Salzburg Seminar Ro

PROIECTUL UNIVERSITATILOR SALZBURG SEMINAR

RAPORTUL EXPERTILOR EVALUATORI

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA TIMISOARA, ROMANIA

21-25 Octombrie, 2002

Membrii echipei de evaluare:

Dr. Yolanda Moses, Presidente, Asociatia Americana pentru Invatamant Superior (USA) Prof. Dr. Furio Honsell, Rector, Universitatea din Udine (Italia) Dr. Stephen J. Reno, Cancelar, Sistemul Universitar din New Hampshire (USA) Prof. Dr. Daniel Rukavina, Rector, Universitatea din Rijeka (Croatia) D-na Anna Glass, Program Associate, Salzburg Seminar (Austria)

Introducere:

Exista relativ putine ocazii in care specialistii din institutii si tari diferite, care se confrunta cu situatii diferite, au ocazia sa se intruneasca si sa reflecteze asupra misiunii, valorilor, dificultatilor si contextului unei singure universitati. Noi, cei care am petrecut patru zile la UVT am avut, insa, prilejul sa o facem. Vizita noastra a constituit un raspuns la invitatia lansata de Rectorul 1

Universitatii de Vest din Timisoara, prorectorii, decanii si alti membri ai comunitatii academice, cu scopul de a-i ajuta in eforturile de definitivare a planului startegic. Ii suntem deosebit de recunoscatori Rectorului pentru amabilitate si generoasa ospitalitate. Pentru noi toti, acest prilej a coincis cu prima vizita in Romania. Excelenta asistenta oferita de „ghidul” nostru Simona Neumann, precum si cazarea confortabila si prietenoasa de la hotel, ne-au ferit de grijile cotidianului si ne-au permis sa ne canalizam eforturile asupra activitatilor concrete ce ne asteptau. Le suntem recunoscatori tuturor acelora care ne-au sprijinit, decanilor (sau reprezentantii lor), cadrelor didactice si studentilor, care au purtat cu noi discutii deschise, traducatorilor-interpreti, soferilor si multor altor persoane stiute si nestiute care ne-au asistat. Materialele de autoevaluare care ne-au fost trimise in avans ne-au fost de un real folos. Ne-am fi bucurat, totusi, sa avem informatii complete si despre bugetul UVT, criteriile si procedurile de admitere si inmatriculare, precum si o descriere mai amanuntita a infrastructurii privind calculatoarele destinate staffului academic si aceluia administrativ. Tinind cont de interesul declarat al Universitatii de a colabora indeaproape cu organizatiile civice si non-profit, locale si regionale, punerea la dispozitie a unui "inventar" detaliat al parteneriatelor cu acestea, pe de o parte, si intilniri cu reprezentanti ai comunitatii locale si regionale, pe de alta, ne-ar fi usurat munca. Universitatea a beneficiat de o schimbare fara precedent in decursul ultimilor doisprezece ani. Desi multi din institutia amintita stiu acest lucru, nu au avut, totusi, timp sa reflecteze asupra importantei acestui lucru din perspectiva comunitatii. Ceea ce ar fi bine sa recunostem este ca vine o vreme cind trebuie sa admitem ca sintem cu totii - indiferent ca sintem cadre didactice, studenti, sau staff admnistrativ - actori aflati in tranzitie intr-o universitate ce evolueaza, intr-o regiune si o tara aflate in plina dezvoltare. Recunosterea acestei realitati ar trebui sa sprijine si sa incurajeze in continuare eforturi creatoare precum crearea de noi programe si parteneriate si modalitati de dezvoltare a acestora. In acelaasi timp, insa, ar fi de dorit ca aceasta realitate sa tempereze inevitabila frustrare si nerabdare determinate de faptul ca alte universitati, mai ales occidentale, sint relativ mai bine finantate si mai strategic plasate. Noi, ca evaluatori, am luat la cunostinta toate acestea, am discutat, am lansat provocari, am investigat si am simpatizat cu aceia care cauta atit sa promoveze Universitatea in Romania cit si sa o faca partenera valabila si egala cu alte institutii din Europa. In sectiunile care urmeaza, vom oferi o analiza de continut, si anume o caracterizare a situatiei curente a Universitatiii, a atuurilor ei si a oportunitatilor acesteia. Apoi, vom reveni la "Principalele obiective ale UVT", capitol pe care l-am luat drept punct de pornire atunci cind am prezentat evaluarile si comentariile noastre. In general, sintem de parere ca aceste obiective sint pertinente, dar vom insera si comentariile noastre suplimentare pe care sa Ie luati in considerare, Dorim sa va atragem atentia asupra faptului ca ceea ce s-a dovedit a fi o "buna 2

practica" intr-o tara, nu poate fi in mod necesar aplicabil intr-o alta, sau cel putin nu imediat tinind cont de contextul local. Sintem constienti de faptul ca resursele financiare sint deosebit de limitate si ca nevoile sint multe si substantiale. Stim, de asemenea, ca stabilirea noilor relatii cu, de exemplu agentiile si organizatiile municipale, locale, regionale si nationale necesita timp, cu atit mai mult cu cit aceste relatii ar trebui sa fie de tip nou si cu scopuri noi. Contextul: Universitatea de Vest din Timisoara a fost infiintata in 1944, institutia fiind in prezent consecinta evenimentelor de schimbare a regimului din 1989. Cu toate acestea, trebuie sa se tina cont de ambele perioade din istoria Universitatii in analiza atuurilor, greutatilor si a oportunitatilor ei. Reinfiintarea disciplinelor apartinind stiintelor umaniste, artelor si stiintelor sociale dateaza din perioada post-comunista, dar traditia stiintelor naturale - in pofida pierderii popularitatii -reprezinta o prioritate a Universitatii. Conducerea UVT este constienta ca Universitatea trebuie sa ofere, in limita resurselor disponibile, o paleta completa de programe in domeniul disciplinelor traditionale si al acelora mai noi, chiar daca cerintele imediate legate de piata si dezvoltare economica nu necesita o asemenea diversitate. Din 1989 incoace, au fost cel putin sase factori principali care au afectat evolutia Universitatii. Prima, schimbarile in politicile guvernamentale nationale i-au conferit institutiei o mai mare libertate de miscare in ceea ce priveste reinfiintarea programelor de invatamint desfiintate in regimul trecut si in dezvoltarea altora noi. Cel mai adesea, aceste progrese au constituit un raspuns direct la cel de-al doilea factor, si anume dinamica pietei. Cresterea, de o parte a numarului programelor oferite si, pe de alta, al inmatricularilor la informatica, drept si stiinte economice sint prime exemple prin care Universitatea recunoaste tendintele de dezvoltare a economiei si actioneaza in consecinta. Mutarea companiilor de tehnologie in Banat a contribuit semnificativ la acest fenomen. Un al treilea factor ce influenteaza Universitatea este impactul valorilor si practicilor traditionale asupra mediului academic. Reinfiintarea disciplinelor din domeniul stiintelor sociale si umaniste, ca revers al fostelor politici comuniste, este o reafirmare a unui loc important pe care acestea Ie au in oricare universitate. Aceasta tendinta este privita in mod pozitiv de catre intreaga comunitate academica. In acelasi timp, exista alte traditii care s-au schimbat mai lent, inclusiv, de exemplu, o puternica si raspindita aderenta la structura foarte ierarhizata in cadrul departamentelor academice si al scolilor. In opininia multor studenti, acest fapt determina punerea accentului pe metoda predarii sub forma prelegerilor, ceea ce conduce la o absenta a interactiunii intre studenti si profesori, la lipsa interactiunii intre studenti in timpul orelor si la relativ putine legaturi cu profesorii in afara orelor de curs. Studentii si-au exprimat parerea ca o asemenea structura ii frustreaza deseori in eforturile lor de a fi mai implicati in domeniile lor de studiu si in relatia cu profesorii. 3

