Referat-eco-sem-2.docx

Referat Economie Tema : Criza economica in Romania

Manole David Anul I Management Grupa 50610

1

Cuprins :

1. Criza economica si financiara – Definitii ---------------------------------pag 3

2. Începuturile crizei economice mondiale ----------------------------------pag 3

3. Criza economica in Romania------------------------------------------------------pag 4

3.1 Criza economica in Romania- Cauze -----------------------------------------------------pag

4

3.2 Efecte ale crizei economice -------------------------------------------------------------------pag

5

3.3 Masuri impotriva crizei economice-------------------------------------------------------pag 8

4. Bibliografie -----------------------------------------------------------------------------------pag 11 2

1. Criza economica si financiara – Definitii Criza este definită ca o manifestare a unor dificultăţi (economice, politice, sociale etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate, lipsă acută (de mărfuri, de timp, de forţă de muncă) . Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica.

2. Începuturile crizei economice mondiale În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate. În luna august a aceluiaşi an, bursele americane încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi. Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România. Pe 15 septembrie 2008, Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american, care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital. Astfel, instituţia cu o vechime de 158 de ani intră în faliment în urma crizei de pe piaţa creditelor din SUA. Analistii si economistii sunt impartiti cand vine vorba de gasirea unei singure explicatii cu privire la cea mai serioasa criza din ultimele decenii. Teoriile variaza de la o cauza la alta, insa nici una nu pare sa acopere intreaga serie de factori care au adus omenirea in plina criza. Economistul John Taylor sustine “Nu pietele au cedat, (contrazicand teoria potrivit careia criza este un esec al pietei libere si a capitalismului insa) ci guvernul a gresit. “

3

Mai precis, politica monetara gresita.Pe Main Street, la bancile de credit, oamenii au inceput sa obtina banii mai usor, in pofida unei "istorii de credit" defectuoase si au parut, pentru o vreme, decisi sa-si plateasca ratele la case la timp si integral. Creditorii au inceput sa dea credite din ce in ce mai riscante. Pe Wall Street, bancile de investitii au inceput sa adune la un loc ipotecile imobiliare, folosind actiunile astfel obtinute pentru a garanta instrumente financiare complicate. Pe masura ce panica a inceput sa se instaleze in banci, Taylor sustine ca guvernul a constatat situatia proasta si a luat masuri care nu au facut altceva decat sa o inrautateasca. Congresul, spre exemplu, a folosit institutiile de creditare Fannie Mae si Freddie Mac pentru a extinde piata creditelor riscante. Fed nu a sesizat ca inghetarea creditului este o problema a riscului impartit intre toti, si a tratat-o ca pe o problema de lichiditate.

3. Criza economica in Romania 3.1 Criza economica in Romania- Cauze In octombrie 2008 a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara si economica. Din ianuarie - februarie 2009 incepe sa se “simta” criza economica in Romania la nivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Criza economică este cu precădere şi o criză internă, determinată de mixul greşit de politici macroeconomice luate în ultimii ani. Creşterea economica se dovedeşte una de natură nesănătoasă. Şi asta pentru ca a fost o creştere bazată pe consum, finanţat pe datorie.Consumul privat a fost excesiv, toate măsurile macroeconomice au fost pro-ciclice astfel stimuland consumul. Criza financiară internaţională a fost doar declanşatorul crizei economice interne, pentru că a afectat sursele de finanţare. Noi consumăm pe datorie, şi acum ne împrumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila şi pentru guvern, şi pentru firme, şi pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amânate, au devenit acum evidente. O alta cauza este deficitul bugetar. În condiţiile actuale de desfăşurare a activităţii economice, în care nevoia de resurse financiare este mai mare decât fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, în special în ceea ce priveşte respectarea principiului echilibrului bugetar. În majoritatea cazurilor, echilibrul bugetar nu se realizează în mod automat prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare. Printre cauzele care au stat la baza acestui fapt, enumerăm: descreşterea producţiei economice, cheltuieli exagerate în realizarea unor programe sociale, creşterea ponderii economiei subterane, diminuarea veniturilor bugetare, pe fondul crizei economice, factori instituţionali (proceduri şi legi bugetare, birocraţie), instabilitatea politică. Criza din România nu are aceleaşi cauze cu cea din SUA şi UE. Este în primul rând o criză internă, o criză a unui model de dezvoltare. Primul impuls nu trebuie să fie mai mulţi bani de la buget şi mai mult

4

consum, atunci când la buget nu mai sunt bani şi când s-a consumat până acum excesiv. Nici soluţia de a consuma bunuri româneşti nu este în întregime viabilă.

