Prezentare.docx

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială

Departamentul Sociologie şi Asistenţă Socială

Bejenaru Gabriela

Lucru individual Specialitatea – Asistenţă Socială

Şef Departament: Stela Milicenco, doctor,conferențiar,universtar. (semnătura) Conducător ştiințific: Larisa Elinețchi,lector,magistru în Asistență Socială (semnătura) Autorul: Bejenaru Gabriela: studentă,anul II,cu frecvență redusă. (semnătura)

CHIŞINĂU-2018 1

CUPRINS 1. ANALIZA LEGII NR. 60 DIN 30.03.2012 PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI................................................................................................................................3

2. STUDIU DE CAZ..........................................................................................................................4 3. „Vreau să lucrez împreună cu o persoană cu dizabilități pentru că...”....................................14 4. Glosar de termeni în domeniul dizabilității.............................................................................17 5. Bibliografi................................................................................................................................20

2

ANALIZA LEGII NR. 60 DIN 30.03.2012 PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI.

LEGEA

NR.60 DIN

30.03.2012

PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU

DIZABILITĂȚI

ESTE PUBLICATĂ

: 27.07.2012

NR:508.LEGEA

DATĂ,CONȚINE

CAPITOLE ȘI ÎN FIECARE CAPITOL SUNT PREZENTE ARTICOLE

10

ÎN

MONITORUL OFICIAL NR. 155-159

ART.

CARE MENȚIONEAZĂ DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ A ACESTORA

. LEGEA

OFERĂ PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI DREPTUL SĂ PARTICIPE ÎN TOATE

DOMENIILE VIEȚII,LA FEL CA TOȚI OAMENII. ÎN CAPITOLUL

I

SUNT INCLUSE

11

ARTICOLE ȘI SE

VORBEȘTE ÎN CAPITOLUL DAT LA GENERAL DESPRE DREPTUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN SOCIETATE. ÎN CAPITOLUL II SUNT

5 ARTICOLE ÎN CARE SE DISCUTĂ DESPRE RESPONSABILITATEA ȘI

FACTORII DETERMINĂRII DIZABILITĂȚII. ÎN AL

III

CAPITOL SUNT PREZENTE

10

ARTICOLE CARE

EXPUN LA EVIDENȚĂ ACCESUL ȘI ASIGURAREA LUI FAȚĂ DE PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI. CAPITOL

6

ARE

ARTICOLE

CARE

PUNE

ÎN

EVIDENȚĂ

ASIGURAREA,ACCESUL

LA

AL IV STUDII

GENERALE,EDUCARAEA EXTRAȘCOLARĂ,PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ȘI INSTRUIREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI. ÎN CAPITOL INTEGRAREA

ȘI

V

SUNT INDICATE

DREPTURILE,PLASAREA

ÎN

8

ARTICOLE ÎN CARE SE VORBEȘTE DESPRE

CÎMPUL

PROFESIONALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI.

MUNCII,FORMAREA

ȘI

REABILITAREA

CAPITOLUL VI ARE 5 ARTICOLE CARE NE INDICĂ

PROTECȚIA,FACILITĂȚILE,SERVICIILE LOCALE ȘI SERVICIU DE ÎNGRIJIRE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI. SOCIALĂ

CAPITOLUL VII ARE 8 ARTICOLE CARE VORBESC DESPRE ASIGURAREA ȘI PROTECȚIA

. CAPITOLUL VIII

ARE DOAR

3

ARTICOLE ÎN CARE SE DISCUTĂ DESPRE AUTORITĂȚILE

CARE SUNT RESPONSABILE DE INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI.

CAPITOLUL IX

INCLUDE

DE

ASEMENEA

2

ARTICOLE

CARE

MENȚIONEAZĂ

ASOCIAȚIILE

OBSTEȚI,DREPTUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI DE A LE CREA ,REPARTIZAREA LOCUINȚELOR CONSTRUITE

DIN MIJLOACELE ASOCIAȚIILOR OBSTEȘTI ALE PERSOANELOR ÎN CAUZĂ.

ȘI

ÎN

FINAL,CAPITOLUL X ARE LA EVIDENȚĂ 2 ARTICOLE CARE NE VORBESC DESPRE DISPOZIȚIILE FINALE ȘI TRANZITORII.