Un al patrulea factor ce influenteaza Universitatea este schimbarea necesitatilor pe plan local si regional. Fiind o regiune cu o mare diversitate, BanatuI si Timisoara beneficiaza de o mostenire multietnica iesita din comun, reflectata in arhitectura, arta, limba si religie. In acest context, zona priveste in mod particular catre Occident si este receptiva la deschiderile din mediul afacerilor si al intereselor culturale din Europa Occidentala si din lume. In acelasi timp, o data cu declinul industriei extractive de resurse naturale si a aceleia producatoare de utilaje grele, exista o mai mare nevoie de diversificare economica si de protejare si recuperare a mediului inconjurator. Impresia noastra este ca nu exista deocamdata nici o agentie care sa joace rolul de "convertor" al intereselor din regiune. Mai degraba, institutii precum Camera de Comert, grupurile de dezvolare regionala, Universitatea de Vest si celelalte institutii de invatamint superior actioneaza independent unele de altele. Acest fenomen ofera Universitatii oportunitati stringente si atragatoare totodata de a deveni partenera in abordarea acestor provocari. Intrucit universitatile nu au participat in mod traditional in asemenea parteneriate, exista nevoia dar si dificultati in a Ie materializa. De aceea ar fi important pentru UVT sa analizeze cum poate acest fapt afecta schimbarea culturala care sa-i permita sa joace un rol atit de acut si de actual. Un al cincilea factor care influenteaza Universitatea este dezvoltarea tehnologiei informationale (T.I.) si dificultatile aferente in investirea cu intelepciune si la timp in sisteme si softuri, pe de o parte, si in pregatirea si asistenta necesara, pe de alta. Universitatea a facut pasi uriasi in toate domeniile amintite, iar rezultatul este ca personalul didactic, stafful si studentii sint relativ bine echipati din punct de vedere al T.I. Trebuie, insa, facut mult mai mult. Cu toate ca liderii Universitatii recunosc acest lucru, obstacolul major ramine disponibilitatea resurselor. Nu in ultimul rind, Universitatea trebuie sa faca fata schimbarilor demografice, mai exact descresterii in timp a numarului de studenti. Acest fapt se datoreaza, in primul rind, conditiilor economice, nevoii ca tinerii sa intre in cimpul muncii la o virsta tinara si cresterii abandonului scolar. Conducerea Universitatii recunoaste faptul ca aceste tendite reprezinta exact opusul a ceea ce ar trebui sa se intimple in vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Acest fenomen, pe de o parte, si lipsa de interes in scoala pentru matematica si stiintele naturale si fizice, pe de alta, fac ca situatia sa fie si mai deprimanta. Necesitatea ca Universitatea de Vest - si celelalte universitati din Romania - sa abordeze problema "alimetarii lor cu studenti" n-a fost nicind mai urgenta. INVENTAR AL ATUURILOR SI PROVOCARILOR Echipa de evaluatori a identificat opt provocari/greutati pentru UVT. RaportuI nostru va detalia aceste opt provocari si va oferi recomandari in fiecare caz. Inainte de aceasta, insa, dorim sa insistam asupra citorva atuuri ale UVT, care ii vor permite sa devina mai occidentala. Aceasta transformare 4

planificata va incepe prin a-i defini rolul pe care il va juca in U.E., atunci cind Romania va deveni membra in 2007 sau 2010.

Atuuri Primul atuu pe care il mentionam este devotamentul si angajamentul rectorului loan Mihai si al stafului sau administrativ extrem de competent. Domnia Sa este un lider si un manager extrem de respectat, avind o lunga si distinsa cariera in cadrul Facultatii de Stiinte Economice. Dupa toate indiciile, Domnia Sa este liderul potrivit in acest moment pe care il traverseaza Universitatea, pentru a o conduce inspre etapa urmatoare de dezvoltare a sa. Am remarcat ca personalul didactic, desi critic fata de finantarea in general a Universitatii, pare sa conlucreze bine cu Rectorul si CabinetuI sau. Mai mult, decanii cu care am stat de vorba colaboreaza la bunul mers al Universitatii in ansamblu. Citeva din aceste aspecte se refera la eforturile de a atrage fonduri extrabugetare. Grupul de evaluatori a avut, de asemenea, ocazia sa intilneasca un spectru larg de lideri de facultati. SentimentuI general exprimat a fost acela de optimism temperat in ceea ce privesc probleme legate de: viitorul UVT, tehnologia informationala, cresterea graduala a calitatii invatamintului postuniversitar, punerea accentului pe latura pragmatica a invatamintului concomitent cu revizuirea si adaptarea programelor speciale si a curriculelor la cerintele pietei, creind astfel noi specializari si intensificind predarea in limbi straine. In ansamblu, cadrele didactice sprijina in acest moment, o angajare mai sistematica a Universitatii in initiativele locale, regionale, nationale si internationale. Remarcam faptul ca UVT are deja un numar mare de parteneriate internationale si de colaborari cu institutii occidentale. Acest lucru este adevarat cu precadere in stiintele naturale si umaniste. Sintem de parere ca exista potential pentru a stabili mai multe parteneriate de acest gen pe masura ce Universitatea isi pune in aplicare planul strategic. Am remarcat din partea studentilor o atitudine de loialitate, optimism si apreciere. Am avut ocazia sa intilnim studenti din domenii diverse de la stiinte naturale la cele sociale si drept. Ei au manifestat entuziasm in ceea ce priveste obiectivele Rectorului de a armoniza programele de invatamint ale UVT cu acelea ale universitatilor occidentale, de a crea mai multe oportunitati pentru studentii romani, de a Ie asigura fonduri mai multe pentru calatoriile in strainatate, de a Ie stabili mai multe posibilitati de desfasurare a practicii si de a "intensifica dialogul Est-Vest" - asa cum remarca unul dintre ei. Provocari: Echipa de evaluatori a identificat supune atentiei conducerii UVT: •

urmatoarele

opt

provocari

majore

si

Ie

Intocmirea unui Plan Strategic comprehensiv; 5

•

Stabilirea formare;

•

Dezvoltarea unei agende de cercetare comprehensive;

•

Intarirea colaborarii internationale;

•

Concentrarea pe recrutarea si pastrarea studentilor;

•

Dezvoltarea tehnologiei informationale;

•

Punerea in practica a unui proces de planificare financiara;

•

Intarirea relatiilor international.

prioritatilor

in

cu

ceea

beneficiari

ce

priveste

externi

initiativele

la

nivel

de

local,

invatamint/de

national

si

OBSERVAŢII SI RECOMANDARI Planificarea strategica Observatii Decizia Universitatii de a invita o echipa de evaluatori in aceasta faza a dezvoltarii sale institutionale este una importanta si foarte strategica. In toate segmentele societatii romanesti s-au petrecut schimbari majore de la Revolutia din 1989 incoace, ele fiind vizibile mai ales in partea de vest a tarii, si implicit aici la UVT. In decursul ultimilor doisprezece ani, universitatile au raspuns schimbarilor din politica educationala nationala, a acelora democratice, diferitelor cerinte ale economiei si pietei, precum si schimbarilor locale si regionale si noilor tehnologii. Toate acestea au condus la formarea unor noi asteptari din partea studentilor, a staffului academic si administrativ. Aceasta vizita este, deci, o oportunitate pentru intreaga comunitate academica de a-si lua un ragaz si, in miezul acestor schimbari rapide, sa reflecteze, apoi sa decida asupra modului in care doreste sa-si canalizeze energiile cit mai strategic. Membrii echipei de evaluare considera ca obiectivele strategice majore prezentate in raportul de autoevaluare sint oportune si incurajeaza conducerea Universitatii sa continue sa Ie perfectioneze in continuare, sa Ie faca publice pe scara larga in propria comunitate academica si sa invite la discutii si comentarii persoane din toate sectoarele, astfel incit sa existe un sentiment de adevarata responsabilitate impartasita in ceea ce priveste viitorul institutiei. In sprijinul acestor valori, echipa de evaluare recomanda in mod respectuos urmatoarele:

