Relieful Romaniei - Carpatii Si Dealurile Romaniei - Schita Pentru Teza Cu Subiect Unic

Relieful Romaniei Nr. Crt.

Numele unitătii de relief

Numele diviziunii sale

Denumirea subdivizunilor

Denumirea subunitatilor componente

1

Carpaţii Româneşti

Carpaţii Orientali

Carpatii Maramureşului si Bucovinei sau Grupa de Nord Carpaţii MoldoTransilvani sau Grupa Centrala

Carpatii Curburii

Carpaţii Meridionali

Grupa Bucegi

Grupa Făgăraş

Grupa Parâng

Grupa Retezat Godeanu

M. Oaş, Gutâi, Tibleş – roci vulcanice M. Maramureşului, Rodnei, Suhard, Bârgău – roci cristaline Obcina Feredeu, Mestecanis, Mare – roci sedimentare ( fliş) Depresiunile: Maramureş, Dornelor, Câmpulung Cea mai mare altitudine – vârful Pietrosul din M. Rodnei 2303 m. M. Călimani, Gurghiu, Harghita – roci vulcanice M. Giurgeu, Haşmaşul Mare, Ciuc, Nemira – roci cristaline M. Giumalău, Rarău, Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Stănişoarei, Goşmanu, Berzunţ M. Perşani, Baraolt, Bodoc – roci sedimentare Depresiunile: Câmpulun Molodovenesc, Dornelor, Giurgeu, Ciuc, Comăneşti. Cea mai mare altitudine – vârful Pietrosu din M. Calimani – 2100 m este şi cel mai înalt vârf vulcanic M. Vrancei, Buzăului ( Penteleu, Podu Calului, Siriu), Ciucaş, Baiului, Intorsurii, Bârsei ( Piatra Mare şi Postăvaru) – roci sedimentare ( fliş) Depresiunea Braşovului – cea mai mare depresiune intramontana din Carpaţii Româneşti Altitudinea maxima – 1954 m. în Munţii Ciucaş Altitudinea medie este de peste 2000 de m. Altitudinea maximă – vârful Omu din M. Bucegi – 2505 m. M. Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucăr – Bran Intindere mică, relief glaciar, relief carstic in Bucegi: Sfinxul şi Babele Roci cristaline şi clacare Relief glaciar bine dezvoltat, relief masiv, roci cristaline Orientaţi E – V M. Făgăraş, Ghitu, Frunţi, Iezer, Păpuşa, Cozia Depresiunea Loviştei Altitudinea medie peste 2000 de m 2544 m – vârful Moldoveanul – cel mai înalt din Carpaţii Româneşti Foarte puţin fragmentaţi Relief glaciar Orientaţi E – V M. Parâng, Şureanu, Cândrel, Lotrului, Căpăţânii Depresiunea Petroşani - roci cristaline Altitudinea medie depăşeşte 2000 de m. Vârful Parângul Mare – 2519 m din M. Parâng Altitudinea maximă – vârful Peleaga din M. Retezat – 2509 m. Altitudinea medie peste 2000 m. M. Godeanu, Retezat, Vâlcan, Ţarcului, Cernei, Mehedinţi

2

Dealurile României

Subcarpaţii - formaţi din strate cutate care dau un relief ondulat - fâsie continuă la exteriorul arcului carpatic

Subcarpatii Moldovei

Subcarpaţii Curburii

Subcarpaţii Getici

Dealurile de Vest

Dealurile Crişanei – la nord de Mureş

Dealurile Banatului – la sud de Mureş

-

relieful este mai simplu fiind cel mai simplu sector subcarpatic - altitudinea maximă – Culmea Pleşu 911 m. - altitudinea cuprinsa între 400 – 800 m. - Culmea Pleşu, Dealurile Bistriţei, Culmea Pietricica - Depresiunile: Neamtului, Cracău – Bistrita, Tazlău – Caşin Altitudinea medie cuprinsa între 400 – 800 m. Structura este forte cutată Exista cute diapire – pline cu sare Cel mai complex sector subcarpatic Altitudinea maximă – Pintenul Ivănetu – 1021m Măgura Odobeşti – 996m, Subcarpaţii Ialomiţei, Subcarpaţii Teleajenului, Dealul Zăbrăuţ Relief format pe o structură cutată Sunt alcătuiţi din două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni Sunt străbătuţi de râuri de la nord la sud Altitudinea maximă – 1227 m Dealul Chicera Măgura Măţău – 1018 m Altitudinea medie 400 – 800 m Cel mai mic deal subcarpatic – Dealul Bran 333 m. Dealul Oltetului, Dealul Chiciora, Dealul Sacelului Aspecte specifice: - pătrund spre est in interiorul munţilor sub forma depresiunilor – golf - sunt o bordură deluroasă de contact între Carpatii Occdentali şi Câmpia de Vest - au apărut înaintea Câmpiei de Vest - sunt formate din roci sedimentare moi - sunt fragmentati de văi Dealurile Buziaşului ,Lipovei, Crişene, Crasnei, Silvaniei. Altitudinea medie între 200 – 400 m.