Teze Avc.docx

1. http://arhivawww.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/0eeef6e7c1d67da4bd1ae 330fbd8742e/Teza+de+doctorat+-+rezumat+-+Bustea+Daniela+Cristiana 2. http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/rezumatromana.pdf 3. http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20RODITIS %20SPYRIDON.pdf 4. CARTE FIZIOLOGIE https://www.pdfcoke.com/document/202759609/Compendiu-de-AnatomieUmana 5. http://pathophysiology.umft.ro/lib/exe/fetch.php?media=ro:program:mg:curs_00_fiziopatologi a-circulatiei-cerebrale_final.pdf AVC 6. https://www.pdfcoke.com/doc/106135649/rezidentiat-Book-Des-Ecn-Pag-1-588 Avc 7. http://www.umfcv.ro/files/a/c/Accidentele%20vasculare%20cerebrale%20hemoragice_studiu% 20clinic,%20histologic%20si%20imunohistochimic.pdf 8.

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRAL Trunchiul cerebral este primul component al encefaiului. Funcţiile sale suntnumeroase şi de importanţă vitală: 1. Prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele superioareale SNC, precum şi căi proprii trunchiului cerebral ce conectează diferitele sale etaje. 2. La nivelul trunchiului se află nucleii de releu ai căilor ascendente şi descendente, precum şi nucleii de releu cu cerebelul. 3. In trunchiul cerebral se închid o serie de reflexe, deoarece conţine nuclei senzitivi şimotori care au aceleaşi funcţii senzitive şi motorii pentru regiunile feţei şi capului, lafel ca şi funcţiile substanţei cenuşii medulare pentru regiunile corpului de la gât în jos. 4. La nivelul trunchiului cerebral se află formaţiunea reticulată, cu rol în reglareatonusului muscular, al celui cortical şi în controlul reflexelor spinale, al echilibrului şial posturii.

Trunchiul cerebral conţine centrii de reglare ai unor funcţii vitale, cum suntactivitatea cardiovasculară, respiratorie şi digestivă,REFLEXELE TRUNCHIULUI CEREBRALLa fiecare din cele trei etaje ale trunchiului cerebral se află centrii unor reflexesomatice, vegetative şi mixte. In bulb se închide reflexul de deglutiţie, reflex mixt lacare participă nucleii senzitivi şi motori ai nervilor cranieni IX, X şi XII. Tot aici seaflă centrii reflexelor salivare excitosecretorii pentru glanda parotidă (nucleul salivator inferior), centrii gastro-secretori, pancreato-secretori şi biliosecretori (nucleul dorsal al vagului). Nucleul dorsal al vagului este responsabil şi de stimularea deglutiţiei, a activităţiimotorii a stomacului, intestinului subţire şi a primei jumătăţi a intestinului gros, precum şi a căilor biliare extrahepatice, care asigură excreţia biliară. In bulb se găsescşi centrii reflexelor cardioinhibitorii (calea eferentă fiind asigurată de nervul vag) şi aiunor reflexe vasomotorii (constrictorii şi dilatatorii).Principalele reflexe respiratorii (tuse, strănut, Hering Breuer) se închid la nivelul bulbului. Aici se află centrii respiratori primari. Simpla înţepătură practicată la acestnivel poate produce moartea subită prin oprirea bruscă a activităţii cardiace şirespiratorii. In bulb se găsesc nucleii vestibulari şi ia parte astfel, împreună cu alteetaje ale trunchiului cerebral, la reflexele de redresare, postură şi echilibru.Puntea lui Varolio este, ca şi bulbul, sediul unor activităţi reflexe esenţiale. Astfel, aicise închid reflexul lacrimal (în nucleul lacrimal), reflexele secretorii ale glandelor submandibulară şi sublinguală (în nucleul salivator superior), reflexele respiratorii. (Niculescu, 2004) Niculescu, C., 2004, Anatomia şi Fiziologia Omului, Editura Corint, Bucureşti, pag. 160 - 180