Recomandari 6

1. Pentru a exista convingerea unanima ca procesul de planificare strategica va genera schimbari productive, este important ca responsabilitatea pentru aceasta activitate sa fie atribuita fie Senatului, fie unui comitet ad-hoc stabilit in acest scop. Daca aceasta sarcina va fi incredintata Senatului, acesta ar trebui sa o considere in afara sarcinilor sale obisnuite astfel incit sa-i acorde atentia cuvenita si vizibilitatea ceruta. Ar trebui sa se convina asupra unei planificari de ducere la bun sfirsit a proiectului. Fie ca va fi vorba de Senat sau de un comitet de conducere, acest organism ar trebui sa fie liber sa invite la comentarii si sugestii din toate sectoarele Universitatii, sa exploreze structuri alternative de guvernare si operare si sa faca propuneri finale pentru a putea fi considerate. Sugeram in mod particular ca fiecare facultate sa fie invitata sa participe din plin la procesul de planificare strategica. 2. Recomandam sa se faca o revizuire a structurilor de comunicare si de publicatie/afisare in cadrul Universitatii in vederea asigurarii unei diseminari complete si la timp a informatiilor privind planificarea, schimbarile curiculare, modificarile decizionale si a altor aspecte ce afecteaza comunitatea universitara. Recomandam ca Rectorul sau directorul proiectului sa raporteze la intervale regulate asupra progresului in procesul de planificare strategica. 3. Sprijinim intentia Universitatii de a revizui toate serviciile administrative in scopul imbunatatirii acestora, acolo unde este posibil, si sugeram ca toate "tranzactiile" sa fie luate in considerare, inclusiv nivelul si numarul de ore desfasurate in domeniul financiar, al personalului, al serviciilor de biblioteca si al acelora tehnologice si, in general, al nevoilor studentilor. Pentru a atinge aceste obiective in mod cit mai eficient este important ca fiecare set/director de departament administrativ sa inteleaga ce se doreste prin aceasta initiava si ce tipuri de imbunatatiri pot fi propuse. 4. Sprijinim initiativa Unversitatii de a recruta si a retine cel mai bun staff academic posibil si, in acelasi timp, am dori sa va atragem atentia sa nu va bazati prea mult pe angajarea absolventilor proprii pe posturi importante didactice. li incurajam pe sefii de departamente/sectii sa acorde timp si atentie orientarii si dezvoltarii profesionale a staffului academic proaspat angajat pentru a se asigura ca studentii beneficiaza de o instructie de inalta calitate atit in ceea ce priveste continutul cit si pedagogia. Un Centru de Evaluare Academica ar fi un mecanism foarte eficient in oferirea unei evaluari sistematice din partea studentilor a procesului de predare. Ar trebui sa se pretinda de la acest Centru, in conditia existentei unui director foarte calificat, rapoarte regulate ale activitatilor sale. 5. Avind in vedere scopul Universitatii de a dobindi recunoasterea internationala a programelor sale, in special a activitatilor de cercetare, recomandam ca aceasta sa reconsidere fisele postului angajatilor sai. Mai exact, numarul orelor de predare ar trebui sa fie ajustat astfel incit sa lase timp suficient pentru cercetare, publicare, participare la conferinte, dezbateri, simpozioane si pentru dezvoltare curriculara. Recomandam in mod special ca 7

Universitatea sa ia in considerare sprijinirea din cadrul facultatilor in vederea aplicarii organizatiile de cercetare ale Uniunii Europene.

unor cadre didactice mai tinere pentru granturi administrate de

Prioritizarea initiativelor educationale Observatii Intr-o perioada de timp relativ scurta Universitatea si-a restructurat facultatile si a dezvoltat unele oferte de programe, iar in acazul altora si-a reorientat prioritatile. Multe din aceste schimbari au fost determinate de factori ai pietei, inclusiv dezvoltarea tehnologiior inalte, a afacerilor si a medului juridic din regiune. In acelasi timp, Universitatea si-a reinfiintat domeniile din stiintele naturale si sociale intrerupte sau desfiintate, conferind un loc important artelor plastice. Echipa de evaluatori sustine aceasta atitudine antreprenoriala si inovatoare a Universitatii. Am luat cunostinta, de asemenea, de multiplele parteneriate pe care Universitatea le-a stabilit cu institutii de invatamint superior din Europa si din lume. Nu in ultimul rind, evaluatorii recunosc faptul ca Universitattea doreste sa promoveze cercetarea si in acelasi timp sa scoata in evidenta importanta predarii in formarea initiala. Totusi sintem ingrijorati de faptul ca Universitatea are tendinta de a face prea multe lucruri in prea multe domenii. Pe scurt, ca aceasta incearca sa faca "de toate pentru toti". Date fiind resursele existente, acest lucru nu se poate face si, cu siguranta nu in mod temeinic, caci, inevitabil, calitatea ar avea de suferit. Luind la cunostinta si Universitate pina in respectuos urmatoarele;

apreciind prezent,

in mod sincer eforturile indraznete echipa de evaluatori recomanda

facute de in mod

Recomadari 1. Universitatea sa continue eforturile de dezvoltare a unei curricule de baza pentru studentii inmatriculati la forma de invatamint initiala ceea ce ar presupune pregatirea in vederea deprinderii unor competente de baza in domenii prestabilite cum ar fi limbile straine, comunicarea si utilizarea calculatorului (de ex. ECDL). 2. Universitatea trebuie sa ceara facultatilor ca acestea sa revizuiasca toate programele lor in vederea reducerii numarului cursurilor mai putin importante si repetitive si sa stabileasca, acolo unde este cazul, cursuri comune care sa deserveasca studenti din diferite facultati. 3. Facultatile Universitatii (in special din domeniile profesionale) ar trebui sa conlucreze cu asociatiile profesionale de profil si cu fostii absolventi (alumni) astfel incit programele lor de invatamint sa aiba continutul si metodele 8

de predare potrivite. 4. Facultatea de Socologie si Psihologie ar trebui sa colaboreze indeaproape cu agentiile si organizatiile locale si regionale pentru a identifica oportunitatile de practica pentru studenti si, de asemenea, sa dezvolte abordarile interdisciplinare ale unor probleme precum: frecventa scazuta la cursuri, protectia si politicile de management a mediului inconjurator si imbunatatiri in mediul social din regiune. 5. Universitatea ar trebui sa stabiieasca parteneriate cu liceele locale in vederea promovarii stiintelor naturale, a cercetarii universitare in colaborare cu profesori si elevi de liceu, a dezvoltarii unor ateliere stiiintifice si a invitarii elevilor sa viziteze Universiatea. 6. Universitatea ar trebui sa infiinteze un Centru de Tehnologie si Predare pentru a sprijini corpul academic in integrarea cercetarii bazate pe tehnologia informationala in activitatile lor de predare. Echipa de evaluatori recomanda ca acele cadre didactice care sint mai familiarizate cu aceste practici sa serveasca drept mentori colegilor lor. 7. Universitatea ar trebui sa incurajeze si sa sprijine eforturile decanilor si ale profesorilor in participarea la dezbateri la nivel national in problemele de curricula si pedagogic astfel incit eforturile creatoare ale Universitatii sa contribuie la intarirea standardelor si a orizonturilor de asteptare la nivel national. 8. Universitatea ar trebui sa examineze si sa revizuiasca standardele si procedurile de admitere ale facultatilor astfel incit sa se asigure ca numai candidatii bine pregatiti sa fie admisi, fara sa se tina cont de situatia lor financiara.

Dezvoltarea unei agende de cercetare comprehensive Observatii Romania si-a exprimat in mod clar interesul de a se Integra in Uniunea Europeana si este una din tarile candidate pentru perioada 2007-2010. Prin urmare, tara trebuie sa atinga standardele de baza compatibile cu cele ale U.E. prin intermediul unui proces de reforme. Unul din obiectivele majore ale U.E. este sa micsoreze distanta in raport cu S.U.A. si Japonia, cu precadere in domeniul cercetarii si al dezvoltarii, prin crearea unui Spatiu de Cercetare European (ERA = European Research Area), a unui Spatiu al Invatamintului Superior European (EHEA = European Higher Education Area), precum si a unei societati bazate pe cunoastere. Toate tarile doritoare sa participe la acest sistemele de invatamnt superior cu acelea

proces vor trebui sa-si armonizeze europene pina in 2010, adoptind 9

normele acceptate de comun acord in invataminului superior in societatea bazata pe cunoastere. Mai mult, in universitate va este una din academica.