TOATE

CAPITOLELE SE AXEAZĂ MAI MULTE DE DREPTURILE PERSOANELOR CU

DIZABILITĂȚI ȘI ÎN MARE PARTE PE RESPONSABILITATEA ASIGURĂRII LOR ÎN SOCIETATE.

3

STUDIU DE CAZ I. IDENTIFICAREA CLIENTULUI SI A OFERTEI SERVICIILOR LOCALE IDENTIFICAREA CLIENTULUI Botnari Raisa,are varsta de 76 de ani si locuieste in raionul Edineț,satul Gordineștii Vechi. D-na Raisa s-a nascut in acest sat in anul 1937, la 17 aprilie. Soţul ei a decedat in urma cu 2 ani. Locuieste singura intr-o casa cu 3 camere si o bucatarie de vara, si un hol imens. D-na Raisa provine dintr-o familie de țărani cu doi copii, ea fiind cea mai mare. Tatal ei fiind cioban, iar mama ei fiind croitoreasa. Raisa s-a măritat încă de tânără pe când nu implinise încă vârsta de 19 ani cu un baiat din satul in care si-a petrecut toata viata. A nascut 4 copii, 2 baieti si 2 fete. Grigore, barbatul Raisei provenea si el dintr-o familie modesta, a muncit toata viata la stat, iar Raisa a muncit cea mai mare parte din viata la colectiv în munca agricola. D-na Raisa a fost o femeie ce a reusit sa isi poarte singura de grija, acum are mari probleme cu aparatul locomotor, se misca greu. Toata viata ei a fost o femeie stimata in satul ei pentru devotamentul ce l-a aratat fata de propria familie si de spiritul de munca. D-na Raisa s-a pensionat in urma cu 16 ani, avand o pensie mica de 755 lei, iar in urma pensionarii a ramas casnica ocupindu-si timpul liber cu pasiunea sa pentru croitorie si tesutul covoarelor. D-na Raisa este o persoana credincioasa, duminica nu lipseste de la liturghie, biserica insemnind pentru ea locul in care il regaseste pe Dumnezeu, cel care ii da speranta si puterea de a trai. II. EVALUAREA INDIVIDUALA A FAMILIEI SI RESURSELOR a) EVALUAREA FAMILIEI Spuneam mai sus ca d-na Raisa are 4 copii toti fiind plecati de acasa. Veronica este primul copil al ei, are 51 de ani, este stabilita în Bălți si lucreaza ca si bucatareasa la o cantina. Este casatorita cu Alexandru, care este de meserie sudor,impreuna au 2 copii, pe Loredana si Adrian. Bugetul familiei ar ajunge in medie de 5400 lei. Tatiana este al doilea copil, are 49 de ani si toata viata a lucrat ca tîmplar intr-o firma particulara de mobila din Chișinău, având salariul minim pe economie, iar de 2 ani este plecata in Italia la munca. Este maritata, sotul ei fiind pensionat pe caz de boala care are grija de gospodarie si de fiica lor care este studenta la Chișinău. Sunt stabiliti in satul Pașcani, raionul 4

Criuleni. Bugetul familiei se rezuma la 1700 lei pensia sotului si venitul sotiei care este instabil din cauza lipsei unui serviciu stabil. Vasile este al treilea copil, are 47 de ani, este insurat, are la randul lui 2 copii, este stabilit in Grimăncăuți, raionul Briceni. Lucreaza in constructii si amenajari interioare, avind un salariu decent, iar sotia este vinzatoatre la un magazin alimentar. Bugetul familiei este cum am mentionat mai sus destul de decent ajungind in medie la 12 000 lei. Stefan al patrulea copil are 44 de ani si este plecat in Germania acolo munceste la plantarea si culesul leguminoaselor. In urma crizei a revenit acasa si timp de mai bine de 8 luni este somer, sotia este vinzatoare la un magazin mixt. Sunt stabiliti in satul Corjeuți, raionul Briceni. Împreuna au 3 copii. b) EVALUAREA

