea coloanei lombare, basculări de bazin, întinderea musculaturii paravertebrale, a muşchilor ischiogambieri şi psoasului iliac. Se foloseşte programul Williams, precum şi exerciţiile active (izotonice şi izometrice)

2.7 Recuperare Recuperarea in spondiloza, indiferent de localizare (cervical sau dorso-lombar) trebuie individualizata in functie de stadiile avansate de suferinta disco-vertebrala si particularitatile clinice pe care le prezinta fiecare bolnav. De aceea, inainte de inceperea tratamentului propriuzis este necesara o evaluare atenta efectuata de catre un fiziokinetoterapeut. In cadrul acestei evaluari se stabilesc obiectivele terapeutice, se asigura consilierea necesara si se realizeaza planul de tratament.

Ca si obiective generale, in tratamentul fizical-kinetic se urmareste: reducerea intensitatii durerii; - diminuarea pana la disparitie a contracturilor musculare; - redobandirea mobilitatii coloanei vertebrale, cel putin pana la valorile functionale; -

reechilibrarea tonusului muscular si refacerea echilibrului fiziologic dintre forta

de contractie a flexorilor si a extensorilor;

Eliminarea durerii reprezinta o prioritate in tratamentele fizical-kinetice. Indiferent de regiunea topografica unde este instalata durerea (cervicala sau dorso-lombara), aceasta poate iradia in vecinatate sau la distanta inducand contracturi la nivelul musculaturii scheletice. Odata instalata o contractura, ea insasi va deveni o sursa generatoare de durere declasandu-se astfel un cerc vicios. Pentru alegerea procedurilor de maxima eficienta in combaterea simptomului principal, durerea, se impune un protocol minim care sa urmareasca: vechimea durerii (recenta, veche), modul de debut al durerii (insidios sau in urma unui traumatism), localizarea durerii, iradierea durerii, caracterul durerii (arsura, intepatura, crampa), orarul durerii (diurna, nocturna), conditiile agravante ale durerii dar si conditiile favorizante pentru reducerea durerii.

16

In momentul in care durerea este minima sau absenta, iar mobilitatea este mult imbunatatita, programul de kinetoterapie va continua prin: - asuplizarea coloanei vertebrale (tehnici de intindere); - rearmonizarea echilibrului de forta intre musculatura flexoare si extensoare a coloanei vertebrale; - constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale;

In concluzie, pacientul nu trebuie sa piarda din vedere ca factorul cauzal va ramane si riscul de recidiva este posibi oricand.

17

CAP. III ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII 3.1 Organizarea şi desfăşurarea lucrării Am ales esantionul de pacienti din serviciul de recuperare oferit de Centrul Delfinul Galati pe un lot format din 10 pacienti, cu limite de varsta intre 30-50 ani, diagnosticati cu spondiloza CDL si lombalgii cu radiculopatie in diverse statii clinice. Fisele pacientilor continand urmatoarele date: 

numele si prenumele;



vârsta;



sexul;



ocupaţia;



diagnosticul;



examen clinic

Pacientii diagnosticati cu Spondiloza CDL prezintau durere nocturna, durere spontana si durere la mobilizare iar cei cu lombalgie prezentau sindrom vertebral, sindrom radicular, miofascial, sindrom dural, durere, amorteala si furnicaturi in memebrele inferioare.

3.2 Lotul de subiecti Conform fiselor de programare si anamnezei am stabilit ca : Patru dintre cele 10 persoane prezinta si semne de lombalgie (reprezentand 40%) semn care ar putea indica prezenta unei hernii de disc. Datorita lipsei prezentei radiografiilor sau IRM-urilor la tututor pacientilor posibil diagnosticati cu hernii de disc am inclus/exclus exercitii care sa nu agraveze starea posibilului diagnostic. Zece persoane au fost de sex masculin (reprezentând 70%) şi 3 de sex feminin (reprezentând 30%) cu vârstele cuprinse între 30 - 50 ani. Subiecţii cuprinşi între 30 - 40 ani au fost în număr de 6 (reprezentând 60%) dintre care toţi bărbaţi. Subiecţii cuprinşi între 40 - 50 ani au fost în număr de 4 (reprezentând 40%)dintre care 3 femei şi 1 bărbat.