EHEA si fi singura provocarile

vederea

consolidarii

rolului

ERA nivelul calitativ al cunostintelor dobindite in masura a pozitiei si recunoasterii acesteia. Aceasta strategice pentru managementui UVT si comunitatea

Activitatile de cercetare la UVT se desfasoara in urmatoarele domenii: stiinte umaniste si sociale, stiinte naturale si arte. Din discutiile cu membriii comunitatii academice a rezultat clar si deschis faptul ca stafful academic este supraincarcat cu programa de predare si faptul ca - asa cum afirma unul din participanti "cercetarea este foarte departe de predare". Intelegem orientarea Universitatii catre cerintele pietei si decizia ei de a veni in intimpinarea intereselor absolventiior de liceu pe parcursul schimbarilor democratice din ultimul deceniu, cind piata are nevoie acuta de licentiati de tip nou. In acelasi timp, taxele scolare au constituit un stimulent in atragerea absolventiior si a profesorilor de calitate. Cu toate acestea, planificarea strategica pentru perioada urmatoare ar trebui sa recunoasca rolul esential al cercetarii si ar trebui sa raspunda intrebarilor referitoare la cum sa fie promovate activitatile in concordanta cu EHEA si ERA si cum sa fie dezvoltata o instructie de calitate care sa corespunda unor standarde internationale ridicate, acestea trebuind sa fie singurele criteri accepate. Recunoastem si sprijinim cu fermitate obiectivele strategice referitoare la cercetare prezentate in materialul pregatit in avans din partea Rectorului si a echipei sale. In faza urmatoare de dezvoltare a planificarii strategice Universitatea ar trebui sa recunoasca rolul fundamental al cercetarii in dezvoltarea institutionala si in plan international, precum si in dezvoltarea comunitatilor locala si regionala. Recomandam citeva masuri si activitati care ar putea fi de folos in planificarea activitatilor prezentate in materialele pregatite de UVT.

Recomandari 1. Este necesar sa se defineasca in mod clar criteriile de desemnare a Centrelor de Excelenta si sa fie evaluate programele acestora in lumina acestor criterii. Parerea noastra este ca ar trebui acceptate criteriile internationale. 2. Sugeram ca de la Ministerul Educatiei si Cercetarii sa se obtina un sprijin financiar pentru proiectele de cercetare mai substantial decit in perioadele anterioare cind cercetarea a fost subfinantata in mod serios. Sprijinim intentia UVT exprimata in capitolul "Obiectiveie Strategice Majore" de a asigura bani mai multi pentru cercetare, care constituie o investitie cruciala pentru pasul urmator privind dezvoltarea institutionala. 10

3. De vreme ce resursele Universitatii sint limitate sugeram ca aceasta sa solicite in mod activ sprijinul autoritatilor locale si judetene, al comunitatii oamenilor de afaceri prin invitarea lor de a participa activ la planurile de dezvoltare. 4. Sugeram infiintarea unei fundatii a UVT, sau a unei institutii similare care sa sprijine activitatile de baza ale Universitatii si dezvoltarea unor domenii variate de cercetare. Sugeram ca in calitate de membri fondatori ai acestei Fundatii sa faca parte UVT, Primaria Timisoarei, organele judetene, firme, absolventii Universitatii si alte resurse internationale. Sintem constienti de serioasele restrictii financiare din acest moment, dar trebuie sa privim spre viitor: fara o infrastrucura potrivita, nu se pot face schimbari majore. 5. Pentru a cistiga recunoasterea importantei locului cercetarii in dezvoltarea Universitatii si a comunitatii locale, este esential ca planurile sa fie sprijinite in mod deschis de catre conducerea UVT, in vederea stabilirii unui climat propice de recunoastere a contributiilor importante de catre diversele grupuri stiintifice. Acest fapt va crea o atmosfera pozitiva si va genera entuziasm. 6. Pentru fiecare universitate dezvoltarea stiintelor naturale fundamentale este importanta in vederea crearii legaturilor credibile cu tendintele stiintifice majore si noile tehnologii si a contributiei in mod activ la ele. Stiintele naturale ofera o scoala excelenta pentru dezvoltarea gindirii critice care este foarte importanta pentru functionarea Universitatii si pentru dezvoltarea societatii in viitor. In acest sens, fiecare Centru de Excelenta in stiinta este o resursa valoroasa pentru Universitate si ar trebui sprijinit prin investitii in echipamente si prin promovarea in continuare a cooperarilor internationale.

Intarirea colaborarii Internationale Observatii Sprijinim intrutotul activitatile de pina acum ale UVT in ceea ce priveste cooperarea internationala. Rezultatele atinse in multe programe ce implica relatiile internationale -- in mod particular mobilitatile din cadrul programelor Socrates, PHARE, Leonardo de Vinci etc. — sint intr-adevar impresionante si se situeaza intre cele mai de seama realizari ale Universitatii. Acestea au ajutat Universitatea sa devina parte a comunitatii invatamintului superior international si constituie o sursa ce aduce in mod continuu idei si abordari noi atit Universitatii cit si comunitatii locale. Aceste programe au contribuit la stabilirea multor legaturi personale si institutionale ceea ce, credem noi, se reflecta in intreaga atmosfera a UVT pe care o putem caracteriza ca fiind una internationalizata si europeana. Dupa parerea noastra, studentii ar trebui sa aiba o mai buna cunoastere a acestor programe, astfel incit sa beneficieze de ele din plin. 11

Am dori sa evidentiem competenta serviciilor administrative a programelor internationale, pe care Ie apreciem foarte mult. Sugeram ca managementui Universitatii si conducerea, sa continue sa sprijine cu entuziasm colaborarile stiintifice si desfasurarea evenimentele internationale la Timisoara. Acestea vor aduce beneficii atit Universitatii cit si comunitatii locale.

Recomandari 1) Exista un numar mare de acorduri bilaterale cu alte universitati. Sugeram dezvolatrea unor parteneriate strinse cu universitati care ar putea sa sprijine dezvoltarea UVT in conformitate cu obiectivele sale strategice. 2) Studentii ar trebui sa aiba o intelegere mai buna a programelor de schimb, in particular a programului Socrates, astfel incit acestia sa profile de ele din plin. Va fi important sa se stringa fonduri aditionale si, dupa nevoie, sa se sprijine participarea studentilor la aceste mobilitati. 3) Sugeram conducerii Universitatii sa continue sa sprijine cu fermitate colaborarea stiintifica internationala si desfasurarea evenimentelor stiintifice internationale in Timisoara. Atit Universitatea cit si comunitatea locala vor avea de cistigat.

