Psihodiagnosticul.docx

Psihodiagnosticul – modalitati de cunoastere si evaluare psihologica Psihodiagnosticarea reprezinta evaluarea cu ajutorul unor mijloace specifice si nu se rezuma doar la testele psihologice. In diagnoza distingem urmatoarele domenii in functie de scopul urmarit. In acest sens distingem psihodiagnoza de instruire si educatie, psihodiagn in domeniul muncii, diagnoza clinica sau in scop de consiliere. 1. psihodiagnoza in scoala- urmareste evaluarea disponibilitatilor copilului si a gradului de adaptare pe baza rezultatelor. Psihodiag in sc este implicata in alegerea celor mai adecvate mijl de educare si instruire, precum si a unor mijloace de bilant si de stimulare a dezv capacit si talentelor a activ creative. Progresul educativ sondeaza caracteristicile memoriei atentiei, intelegerii, a strategiilor de abordare a probl logice prin care se realizeaza formele inalte de invatare. 2. psihodiagnoza in domeniul muncii isi propune sa descifreze potentialul individual al persoanei pornind de la cerintele posturilor de munca si sa evalueze gradul lor de compatibilitate. Scopul final este acela al unei adaptari optime la solicitarile postului de lucru 3. psihodiagnoza clinica se preocupa de abaterile de la parametrii psihici de normalitate ai proceselor psihice si ai personalitatii in general. Psihodiagnoza este o disciplina didactica care are un caracter stiintific. In raport cu psihologia teoretica psihodiagnosticul se fundamenteaza pe teoriile acesteia. Aplicarea unor teste psihologice simple, colectarea unor informatii prin observatie, interviul anamnestic, metoda biografica reprezinta abia inceputul procesului de diagnoza. Exista factori care relativizeaza rezultatele psihodiagnosticului- sinceritatea participantilor, conformismul, dezirabilitatea, lipsa convergentei, interactiunea examinatorexaminat. Conditiile unui examen psihologic 1. conditii privind ambianta examenului- absenta factorilor de distagere 2. conditii privind subiectul (sa stie sa scrie, sa fie odihnit) – eliminarea anxietatii, obtinerea cooperarii 3. conditii privind desfasurarea examenului psihologic –standardizare (inregistrarea interviului, notarea unor date sa nu fie ostentative si sa fie cat mai putin vizibile) 4. conditii privind examinatorul – calm, linistit, simt ascutit al observatiei conduita echilibrata, constanta, sigura, neambigua Principii deontologice 1. pr confidentialitatii 2. pr intimitatii 3. pr comunicarii rezultatelor examenului psihologic 4. pr protejarii minoritatilor dezavantajate cultural Tipuri de abordare psihodiagnostica a. metode nepsihometrice b. metode psihometrice

Met nepsihom. urmaresc cunoasterea individului ca intreg. Informatiile pe baza carora are loc evaluarea psihodiag sunt obtinute in principal prin tehnici de abordare directa a subiectului in care contactul examinator-subiect este nemijlocit cum sunt: observatia, conv, met biografica, met testelor, analiza produselor activitatii. Met psihom sunt puternic standardizate si lasa loc mai putin factorilor interpretativi (masoara mai exact). Testele de personalitate pot fi unifazice sau multifazice (MMPI, Minesota). Testele psiho au ca avantaj – validitatea si fidelitatea sunt mai ridicate decat la met nepsihom. dezavantaje: - dificultati in elaborare - conditii pt participare (sa stie sa citeasca, sa scrie) - nesinceritatea Analiza met nepsihometrice 1. Anamneza (amintire, intoarcere in trecut) subiectul relateaza despre evenimentele mai imp din trecut care sunt intr-o relatie cauzala cu evenimentele prezente care fac obiectul psihodiagn. Reprezinta perceptia subiectului si trairile pe care le are in legatura cu biografia sa. Este o sondare longitudinala daca este standardizata devine interviu anamnezic. 2. Interviul este indeosebi utilizat in selectia de personal. se considera ca durata interviului nu trebuie sa depaseasca 10-15 min. Datele cuprinse in interv sunt atat auxiliare(provin din alte surse) cat si principale, acumulate in cursul desfasurarii acestuia. 3. Convorbirea cadrul conv este mai larg decat al anamnezei. sondeaza opiniile, conceptia despre lume, atitudinile, calitatea expresiei verbale, mecanismele intelectuale, nivelul si calitatea informatiilor. Poate varia de la convorbire libera la convorbire puternic structurata. 4. Observatia inregistrarea sistematica a unor manifestari ale subiectului. spre deosebire de obs spontana, obs stiintifica trebuie sa: fie fundamentata teoretic, sa fie sistematica, sa fie analitica, sa fie repetata si verificata, presupune o anumita codificare si strangere a datelor . Observatia poate fi participativa si nonparticipativa (de laborator, simulata) Obs participativa: observatorul se integreaza in grup, cu cat se implica mai mult cu atat obs sale sunt distorsionate. Prezenta sa in grup poate creea mecanisme de deformare. Fiinta umana are capacitatea de a observa ca este observata si isi poate modifica atitudinile, comp. Se recomanda tehnicile nonintrusive cu observator ascuns. O modalitate de a creste eficienta cercetarii o reprezinta scalele de evaluare care sunt instrumente de culegere a datelor si de cuantificare a rezultatelor observatiei. 1. scalele calitative grafice Au drept caracteristica existenta unui continuum gradat al trasaturii investigate, de la aspectul cel mai defavorabil la aspectul cel mai favorabil. ex.: apreciati competenta