Artera carotida comuna ORIGINE Se desprinde din trunchiul brahiocefalic (carotida comunădreaptă)respectiv direct din arcul aortei (artera carotidăcomunăstângă) TRAIECT Are

un

traiect

ascendent

între

articulaţia

sternoclaviculară şi

margineasuperioarăa

cartilajuluitiroid. RAPORTURIEste

situatăîn

pachetul

vasculonervos

al

gâtului

împreunăcu

vena jugularăinternă(faţăde care este situatămedial)şi nevul vag. Are raporturi cu marginea

anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian.La nivelul bifurcaţiei este situatăla nivelul marginii superioare a cartilajului tiroidian. RAMURI TERMINALE Se bifurcăla nivelul marginii superioare a cartilajuluitiroidian dând naştere celor 2 ramuri terminale: - o ramurăposterolateralănumităartera carotidăinternă - o ramurăanteromedialănumităartera carotidă externă. ARTERA VERTEBRALĂ ORIGINE Se desprinde din artera subclavie. TRAIECT, RAPORTURI Urcăîn spaţiul dintre muşchii scalenişi muşchiiprevertebrali la orificiul transvers al vertebrei cervicale 6. Traverseazăaceste orificii până la atlas, unde descrie o curbămedială şi se plaseazăînşanţul său de pe arcul posterior alatlasului. Coteşte din nou, traverseazămembrana atlantooccipitalăposterioară şi pătrundeprin gaura mare a osului occipital pe faţa anterioarăa punţii unde se uneşte cu arteravertebralăde partea opusăformând artera bazilară.Având în vedere acest traiect artereivertebrale i se descriu 4 porţiuni: -

porţiunea prevertebrală

-

porţiunea transversală

-

porţiunea atlantică

-

porţiunea intracraniană

RAMURI COLATERALE1. Din porţiunea transversală: -

ramuri spinale

-

ramuri musculare

2. Din porţiunea intracraniană: -

ramuri meningiene

-

artera spinalăanterioară

-

artera spinalăposterioară

-

artera cerebelarăposteroinferioară

-

ramuri medulare medialeşi laterale

RAMURI TERMINALE Prin unirea cu artera vertebralăde partea opusăformeazăartera bazilară.(Niculescu, 2007) Niculescu, C., 2007, Anatomia şi Fiziologia Omului, Editia II, Editura Corint, Bucureşti, pag.8182

VASCULARIZA IA TRUNCHIULUI CEREBRAL Arterele aparţin sistemului vertebral. Artera vertebrală (artera vertebralis) se uneşte pe faţa anterioară

a

punţii

cu artera vertebrală

de

partea

opusă,

formând

astfel

artera bazilară (artera basilaris) la nivelul marginii superioare a etajului pontin. Din artera bazilară emerg două artere cerebrale posterioare, care comunică cu sistemul carotidian prin arterele comunicante posterioare (artera communicans posterior). Artera bazilarădătrunchiului cerebral ramuri ce pot fi împărţite în ramuri anteromediale,lateraleşi posterioare.Venele punţiişi ale bulbului formeazăplexuri superficiale care se varsăîn sinusurileadiacenteşi comunicăliber cu venele longitudinale ale măduvei

spinării.

Venele dinmezencefal

se varsăîn

vena

bazală.(Niculescu, 2007) ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ Artera carotidă externă începe lateral de marginea superioară a cartilajului tiroid,la nivelul discului intervertebral dintre a treia şi a patra vertebră toracică.Reprezintă artera feţei, a gâtului şi