Fisele Subiectilor: 18

1. U.R. 30 ani, sex masculin, sofer, spondiloză CDL, Lobmalgie. 2. C.D. 49 ani, sex feminin, muncitor, spondiloză CDL; 3. C.E. 50 ani, sex feminin, pensionară, spondiloză CDL; Vertij 4. U.N. 50 ani, sex masculin, pensionar, spondiloză CDL, Lombosciatica, H.T.A. stg I. 5. V.N. 32 ani, sex masculin, inginer, spondiloză CDL; 6. A.O. 43 ani, sex feminin, casnica, spondiloză CDL; Cervicalgie 7. N.I. 45 ani, sex masculin, mecanic, spondiloză CDL, D.Z. TIP II 8. O.E. 39 ani, sex masculi, şofer, spondiloză CDL, lombalgie. 9. O.P. 39 ani, sex masculin, politist, spondiloză CDL. Cervicalgie 10. D.D. 50 ani, sex masculin, constructor, spondiloză CDL, lombalgie;

3.3 Programul de recuperare Esantionul de pacienti luat in studiu a beneficiat de hidrokinetoterapie, fizioterapie si kinetotearapie corespunzatoare fiecarei faze precum si de un regim de miscare pentru acasa. Pentru pacienţii cu lombalgie în am efectuat posturări analgetice pentru relaxarea coloanei:

1. Posturare in decubit dorsal cu spatele lipit de sol,cu o perna sub cap, picioarele sprijinite pe un scaun, astfel încât coapsa şi gamba să formeze un unghi drept. Mentinere 5-10 minute pana la dominuarea durerii.

http://archivedpublicwebsite.up.ac.za/default.asp?ipkCategoryID=10384&subid=10384 &archive=1&ArticleID=1913&language=1

19

2. Posturare in decubit dorsal cu o pernă sub cap iar genunchii flectaţi cu un sul sub ei. Mentinere 5-10 minute pana la diminuarea durerii.

http://archivedpublicwebsite.up.ac.za/default.asp?ipkCategoryID=10384&subid=10384 &archive=1&ArticleID=1913&language=1 3. Posturare in decubit ventral cu o pernă sub abdomen.

4. Posturare in decubit ventral fara pernă sub abdomen.

20

5. Posturare in pozitia „micul sfinx” Decubit ventral, spirjin pe antebrate.

http://www.carlespineinstitute.com/educational_resources/back_exercises.html 6. Posturare in pozitia „marele sfix” decubit ventral, sprijin pe palme.

http://www.carlespineinstitute.com/educational_resources/back_exercises.html

Pentru restul pacientilor si dupa parcurgerea exercitiilor de relaxare pentru pacienţii cu lombalgie sau lombosciatica am efectuat un co mplex de exerciţii precum si cateva exercitii intalnite in programul WILLIAMS executate intr -un ritm lent la limita disconfortului.

Culcat dorsal: 1. Tragem de varfurile picioarelor simultan cu ridicarea capului de pe saltea , mentinere 2 secunde, revenire lenta. 15 REP 21

2. Un picior intins, un picior indoit la 90grade din articulatia genunchiului. Tragen de varful piciorului intins, il ridicam pana in dreptul genunchiului opus, mentinere 2 secunde, apasam pe varf si revenim lent pe saltea. 15 REP. La fel pentru picirul opus.

