Simptome

  • Uploaded by: Dr Diana Enachescu
  • 0
  • 0
  • April 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Simptome as PDF for free.

More details

  • Words: 790
  • Pages: 5
SINDROAMELE FARINGELUI. Simptomele care sugerează o suferinţă la nivelul faringelui rezultă din perturbarea principalelor funcţii descrise anterior. Sindromul digestiv faringian sau disfagia faringiană constă în perturbarea timpului faringian al deglutiţiei. Principalele cauze sunt enumerate în Tabelul 1. Sindromul digestiv se manifestă sub diferite forme: •

Stagnarea bolului alimentar în cavitatea bucală (tumori, paralizii ale limbii)



Stagnarea în orofaringe a bolului alimentar (paralizii bulbare, miastenie)



Refluarea alimentelor pe nas (insuficienţa vălului palatin)



Refluarea alimentelor în cavitatea bucală, numită regurgitare (apare în obstrucţii faringiene); regurgitarea se deosebeşte de vărsătură prin lipsa sucului gastric din lichidul expulzat.

Sindromul respirator apare în obstrucţiile de la nivelul diverselor etaje ale faringelui. Obstrucţia rinofaringelui se manifestă sub forma sindromului de obstrucţie nazală care este descris în capitolul de rinologie. Obstrucţia de la nivel buco- sau hipofaringian produce sindromul de insuficienţă respiratorie obstructivă (dispnee) detaliat la capitolul de laringologie. Cauzele principale sunt reprezentate în Tabelul 2. Sindromul senzitiv. Durerea faringiană numită odinofagie se accentuează la deglutiţie şi iradiază în urechi. Hiperestezia apare în inflamaţii, iar hipoestezia apare în atrofia mucoasei sau în suferinţe neurologice. Paresteziile faringiene, cunoscute şi sub denumirea de globus hystericus sunt extrem de răspândite. Patogeneza are la bază un răspuns psihosomatic incorect la stress şi posibil un spasm al musculaturii faringiene. Simptomatologia este reprezentată de o senzaţie continuă sau intermitentă de corp străin la nivel faringian care nu poate fi eliminat în ciuda mişărilor repetate de deglutiţie. Ocazional poate fi descrisă durere la nivelul faringelui cu iradiere în urechi. Examenul obiectiv este normal. Diagnosticul diferenţial se face în special cu tumori benigne sau maligne faringiene sau esofagiene. Diagnosticul pozitiv de parestezii este unul de excludere şi va fi pus doar după examenul medicului specialist ORL. Tratamentul include sedative şi excluderea condiţiilor generatoare de stress.

Sindromul senzorial include tulburări ale gustului iar cauzele sunt enumerate în Tabelul 3. Hipogeuzia indică reducerea percepţiei gustative, hipergeuzia este accentuarea acesteia. Sindromul fonator. Obstrucţia rinofaringelui produce o tulburare vocală denumită rinolalie închisă sau voce nazonată. Incompetenţa vălului moale generează tulburarea vocală denumită rinolalie deschisă, manifestată prin deficitul de pronunţie al consoanelor cu excepţia lui „m” şi „n”. Sindromul de apnee nocturnă. Sforăitul este frecvent întâlnit la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani şi este produs de vibraţia palatului moale datorată fluxului aerian turbulent şi scăderii tonusului muscular faringian din timpul somnului. Tratamentul sforăitului impune evitarea consumului de alcool şi cafea înainte de culcare, scădere ponderală şi evitarea dormitului pe spate. În lipsa răspunsului, pacientul poate fi îndrumat într-un serviciu de ORL pentru evaluare şi tratament chirurgical. Sforăitul trebuie diferenţiat însă de sindromul de apnee nocturnă caracterizat prin sforăit deosebit de intens, excesiv de zgomotos, somn neliniştit, pauze apneice nocturne şi somnolenţă în timpul zilei. Confirmarea diagnosticului de apnee nocturnă necesită monitorizarea somnului pacientului care descoperă modificări ale nivelurilor sanguine de oxigen şi dioxid de carbon, variaţii ale ritmului respirator şi ale celui cardiac. Netratat, acest sindrom poate evolua spre cord pulmonar cronic. Tratamentul este chirurgical şi constă în extirparea tonsilelor palatine şi rezecţia unei porţiuni din palatul moale şi luetă.

Tabelul 1. Cauze ale disfagiei.

Organul afectat Orofaringe

Afecţiuni Malformaţii congenitale: macroglosie, despicături ale vălului, tiroida linguală, chist al bazei limbii Traumatisme: fracturi maxilare, traumatisme termice, chimice, chirurgicale Inflamaţii: glosita, abcesul planşeului bucal, angine, flegmon peritonsilar, abces retrofaringian, edem angioneurotic Leziuni ale nervilor cranieni IX şi X Obstrucţie mecanică: corpi străini, diverticul faringian,

Laringele Coloana cervicală Sistemul nervos central

stricturi faringiene, tumori benigne sau maligne Corpi străini, traumatisme, inflamaţii, suferinţe neurologice, tumori benigne sau maligne Artrită, subluxaţii, coasta cervicală Paralizie bulbară, scleroza laterală amiotrofică, scleroza multiplă, accidente vasculare de trunchi cerebral, tumori

Suferinţe dermatologice Afecţiuni sistemice

cerebrale şi de trunchi, miastenie Sclerodermie, pemfigus, afte recidivante Anemie feriprivă (sindrom Plummer-Vinson), tetanus,

Esofagul

botulism, guşă, tetanus Inflamaţii sau traumatisme: esofagite caustice, micoza esofagiană, stricturi şi stenoze, corpi străini, perforaţii Tulburări de motilitate: spasm, achalazie Compresiune extrinsecă: guşe, anevrism aortic, tumori pulmonare sau mediastinale

Tabelul 2. Afecţiuni ale faringelui care determină dispnee. Afecţiunea Difteria Flegmon peritonsilar Abces retrofaringian Mononucleoza infecţioasă Edem angioneurotic Căderea posterioară a limbii la pacienţi comatoşi Apnee nocturnă obstructivă Tiroida linguală Tumori benigne şi maligne

Caracteristici Membrane la nivelul fosei tonsilare Trismus, odinofagie, edemul luetei Edem şi eritem al peretelui posterior al faringelui Febră, adenopatie cervicală, splenomegalie Debut brusc, edem alb

Simptomele apar doar în somn Halenă fetidă, aspect local specific, durere şi hemoragie

Tabelul 3. Cauze ale tulburărilor de gust. Afecţiunea Atrofie a mucoasei bucale sau faringiene

Exemple Rinita atrofică, glosite, stomatite, sindrom

Leziuni produse de toxine exogene cu

Sjögren Alcool, fumat, acizi, coloranţi

acţiune locală Efecte adverse medicamentoase Leziuni nervoase periferice

Biguanidină, carbamazepină Leziuni ale nervilor IX şi coarda

Leziuni ale sistemului nervos central

timpanului Intoxicaţie cu monoxid de carbon,

Afecţiuni endoscrine Alte cauze

ateroscleroză, Diabet zaharat, hipotiroidism Radioterapie, proteze dentare inadecvate

Related Documents


More Documents from ""

Vibratiiie
April 2020 4
Tuberculozac2
April 2020 1
Pnct200711
April 2020 3
Pneum Miner La Carbune
April 2020 4
Diabetul_022
December 2019 7
Tabel 12 - Pleureziile
April 2020 5