NEVOILOR SI RESURSELOR

Dupa prezentarea pe scurt a familiei si a ofertei serviciilor locale, as dori sa mentionez in cele ce urmeaza nevoile si resursele umane, financiare, materiale ale familiei plus obstacolele in realizarea resurselor. In primul rand as vrea sa mentionez nevoile sociale. Aici as dori sa mentionez nevoile legate de locuinta. Am vazut ca d-na Raisa locuieste la sat unde utilitatile sunt inca mult sub cele de la oras. Mentionez aici faptul ca nu exista inca gaz metan, iar pe timpul iernii batranica noastra este nevoita sa se incalzeasca la o soba cu lemne, apoi in ce priveste nevoile fiziologice, wc-ul este inca situat in spatele gradinii si nu in casa asa cum ar fi normal. Exista de asemeni nevoi de adaptare a locuintei la necesitatile ei deorece mergand destul de greu se poate intampla ca obosind sa mai cada jos. Apoi fiind toata viata ei inconjurata de multe persoane ii este foarte greu acum la batranete sa stea cea mai mare parte a timpului singura si simte nevoia sa comunice cu cineva, sa aiba pe cineva alaturi de ea o mare parte din timp. In al doilea rand sunt nevoile socio-medicale, aici as dori sa punctez nevoile ce privesc activitatile instrumentale si anume ajutor in prepararea hranei, a activitatilor de menaj, efectuarea cumparaturilor, utilizarea mijloacelor de transport. In al treilea rand sunt nevoile medicale, si aici pe langa medicamente ce nu uita niciodata sa le ia, ar avea nevoie de un aparat auditiv deoarece nu mai aude asa bine, de resurse finaciare in procurarea acestor medicamente. In ceea ce privesc resursele umane am putea spune ca in afara de cei trei asistenti sociali de la primarie care vin foarte rar in vizita la d-na Raisa, cel mai important suport de personal il 5

putem gasi la copii acesteia, care prin anumite sacrificii ii mai ofera batrinei un ajutor material, care este practic consumat in procurarea medicamentelor si aprovizionarea pe timpul iernii de lemne. Familia dupa cum am amintit mai sus desi este foarte legata de mama lor nu poate nici unul sa vina sa stea permanent cu ea. Din punct de vedere financiar desi nu se plange niciodata ca i-ar lipsi ceva (si aici as putea aminti ca este un caz mai rar pentru ca de obicei se plang de lipsa banilor), reuseste cu greu sa isi procure medicamentele (care ajung pe luna aproximativ 900 de lei) si hrana din acea pensie de doar 700 de lei. Aici este, de bine de spus ca atat cat pot copii o ajuta cu bani, in primul rand copii care sunt plecati in strainatate. Apoi sunt nevoile financiare pentru platirea intretinerii care desi nu este exagerat de mare, pentru dumneai se simte luna de luna orice ban. Din punct de vedere material as aminti nevoia procurarii de alimente, de imbracaminte (nu si-a mai cumparat o haina de ani buni). Din punct de vedere tehnic, d-na Raisa are posibilitatea de a asculta o stire de ultima ora, mijloacele de informare al acesteia fiind radioul si televizorul. Anul trecut a primit in dar de la fiul sau Stefan un telefon mobil cu care comunica cu cei 4 copii ai sai si nepotii ei. Obstacole in realizarea resurselor: Un prim obstacol in realizarea resurselor este imposibilitatea de a gasi unul sau mai multi voluntari care sa isi ocupe majoritatea timpului cu aceasta batranica, sa stea mai mult alaturi de ea. Vizitele care i se fac desi sunt foarte bine venite si ii aduc un suras pe chipul ei, de indata ce acestia ies pe usa casei, ea redevine acea femeie apasata de griji si suferinta. Al doilea obstacol in realizarea resurselor ar fi nevoia de a fi sustinuta financiar si imposibilitatea de a gasi un sponsor sau o sursa de ajutor social in afara de pensia ce i se cuvine. Un al treilea obstacol este faptul ca reuseste cu greu sa faca rost de medicamente, de fiecare data trebuind sa gaseasca pe cineva care sa mearga la oras sa le cumpere care in schimb si atunci sunt greu de găsit. Din punct de vedere medical este bine de spus ca d-na Raisa are nevoie de consultatii lunare. Un alt obstacol este imposibilitatea de a avea baie,apa,wc-ul în locuință. III. PLANUL ASISTENȚIAL DE INTERVENȚIE Pentru a putea intocmi un plan individualizat de ingrijire trebuie sa tinem cont de mai multi factori. In primul rând la acest plan individualizat trebuie sa participe clientul nostru, apoi 6

familia acestuia care impreuna cu asistentul social sau lucrătorul social ,vor intocmi acest plan in functie de necesitatile clientului si posibilitatilor avute. Acest plan va fi intocmit săptămânal pentru fiecare zi a săptămânii in parte si v-a ține cont de grila națională de evaluare. PLANUL INDIVIDUALIZAT DE INGRIJIRE ZIUA