3. Un picior intins, un picior indoit la 90grade din articulatia genunchiului. Ridicam piciorul intins pana indreptul pieptului, prindem cu bratele genunchiul tragem spre piept, ridicam fruntea catre genunchi, mentinem 2 secunde si revenim. 15 REP. La fel pentru piciorul opus

22

4. Ridicam ambii genunchi la piept ii prindem cu bratele, ridicam fruntea mentinem 2 secunde si revein, 15 REP

5. Picioarele indoite la 90 de grade din articulatia genunchiului, bratele pe coapse alunecam cu palmele spre genunchi, mentinem 2 secunde si revenim lent. 15 REP

23

6. Picioarele indoite la 90 de grade din articulatia genunchiului, impingem in palme si in talpi ridicam bazinul de pe saltea, mentinem 2 secunde si revenim lent. 15 REP

7. Un picior intins, un picior indoit la 90grade din articulatia genunchiului, bratele sub zona lombara, ridicam umerii si capul de pe saltea mentinem 5 -7 secunde si revenim. 15 REP

24

8. Picioarele indoite la 90 de grade din articulatia genunchiului, Genunchii lipiti intre ei, bratele sub ceafa, genunchii se duc intr-o parte , privirea in partea opusa, mentinere 2 secunde si revenire. 15 REP

Culcat lateral(bratul de jos indoit sub cap, piciorul de jos indoit, cu tibia perpendiculara pe celalalt picior):

1. Ridicam piciorul intins in dreptul pieptului si revenim lent. 15 REP.

25

2. Ridicam piciorul intins lateral si revenim lent 15 REP

3. Aceleasi 2 exercitii pe partea opusa

Culcat ventral(bratele intinse deasupra capupui):

1. Ridicam brat picior opus simultan cu privirea, mentinere 2 secunde si revenire. 15 REP

26

2. Ridicam simultan bratele si picioarele, mentinere 2 secunde si revenire. 15 REP

3. Palmele sub umeri, Ridicam truchiul indreptand coatele si ridicand privirea spre tavan, mentinere 2 secunde si revenire. 15 REP

27

Pozitie pe palme si genunchi:

1. Ridicam brat picior opus(alternativ), mentinere 5 -7 secunde si revenire lenta. 15 REP

2. Coboram sezuta pe calcaie, bratele raman intinse inainte, mentinem 2 secunde si revenim. 15 REP

28

3. Ducem barbia in piept, inspiram, cifozam toata coloana vertebrala mentinem 2 secunde, ridicam barbia, expiram, lordozam toata coloana vertebrala, mentinem 2 secunde pe inspir si 2 secunde pe expir. 15 REP

Pentru pacientii cu Cervicalgii , Dureri de cap sau vertij am efectual o serie de exercitii de streching izomotrie pentru zona cervicala apoi am continuat cu o seri de exercitii pentru zona cervicala si centura scapulo humerala

1. Cu mana drepta, apucam capul din zona parietala, deasupra urechii stanga si tragem usor de cap spre dreapta pana in punctul aparitiei unei usuoare tensiuni, bratul stang intins pe langa corp. Mentinere 10 secunde. 3x REP. Acelasi exercitiu pentru partea opusa.

