_pentru Stiinte (1).docx

  • Uploaded by: MarinIonutCatalin
  • 0
  • 0
  • October 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View _pentru Stiinte (1).docx as PDF for free.

More details

  • Words: 1,875
  • Pages: 10
Lucrare de verificare nr.2

1. a) b) c) d)

Alegeti varianta care nu denumeste o functie a radacinii: Absortia Respiratia Fixarea plantei Fotosinteza

Raspuns: varianta d) Explicatia exercitiului: Pentru a fi inteles de catre copii, vom lua fiecare varianta in parte si vom analiza caror organe ale plantei corespunde fiecare functie. Astfel, pe baza informatiilor primite in cadrul lectiilor anterioare, copiii vor realiza ca variantele a) si c) sunt functii ale radacinii, in timp ce varianta d) este o functie exclusiva a frunzei. Varianta b) , anume functia de respiratie, este realizata de toate organele plantei, in special de catre frunza. Nu poate fi bifata si aceasta varianta, deoarece este si o functie a radacinii.

2. Alegeti varianta care denumeste procesul prin care plantele obtin energia necesara cresterii si dezvoltarii: a) Transpiratia b) Absortia c) Fotosinteza d) Respiratia Raspuns: varianta c). Explicatia exercitiului:

Pentru a intelege felul in care plantele isi obtin energia, vom prezenta copiilor oral, dar si cu ajutorul unor imagini modul in care cresc si se dezvolta organismele vii (din regnul animal, in special). Ele au nevoie de hrana, apa, odihna si conditii de mediu favorabile pentru a se dezvolta armonios. Apoi, facand o comparatie, vom arata copiilor cum plantele au si ele nevoie de hrana pentru a creste, aceasta realizandu-se prin absortia sarurilor minerale din apa, prin intermediul radacinii. In plus, prin frunza, care este un laborator al naturii, plantele realizeaza uimitoul proces de fotosinteza, prin care, in prezenta luminii, clorofila absoarbe radiatiile solare luminoase si le transforma in energie chimica.

Intre planta si natura se realizeaza un schimb: planta preia dioxidul de carbon din aer si elibereaza oxigen, acest schimb realizandu-se prin intermediul stomatelor prezente in frunza. Vom folosi un microscop sau imagini preluate de pe internet pentru a arata copiilor in mod real cum arata frunza in interior.

3. Pentru fiecare notiune din coloana A, gasiti 3 notiuni corespunzatoare in coloana B: Celula Frunza Fruct Floare Radacina Samanta Fotosinteza Tulpina

Cirese, apa cu saruri minerale, petiol, membrana, agatatoare, cotiledon, dioxid de carbon, petale, lumina, para, stamine, dreapta, clorofila, limb, aluna, scufie, taratoare, peri absorbanti, cotiledon, tegument, nucleu, nervuri, petale, citoplasma.

Raspuns: Celula

Membrana, citoplasma, nucleu

Frunza

Limb, petiol, nervuri

Fruct

Cirese, para, aluna

Floare

Petale, stamine

Radacina

Apa cu saruri minerale, scufie, peri absorbanti

Samanta

Cotiledon, tegument

Fotosinteza

Dioxid de carbon, lumina, clorofila

Tulpina

Dreapta, agatatoare, taratoare

Explicatia exercitiului: Pentru a fi pe intelesul copiilor, acest exercitiu poate fi abordat astfel: se noteaza pe tabla numai coloana A.Apoi le propunem copiilor sa realizam un exercitiu de “ furtuna de idei” (brainstorming) in care se vor enumera notiuni esentiale legate de fiecare din cele 8 notiuni. Dupa terminarea acesteia, vom dezvalui si coloana B si vom incerca sa vedem cate din notiunile enumerate in cadrul brainstorming-ului se potrivesc si le vom adauga la conceptul potrivit din coloana A. Impreuna cu copiii vom potrivi si notiunile ramase (daca raman). Astfel, exercitiul va fi mai accesibil lor.

4. Alcatuiti un eseu cu titlul “Functiile frunzei”, dupa urmatorul plan: - structura frunzei; - functiile frunzei; - imoportanta proceselor de fotosinteza, respiratie si transpiratie; tipuri de nutritie. Raspuns: Pentru realizarea eseului, ii vom incuraja pe copii sa foloseasca si alte surse de informatii , in afara manualului, pentru a incuraja spiritul de cercetare si bucuria descoperirii.