profesionala a persoanei x prin incercuirea variantei corespunzatoare-nesatisf, satisf, medie, buna, f.buna O alta modalitate este de a folosi scale cu ancore: intarzie intotdeauna, destul de des, des rareori, niciodata. Ancorele sunt definitii succinte ale fiecarui nivel sau reper de pe scala. 2. scalele cantitative a. 1-minim, 3-mediu, 5-maxim (incercuit dupa criteriile proprii) b. scale cantitative numerice (incercuit var corecta) Pers. evaluate scala de evaluare a 12345 b 12345 c 12345 c. scale cu calificative adjectivale f slabe slabe mediu bune f bune d. scale complexe cunostinte de specialitate Evaluare f slab slab mediu bun f bun calitativa evaluare 123 456 789 101112 131415 cantitativa persoane 6 10 8 9 5 evaluate 3. scale de evaluare multipla (calitativ-calitativ) dimensiuni ale val profesionale niv de performanta calitatea muncii intotdeauna nesatisfacator uneori acceptabil de obicei acceptabil intotdeauna accepta calitatea muncii 4. scale statice ex. atentia de la minim la maxim 5. scale dinamice frecventa in timp B. scale standardizate ex. scale pt evaluarea calitatii muncii greseli frecvente, munca superficiala greseli multe, precizie sub medie unele greseli, activitate acceptabila putine greseli, a lucrat bine fara greseli, a lucrat cu precizie Daca avem de reunit datele unei observatii, se pune problema determinarii gradului de concordanta dintre aprecierile observatorilor. Dupa gradul de precizie ceruta hotaram daca se introduc datele sau se repeta observatia. Se calculeaza in acest sens un grad de concordanta K sau indicatorul Landis Koch.

ex. se presupune ca 2 obs urmaresc comp unor copii de 10 ani timp de 2 ore. unul si acelasi comp este apreciat de cei 2 pe urmatoarea scala comp pasnic usor agresiv agresiv comp pasnic comp pasnic usor agresiv agresiv total usor agresiv 11 (2) a 11 (2) b c tr1 a+b+c agresiv d 1(1) e 11(2) f tr2 d+e+f total tc1 a+d+g tc2 b+e+h tc3 c+f+i se calculeaza total pe randuri si pe coloana se calc indicele p0=a+e+i/t general tgeneral=tranduri=t coloane pc=tr1 x tc1/tg2 + tr2 x tc2/tg2 + tr3 x tc3/tg3 se calc coef k= po-pc/1-pc daca indicele k=0 (concordanta inexistenta) k 0,01-0,2 f slaba 0,21- 0,4 slaba 0,41- 0,6 moderata 0,61- 0,8 puternica 0,81- 1 f puternica 5. Chestionarul Este preponderent utilizat in psihodiagnosticul personalitatii. chestionarele sunt formate din intrebari sau itemi. Chestionarul trebuie sa aiba validitate si fidelitate. o masura imp a fidelitatii este coeficientul alpha crombach 0,6-0,9. METODA TEST – RETEST - constă în a aplica de două ori în aceleaşi condiţii acelaşi test, pe acelaşi grup de subiecţi. Coeficientul de corelaţie pe care îl obţinem este numit coeficient de stabilitate. Metoda split half constă în divizarea în 2 părţi a testului, astfel încât să se obţină două serii de scoruri distincte asupra cărora să se poată aplica calculul de corelaţie. Conditiile utilizarii optimale a chestionarelor 1. pretestarea 2. sa fie scurte si sa nu colecteze inf ce se pot obt din alte documente 3. sa contina intrebari clare 4. sa asigure confidentialitatea 5. sa fie adecvate nivelului de cultura al subiectului 6. sa evite intrebarile depreciative 7. evitarea termenilor ambigui 8. evitarea dublei negatii sau a disjunctiei 9. sa fie diminuata vizibilitatea itemilor Metode psihometrice 1. Testele psihologice T. psh este o procedura sistematica de obs si descriere a comp cu aj unor scale numerice si a unui sistem de categorii. Se disting: a. dupa modul de aplicare – probe creion hartie, pe aparate

