Podisurile Si Campiile Romaniei

Relieful Romaniei Nr. Crt.

Numele unitătii de relief

Numele diviziunii sale

Denumirea subdivizunilor

Denumirea subunitatilor componente

1

Podişurile României

Podişul Moldovei - este cel mai întins podiş din România; - stratele de roci au înclinare forte redusă ( predominant N- S) - frecvente alunecări de teren - altitudinea medie de 300 – 400 m. Podişul Getic

Podişul Mehedinţi

Podişul Dobrogei - altitudinea medie 200 m - altitudinea maximă – vârful Greci din Munţii Măcin – 467 m. Este acoperit pe mari întinderi cu loess - in nord există regiuni formate în orogeneza hercinică ( munţii Măcin) - jumătatea nordică înclină dinspre Dunăre spre mare

- Podişul Sucevei; - Câmpia Moldovei ( Jijiei); - Podişul Bârladului; - Culoarul Siretului.

-

Platforma Strehaia - Platforma Jiului - Platforma Olteţului - Platforma Cotmeana - Platforma Argeşului - Platforma Cândeşti Depresiunea Severin Dealurile Coşuştei

Masivul Dobrogei de Nord Podişul Dobrogei de sud

Podişul Molodovei - regiunile mai înalte s-au format pe roci mai dure, iar cel mai joase, pe roci mai puţin dure; - este o asociere de culmi şi dealuri joase; - este o unitate reprezentativă de podiş; - există un fundament forte vechi, situat în adâncime. Podişul Sucevei – 500 – 600 m în altitudine; Câmpia Moldovei ( Jijiei) – 200 m în altitudine medie Altitudinea maximă – Dealul Ciungi – 692 m. Platformă = Podiş - este un piemont = regiune joasă, formată prin acumulare la baza unei regiuni mai înalte; - este format din depuneri sedimentare uşor înclinate de la nord către sud; - predomină rocile sedimentare – pietrişurile - altitudinea medie este cuprinsă între 300 – 600 m. - culmile au un aspect neted şi se mai numesc şi platforme; - este intersectat de văi adânci; - acestea fragmentează podişul în dealuri prelungi cu spinări domoale; - are origini şi aspecte asemănătoare munţilor - este alcătuit din roci dure şi anume şisturi cristaline şi calcare - este dezvoltat pe o structură cutată; - relief carstic; - cel mai mic podiş al ţării; - este o regiune foarte accidentată - altitudinea medie 500 – 650 m. - este dezvoltat pe o structură cutată; - Munţii Măcinului, Culmea Niculiţel, Dealurile Tulcei, Depresiunea Nalbanţ, Podişul Babadag, Podişul Dobrogei Centrale ( Podişul Casimcei) Podişul Medgidia, Podişul Oltinei, Podişul Negru-Vodă, Zona litorală

2.

3.

Câmpiile României

Delta Dunării

Câmpia Română - altitudinile medii cuprinse între 50 -90 m - altitudinea maximă de 300 m în Câmpia Piteştilor; - altitudinea minimă la vărsarea Siretului în Dunăre de 5 m. - relieful este relativ neted, neomogen - crovuri, văi şi lunci adânci; - s-a format prin umplerea unui lac cu sedimente aduse de râuri; - în partea de est loessul poate ajunge la 40 de m. grosime ; Are trei fâşii longitudinale şi trei sectoare transversale. - acumulări de nisip cu dune Câmpia de Vest - altitudinea medie de 100 m - altitudinea maximă în Câmpia Vingăi – 143 m. Altitudinea minimă de 70 m. - văi şi lunci largi; - acoperită cu un strat subţire de loess; - s-a format prin umplerea unei mări cu sedimente aduse de râuri - pătrunde în interiorul Dealurilor de Vest şi al Carpaţilor Occidentali sub forma depresiunilor -golf - altitudinea medie de 0,5m. - altitudinea maximă în grindul Letea de 12 m. - altitudinea minimă ajunge la -30 m în lungul braţelor fulviului - există suprafeţe mai înalte numite grinduri şi suprafeţe mai joase ( braţe, bălţi, lacuri,

Sectorul vestic ( Câmpia Olteniei) – la vest de Olt

Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Blahniţei, Câmpia Băileşti, Câmpia Romanati

Sectorul central ( între Olt şi Argeş)

Câmpii înalte ( piemontane) – Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor; Câmpii tabulare ( orizontale) – Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Boianului, Câmpia Burnasului, Câmpia Vlăsiei; Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Titu, Câmpia Gherghiţei; Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Buzăului Câmpii inalte: Câmpia Râmnicului Câmpii tabulare: Câmpia Bărăganului, Câmpia Brăilei

Sectorul estic

Câmpii înalte( piemontane) – Câmpia Vingăi Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Aradului, Câmpia Carei Câmpii joase ( de coborâre) – Câmpia Timişului, Câmpia Crişurilor, Câmpia Someşului

Delta Dunării - este cea mai joasă regiune a ţării - s-a format cel mai recent în timp - se formează şi în prezent - este forte netedă - este inundată frecvent Grinduri fluvio-maritime ( transversale): - Grindul Letea, Carorman, Sărăturile, Crasnicol Grinduri fluviale ( longitudinale)

4

Platforma continentală a Mării Negre

etc)

Grinduri continentale - Hrindul Chilia şi Stipoc Alte aspecte specifice: - grindurile continentale provenind din uscatul anterior deltei; - grindurile maritime cu acumulări de nisip; - s-a format intr-un fost golf al Mării Negre (Golful Halmyris), prin umplerea acestuia cu nisip

E – 180 Km de la ţărm V – ţărmul Mării Negre

Apecte specifice: - este o câmpie submarină; - coboară uşor spre larg; - există urme ale unor râuri; - este situată sub nivelul mării; - este o fostă câmpie inundată de apele mării; - altitudinile sub nivelul mării merg până la 200 m. adâncime - a fost o portiune de uscat.