LUCRAREA DE VERIFICARE 3 1. Completați schema cu noțiunile corespunzătoare:

Funcțiile organismului → de relație: - sensibilitatea; - mişcarea; de nutriție: -

digestia;

-

respirația;

-

circulația;

-

excreția;

de reproducere.

2. O persoană, după ce a suferit de otită a urechii drepte, în urma căreia sa perforat timpanul, nu mai recepționează semnalele sonore cu urechea respectivă. Explicați de ce? Deoarece timpanul este receptorul vibrațiilor sonore şi dacă receptorul este spart, atunci vibrațiile sonore nu se pot transmite mai departe către trompa lui Eustachio şi apoi către urechea internă. Urechea este formată din: a) urechea externă: → pavilion; → conduct auditiv; → timpan; b) urechea medie: → trompa lui Eustachio (ciocanul, nicovala, scărița); c) urechea internă: labirintul osos.

Urechea

Timpanul

Analizatorul auditiv la om este alcatuit din urechea externă, urechea medie şi urechea internă.Urechea externă şi medie intervin în transmiterea sunetelor. Unda sonoră determină modificarea presiunii aerului la nivelul conductului auditiv extern şi determină vibraţia timpanului (membrana timpanică). Timpanul vibrează în acelaşi timp cu acţiunea sistemului acustic şi determină mişcarea lanţului osicular (alcătuit din ciocan, nicovală şi scăriţă). Talpa scăriţei (platina) este plasată pe fereastra ovală, o membrană elastică ce reprezintă intrarea în urechea internă (cohlee).Urechea internă (cohleea) are forma unei cochilii de melc, are structură osoasă şi este umplută cu un lichid. Ea comunică cu urechea medie prin intermediul ferestrei ovale şi rotunde. Vibraţia aerului din

urechea medie se transmite membranei ferestrei ovale şi de aici mai departe spre lichidele urechii interne.Transformarea vibraţiei mecanice în impulsuri neurale are loc la nivelul celulelor senzoriale auditive (celule ciliate externe şi interne). Cînd celulele ciliate detectează vibraţia lichidiană, produc potenţiale electrice neurale care sunt transmise mai departe prin nervul auditiv spre creier. La acest nivel ele sunt interpretate ca sunete (zgomot, tonuri, voce).

3. Prezentați circulația sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme:

a) ventriculul stâng → artera aortă → organe →vene cave → atriul drept (O2 ) (C O2 ) schimb de gaze

b) ventricul drept → artera pulmonară → plămâni → vene pulmonare → atriul stâng. (CO2)

schimb

(O2)

de gaze

Circulaţia sângelui este constituită din două circuite vasculare, complet separate, dar strâns corelate funcţional:  

circulaţia sistemică/ marea circulaţie; circulaţia pulmonară/ mica circulaţie.

Deci circulaţia este dublă (are doua circuite) şi completă ( sângele încărcat cu oxigen nu se amestecă cu sângele încărcat cu dioxid de carbon). Circulaţia mare (inimă – corp – inimă) începe în ventriculul stâng prin artera aortă care transportă sângele cu O2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe. De la nivelul acestora, sângele încărcat cu CO2 este preluat de cele două vene cave (cava superioară şi cava inferioară) care îl duc în atriul drept. Circulaţia mică (inimă – plămâni – inimă) începe în ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare, care transportă spre plamân sânge cu CO2. Trunchiul pulmonar se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sângele cu CO2 spre reţeaua capilară din jurul alveolelor,

unde îl cedează alveolelor care îl elimină prin expiraţie. Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Cele patru vene pulmonare sfârşesc în atriul stâng.

4. Completați tabelul, încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care fac parte:

Specia broasca de lac Delfinul Crabul Scorpionul Furnica caracatița Vipera Balena Crapul Cangurul Pinguinul Liliacul

Animal vertebrat/ nevertebrat vertebrat vertebrat nevertebrat nevertebrate nevertebrate nevertebrate vertebrate vertebrate vertebrate vertebrate vertebrate vertebrate

Grupa sistematică

Mediul de viață

amfibieni mamifere crustacee arahnide artropode moluste reptile mamifere pești mamifere păsări mamifere

acvatic și terestru acvatic acvatic terestru terestru acvatic terestru acvatic acvatic terestru acvatic și terestru aerian

