Sonda 0.docx

2.12. iNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATETERISM VEZICAL ŞI/SAU SONDA "Ă- DEMEURE" ~atet,erism = introducerea unei sonde (cateteri prin uretră in vezică. 1. Scop, 2. Material necesar • golirea vezicii - când golirea spontană este imposibilă; • prelevarea urinei sterile pentru analize de laborator; • se preferă recolta rea În emisie spontană - "metoda jetului mijlociu"; • efectuarea unor procedee de tratament prin sondă; • golirea vezicii inaintea unor operatii sau postoperator; • bilantul hidric la bolnavii fără control sfincterian (comatoşi, paraplegie, polinevrite etc.); . • măsurarea cantitătii urinei reziduale rămasă in vezică\\ după micţiune.', • • Uneori cateterismul vezical este necesar pentru instalarea unei sonde ă demeure (sondă permanentă). De exemplu: • după interventii chirurgicale asupra perineului (se evită in felul acesta iritarea regiunii operatorii de către urină); • histerectomie pe cale vaginală; • pentru a pretntărnpina o obstrucţie sau pentru a asigura un drenaj În urma unei operatii asupra vezicii urinare; • interventii chirurgicale ale prostatei: • retentle acută sau cronică de urină; • stricturi ale uretrei; • paraplegii; • come; • la arşi pentru a măsura diureza. Se pregătesc materialele sterile: sonde, tarnpoarre, pense, mănuşi, solutii dezinfectante, tăvită renală, aleză, muşama. Pentru sonda ă demeure se pregătesc in plus: mandreu metalic, stilet butonat, sondă canelată sau un instrument rotunjit (un Hegar) În cazul folosirii sondei Pezzer sau Malecat, -leucoplast, ace, comprese. Atunci când se instituie un cateter ă demeure, este nevoie de a instala un sistem de drenaj inchis (presupune un cateter permanent, tub de co.nectare şi un -sac colector care poate fi ,golit). Sondele folosite pentru drenajul vezi cal continuu sunt cele autostatice (cu balonaş de tip Foley sau se vor folosi sondele Pezzer). In caz de nevoie, se pot folosi şi alte tipuri de sonde cu obligativitatea fixării lor la organele genitale externe.

107

De retinuti • In unele cazuri, cateterismul poate salva viata pacientului, de exemplu atunci când el nu poate urina. Cateterismul se recomandă numai in cazuri absolut necesare (risc de infectii ale căilor urlnare). • Infectiile urinare reprezintă 35% din infectiile nozocomiale, iar dintre ele cele mai multe se datorează folosirii instrumentelor nesterile (in special sondele). • Agentii patogeni mai frecventi: Escherichia coli, Pro­ teus, Pseudomonas, Enterobacteriile Candida. Multe fac parte din flora intestinală a pacientului sau se transmit - intre pacienti· prin intermediul personalului de ingrijire sau prin echipamentul nesteril. Aceste mlcroorqanlsrne ajung datorită cateter larnulul in căile urinare fie in momentul introducerii, fie prin lumenul unui cateter contaminat. '. \ Pentru a asigura protectia pacientului, trebuie respec­ tate următoarele reguli: • respectarea unei asepsii riguroase (dezinfectia mâinilor, mănuşi şi materlale sterile etc.); • dezinfectia organelor genitale externe şi a meatului uretră]: • atentie la grosimea cateterului care trebuie să fie mai mică decât meatul uretral pentru a nu produce răni; • lubrifierea cateterului (cu lubrifiant antimicrobian); • introducerea delicata a cateterului dar cu slqurantă: • a nu se goli vezica dintr-o dată şi nu mai mult de 500 mi (risc de hemoragie). • De retinuti Pentru efectuarea dezinfectiei organelor genitale externe şi a meatului uretral sunt necesare cel putin 6-7 tampoane sterile. Folosind fiecare tampon o singura dată (o singură ştergere). La femei: dezinfectia (de sus În jos)dinspre simfiză spre anus: -primul şi al 2-lea tampon pentru labiile mari; -al 3-lea şi al 4-lea pentru labiile mici; -al 5-lea şi al 6-lea pentru orificiul uretral; \ -un tampon rămâne pe orificiul meatului uretral. La bărbaţi: decolarea preputiului; dezinfectarea (de sus În jos) cu pensă şi tampoane: • - glandul şi orificiul uretral de 3. ori fiecare cu tampoane diferite', întotdeauna dinspre meatul uretral spre corp;

- orificiul uretral se dezinfectează Încă o dată cu alt tam­ pon. 3. Reguli pentru protectia pacientului 108 /I

4. Problemele pacientului :\ • Sentimentul de jenă dirv cauza expunerii organelor genitale externe. • Frica de durere. • Neliniştea pacientului datorită necunoaşterii interventiei. • Frica de: -rieadaptate la cateter permanent; -infectia căilorurinare prin cateter sau printr-un drenaj defectuos al urinei; - iritarea sau lezarea' (răni) ale uretrei sau ale vezicii (efectele secundare ale sondei). 5. Obiective Obiective vizănd pacientul şi obiective de Tngrijire: • menajarea psihicului pacientului; • adaptarea pacientului la sonda; • absenta complicatii lor: fără infectia căilor urinare; • absenta rănilor (lezlunilor la nivelul uretrei şi vezicii); • Intretinerea constantă. a sistemului de drenaj (suprave­ gherea bunei functionări a sondei). 6. Interventii ,. Se vor manifesta multă înteleqere şi răbdare cu aceşti pacienţi, pentru că ei pot avea complexe de inferioritate datorită infirmitătil lor. • Se va informa pacientul asupra unor (elementare) notiuni de anatomie şi fiziologie. • Se va explica tehnica Interventiei . • Se va informa asupra scopului interventiei. • Se va asigura pacientul ca tehnica nu este dureroasă (putin dezagreabilă şi o senzatie de presiune). Se va explica pacientului că inconfortul este mai mic dacă el este relaxat. • Se va tine cont de sentimentul de pudoare a pacientului, de aceea asistenta va avea grijă ca el să fie acoperit, lăsând descoperită doar regiunea perineală. În cazul pacientilor cu sondă El demeure se vor efectua şi alte interventri: . • Pentru prevenirea contarninăr!i sistemului de drenaj: -tubulatura nu trebuie debransata:

- toate manevrele se vor efectua În conditii de asepsie (atentie la spălarea şi dezinfectia mâinilor Înainte şi după manipularea sistemului de drenaj); - atentie la capătul extern al sondei pentru a rămâne aseptică Î,9 timpul manipulării; -păstrarea etanseitătii. -, • Sacul colector să fie totdeauna sub nivelul vezicii urinare pentru a evita refluxul urinei. • Se veghează la mentinerea perrneabilitătii tubulaturii, fără \ 109

.- I Suprave­ gherea bunei funcţionări a sondei tncclăcituri. îndoituri - care ar împiedica scurgerea urinei. Stagnarea urinei favorizează infecţia. • Supravegherea poziţiei corecte a pacientului. • Se goleşte sacul colector la cel puţin 6-8 ore interval sau mai des În functie de volumul urinei colectate. • Tn lipsă de pungi colectoare speciale sonda poate fi astupată cu dop steril sau deschis Într-un urinar steril. • Dacă sonda se astupă cu dop steril, asistenta va trebui să destupe sonda la intervale regulate de 1-3 ore ziua şi noaptea pentru a recolta urina într-un vas gradat. ff Manevra se face apucând sonda cu vârful degetelor, de la extremitatea liberă (se poate face şi aseptizarea sondei cu alcool). • Dacă sonda este deschisă Într-un urinar, acesta trebuie să fi~ steril. • AtentieI I Procedeul urinarulu] necesită o supraveghere constantă (urinarul putăndu-se răsturna; risc de infectii). Uneori În activitatea practică se mai foloseşte (În loc de urinare) un borcan steril. Se procedează În felul următor: -se racordează sonda ăderneure prin intermediul unui tub de sticlă steril, la un tub de cauciuc sau plastic; acesta este introdus Într-un borcan steril (dinainte pregătit) la marginea patului (atenţie la îndoirea tubului), • Ideal este racordarea sondei a demeure la pungi de plastic speciale, sterile. • Asistenta va asigura toaleta organelor genitale de mai multe ori pe zi (având grijă să evite infecţia care s-ar putea produce 'În urma efectuării În mod incorect a toaletei intime a pacientului). • În caz de spălături vezlcale, asistenta pregăteşte material necesar steril şi ajută medicul. I • Întreţine curăţirea şi sterlllzarea tuburilor şi borcanelor folosite. • Avertizează medicul la timp pentru a .schimba sonda (Ia nevoie), cu această ocazie, uretra este lăsată în repaus 2 ore. • Se urmăreşte În permanenta' sistemul de drenaj: -dacă cateterul este bine menţinut; , -fără presiuni asupra uretrei, fără să cauzeze tr actiunl asupra vezicii. • Se fixează cât mai bine sonda pentru a evita deplasarea (fixată cu leucoplast pe coapsă). 110

, • Tubul conector se fixează la marginea patului (Ia cearşafl. Uneori acesta se fixează pe coapsa pacientului· pentru a împiedica tractiunea atunci când pacientul se jniscă în pat. • Asistenta trebuie să se asiqur e că tubul nu este comprimat sub membrele pacientului; pacientul să nu f1e culcat peste tubul de la sondă . • ' Dacă se foloseşte procedeul urinarului, asistenta va supraveghea ca sonda să nu alunece din urinar. • Urmăreşte şi asigură dacă scurgerea urinei se face corect . . • Supraveghează În mod regulat umplerea urinarului sau a borcanului. • Urmăreşte ca urinarul să nu comprime regiunile din jur (penis, coapsei deoarece există pericol de escare. . Importanti Se notează ingestia de lichide şi excreta pentru a vedea dacă eliminarea urinară este normală. . . 7. Evaluarea Pacientul: rezultatelor • Nu prezintă infectia căilor urinare: -urina este clară, densitate normală (1015 - 1025); . -urocultura :::: rezultate negative; -temperatura 'pacientului' normală; -debitul urinar este satisfăcător; - nu există excorlatii în jurul meatului urinar . • Nu prezintă răni la nivelul vezicii sau uretrei: -nu are dureri la mictiune; ":-elimină 200 mi - 400 mila fiecare mictiune: -nu prezintă semne de incontlnenta . • Sistemul de drenaj funcţionează corect: -tubul de drenaj nu este deplasat; , -sacul colector este sub nivelul vezicii urinare. l' Importanti Asistenta trebuie să observe toate semnele şi simptomele unei infectii a căilor urinare: febra, urina tulbure, hematuria, anorexia, starea de rău, daca prin meatul uretral nu Iese puroi, daca nu prezinta excoriatii. 8. Educarea - reamintesc ratiunea pentru care îi trebuie sonda; pacientului - arăt schema vezicii, sonda şi cum tunctlonează (a-I cu sondă incita să-şi exprime temerile, legate de sondă, ex.: durea demeure re, cum se va îmbrăca, discutii, solutii). la domiciliu • Pentru. evitarea infectiei: - a-i explica cum microbii pot ajunge În sondă prin: mâini, haine, cearşaf;