ORA

NEVOI

SERVICII

FURNIZORI

DE

RESPONSABILI

COST

SERVICII

LUNI

6–8

Participarea

la Acompa-

liturghie

niere

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

8–9

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

micului dejun

Albu” -

10 -11

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov”

-

11 – 13

Nevoi

de Citirea

informare

ziarelor

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

13 -14

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

pranzului

Albu” -

14 – 16

Nevoia

de

-

Voluntar „ Elena Albu”

Voluntar

-

30 lei

„ Elena Albu”

Asist.medical

15 lei

Ira Fiodorov

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

-

-

odihna -

16 - 17

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov”

-

17 – 19

Nevoia socializare

de Servicii sociale

-

Asist.medical

15 lei

„Ira Fiodorov”

Prieteni

si

-

vecini

7

-

19 – 20

Prepararea cinei

Ajutor

-

D-na Larisa

30 lei

(vecina) -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii

Consiliul local

informa (de a sociale

21 – 07:30

Nevoia

de

-

-

(vecina)

vedea stire TV) -

D-na Maria

-

-

-

odihna MARTI

6–8

Participarea

la Acompa-

liturghie

niere

Lucrătorul

Voluntar

social „ Elena „Elena Albu” Albu”

-

8–9

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

micului dejun

Albu” -

10 – 11

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov”

-

11 – 13

Nevoi

de Citirea

informare,

Lucrătorul

ziarelor

social „ Elena

,vizionar

Albu”

Voluntar

-

30 lei

„ Elena Albu”

Asist.medical

15 lei

Ira Fiodorov”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

ea tv. -

13 -14

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

pranzului

Albu” -

14 – 16

Nevoia

de

-

-

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

-

-

odihna -

16 - 17

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

Asist.medical„

15 lei

medicală „ Ira Ira Fiodorov” Fiodorov”

8

-

-

17 – 19

19 – 20

Nevoia

de Servicii

socializare

sociale

Prepararea cinei

Ajutor

-

Prieteni

si

-

vecini -

D-na Maria

30 lei

(vecina) -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii

Consiliul local

informa (de a sociale

21 – 07:30

Nevoia

de

-

-

(vecina)

vedea stire TV) -

D-na Maria

-

-

-

odihna MIERCURI

6–8

Participarea

la Acompa-

liturghie

niere

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

8–9

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

micului dejun

Albu” -

10 -11

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov”

-

11 – 13

Nevoi

de Citirea

informare

ziarelor

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

13 -14

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

pranzului

Albu” -

14 – 16

Nevoia

de

-

-

Voluntar „ Elena Albu”

Voluntar

-

30 lei

„ Elena Albu”

Asist.medical

15 lei

„Ira Fiodorov”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

-

-

odihna -

16 - 17

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

Asist.medical

15 lei

medicală „ Ira „Ira Fiodorov”

9

Fiodorov” -

-

17 – 19

19 – 20

Nevoia

de Servicii

socializare

sociale

Prepararea cinei

Ajutor

-

Prieteni

si

-

vecini -

D-na Maria

30 lei

(vecina) -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii

Consiliul local

informa (de a sociale

21 – 07:30

Nevoia

de

-

-

(vecina)

vedea stire TV) -

D-na Maria

-

-

odihna 6–8

JOI

Participarea

la Acompa-

liturghie

niere

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

8–9

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

micului dejun

Albu” -

10 -11

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov”

-

11 – 13

Nevoi

de Citirea

informare

ziarelor

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

13 -14

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

pranzului

Albu” -

14 – 16

Nevoia

de

-

-

Voluntar „ Elena Albu”

Voluntar

-

30 lei

„ Elena Albu”

Asist.medical

30 lei

„Ira Fiodorov”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

-

-

odihna -

16 - 17

Medicamente

Preparare Asistenta

Asist.medical

30 lei 10

a dozelor

medicală „ Ira „Ira Fiodorov” Fiodorov”

-

-

17 – 19

19 – 20

Nevoia

de Servicii

socializare

sociale

Prepararea cinei

Ajutor

-

Prieteni

si

-

vecini -

D-na Maria

40 lei

(vecina) -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii

Consiliul local

informa (de a sociale

21 – 07:30

Nevoia

de

-

-

(vecina)

vedea stire TV) -

D-na Maria

-

-

Lucrătorul

Voluntar

-

odihna VINERI

6–8

Participarea liturghie

la Acompaniere

social „ Elena Albu”