3.2 Efecte ale crizei economice a)Domeniile afectate de criza Criza economică s-a resimtit puternic, la nivel naţional, peste 150.000 de salariaţi au înregistrat o scădere drastică a veniturilor din pricina cererii mai mici de pe piaţă, a reducerii activităţii la locul de muncă, sau şi-au pierdut locul de muncă. Cele mai afectate meserii sunt cele ce produc venit în legătură directă cu volumul de vânzare, din comisioane de exemplu- precum agenţii imobiliari, brokerii sau dealerii auto. Pentru prima categorie, veniturile au scăzut de până la trei ori. În ce priveşte brokerii de credite şi vânzătorii de maşini, aceştia au o situaţie puţin mai bună. În cel mai bun caz, ei reuşesc să obţină venituri cu 35% mai mici decât cele cu care sunt obişnuiţi. Angajaţii din siderurgie, care majoritatea au fost într-un “concediu prelungit” din cauza închiderii temporare a fabricilor, primesc salarii cu un sfert mai mici- peste 30 de mii de persoane. Pe locul cinci în clasamentul categoriilor de salariaţi mai saraci din cauza crizei sunt cei din sectorul subansamblelor auto .La toate acestea se adugă cei care îşi pierd slujbele. b)Cele mai afectate domenii ale industriei Numarul falimentelor inregistrate in 2010 a crescut cu 18% fata de 2009, cand se inregistrau 18.421 de dosare de insolventa si firmele cele mai afectate au fost cele care au facut comert cu ridicata, comert cu amanuntul si cele din constructii. La sfarsitul anului 2010, un numar total de 21.692 companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa: 10.377 de firme se aflau in procedura generala de insolventa, 5.104 in procedura simplificata de insolventa, 5.482 in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare judiciara. Cea mai mare rata de faliment s-a inregistrat in randul firmelor care activeaza in domeniul comertului cu ridicata si distributia, fiind pentru al doilea an consecutiv pe prima pozitie, confirmandu-se astfel persistenta dificultatilor de ordin financiar cu care se confrunta firmele din aceste sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre hypermarketuri si retaileri.

5

Constructiile intregesc topul primelor 3 sectoare cu cele mai multe insolvente, ocupand pozitia a treia in clasament si s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de insolvente, astfel ca numarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi datoriile curente a crescut de 6 ori comparativ cu soldul inregistrat la sfarsitul anului 2006. Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii in anul care s-a incheiat au fost scaderea cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de investitii din lipsa fondurilor, scaderea puterii de cumparare si deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor.

Un alt domeniul care inregistreaza un numar ridicat de cereri de insolventa este cel al transporturilor, 1.555, aflandu-se, ca si la sfarsitul anului 2009, pe pozitia a patra a clasamentului. Industria Auto Criza financiara mondiala a decimat in 2008 vanzarile producatorilor auto, iar inasprirea conditiilor de creditare a ingreunat finantarea operatiunilor zilnice ale acestora, determinandu-i pe multi sa inchida fabrici sau sa faca disponibilizari masive. Constructorii europeni reduc productia si fac disponibilizari din cauza cererilor, asta insemnand si faptul ca si in Romania a scazut cererea de autoturisme. Piata Constructiilor Piaţa construcţiilor a suferit o cădere fără precedent, încă de la finele lui 2008, când criza financiară a început să-şi facă simţite efectele. Lipsa de noi investiţii în sectorul construcţiilor a afectat într-un procent semnificativ firmele de profil, pentru care contractele încheiate în perioada anterioară au constituit o gură de oxigen importantă. Cu toate acestea, un număr mare de firme din domeniul construcţiilor şi-au încetat activitatea. Numarul angajatilor din constructii a scazut in scurt timp de la 420.000 la 350.000 de angajati.Cel putin 32% din firmele de constructii care activeaza pe piata locala imobiliara au fost afectate grav de criza financiara.

6

Domeniul Bancar Anul 2009 a fost unul dificil pentru sistemul bancar – economia a scazut cu 7.2%, numarul somerilor a crescut cu 75%, cererea de credite a fost extrem de mica, iar restantele la credite aproape ca s-au triplat.

Piata Imobiliarelor Criza financiara internationala afecteaza si piata imobiliara si domeniile conexe din tara noastra, dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliara se confrunta cu o noua problema, aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor secundare pietei imobiliare au fost si ele afectate de criza financiara.

c)Domeniile neafectate de criza Desi criza economica a cuprins majoritatea ariilor de activitate, sunt anumite domenii care nu au fost inca afectate; precum IT si Comunicatii, Retail si cel Farmaceutic. In ciuda existentei acestor domenii care sunt la adapost de pericolele crizei economice, problema se pune de obicei la nivelul fiecarei companii in parte, in functie de lichiditatile de care dispune si de capacitatea acesteia de a-si face un plan de activitate pe termen lung. Firmele bine organizate nu au fost luate prin surprindere de efectele instabilitatii economice.

7

Domeniul IT In domeniul IT, explicatia este simpla. Intr-o epoca in care totul este informatizat, specialistii IT vor fi intotdeauna la mare cautare, datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma. . Datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma, IT-ul are trecere si pe timp de criza Domeniul Retail Cel mai putin afectat sector este domeniul Retail. Explicatia este simpla: vanzarile nu au scazut la alimentele de baza. In plus, majoritatea lanturilor mari de magazine s-au extins, iar pentru fiecare noua unitate deschisa vor exista pozitii care trebuie acoperite Domeniul Farmaceutic Criza financiara nu a afectat piata farmaceutica la fel de mult ca alte sectoare. Piata farmaceutica este mai putin vulnerabila decat alte piete la efectele crizei. Si ea este conectata tot pe lumea asta, deci va suferi intr-o oarecare masura. Acesta masura este mult mai redusa decat la alte piete, dar poate genera probleme suficient de serioase.