Succesul in recrutarea studentilor si pastrarea lor Observatii In aceasta sectiune vom reitera doua probleme-cheie: (1) faptul important ca programele si serviciile Universitatii sa reflecteze complet de dezvoltare a studentului. (2) Universitatea trebuie concentreze pe pastrarea studentilor, oferindu-le experiente reusite.

ca este un ciclu sa se curriculare

Semnul distinctiv al oricarei democratii de succes este conferit de masura in care sint educati cetatenii acesteia. Studentii care sint inscrisi la UVT sint cetatenii de azi si liderii de miine. Am citit in capitolul despre "Misiunea Universitatii" ca aceasta doreste "sa promoveze studiul, cercetarea si formarea prin intermediul parteneriatelor dintre angajati, studenti si comunitatea locala". Se afirma in continuare ca Universitatea "inarmeaza indivizii cu deprinderi necesare pentru a contribui efectiv in societate". Aceasta activitate este in prezent indeplinita de unsprezece facultati care ofera o varietate larga de programe de formare initiala si postuniversitara. Am avut prilejul sa vorbim cu studenti care sint foarte multumiti ca sint inscrisi la aceasta universitate si de calitatea studiilor lor. Totusi, citiva dintre ei si-au exprimat ingrijorarea fata de lipsa calculatoarelor adecvate, lipsa fondurilor 12

pentru programele internationale, mai exact Socrates. Pe de alta parte, liderii studentilor cu care am vorbit au convingerea ca Rectorul, prorectorii si decanii isi manifesta diponibilitatea de a dialoga cu ei despre problemele cu care se confrunta. Editorul ziarului studentesc si un alt student de la Facultatea de Fizica si-au exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca studentii ar trebui sa fie mult mai angajati in procesul propriei lor formari prin, de exemplu, participarea la discutii si cunoasterea profesorului in afara orelor de curs si prin implicare in activitati de leadership studentesti. In spiritul colegialitatii echipa de evaluatori recomanda urmatoarele: Recomandari 1. Crearea conditiilor pentru ca toti studentii buni care sint admisi la Universitate sa beneficieze de resursele de care au nevoie. Aceasta inseamna ca, pe termen scurt, Universitatea va putea alinia numarul de studenti la realitatile bugetare. 2. Continuarea intaririi sistemului ECTS (Sitemului European de Credite Transferabile). Studentii cu care am stat de vorba si-au exprimat dorinta de a participa si promova in continuare aceste schimburi internationale. Va fi important sa se asigure fonduri suplimentare, dupa caz, pentru studenti pentru ca acestia sa participe in programe precum Socrates. Poate Universitatea va fi in masura sa dezvolte o schema de co-finantare impreuna cu Ministerul Eduatiei si Cercetarii. 3. Dezvoltarea sistemului bibliotecar central si marirea numarului de spatii pentru sali de lectura din Universitate. Acordarea de ore suplimentare de acces la calculatoare si un mai liber acces la raft in viitoarea cladire destinata BCUT. Aceste deziderate se vor infaptui in mod gradual, de-a lungul a citorva ani. 4. Continuarea imbunatatirii calculatoarelor din punct de vedere tehnic si a accesului la acestea pentru studenti in cadrul facultatilor. Prelungirea orarelor de functionare a laboratoarelor cu calculatoare, astfel incit acestea sa reflecte viata studentesca in mod real, oferind acces la ele noaptea tirziu si in week-enduri. 5. Preocuparea pentru asigurarea calitatii vieti studentesti. De exemplu, ar trebui sa se creeze o programare a evenimentelor culturale si sociale din campusul studentesc. De asemenea ar trebui concepute planuri cu bataie lunga cu privire la cum vede Universitatea dezvoltarea caminelor studentesti si recrutarea studentilor care sa fie cazati in ele. Pe termen scurt, s-ar putea stabili posibilitati de cazare in afara Complexului Studentesc (de ex. oportunitati de cazare in pensiuni, inchirieri de camere de la familii) pentru a fi in mijiocul comunitatii studentesti si a relatiilor pozitive ce se nasc in campus intr-o perioada mai lunga de timp. Finalitatea acordarii atentiei cuvenite calitatii vietii studentesti va consta in faptul ca acestia vor deveni absolventi (alumni) loiali, care vor sprijini Universitatea in viitor. 13

6. Prorectorul de resort si decanii ar trebui sa conceapa programe de practica studenteasca platita si neplatita in toate domeniile in care acest lucru se poate face. Pentru a atinge acest deziderat vor fi utile parteneriatele cu mediul de afaceri, cu autoritatile si ONG-urile. 7. Recrutarea si pastrarea studentilor - intregul proces trebui coordonat la nivelul Universitatii prin procesul de planificare strategica.

de

recrutare

ar

8. Stabilirea unei Unitati de Management al Admiterilor care sa fie sub autoritatea si responsabilitatea Universitatii. Rolul primordial al acestei unitati ar fi sa coordoneze recrutarea si eforturile de pastrare a studentilor. Aceste resurse ar putea fi apoi centralizate in jurul unui set de obiective si referinte stabilite la nivelul Universitatii. 9. Echipa de evaluatori recomanda dezvoltarea mai coordonata a unui set de oportunitati si activitati pentru studenti (nu in mod necesar centralizate). De exemplu, cadrele didactice ar putea sa initieze mai multe activitati curriculare si de consiliere; studentii ar trebui sa fie incurajati sa participe in organisme de conducere studenteasca si in activitatile din cadrul cluburilor studentesti. Universitatea ar trebui sa dezvolte un program de consiliere personala pentru studenti. De exemplu, studentii inscrisi la cursuri postuniversitare de la specializarea psihologie ar trebui pregatiti sa consilieze studentii inmatriculati la formare invatamint de lunga durata. Ar trebui implicati si consilierii profesionisti, care sa-i pregateasca pe studentii de la studii postuniversitare, chiar daca acesti consilieri ar trebui angajati cu jumatate de norma pentru inceput. 10. Va incurajam veni in intimpinarea parteneriate.

sa stabiliti studentilor.

parteneriate cu Daca este

ONG-uri nevoie,

existente pentru a creati astfel de

11. Stabiliti un sistem de "alarmare" care permite atit cadrelor didactice cit si administratorilor insarcinati cu managementui admiterii sa-si dea seama de momentu in care studentii din anul intîi incep sa aiba probleme. 12. Sprijinim intentiile Dumneavoastra de a recruta studenti internationali, dar va recomandam sa o faceti numai dupa ce ati stabiiit - pe baza unei cercetari de marketing - care ar fi tipologia studentului ce ar putea fi atras si mentinut in aceasta institutie. Trebuie sa includeti acest proces in planul Dvs. strategic.

Dezvoltarea tehnologiei informationale si a informaticii Observatii In Europa tehnologiile

Occidentala si in Statele Unite ale Americii, informatia digitala si de comunicatie constituie provocari uriase la adresa 14

Universitatilor. Tehnologia informationala este considerata una din fortele majore care in prezent remodeleaza structura universitatilor si rolul acestora in raport cu beneficiarii. Universitatile ar trebui sa profite de aceste noi tehnologii digitale pentru a trece de la metoda traditionala de predare sub forma de prelegeri, la experiente de predare si invatare mai eficiente pentru studenti. Aceste metode ar trebui sa fie folosite pentru a se depasi barierele temporale si spatiale si pentru ca universitatile sa poata oferi servicii si segmentelor netraditionale ale populatiei. Ar trebui introduse curricule noi la toate facultatile astfel incit acestea sa pregateasca specialisti pentru profesiile noi pe care tehnologiile mai sus amintite Ie atrag dupa sine in toate domeniile. Toti studentii ar trebui sa fie pusi in situatia de a-si perfectiona deprinderile in domeniul tehnologiei informationale cu scopul imbunatatirii competentelor lor. In sfirsit, ar trebui infiintate sisteme informationale masive si mijioacele corespunzatoare pentru a-i sprijini pe liderii Universitatii in activitatile de conducere. Din discutiile purtate cu membrii facultatilor, decanii si studentii a reiesit foarte clar faptul ca acestia sint deplin constienti de potentialul si impactul benefic al noilor tehnologii digitale. Acest lucru a fost evident in cazul Facultatilor de Matematica si Fizica, dar si in acela al facultatilor care, in mod traditional, sint mai putin tehnologizate precum Psihologia. Facultatea de Arte a inceput de curind sa ofere cursuri de Arta computerizata, Grafica' si web-design; Facultatea de Litere si Istorie lucreaza in prezent la o baza de date pentru traduceri automate, iar Facultatea de Educatie Fizica si Sport foloseste tehnologia informationala pentru a monitoriza nivele de performanta si antrenament. Impresia generala pe care ne-am format-o despre UVT este aceea a unei Universitati foarte creative, energice, active si inovatoare. Toate cadrele didactice si de cercetare sint foarte entuziaste si hotarite sa experimenteze toate modalitatile si oportunitatile noi puse la dispozitie de tehnologia informationala. Mai mult, instrumente bune de multimedia sint disponibile in majoritatea salilor din cladirile noi, de exemplu, acelea destinate Facultatii de Stiinte Economice si Facultatii de Drept. Credem ca obiectivele strategice majore ale UVT in ceea ce priveste tehnologia informationala prezentate in raportul de autoevaluare ca si strategiile facultatilor si proiectele in acest domeniu, asa cum au fost ele prezentate la intilnirile axate pe aceasta tematica, sint foarte importante si de ultima ora. Toate aceste aspecte ar trebui planificate strategic. Cu toate acestea, echipa de evaluatori va ofera respectuos o scurta lista de comentarii si recomandari spre considerare. Recomandari 1. Pentru ca noile tehnologii digitale sa fie eficiente in totalitate, ar fi dorit ca introducerea si utilizarea lor sa nu fie limitate doar la activitatile cercetare ori la citeva programe sau cursuri de "excelenta", ci ar trebui