-

8–9

Prepararea

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena

micului dejun

Albu” -

10 -11

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

„ Elena Albu”

Voluntar

-

30 lei

„ Elena Albu”

Asist.medical

15 lei

medicală „ Ira „Ira Fiodorov” Fiodorov ”

-

11 – 13

Nevoi informare

de Citirea ziarelor

Lucrătorul social „ Elena Albu”

-

13 -14

Prepararea pranzului

Ajutor

Lucrătorul social „ Elena Albu

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

Voluntar

30 lei

„ Elena Albu”

11

-

14 – 16

Nevoia

de

-

-

-

-

odihna -

16 - 17

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov ”

-

-

17 – 19

19 – 20

Nevoia

de Servicii

socializare

sociale

Prepararea cinei

Ajutor

-

Asist.medical

15 lei

„Ira Fiodorov”

Prieteni

si

-

vecini -

D-na Larisa

30 lei

(vecina) -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii

Consiliul local

informa (de a sociale

21 – 07:30

Nevoia

de

-

-

(vecina)

vedea stire TV) -

D-na Maria

-

-

-

odihna SAMBATA

-

6–8

8–9

Participarea

la Acompa-

liturghie

niere

Prepararea

Ajutor

Familia

Veronica

Familia

micului dejun -

10 -11

Medicamente

Preparare Asistenta medicală „ Ira Fiodorov ”

-

11 – 13

13 -14

Nevoi

de Citirea

informare

ziarelor

Prepararea

Ajutor

Familia

14 – 16

-

Cumparaturi

Asist.medical

-

„Ira Fiodorov”

Fiica cea mare

-

Veronica Familia

pranzului -

Fiica cea mare

-

Veronica

a dozelor

-

Fiica cea mare

Fiica cea mare

-

Veronica Acompa niere

Familia

Fiica cea mare

-

Veronica

12

-

16 - 17

Medicamentatie

Preparare Asistenta a dozelor

-

-

17 – 19

19 – 20

Curatenie

si Servicii

ordine in casa

sociale

Prepararea cinei

Ajutor

Asist.medical

-

medicală „ Ira „Ira Fiodorov Fiodorov ”

”

Familia

Prieteni,vecini

200

si Veronica Familia

Fiica cea mare

-

Veronica -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii

-

informa (de a sociale

D-na Maria

-

(vecina)

vedea stire TV) -

21 – 07:30

Nevoia

de

-

-

-

-

odihna DUMINICA

-

7.30 – 8

9.30 – 10

Prepararea

Ajutor

Consiliul local Fiica cea mică

micului dejun

si surorile

Medicamente

Preparare Asistenta a dozelor

medicală „ Ira Fiodorov ”

-

-

10 – 12

12 – 13

Participarea

la Acompa-

liturghie

niere

Prepararea

Ajutor

Familia

pranzului -

13 – 15

Tatiana Asist.medical

15 lei

„Ira Fiodorov”

Fiica cea mică Tatiana

Familia

-

Fiica cea mică

-

Tatiana

Nevoia

de

-

-

-

-

odihna -

-

15 – 17

16 - 17

Nevoia

unei Acompa

Familia

Fiica cea mică

plimbari

niere

Tatiana

Medicamente

Preparare Asistenta

Asist.medical

a dozelor

-

15 lei

medicală „ Ira 13

Fiodorov” -

-

17 – 19

19 – 20

Nevoia

de Servicii

socializare

sociale

Prepararea cinei

Ajutor

-

„Ira Fiodorov” Prieteni

si

-

vecini si Maria -

D-na Maria

-

(vecina) -

20 – 21

Nevoia de a se Servicii informa (de a sociale

Consiliul local

vedea stire TV) -

21:00

Nevoia

de

-

-

D-na Maria

-

(vecina)