29

2. Cu ambele maini apucam capul din zona parietala deasupra cefei si tragem usor de cap in jos pana in punctul aparitiei unei usuare tensiuni. Mentinere 10 secunde. 3x REP. 3. Mana drepta asezata deasupra urechii din dreapta. Incercam sa inclinam capul spre dreapta, bratul opune rezistenta, capul ramane la verticala. Mentinere 10 secunde. 3x REP. Acelasi exercitiu pentru partea opusa. 4. Cu ambele maini apucam capul din zona parietala deasupra cefei. Incercam sa efectual extensia capului, bratele opun rezistenta, capul ramane la verticala. . Mentinere 10 secunde. 3x REP 5. Cu ambele maini apucam capul din zona frontala. . In cercam sa efectual flexia capului, bratele opun rezistenta, capul ramane la verticala. . Mentinere 10 secunde. 3x REP 6. Un baston apucat de la latimea urmerilor. Ridicam bastonul deasupra capului si revenim lent. 15 REP 7. Un baston apucat de la latimea urmerilor. Tragem bastonul in dreptul pieptului si revenim lent, coatele pastrate la inaltimea umerilor. 15 REP 8. Un baston apucat de la latimea urmerilor. Efectuam cercuri ample inainte si inapoi. 15 + 15 REP 9. Un baston apucat apropiat. Ridicam bastonul sub barbie, Coatele situate deasupra bastonului. 15 REP 10. Un baston apucat de capete, palmele catre interior. Ridicam bastonul stanga dreapta. 10+10 REP 11. Un baston apucat la spate la latimea umerilor. Departam bastonul de langa corp simultan ducem usor privirea catre tavan, in punctul maxim inspiram adanc, expiram si revenim lent. 15 REP 12. Un baston apucat apropiat la spate. Ridicam bastonul pe langa trunchi.15 REP 13. Un baston apucat la spate de capete, palmele catre interior. Ridicam bastonul stanga dreapta. 10+10 REP La finalul programului pacienţii au primit un plan kinetic bazat pe posturari si regim de miscare pe care urmau să-l efectueze la domiciliu Coloana vertebrală este cel mai puţin solicitată când îşi menţine curbura sa naturală: Cifoza toracala, lordoza cervicala si respectiv lordoza lombara

30

1. Ortostatism Un loc de muncă care necesită o poziţie ortostatică, implică o solicitare intensivă a picioarelor. Atunci când se lucrează în poziţie ortostatică este foarte important ca: 

Lucrurile de care aveţi nevoie trebuie să vă fie la îndemână.



Înălţimea bancului de lucru să fie adaptată înălţimii lucrătorului, astfel încât înălţimea bancului de lucru să fie la nivelul coatelor lucrătorului atunci când acesta stă cu spatele drept şi cu umerii relaxaţi.



Încălţămintea lucrătorului trebuie să fie adecvată muncii desfăşurate, deoarece în acest fel este mai puţin afectată coloana vertebrală.



Lucrătorul să stea cât mai aproape de bancul de lucru, cu greutatea distribuită în mod egal pe ambele picioare.

2. Pozitia sezanda. 

Activităţile care nu implică efort muscular şi care se pot efectua în cadrul unei zone limitate, se recomandă a se desfăşura în poziţie şezândă.



Poziţia corectă de lucru este aceea în care lucrătorul îşi poate desfăşura activitatea fără a se întinde sau răsuci pentru a ajunge la anumite obiecte. 31



Este foarte important să se stea coloana vertebrală dreaptă şi nu aplecat.



Masa de lucru trebuie să fie la acelaşi nivel cu coatele lucrătorului.



Nu este bine pentru organism a se lucra toată ziua în poziţia şezândă.



Este indicat a se alterna poziţia şezândă cu poziţia ortostatică şi vice-versa.

3. În cazul manipulării manuale dificile se impun următoarele măsuri: 

Ridicarea sau purtarea sarcinilor grele trebuie să se facă mecanizat.



Când se ridică greutăţi, trebuie să se îndoaie genunchii şi să se depărteze puţin picioarele



Atunci când ridicarea greutăţilor este combinată cu împingerea acestora este necesar să se plaseze un picior înainte, în direcţia executării mişcării.



Se va evita pe cât posibil răsucirea trunchiului atunci când se manipulează greutăţi mari.



Greutatea se poartă corect cât mai aproape de corp, echilibrat cu ambele mâini.



Greutatea se ridică de jos mentinand extensia coloanei lombare.