de de sa 15

patrunda mai adinc in cadrul Universitatii. UVT ar trebui sa ia in seama construirea unei Unitati Centrale de Tehnologie Informationala, accesibile — pe cit posibil -- de la distanta, in genul sistemului bibliotecar, care sa raspunda nevoilor comunitatii academice (a cercetatorilor, studentilor si staffului administrativ). Aceasta ar reduce dublarea (informatiei, n.n) si ar putea determina scaderea costurilor intr-un domeniu care este foarte scump si predispus invechirii. 2. Universitatea n-ar trebui sa se concetreze doar pe crearea facilitatilor hard, cum ar fi salile cu calculatoare si infrastructura de retea. Ar fi vitale, deopotriva, produsele soft, si anume sistemele informationale comprehensive pentru stocarea si aducerea la zi a datelor relevante si sistemele de asistenta decizionala de putere bazate pe acestea, care sint instrumente necesare pentru un management universitar deplin responsabil. 3. Eficienta multor servicii studentesti ar putea fi imbunatatita in mod substantial printr-un sistem de informare pentru studenti si prin automatizarea multor proceduri obisnuite legate de viata studentilor cum ar fi: inmatricularea studentilor, plati on-line, inregistrarea examenelor, obtinerea diplomelor oficiale. Interfetele usor de utilizat ale unor asemenea instrumente ar trebui sa fie luate in considerare atit de dragul sistemului de operare cit si acela al studentului. 4. UVT urmeaza o directie buna in ceea ce priveste programul bibliotecilor electronice si trebuie sa existe sprijin deplin in acest sens. Echipa de evaluatori a constientizat in timpul vizitei sale ca UVT este pe cale de a infiinta, sub indrumarea prorectorului pentru probleme financiare, un puternic sistem de management financiar de analiza si control a costurilor. Echipa sprijina aceasta idee, care este vitala pentru competitvitatea institutiei pe piata. 5. Toti angajatii Universitatii ar trebui sa incerce sa foloseasca si sa-i incurajeze si pe altii sa foloseasca din plin web-site-urile, instrumentele oferite de internet, listele de mail, forumurile de interese grupate pe domenii, si buletinele electronice. Acestea sint mijioacele cele mai eficiente pentru distribuirea informatiei de ultima ora catre lider si organele de conducere, in vederea generarii consensului si in vederea comunicarii cu alte grupuri. Totodata aceste mijloace constituie noi canale prin care bunele practici si idei pot fi cel mai usor diseminate de catre membrii comunitatii academice. Toate informatiile relevante ar trebui puse pe web. De acolo ele pot fi accesate cu usurinta si copiate. Universitatea ar trebui, de asemenea, sa ia in considerare folosirea sistemelor interne on-line si a buletinelor electronice informative.

6. Dupa peste un deceniu de crestere rapida si, uneori tehnologiilor informationale, ar fi important din punct de vedere activitatile intre facultati si sectii/departamente sa fie

exploziva a strategic ca sincronizate. 16

ManagementuI central al Universitatii ar trebui sa lanseze un program de planificare integrata si actiune de colaborare. In mod similar, un nivel mult mai inalt de colaborare decit exista in momentui de de fata ar trebui incercat intre universiatile din Timisoara. Aceasta colaborare ar reduce dublarea fara rost a potentialului si a resurselor umane, eliminarea redundantei in structura organizationala si ar permite achizitionarea mai ieftina a echipamentelor de la furnizori. 7. In curriculele tuturor facultatilor ar trebui introdus un standard minim de cunostinte in ceea ce priveste operarea pe calculator. Standarde posibile ar fi acelea introduse de CEPIS, si anume European Computer Driving License (ECDL) - Licenta Europeana de Operare pe Calculator, sau echivalentul din SUA. 8. Date fiind nivelul dezvoltarii tehnologice si al inovarii, Universitatea ar trebui sa permita libertate maxima in experimentarea metodologiilor si strategiilor de predare cu ajutorul tehnologiilor informationale. Ne dam seama ca nu exista o singura formula eficienta pentru toate tipurile de cursuri, iar constringerile locale ar putea determina, eventual, solutii noi. Se poate asftel beneficia de ceea ce altfel ar fi constituit aparente ramineri in urma. Pentru a grabi si a stimula introducerea tehnologiei informationale in predare si cercetare, ar trebui introduse metode de recompensare a staffului academic. Aceste noi metode pot varia de la imbunatatirea instructiei pina la dezvoltarea unor experimente educationale virtuale pentru studenti. 9. Am aflat in timpul discutiilor, despre citeva practici excelente la UVT, totusi Universitatea ar trebui sa incerce sa utilizeze intrega capacitate de T.I. in toate domeniile de cercetare, predare si administratie. In acest scop ar trebui infiintat un comitet de conducere care sa stabileasca "bunele practici" spre a fi multiplicate, acest comitet avind si rolul de a stabili obiectivele precise de urmarit pentru intreaga Universitate. 10. In mod similar, pentru a dezvolta si imbunatati curricula in ceea ce priveste T.I., ar trebui infiintate comitete de conducere in care sa fie incluse cadre didactice si reprezentanti ai tuturor beneficiarilor, precum si companii de T.I., asociatii de profesionisti si reprezentanti ai administratiei locale. Aceste comitete ar putea sa puna in discutie problemele comune, sa-si impartaseasca greutatile, sa disemineze ideile, sa adune sugestiile si sa coordoneze practica studenteasca. 11. Ar trebui sa fie promovata folosirea mijioacelor T.I. pentru activitatilor si procedurilor cotidiene, atit la nivel administrativ cit predare.

imbunatatirea si cel de

12. Conducerea Universitatii ar trebui sa se concentreze pe activitati specifice si punctuale de sustinere. De exemplu, Universitatea ar putea sa planifice punerea "online" a unui singur curriculum pentru inceput, dar acest lucru ar trebui sa fie facut intr-o maniera comprehensiva, asftel incit sa fie 17

luate in considerare cu minutiozitate toate problemele. Ar fi de dorit acest gen de abordare, a unui singur curriculum, decit o multitudine de cursuri puse "online" dar care sa nu fie definitivate din punct de vedere tehnic. 13. Universitatea ar trebui sa incerce sa promoveze acorduri cu companii de T.I. pentru obtinerea unor chilipiruri pentru studenti in cumpararea de calculatoare. 14. Conducerea Universitatii ar trebui escaladabile si directionate. In acest mod, ele redirectionate.