5. Scrieți cel puțin 10 informații de tipul ”Știați că?” referitoare la animale: - Inima unui elefant poate cântări până la 20 kg, iar creierul său atinge 5 kg în medie. - Vârsta medie a unui leu este de 35 de ani. - Ariciul are în jur de 36.000 ace. El are un simţ auditiv foarte dezvoltat şi este capabil să recunoască culorile. - Inima unei balene cântăreşte 1,5 tone! - Elefantul este singurul animal ce nu poate sări. - Este posibil să faci o vacă să urce scările, dar nu să le şi coboare! - Măgarii ucid anual mai mulţi oameni decat mor în accidente de avion. - Lupul este mamiferul cu cea mai mare temperatură constantă a corpului, respectiv 42 grade Celsius. - Ghepardul este cel mai rapid animal terestru, putând să atingă o viteză de 110 km/h. - Râsul poate sări de la înălţimi de peste 6 metri direct asupra prăzii. Trăieşte aproximativ 20 de ani şi poate fi chiar domesticit. - Pielea hipopotamului are o grosime de 6,5 cm, fapt ce îl apără împotriva celor mai multe arme de vânătoare. Acest animal fuge mai repede decât omul, deşi cântăreşte în jur de 4 tone. - Girafa adultă poate să-şi cureţe urechile cu limba sa lungă de jumătate de metru (~53 centimetri). Atunci când o girafa naşte, puiul cade de la 2 metri înălţime fără să se rănească. - Limba balenei albastre este de mărimea unui elefant. Vă veţi întreba, fireste, atunci, cât cântăreşte o balenă albastră? Cât 30 de elefanţi! - Mangustele sunt imune la veninul şerpilor. Din acest motiv au fost îmblânzite pentru a prinde şerpi veninoşi. Hrana preferată a mangustei vărgate sunt gândacii , larvele şi pupele fluturilor. Ele sunt extrem de gălăgioase, producând 10 tipuri diferite de sunete. - Anaconda este cel mai mare şarpe din lume, cel mai mare exemplar cunoscut masurând 11 m. - Cel mai mare ochi este cel al caracatitei. Diametrul său ajunge la 40-50 cm. - Greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decât greutatea tuturor oamenilor. - Un crocodil nu poate scoate limba. - Albinele, broaştele ţestoase şi termitele sunt complet surde.

- Pinguinii pot sări la o înălţime de până la 1,8 metri.

LUCRARE DE VERIFICARE 1 I.Uniţi ceea ce se potriveşte: a. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. b. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este apoximativ 00C c. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă d. Se formează în dimineţile răcoroase,când vaporii de apă se condesează foarte aproape de pământ. e.Se formează în anotimpul rece,când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă.

1.Ploaia 2.Poleiul 3.Lapoviţa 4.Ninsoarea 5.Ceaţa

Răspuns: 1-c

3-b

2-e

4-a

5-d

II.Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1. Apa din râuri,mări şi oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin evaporare. 2. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin solidificare (îngheţare). 3. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. 4. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin sublimare.

III.Exerciţii şi probleme 1.Te afli într-un autobuz, în picioare.Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc?Dar dacă porneşte brusc? Răspuns: Dacă autobuzul frânează brusc, noi ne ducem în faţă,în sensul mişcării,deoarece tindem să ne continuăm mişcarea. Dacă autobuzul porneşte brusc, noi ne ducem în spate,în sensul opus mişcării,deoarece corpul tinde să rămână pe loc, în repaus. Aceste fenomene se datorează inerţiei care este proprietatea unui corp de aşi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare,respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să-i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află.

2.Nivelul apei dintr-un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3.Prin introducerea unui corp cu masa de 31,2g,nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3.Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9. Rezolvare: m=31,2g vi=150cm3 vf=154cm3

v=vf-vi v=154-150 v= 4cm3

Corpul este realizat din oţel.

q= q= q=7,8g/cm3=7800kg/m3

3.Care este volumul unui corp din plumb,care are masa de 425g şi densitatea de 11,3g/cm3. Rezolvare: m=425g q=11,3g/cm3

v= v=

v=37,610 cm3

4.Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Rezolvare: md=20g

ms=md+mapei

c=

mapei=180g

ms=20+180

c=

ms=200g

c=10%

Related Documents

Stiinte Economice
June 2020 8
Stiinte 2 .docx
April 2020 5
Stiinte 1.docx
April 2020 2
Stiinte 1.docx
April 2020 5

More Documents from ""

Scene.docx
June 2020 6
Cantece 1 Iunie.docx
June 2020 8
Test Sociometric.docx
June 2020 3
Avap.docx
June 2020 4
_pentru Stiinte (1).docx
October 2019 4