-

-

odihna TOTAL SUMA

1020

14

„Vreau să lucrez împreună cu o persoană cu dizabilități pentru că...” După cum bine știm, problematica persoanelor cu dizabilități ia amploare pe zi ce trece, și vedem de la caz la caz, oameni care sunt tot mai mult prinși în această neputință care îi macină mereu. Fie că au rămas așa din cauza unui accident, fie că așa s-au născut, ei trăiesc într-o lume total diferită de cea a oamenilor normali. Nu de foarte mult timp, ei beneficiază de servicii specializate la centre de acest gen, însă este prea puțin pentru ei mai ales că în Moldova, ajutorul pentru persoanele cu dizabilități este puțin și abia dacă le ajung pentru un trai mai puțin spus decent. Persoanele cu dizabilităţi intelectuale comunică la fel ca ceilalţi. Pur şi simplu, uneori, au nevoie de mai mult timp pentru ca să perceapă informaţia sau pentru ca să răspundă. Este important de înţeles că persoanele cu dizabilităţi trăiesc aceleaşi emoţii, stări, bucurii şi supărări ca toţi oamenii. De aceea în timpul comunicării cu ele e necesară grijă pentru cuvintele şi atitudinea pe care o abordăm faţă de aceste persoane. Atitudinea, pe care o manifestăm faţă de persoanele cu dizabilităţi intelectuale, poate crea bariere sau, dimpotrivă, poate dezvolta o comunicare eficientă. Pentru mine o persoană cu dizabilități reprezintă o ființă care are mereu nevoie de spri jin,fie acesta de ordin material sau moral.Acestor persoane le este foarte greu să se integreze însocietate mai ales când sunt excluse din viața socială, iar șansele de a participa la viața publică sunt limitate. Vreau să lucrez în viitorul apropiat cu o persoană cu dizabilități pentru că aflându-mă alături de această persoană aș putea să simt,să trăiesc și să percep alături de ea aceleași trăiri,sentimente și calități pe care le deține persoana în cauză.

Știind că o persoană cu

dizabilități este mai sensibilă,aș fi atentă în comunicarea cu ea și i-aș acorda mai multă atenție și prioritate,oferindu-i dreptul la expunere și la propria opinie. M-aș stărui ca în colectivul care se v-a afla această persoana,fiind și eu prezentă,să i se respecte confidențialitatea ca în prezența persoanei cu dizabilități să se evite discuțiile despre ea și în schimb,să se simtă într-o armonie plăcută,folosindu-se un limbaj pozitiv care să încurajeze persoana să treacă peste barieriele create de condiția fizică sau intelectuală. În cazul în care v-a vorbi cu dificultate,aș păstra calmul, aș avea răbdare și desigur i-aș oferi încurajare pentru a se simți liberă în exprimare. I-aș propune să se alăture la o discuție de grup pe teme politice,sociale sau economice(de exemplu), persoana data tot are opinie. Atunci când s-ar realiza o știre despre ceva important în comunitate – i-aș cere părerea. Chiar dacă persoana are o dizabilitate,asta nu înseamnă că e interesată doar despre subiectul dizabilității. Aș vrea să aflu despre cum e să trăiești într-o instituție sau în comunitate de la înseși oamenii care eu trecut prin asemenea experiențe. E mult mai interesant să afli despre experienţa lor de la el însăși. Poţi să faci corecturile necesare, pentru ca să fie clar publicului. Amintesc că persoanele cu dizabilităţi intelectuale / multiple sînt membri ai societăţii în care 15