sa se concentreze pe initiative ar putea fie evaluate, si, posibil

Punerea in opera a unui proces de planificare financiara Observatii Resursele financiare nu sint abundente in prezent, iar situatia pare sa nu se schimbe in viitorul apropiat. Competitia ridicata pentru asemenea resurse in Europa Occidentala si S.U.A. va aparea, dupa toate probabilitatile, si in Romania pe masura ce ea va intra in Spatiul European de Invatamint Superior. Prin urmare, este necesar sa se puna in practica numai initiativele sustinute care pot fi evaluate cu exactitate. Doua din cele trei obiective strategice principale prezentate in raportul de autoevaluare, si anume acelea care au de-a face cu finantarea de baza si complementara, sint cu totul compatibile cu politicile financiare din universitatile Occidentale. Pe masura ce finantarea de la bugetul central se micsoreaza, universitatile vor trebui sa se bazeze din ce in ce mai mult pe surse diferite de co-finantare a activitatilor de baza. Acest lucru este destul de usor de atins in ceea ce priveste cercetarea. Multe din initiativele europene lansate, inclusiv Programul Cadru 6 al Uniunii Europene, prevad resurse semnificative inclusiv pentru Romania, daca universitatile romanesti vor reactiona destul de repede si vor fi avea un caracter suficient de antreprenorial. Cea mai dificila problema ramine gasirea resurselor pentru activitatile de predare. Resursele financiare ce rezulta din taxele studentilor acopera costurile doar in cazul unor initiative foarte populare. Universitatile, insa, nu pot sa fie atit de dependente pe piata. In orice caz, UVT pare sa fie constienta de implicatiile finaciare pe care globalizarea si competitia Ie atrag dupa ele. Al treilea obiectiv strategic al UVT in ceea ce priveste finantarea, si anume acela privind descentralizarea managementului bugetului catre fiecare facultate, a provocat reactii diferite din partea persoanelor prezente la discutii. 0 universiate este o institutie complexa a carei putere strategica deriva din "latura" universala a acesteia. In societatea actuala exista o tendinta naturala catre lipsa de comunicare ce deriva din supraspecializare. Nevoia de 18

cunostinte pluridisciplinare este din ce in ce mai necesara. Prin urmare, facultatile si initiativele lor ar trebui sa fie din ce in ce mai integrate si mai coordonate. Descentralizarea bugetara ar putea conduce la dezintegrare, la dublari nerentabile sub aspect economic, la cresterea dificultatilor in planificarea stategica si la posibila compromitere a dezvoltarii echilibrate a Universitatii din cauza unor capricii culturale temporare si tranzitorii. Ne-ar fi fost de folos daca in decursul vizitei problemele financiare, administrative si organizatorice ar fi fost discutate mai in amanunt. Ar fi trebuit pus un accent mai mare pe asemenea probleme si ar fi trebuit alocat timp mai mult pentru acestea. In orice caz, echipa va ofera in mod respectuos urmatoarele comentarii. Recomandari 1. Costurile nu vor scadea, probabil, niciodata, doar daca sint facute reduceri drastice in anumite domenii. Acest lucru ar fi periculos, iar impactul unor asemenea reduceri ar putea fi prevazut cu greu. Universitatile sint institutii ce lucreaza pentru binele public atit in prezent cit si in viitor. 2. Ar trebui lansate doar initiativele viabile, dublurile intre facultati (si in cadrul lor) ar trebui evitate in achizitionarea bunurilor si resurselor. Cele mai bune "afaceri"/chilipiruri sint deseori obtinute prin oportunitati centralizate. 3. Pentru activitatile speciale ar voluntare pot fi doar temporare. Chiar si aiba efecte pozitive.

trebui micile

oferite stimulente. Activitatile recompense banesti pot sa

4. Institutiile neguvernamentale si companiile private ar trebui recompensate intr-un fel pentru ca sponsorizeaza initiativele Universitatii. Implicarea reprezentantilor acestora in comitete de conducere ar putea sa aiba efecte foarte pozitive in crearea puntilor de legatura intre mediul academic si initiativa privata. 5. Ar trebui infiintat un Birou pentru Relatia cu Industria care sa coordoneze si sa accelereze activitatiie de consultanta. UVT ar trebui sa grabeasca dezvoltarea unor firme/companii ancorate in (sau derivate din) Universitate si a unor antreprize studentesti. Ar trebui avute in vedere incubatoarele de intreprinderi si pepinierele pentru ca asemenea initiative sa creasca. Ar trebui sa fie sprijinita dezvoltarea patentelor. 6. Descentralizarea managementului bugetar catre fiecare facultate in parte poate fi facuta doar in cazul in care sint stabilite criterii si obiective generate, dar precise de catre organul central de conducere. Altfel, aceasta descentralizare va produce suprapuneri sau chiar actiuni conflictuale si, in mod cert, intelegeri mai paguboase cu furnizorii. 7. strategica industrie.

Ar trebui sa fie promovata o imagine a Universiatii ca institutie pentru transferul tehnologic de inovatie catre mediul de afaceri si

19

Intarirea rolului Universitatii regional, cit si national

in

mediile

social

si

economic,

la

nivel,

local,

Observatii Fiind una din cele patru universitati din Timisoara si una dintre cele mai prestigioase din Romania, Universitatea de Vest trebuie sa aiba o misiune multipla care sa se concentreze concomitent asupra comunitatii locale, regionale, nationale si internationale. Scopurile enuntate de Dvs. amintesc de spiritul modelului universitatilor americane, care au misiunea de a-i imbogati cu cunostinte noi si de a-i educa pe cetatenii statului, pe de o parte, si de a fi in slujba comunitatii in functie de cit de modul in care este definita aceasta misiune. Va oferim drept model cele mai bune universitati de predare si cercetare din Europa Occidentala si, in acelasi timp, va recomandam urmatoarele idei si strategii pentru obiectivele Dvs. foarte ambitioase. Recomandari Generale 1. In urmatorul proces de planificare strategica de ansamblu misunea ar trebui schimbata astfel incit aceasta sa reflecte angajamentul Universitatii in lume. Conducerea ar trebui sa formuleze in mod realist ce se poate face pe termen scurt si lung. Urmatorul plan strategic ar trebui sa reflecte implicarea locala, regionala, nationala si internationala prin stabilirea detaliata de obiective si repere de catre administratie si facultati. Acest pas ar trebui sa fie foarte canalizat. Avind in vedere lipsa resurselor adecvate, se cere un plan de actiune integrativa. 2. DepartamentuI de Relatii Internationale desfasoara o activitate meritorie. Acest Departament ar trebui sprijinit cu fonduri de la buget, de la Uniunea Europeana si/sau de la DepartamentuI de Stat al S.U.A. si cu fonduri provenind din donatii private. In locul crearii mai multor relatii, Universitatea ar trebui sa stabileasca, in primul rind, criteriile de a cladi pe atuurile existente si/sau sa creeze in mod selectiv noi nise. De exemplu, ce puteti face ceea ce altii nu fac? Ce programe unice puteti oferi pe care altii nu Ie ofera? La nivel local 1. Folositi-va de acest raport pentru a avea un simpozion public la Timisoara. Folositi-l ca oportunitate de a invita suporterii locali sa vi se alature in eforturile Dvs. Acest document este o modalitate de a lansa initiative pentru noi parteneriate in cadrul comunitatii. 2. Creati-va oportunitati de a conexa practice si de cercetare cu nevoile comunitatii locale.

in

mod

sistematic

capacitatile

20

3. In ceea ce priveste societatea civila, legati resursele nevoile comunitatii prin citeva proiecte ample si concepute impreuna.

Universitatii

de

4. Recompensati cadrele comunitatea locala. Ei cu ce se aleg?

colaborarea

cu

5. Continuati sa construiti programe sectorul privat si cu guvernul pentru a parcursul intregii vieti angajatilor si cetatenilor.

de educatie continua; colaborati oferi oportunitati de invatamint

cu pe

6. Colaborati cu liceele locale articulare a cursurilor, a rezultatelor trecerea elevilor de liceu la UVT.

a fi siguri ca exista o mai buna competentelor pentru a facilita/usura

didactice

pentru si a

si

studentii

pentru

7. Sprijinim recomandarile conducerii de a ajuta Biroul de Publicatii pentru a dezvolta o noua pagina web si un material video care sa promoveze colaborarea dintre mediul universitar si comunitate. 8. Folositi tehnologia electronica si Universitate si la nivelul departamentelor evidentiati cite o facultate in fiecare luna.