b. -

dupa scop inventare de personalitate (chestionar unifazice, multifazice) ch de interese, aptitudini probe proiective teste pt forme clinice teste de cun Standardizare- vizeaza uniformitatea proced de administrare, notare si interpretare a rezultatelor. Standardizarea rezolva toate aspectele care ar modifica performanta. Testele trb elab in raport cu caracteristicile pop la care se masoara caracteristica respectiva. Obiectii:- vizibilitatea - teste cu rasp la alegere- capacit de recunoastere nu pe cele creatoare - testele sunt destinate oamenilor medii si nu recunosc personalitatile creatoare, exceptionale. Testele pot fi aplicate individual sau in grup, aplicarea in grup trebuie bine supravegheata pt a fi evitat fenom de contaminare. Conditii stiintifice in aplicarea testelor: - validitate - fidelitate: standardizarea stimulilor, instrumentului, modului de cotare, - etalonare - revizuire periodica - evaluarea degradarii instrumentului de masura (metoda testelor paralele) T psiho nu pot fi utilizate in afara contextului psihologic. Exista mai multe tipuri de validitate: a. functie de distanta care separa mom masurarii perf la criteriu de mom testarii. Validitate predictiva in care rez sunt conferite de practica. b. V. concurenta- metoda testelor paralele c. V. de constructie exprima gradul in care un test concorda cu teoria constructului teoretic d. V. sintetica analiza sistematica a tuturor emelentelor validitatii e. V de continut itemii acopera un esantion de comp, acopera ansamblul de sarcini 2. Experimentul caracteristici: experimentul este calauzit de ipoteze - experimentatorul intervine efectiv si activ provocand fenomenul cercetat - izoleaza var stimul-indep si var rasp-dependente - variaza, modifica conditiile de manifestare a fenom pt a verifica ipoteza - repeta fenomenul - controleaza var straine, perturbatoare Etape - selectia instrum de masura

-

alegerea planului de cercetare aplicarea procedurilor masurarea efectului analiza si prelucrarea datelor Un studiu experimental este ghidat de cel putin o ipoteza care exprima relatia cauzala. Cercetatorul este implicat activ in toate etapele. Planul experimental foloseste cel putin 2 grupuri (unul experimental-se aplica variabila, unul de control). Gr exp este supus unei actiuni, gr de control nu. Dupa ce grupurile sunt expuse tratamentului, se masoara var dep si se trag concluziile. Aplicarea vi se face in 3 variante: Gr. exp Gr. de control a. A nonA b. A c. A B Controlul in experiment se refera la actiunile cercetatorului indreptate spre inlaturarea, reducerea influentei oricarei variabile care ar putea afecta rezultatele cercetarii. Exista 2 cat de variabile care trebuie controlate: var participant si var ambientale. Orice var straina necontrolata afecteaza VD, astfel exista numeroase amenintari la adresa experimentului, afecteaza decizia cu privire la cauza-efect. Amenintari la adresa validitatii: validitatea interna –o serie de factori care pun sub semnul intrebarii relatia cauzaefect (certitudinea ca VD s-a produs ca urmare a VI). Amenintari la validitatea interna - efectul de istorie - evenimentele externe - maturarea - efectul testarii repetate - regresia statistica - degradarea instrumentelor - pierderi experimentale - efectul de transfer Amenintari la validitatea externa - validitatea de populatie (putem aplica rez la alta populatie?) - valid ecologica (in ce fel de ambiente) Factorul aleator este cel mai bun remediu de a controla simultan cat mai multe variabile straine – esantionarea aleatoare - esantionarea aleatoare in cele 2 grupe - pt egalizare- esantionarea aleatoare stratificata sau o tehnica pt realizarea echivalentei

Metode de diagnostic. Caracteristici. Avantaje-Dezavantaje 1. Studiul de caz - studiul unui individ singular Avantaj – ofera un tablou detaliat al comp si dezv persoanei Dezav – concluziile nu pot fi generalizate 2. Obs. naturala- obs oamenilor in ambientul natural, fara manipulare Avantaj – ofera o buna descriere a comp, cu cat cercetatorul este mai distant cu atat e mai natural - o buna suma de ipoteza Dezav – lipsa controlului - nu permite cauza-efect 3. Obs de laborator - fara manipulare avantaj - o descriere mai buna a comp - controlul var straine dezav- artificialitate 4. interviu/convorbire -participantii sunt chestionati despre aspecte ale vietii lor -variaza de la f structurat – f flexibil (conv libera) avantaj- trece dincolo de obs in obtinerea unor inf despre atitudini, opinii dezav- tendintele participantului - conformism - modul de punere a intrebarilor - reactiile specialistului pot afecta raspunsul 5. testul psiho - instrument standardizat pt diagnosticarea anumitor var de interes - este verificat avantaj- rezultate valide dezav- anumiti participanti pot distorsiona rasp pt a se prezenta intr-o maniera dezirabila