trăim şi, deşi trebuie să ne comportăm cu ele la fel ca şi cu ceilalţi cetăţeni, ele au nevoie de ceva în plus: grijă, suport şi încurajare. Viaţa persoanelor cu dizabilităţi este deseori afectată de lipsa de acces la informaţie, transport sau clădiri. Internetul, radioul, televiziunea rămîn inaccesibile pentru persoanele cu deficienţe de auz şi, respectiv, de vedere. Iar într-o societate în care informaţia este transmisă prin intermediul noilor tehnologii, şi mai marii ţării apelează la internet sau televizor pentru a comunica cu noi, incluziunea socială se produce anevoios. Clădirile fără rampe sau marcaje fluorescente reprezintă o barieră în calea accesului la educaţie sau muncă. Soluţia ar fi plasarea rampelor şi a informaţiei în diverse formate. Trebuie, pur şi simplu, să atragem atenţia comunităţii asupra anumitor lucruri, ceea ce poate duce la schimbarea atitudinilor.În ţara noastră, din mai multe cauze, persoanele cu dizabilităţi nu au acces la serviciile medicale, fapt ce contribuie la deteriorarea calităţii vieţii lor. Fie din cauza sărăciei, fie a distanţei, fie a lipsei de informaţii şi a mijloacelor de comunicare neadecvate sau a unui comportament discriminatoriu din partea angajaţilor medicali – aceste persoane sînt excluse din politicile medicale. Lucru care nu este corect şi poate constitui un subiect de ştire. Integrarea și incluziunea persoanelor cu dizabilități sunt condiții ale respectării drepturilor fiecărui cetățean. Principiile fundamentale, care au schimbat realitățile din domeniul calității vieții, educației și integrării persoanelor cu dizabilități în viața socială au ca fundament drepturile omului. Respectarea drepturilor și a demnității persoanelor cu dizabilități, în baza Declarației Universale a Drepturilor Omului, care proclamă că toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi, că sunt înzestrate cu rațiune și constiintă și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității. La final,menționez că, ar fi pentru mine o experiență bună și interesantă pentru viață dacă aș cunoaște mai aproape o persoană cu dizabilitate,aș spera,râde,toate lucrurile alături de această persoană ar prinde o altă rază și altă viziune a vieții. Deja, nu m-aș mai gândi la mine, la viața mea,de care deseori poate mă plâng de lucruri pe care eu le „pot face” fără bariere dar persoanele cu dizabilitate nu pot,dar trăiesc,speră și se bucură de momentele pe care le trăiesc. Într-adevăr pot spune că aceste persoane sunt cu mult mai puternice decât noi persoanele care nu avem nici o dificultate ce ține de deplasare,discuție. etc. La urma urmei, speranța,nu doar că moare ultima, dar oferă și șanse egale pentru toată lumea... asa că,mergem înainte cu șanse egale la speranță!

16

Glosar de termeni în domeniul dizabilității. 1) Accesibilitate - este un termen general folosit pentru a descrie gradul în care un produs, serviciu sau mediu este disponibil pentru un număr cît mai mare de oameni. Accesibilitatea poate fi văzută ca o „capacitate de a accesa” şi a sustrage posibilele beneficii dintr-un sistem sau altă entitate. Este un termen aplicat curent în raport cu persoanele cu dizabilităţi sau nevoi speciale, referindu-se la dreptul acestora de a se bucura de aceeaşi capacitate de acces la produse şi servicii de care se bucură toţi membrii societăţii. Accesibilitatea poate fi privită din două persrective. Astfel ea poate fi: directă – mediile sînt adaptate în aşa fel încît să permită accesul în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor; indirectă – mediul suportă folosirea de către persoanele cu dizabilităţi a unor dispozitive speciale. 2) Adaptare – schimbările care pot îmbunătăţi situaţia unei persoane. „Echipamentele adaptative”, precum scaunele cu spetează sau chingile care să susţină corpul persoanei, pot fi achiziţionate prin intermediul diferitor firme sau organizaţii. 3) Autismul - este o tulburare ce poate afecta comportamentul unui copil, modul în care acesta gîndeşte, comunică şi interacţionează cu ceilalţi. Unii dintre aceştia au doar simptome blînde, astfel încît se pot dezvolta şi pot trăi independent, în timp ce alţii pot avea simptome severe şi au nevoie de îngrijiri speciale. Această tulburare este caracteristică mai ales băieţilor decît fetelor şi este de obicei diagnosticată la o vîrstă fragedă, între 15 şi 36 luni, deşi simptomele pot apărea mai devreme. Deoarece nu există nimic ieşit din comun sub aspect fizic şi deoarece copiii se dezvoltă fiecare în felul său, tulburarea poate fi greu de recunoscut. 4) Autodeterminare – concept ce reflectă opinia că toate persoanele au dreptul de a-şi dirija propria viaţă. Cuprinde şi conceptul de libertate în context politic, economic, cultural şi social în care oamenii trăiesc, muncesc, îşi construiesc familia, comunică şi astfel practică relaţii între ei. Autoreprezentare – apărarea propriilor interese, aflarea drepturilor şi responsabilităţilor. Cerinţe educaţionale speciale - exprimă o necesitate evidentă de a se acorda anumitor copii o asistenţă educaţională suplimentară, reieşind din particularităţile individuale a fiecărui copil. 5) Cronic – proces continuu. O boală cronică este o boală care durează o perioadă lungă de timp şi care poate să dispară şi să reapară. 6) Demnitate – valoarea şi respectabilitatea înnăscute ale oricărei fiinţe umane; respectul de sine. A fi tratat cu demnitate înseamnă a fi tratat cu respect.