a durei mater.La originea sa, carotida externă se găseşte anterior şi intern faţă de carotida internă,după care se îndreaptă în sus şi în afară, încrucişează faţa anterioară a carotidei internedupă care fiecare arteră ocupă locul corespunzător numelui său.Traiectul arterei urmează apoi şanţul carotidian, ajunge la nivelul unghiului mandibulei,traversează muşchii buchetului lui Riolan, după care pătrunde în loja parotidiană, unde lanivelul marginii posterioare a gâtului condilului mandibulei se termină împărţindu-se încele două ramuri terminale: temporala superficială şi maxilara internă. În cursul traiectului său carotidei externe i se descriu trei porţiuni:a.o porţiune cervicală propriu-zisă, unde artera se găseşte în şanţul carotidian; b.o porţiune subangulo-mandibulară în care artera se apropie de peretele lateral alfaringelui;c.o porţiune intraparotidiană în care artera se află în grosimea glandei parotide. (Crossman AR, 2005) ARTERA OFTALMICĂ Artera oftalmică se desprinde din artera carotidă internă în apropierea procesului clinoid anterior şi trece împreună cu nervul optic prin canalul optic, în orbită. Iniţial este infero-lateral de nervuloptic, ulterior se dispune lateral. Apoi are un traiect spre medial, între nervul optic (situat inferior) şi muşchiul drept superior (situat superior). Ajungând la nivelul peretelui medial alorbitei ajunge între muşchiul drept intern (situat inferior) şi muşchiul oblic superior (situatsuperior). Ajunsă în partea anterioară a orbitei, se împarte în artera supratrohleară şi arterasupraorbitară.(Crossman AR, 2005)

Crossman AR, Vascular supply of the brain. In: Gray’s anatomy, Susan Standring (edit.) 39-ed. Elsevier Churchill Livingstone, London, 2005, pag: 295-306

Artera bazilară este localizată median pe cisterna pontină, fiind formată prin unirea arterelor vertebrale. Posterior de şaua turcească, artera bazilară se termină prin divizarea în două artere cerebrale posterioare. Artere cu originea în artera bazilară sunt: artera cerebeloasă anterioară, artera cerebeloasă superioară şi artera auditivă internă. Artera cerebeloasă antero-inferioară îşi are originea în partea inferioară a arterei bazilare. În interiorul meatului acustic intern, artera cerebeloasă antero-inferioară formează o buclă în care îşi are originea şi artera labirintică. Artera cerebeloasă antero-inferioară deserveşte faţa inferioară şi anterolaterală a cerebelului şi se anastomozează apoi cu ramuri cerebeloase inferioare şi posterioare ale arterei vertebrale. De asemenea, unele ramuri deservesc şi partea inferolaterală a punţii şi ocazional şi partea superioară din bulbul rahidian. Artera cerebeloasă superioară îşi are originea în apropiere de porţiunea distală a arterei bazilare, cu puţin înainte de formarea arterelor cerebrale posterioare În apropierea suprafeţei cerebeloase, se divide în ramuri care se ramifică în pia mater. Acestea vor deservi cerebelul şi, de asemenea, se vor anastomoza cu ramuri din arterele cerebeloase inferioare. Artera cerebeloasă superioară deserveşte puntea, epifiza, vălul medular superior şi tela choroidea ventriculului III.

Anastomoze postwillisiene se numesc leptomeningeale şi sunt reprezentate de comunicări ale ramurilor corticale terminale ale arterelor cerebrale importante care sunt unite la limita de vecinătate ale ariilor lor de distribuţie. Fluxurile colaterale prin sistemele anastomotice sunt ,,nefuncţionale’’ în condiţiile unei circulaţii cerebrale normale şi devin "funcţionale" în diferite condiţii patologice sau se pot evidenţia prin manevrele de compresiune carotidiană, cu ajutorul ultrasonografiei Doppler. Un canal de flux colateral se deschide când apare un gradient de presiune între două sisteme arteriale anastomotice. Dezvoltarea anastomozelor depinde de calibrul şi distribuţia ramurilor arterelor mari, de particularităţile individuale ale hemodinamicii cerebrale, de modul de instalare şi durata prograsiei patologiei arteriale ( stenoza, ocluzia, disecţia), anomaliile congenitale de dezvoltare a arterelor cerbrale (Babikian VL, Wechsler LR,1999). Babikian VL, Wechsler LR, 1999, Transcranial Doppler Ultrasonography, Reed Elsevier Group