32

https://valente-culturalessm.wikispaces.com/MODULUL+13?responseToken=0f713fdb6876dfb52c93ed369dc94596f

Posturare:

La perete, se preseaza pe planul dur vertical calcaiele, gambele, fesele, omoplatii Occiputul. Se mobilizeaza coloana indoind genunchii si indepartand calcaiele de perete pastrand contactul dorsolombar cu perele prin contractia musculaturii abdominale se inspira lent si adanc se mentine 5 secunde si se expira lent 5 repetari x 3 ori pe zi. Programul a fost adaptat stadiului clinic şi afecţiunilor asociate pentru fiecare pacient.

33

CAP IV. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 4.1. Prezentarea rezultatelor În urma studiului nostru am analizat cele 10 de cazuri de Spondiloza CDL din care în funcţie de stadiul clinic evolutiv am decelat 3 cazuri de lombalgie (reprezentând 30%), 1 lombosciatică (reprezentând 10%), care au prezentat durere nocturnă, durere spontană, durere la mobilizare.

Fişă de examen iniţial-final 1 Nume şi prenume: U.R., Vârsta: 30 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: sofer, Diagnostic: Spondiloza CDL, Lombalgie. Examen Iniţial Absent

x

Durere nocturnă Prezent

x

Absent Prezent Durere spontană

Examen final

x

Severă

x

Absent Durere la mobilizare

Prezent

x

Severă

x 270 190 150 20

Flexie Afectare functională a coloanei lombare

Extensie Lateralitate Rotaţie

34

350 300 250 40

35 30 25 20

Examen initial

15

Examen final

10 5

0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 2 Nume şi prenume: C.D., Vârsta: 49 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: muncitor, Diagnostic: Spondiloză CDL

Absent Durere nocturnă

Examen Iniţial

Examen final

x

x

Prezent Absent Durere spontană

x

Prezent

x

Severă Absent Durere la mobilizare

x

Prezent

x

Severă Flexie Afectare functională A coloanei lombare

240 130 150 20

Extensie Lateralitate Rotaţie

35

300 200 200 30

30 25 20 Examen initial

15

Examen final

10 5 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 3 Nume şi prenume: C.E., Vârsta: 50 ani, Sexul: Feminin, Ocupaţia: pensionara , Diagnostic: Spondiloza CDL, Vertij

Examen Iniţial Absent

Examen final

x

Durere nocturnă Prezent

x

Absent Durere spontană

Prezent

x

x

x

x

590 450 150 550

640 500 230 660

Severă Absent Durere la mobilizare

Prezent Severă Flexie Extensie

Afectare functională a coloanei cervicale

Lateralitate Rotaţie

36

70 60 50 40

Examen initial

30

Examen final

20 10 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 4 Nume şi prenume: U.N., Vârsta: 50 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: pensionar, Diagnostic: spondiloza CDL, Lombosciatica, HTA stg I

Examen Iniţial Absent

Examen final

x

Durere nocturnă Prezent

x

Absent Durere spontană

Prezent

x

Severă

x

Absent Durere la mobilizare

Prezent

x

Severă

x 150 150 100 10

Flexie Extensie Afectare functională A coloanei lombare

Lateralitate Rotaţie 37

200 200 150 20

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

Examen initial Examen final

Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 5 Nume şi prenume: V.N., Vârsta: 32 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: inginer, Diagnostic: Spondiloză CDL

Absent Durere nocturnă

Examen Iniţial

Examen final

x

x

Prezent Absent Durere spontană

x

Prezent

x

Severă Absent Durere la mobilizare

x

Prezent

x

Severă Flexie Afectare functională A coloanei lombare

200 180 120 30

Extensie Lateralitate Rotaţie

38

350 280 250 40

35 30 25 20

Examen initial

15

Examen final

10 5 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 6 Nume şi prenume: A.O., Vârsta: 43 ani, Sexul: feminin, Ocupaţia: casnica, Diagnostic: Spondiloză CDL, Cervicalgie