17

7) Dizabilitatea - este rezultatul barierelor sociale ridicate în faţa persoanelor cu deficienţe. Deficienţele pot deveni dizabilitate ca rezultat al mediului în care trăieşte o persoană, incluzînd aici atitudini, bariere instituţionale, economice şi politice ce împiedică participarea în societate a acesteia. 8) Dizabilitate multiplă – o persoană descrisă ca avînd dizabilităţi multiple are mai multe deficienţe, adesea atît fizice, cît şi mintale. 9) Educaţie incluzivă - este o abordare fundamentată pe paradigma educaţiei pentru toţi, potrivit căreia toţi copiii trebuie să aibă şanse egale de a frecventa aceeaşi şcoală şi de a învăţa împreună, indiferent de apartenenţa lor culturală, socială, etnică, rasială, religioasă şi economică sau de abilităţile şi capacităţile lor intelectuale sau fizice 10) Ereditar – trăsături familiale sau biologice care se transmit genetic. O trăsătură ereditară se transmite din generaţie în generaţie, de la mamă sau tată (de la ambii) către copii. 11) Retard – dezvoltare lentă. O persoană cu retard mintal nu asimilează informaţia la fel de bine, de repede, sau nu o reţine la fel de uşor precum ceilalţi. 12) Incluziune - proces prin care trebuie întreprinse toate acţiunile pentru crearea unei societăţi echitabile pentru toţi cetăţenii . Scopul este acela de a permite fiecărei persoane,care doreşte acest lucru, să participe la viaţa socială, în ciuda unei situaţii personale sau sociale defavorizate. 13) Infantil – referitor la sugar şi la copilul mic. 14) Limitări funcţionale – acestea sînt dificultăţile cu care se confruntă o persoană la îndeplinirea unor anumite sarcini. Totuşi limitările pot fi reduse. Exemplu: o persoană care nu poate vedea suficient de bine pentru a citi, poate fi ajutată de limbajul punctat Braille. O casă sau o şcoală care are podelele tari şi netede, rampă şi uşi largi este de mare ajutor pentru o persoană care se foloseşte de un fotoliu rulant. Bucătăria, dormitorul sau baia pot fi, de asemenea, adaptate pentru a accentua independenţa persoanei cu dizabilităţi. 15) Nevăzător – persoana lipsită total de vedere. 16) Normalizare – asigurarea posibilităţii persoanelor cu dizabilităţi intelectuale de a-şi trăi viaţa în modul şi în condiţiile acceptabile pentru majoritatea celorlalţi oameni. 17) Paralizie – Slăbiciune musculară sau pierderea abilităţii de a mişca un segment de corp sau întreg corpul.

18

18) Paraplegie – paralizia sau pierderea mişcărilor în ambele picioare, cauzată de boli sau traumatisme ale coloanei vertebrale (măduvei spinării). 20) Proteză – aparat sau piesă metalică, membru artificial (mînă sau picior), ce înlocuieşte o parte dintr-un organ al corpului uman sau orice alt segment al corpului. Protezarea este ramura care se ocupă de confecţionarea protezelor. 21) Reabilitare – procesul de refacere şi întrajutorare, după boală, a persoanelor cu dizabilităţi pentru a avea o viaţă cât mai firească, acasă şi în comunitate. 22) Sindromul Down – sau (Trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere, ce evoluează la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. Cromozomii sînt corpusculi microscopici ce se dezvoltă în celulele din fiecare ţesut al organismului. Sînt purtători ai caracterelor ereditare. Persoanele diagnosticate cu Sindromul Down au un anumit grad de dificultate de învăţare. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat gravitatea boliii la naştere. 23) Terapie – „Tratamentul”, terapia fizică sau “kinetoterapia” care îmbunătăţeşte şi susţine postura, mişcarea, forţa, echilibrul şi controlul corpului. 24) Terapie ocupaţională – terapia care ajută o persoană cu dizabilităţi să deprindă activităţile utile şi plăcute. Un copil poate deveni propriul său terapeut ocupaţional dacă este învăţat cum. Terapia ocupaţională este inserată în activităţile zilnice, cum ar fi jocul, lucrul, socializarea, odihna şi provocările.

19

Bibliografie 1. Lege nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități [Accesat 25.03.2019] Disponibil http://lex.justice.md/md/344149/ 2.Glosar de termeni cu referință la persoanele cu dizabilități. Accesat 25.03.2019] Disponibil https://incluziv.wordpress.com/2014/12/29/glosar-de-termeni-cu-referinta-la-persoanele-cudizabilitati/

20