mijioacele media mai eficient la si al facultatilor. De exemplu,

Nivelul regional/national 1. Alocati fonduri de la buget sau private pentru activitati de practica sau cercetare legate de probleme importante de dezvoltare economica. Cu alte cuvinte, conexati obiectivele statului si ale societatii civile de acelea ale Universitatii. De exemplu, determinati statul/guvernul sa va ajute sa finantati progame legate de turism, mediu, minoritati. Din nou, va atragem atentia sa fiti strategici. Ce cistigati ca institutie din aceste parteneriate? Care sint beneficiile pe termen scurt, mediu si lung? 2. Identificati trei sau patru domenii in care doriti sa va construiti o reputatie internationala in urmatorii 5-10 ani. Stabiliti prioritatile in dezvoltarea programelor printr-un plan minutions elaborat. Cautati departamente specializate ale U.E. care doresc sa finanteze proiecte inovatoare. Profitati de programele Comisiei Fulbright, ale Fundatiei Ford, care ar fi interesate in aceste schimburi. In sfirsit, conexati-va la institutii care va vor ajuta sau vor fi complementare cu activitatile Dvs. de dezvoltare (de ex. o scoala de medicina sau o scoala de inginerie). 3. Un Consiliu Universitar Consultativ, compus din cadre didactice, staff administrativ si studenti, numit de rector, ar putea sa ajute DepartamentuI de Relatii Internationale. Imaginea universitara ar trebui sa aiba un plan integrativ. 4. Sprijinim obiectivul Universitatii de a incuraja evenimentele internationale, atit stiintifice cit si culturale. De exemplu, Facultatea de Arte are atit expertiza didactica, dar si facilitati moderne intr-o locatie superba, care 21

pot constitui un loc ideal de tinut conferinte si workshopuri internationale. 5. Sprijinim intentia Universitatii de a incuraja cursuri de vara de limba si cultura romana, precum si cursuri de vara pe alte probleme specifice Romaniei. De ex. Facultatea de Stiinte Economice ar putea dezvolta competente in domeniul previziunilor economice. Se pare ca exista potential considerabil pentru a atrage colegi din strainatate pentru perioade de scurta durata. Va incurajam, de asemenea, sa faceti ca aceste programe noi si inovative sa se autofinanteze. De exemplu, ati putea sa gazduiti o scoala de vara pentru administratori europeni pe diverse teme educationale de ultima ora pentru a-i ajuta sa fie la zi cu informatiile. Din cite stim nici o alta universitate nu are programe de acest gen in Europa. Concluzii Dorim sa va atragem atentia asupra caracterului empiric al observatiilor si recomandarilor noastre. Acestea au fost facute in timpul unei sederi minime la Universitate si s-ar putea ca in citeva rinduri sa ne fi lipsit informatii de fond care ne-ar fi condus la alte concluzii sau observatii. De asemenea recunoastem ca, desi unele dintre recomandari par rezonabile, ele vor avea nevoie de timp pentru a putea fi implementate. Ne exprimam speranta ca sugestiile continute in acest raport vor fi folositoare pe masura ce Universiattea de Vest din Timisoara isi va continua eforturile de promovare a schimbarii si reformei in interiorul ei. Stam la dispozitia domnului Rector si a colegilor sai pentru consultari in continuare pe temele ridicate in timpul vizitei noastre, sau oricare alte teme in care experienta noastra poate fi de folos. In concluzie, dorim sa adresam inca o data multumirile noastre sincere Rectorului si echipei sale pentru multele lor gesturi frumoase cu care ni s-au adresat. Transmitem conducerii Universitatii, corpului academic si administrativ, precum si studentilor toate gindurile noastre bune pentru un viitor pe care il consideram promitator.

22

Yolanda Moses (sefa delegatiei) este presedinta Asociatiei Americane pentru Invatamant Superior formata din professor, personal administrative si absolventi ai facultatilor, avind sediul in Washington, DC. Din 1993 pina în 1999, a fost presedinta universitatii City College din New York, iar inainte de aceasta a fost prorector pentru probleme academice si professor de antropologie la California State University, Dominguez Hill. In 1995, doamna Moses a fost aleasa presedinta Asociatiei Americane de Antropologie devenind primul presedinte afroamerican din istoria de nouayeci si trei de ani a asociatiei. De asemenea, a fost presedinta Consiliului de Antropolgie si Educatie din Cadrul Comitetului Executiv al Departamentului de Antropologie Generală ţi membră în conducerea Comisiei Executive a Asociatiei Antropologilor de Culoare. A condos Consiliul American din Comisia de Educaţie privind Statutul Femeilor şi bordul consultative al Consiliului pentru Învăţămînt al Fondului Naţional al United Negro College. Este membra a bordului Fundaţiei Ford. Doamna Moses a absolvit cursurile de master si a obţinut titlul de doctor la Universitatea din California, Riverside. A fost membra a celui de al 12-lea simpozion al Proiectului Universitatilor din anul 2002, cu tema: Impactul globalizării asupra învăţămîntului superior şi co-preşedinta celui de al 18-lea simpozion din 2001 cu tema Universităţile şi transformările sociale.

Furio Honsell este rectorul Universităţii din Udine, unde a fost şi prorector pînă în iunie 2001, şi înainte de aceasta, decan al Facultăţii de Ştiinţe. A fost professor visiting la Departamentul de Informatică al Universităţii Stanford, California, SUA şi la Catedra de Informatică a Universităţii din Edinburgh, Marea Britanie. Din 1988 a fosr cercetător principal în cadrul diverselor proiecte ştiinţifice finanţate de Ministerul Italian al Cercetării Academice şi Ştiinţifice în Informatică teoretică. Profesorul Honsell a obţinut calificări în matematică la Universitatea din Pisa. A fost membru al celui de al 18-lea simpozion al Proiectului Universităţilor din 2001, avînd tema: Universităţile şi transformările sociale.

23

Stephen Reno este cancelarul “Universitz System of New Hampshire”. Înainte de aceasta, a fost co-fondator al Departamentului de Istorie şi Fenomenologie a Religiei la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, profesor visiting la Centrul Harvard pentru Studiul Religiilor Lumii, Decan al Colegiului de Arte şi Ştiinţe, prorectorul Universităţii Southern Maine şi prorector şi preşedinte al Universităţii Southern Oregon. Este vice-preşedinte al New Hampshire Forum pentru Învăţămînt Superior şi a lucrat ca şi reprezentant pentru Comisia Northwest pentru Colegii. Profesorul Reno este doctor în studii religioase al Universităţii din California, Santa Barbara. A fost membru al celui de al 16-lea sipozion al Proiectului Universităţilor, cu tema Responsabilităţile sociale şi cibice ale universităţii în anul 2001 şi al celui de al 20-lea simpozion cu tema Autonomia: conducerea universităţii reconsiderată în 2002. Daniel Rukavina este rectorul Universităţii din Rijeka, unde a fost Decan al Facultăţii de Medicină din 1983 pînă în 1987, fondator şi conducător al studiilor postuniversitare în imunologie clinică ţi transplant experimental şi clinic. Înaintea revenirii la Universitatea din Rijeka în 2000, domnul Rukavina a fost preşedintele Asociaţiei Facultăţilor de Medicină a Universităţii din Pittsburgh, Pennsylvania, SUA şi a fost membru al Unităţii pentru Educaţie Medicală. Este membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Croaţia şi al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Croaţia. Domnul Rukavina este doctor în ştiinţe al Universităţii din Zagreb. A fost membru al celui de al 16-lea simpozion al Proiectului Universităţilor cu tema Responsabilităţile sociale şi civice ale universităţii, în anul 2001 şi al celui de al 20.lea simpozion cu tema: Autonomia: conducerea universităţii reconsiderată. Universitatea din Rijeka a primit vizita unei delegaţii de consultanţi în cadriul programului Visiting Advistors în 2001.

Anna Glass este asociat al programului “Proiectul Universităţilor” în cadrul Salzburg Seminar. Este responsabilă cu pregătirile administrative şi logistice pentru simpozioane, oferă sprijin pentru programul “Visiting Advisors”şi a însoţit delegaţia de consultanţi la universităţi din Europa Centrală şi de Est şi din Federaţia Rusă. Născută la Maine, doamna Glass a locuit şi la Frauenfeld şi la Pris în timpul studiilor sale. A absolvit Middleburz College, Vermont, SUA, unde a studiat franceza, germana şi literatura germana

24