Absent Durere nocturnă

Examen Iniţial

Examen final

x

x

Prezent Absent Durere spontană

x

Prezent

x

Severă Absent Durere la mobilizare

x

Prezent

x

Severă Flexie

600 490 170 650

Extensie Afectare functională a coloanei cervicale

Lateralitate Rotaţie

39

690 540 230 700

70 60 50 40

Examen initial

30

Examen final

20 10 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 7 Nume şi prenume: N.I., Vârsta: 45 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: mecanic, Diagnostic: spondiloza CDL D.Z. TIP II

Examen Iniţial Absent

x

Durere nocturnă Prezent

x

Absent Durere spontană

Examen final

x

Prezent

x

Severă Absent Durere la mobilizare

x

Prezent

x

Severă Flexie

200 220 130 10

Extensie Afectare functională A coloanei lombare

Lateralitate Rotaţie

40

280 300 180 30

30 25 20 Examen initial

15

Examen final

10 5 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 8 Nume şi prenume: O.E., Vârsta: 39 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: sofer, Diagnostic: Spondiloză CDL, lombalgie

Examen Iniţial Absent

Examen final

x

Durere nocturnă Prezent

x

Absent Durere spontană

Prezent

x

Severă

x

Absent Durere la mobilizare

Prezent

x

Severă

x 180 200 100 10

Flexie Extensie Afectare functională A coloanei lombare

Lateralitate Rotaţie

41

200 300 150 40

30 25 20 Examen initial

15

Examen final

10 5 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 9 Nume şi prenume: O.P., Vârsta: 39 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: politist, Diagnostic: spondiloza CDL, Cervicalgie

Absent Durere nocturnă

Examen Iniţial

Examen final

x

x

Prezent Absent Durere spontană

x

Prezent

x

Severă Absent Durere la mobilizare

x

Prezent

x

Severă Flexie

490 400 160 580

Extensie Afectare functională a coloanei cervicale

Lateralitate Rotaţie

42

590 440 200 650

70 60 50 40

Examen initial

30

Examen final

20 10 0

Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 10 Nume şi prenume: D.D., Vârsta: 50 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: contructor, Diagnostic: spondiloza CDL, lombalgie

Examen Iniţial Absent

x

Durere nocturnă Prezent

x

Absent Durere spontană

Examen final

x

Prezent

x

Severă Absent Durere la mobilizare

x

Prezent Severă

x 100 180 110 20

Flexie Afectare functională A coloanei lombare

Extensie Lateralitate Rotaţie

43

240 250 200 50

25 20 15

Examen initial Examen final

10 5 0 Flexie

Extensie

Lateralitate

Rotatie

4.2. Interpretarea rezultatelor

Evaluarea finală a pacienţilor cu Spondiloza CDL arată o ameliorare semnificativă a: durerii nocturne, spontane, la mobilizare şi a funcţionalităţii precum si o clara imbunatatire a gradului de mobilitate a coloanei vertebrale.

Examen iniţial: Durere nocturnă examen iniţial Absent

Prezent

40% 60%

44

Durere spontană examen iniţial Absent

Prezent

Severa

0% 30% 70%

Durere la mobilizare examen iniţial Absent

Prezent

Severa

0%

40% 60%

Examen final:

45

Durere nocturnă examen final Absent

Prezent

0%

Severa

0%

100%

Durere spontană examen final Absent

Prezent

Severa

0%

50%

50%

Durere la mobilizare examen final Absent

Prezent

Severa

0%

40% 60%

46

4.3 Concluzii şi propuneri Prin introducerea kinetoterapiei, hidrokinetoterapiei, fizioterapiei, posturarilor precum si utilizarea uni regim de miscare pentru acasă și în urma vizualizării rezultatelor reprezentate mai sus am constatat: 

Prin intermediul mijloacelor și metodelor kinetoterapeutice se poate imbunataţi

viata pacienţilor diagnosticaţi cu Spondiloză CDL. 