3.3 Masuri impotriva crizei economice Încă de la începutul anului 2009, România a convenit asupra unui pachet de finanțare externă de la FMI, UE, BERD și Banca Mondială în suma de 19,95 miliarde euro, care va permite ajustarea graduală a deficitului bugetar, cât și depășirea problemei deficitului de cont curent. În același an, guvernul a prezentat în fața Parlamentului primul val de măsuri pe care le va lua în condițiile crizei. Printre cele 28 de măsuri anticriză se numără alocarea celui mai mare procent din PIB din ultimele două decenii pentru investiții, facilități pentru angajarea șomerilor și achiziționarea a aproape 17.000 de locuințe prin programul “Prima Casă”. De asemenea, programul “Rabla”, contruirea de case pentru specialiști din mediul rural, reabilitarea termică a blocurilor și a drumurilor județene, programul “Primul Siloz”, vânzarea de locuințe ANL, sprijinirea IMM-ului și a autorităților locale care accesează fonduri europene prin acordarea de garanții de stat și măsura șomajului tehnic. În ceea ce privește sprijinirea firmelor, s-au luat urmatoarele masuri : neimpozitarea profitului reinvestit, amânarea la plată a obligațiilor restante, accelerarea rambursării TVA, ajutoarele acordate de stat, măsurile privind stimularea industriei chimice și energetice, reducerea taxelor și tarifelor parafiscale, menținerea TVA-ului la 19% și a cotei unice la 16%. Cel de-al doilea val de măsuri, printre care înlocuirea impozitului minim cu cel forfetar, reducerea numărului de declarații fiscale pentru persoanele juridice, inițierea Legii parteneriatului public-privat, oferirea de facilități tinerilor până în 35 ani care înființează firme, s-a dovedit a fi ineficient.

8

Măsurile importante de susținere a economiei au fost adoptate având convingerea că se va depasi ușor criza. Însă, începând cu anului 2010, România și întreaga Europă a început să descopereze profunzimile din ce în ce mai mari ale crizei actuale. Revenirea economică era mult mai lentă decât se anticipase și era necesară o serie de măsuri de austeritate, mult mai dure. Cele două proiecte de lege întocmite de guvern și intrate în vigoare în vara anului 2010, vizează în principal reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar prin tăierea salariilor, pensiilor și a ajutoarelor sociale, precum și recalcularea pensiilor speciale. Potrivit primei legi, se reduc: • salariile bugetarilor cu 25% • indemnizaţia pentru creşterea copilului cu 15% • indemnizaţiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România cu 25% • cuantumul drepturilor reprezentând salarizarea în valută şi alte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis in misiune permanentă sş respectiv temporară în străinătate cu 25% • cuantumul drepturilor specifice pentru activităţile desfăşurate în instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu 25% • ajutorul de şomaj cu 15% • salariile preoţilor cu 25% • renta viageră a sportivilor cu 25% • compensaţia lunară pentru chirie cu 25% • salariile angajaţilor BNR, CNVM, CSSPP şi CSA cu 25% • cuantumul brut al pensiilor cu 15% (valoarea punctului de pensie scade la 622,9 lei) • cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România cu 15% • ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor • indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

9

Al doilea proiect de lege pregătit de Guvern se referă la măsuri în domeniul pensiilor. Astfel, documentul prevede recalcularea, începând cu 1 iunie 2010, pentru: • pensiile militare de stat • pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor • pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale • pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea • pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular • pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari • pensiile deputaţilor şi senatorilor • pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă • pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi • pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale • pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş Mai mult decât atât, pentru a crește credibilitatea României în lume și pentru a spori posibilitatea de a finanța deficitul bugetar în limita admisă de 6,8%, executivul a decis creșterea Taxei pe Valoare Adăugată cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%. Privind în retrospectivă, România în perioada 2009-2011 şi-a atins obiectivele, contribuind la stabilitatea economică şi soliditatea sistemului financiar, potrivit unui raport de evaluare a programului convenit cu Guvernul Român. Mai mult decât atât, măsurile de austeritate au asigurat atingerea obiectivelor din program, deși acestea au determinat o poziţie foarte prociclică, întârziind practic revenirea economică.

10

4. Bibliografie 1. Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Aspectele crizei româneşti în cadrul crizei mondiale, Ed. Polirom, 2008, Iaşi. 2. http://www.ziare.com/afaceri/insolventa/vezi-cate-firme-au-dat-faliment-in-2010-coface-1090477 3. http://www.ziare.com/economie/criza-economica-romania/ 4. http://www.gandul.info/financiar/ 5. DOLGA, Gheorghe, Criza. Finanțe. Teorii. Editura Centrului de Informare și Documentare Economică, 2009 6. www.bnro.ro 7. www.wall-street.ro 8. www.zf.ro

11