Pentru obținerea rezultatelor cât mai bune în ceea ce privește recuperarea,

tratamentul kinetic trebuie să înceapă cât mai precoce. 

Rezultatele sunt mult mai favorabile daca pacineții și-au desfășurat programul

kinetic și acasă. 

Fizioterapia a jucat un rol foarte important, care combinată cu tratamentul

kinetoterapeutic, au contribuit la amelioarea cȃt mai rapidă a durerii. 

Pacineţii care au tinut pe langa programul kinetic un regim de miscare a coloanei

vertebrale au avut rezultate mult mai favorabile in cadrul reducerii durerii. 

Exerciţiile de posturare combinate cu programul kinetic au contribuit la

ameliorarea cat mai rapidă a mobilitatii.



Pacienţii care lucrează in domenii in care se abuzeaza de o pozitie vicioasa , de

flexia coloanei cervicale / lombare sau de imobilizare in ortostatism/decubit pentru o perioada indelungata de timp au dus la apariţia unei forme mai severe a Spondilozei precum si a altor afecţiuni specifice coloanei vertebrale. 

Prin rezultatele obținute în urma acestei cercetări am reușit să scot în evidență,

rolul important pe care îl are kinetoterapia în Spondiloza CDL. 

Programul kinetic aplicat celor 10 de pacienţi cu Spondiloza CDL a dat

randament şi poate fi folosit de catre toţi pacienţi care suferă de această afecţiune precum si a pacientilor cu alte afectiuni ce tin de coloana vertebrală.

47

Bibliografie 1.

Arseni C., Aldea H., obreja Th. – „Hernia de disc lombară inferioară”, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 2.

Arseni C., Stanciu M. – „Discopatiile vertebrale lombare”, Editura Medicală,

Bucureşti, 1970 3.

Dr. Civică D., Dr. Stoicescu M. – „Discopatia lombară şi sciatică – prevenire,

regim de viaţă şi de muncă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1980 4.

Mogoş Ghe. – „ Mică enciclopedie de BOLI INTERNE”, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 5.

Bucureşti, 1988 Nica S. A. – „Compendiu de medicină fizică şi recuperare”, Editura Universitară

„Carol Davila”,

Bucureşti, 1998

6.

Prof. univ. dr. Popa C-tin – „ Neurologie”, Editura Naţional 1997

7.

Prof. dr. Popescu E. – „ Reumatologie”, Editura Naţional, 1997

8.

Sbenghe T. – „Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura

Medicală, Bucureşti, 1987 9.

Sbenghe T. – „Recuperare medicală la domiciliu bolnavului”, Editura Medicală,

Bucureşti, 1996 10.

Şuţeanu Şt.– „ Tratat de medicină internă. Reumatologie vol. I ”, Editura

medicală, Bucureşti 1999 11.

Şuţeanu Şt.– „ Tratat de medicină internă. Reumatologie vol. II ”, Editura

medicală, Bucureşti 1999 12.

Şuţeanu Şt.– „Actualităţi în medicina internă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1992

13.

http://www.lectiadeortopedie.ro/coloana-vertebrala/spondiloza/

14.

https://www.omicsgroup.org/journals/posterior-osteophyte-evolution-and-its-

impact-in-cervical-spondylosis-a-literature-review-2165-7939.S2-007.php?aid=21097 15.

http://info-portal.ro/articol/spondiloza-,-spondiloza-cervicala-

tratament/2151/1/i-just-got-cold-feet/ 16.

https://www.pdfcoke.com/doc/226717887/Spondiloza-Cdl-Studenţi-Mg-

2010presentation1-Autosaved 17.

http://www.carlespineinstitute.com/educational_resources/back_exercises.

18.

http://archivedpublicwebsite.up.ac.za/default.asp?ipkCategoryID=10384&

html

sub =10384&archive=1&ArticleID=1913&language=1 19.

https://valente-culturale-ssm.wikispaces.com/MODULUL+13

48