P Ii - Capitolul 2

Încălţăminte

Capitolul

2

2.1 Identificarea pieselor componente ale încălţămintei În componenţa încălţămintei se deosebesc două grupe de piese: • piesele care formează partea de sus a încălţămintei (fig. nr. 23); • piesele care formează partea de jos a încălţămintei (fig. nr. 24). Indiferent din grupa din care fac parte, piesele se împart în piese exterioare, interioare şi intermediare.

Fig. nr. 23 Piesele părţii de sus a incălţămintei: 1 – vârf 2 – căpută 3 – carâmb de pantof 4 – carâmb de bocanc 5 – carâmb de cizmă 6 – ştaif de pantof 7 – ştaif de bocanc 8 – ştaif de cizmă 9 – baretă 10 – vipuşcă de pantof 11 – vipuşcă de bocanc 12 – vipuşcă de cizmă 13 – limbă 14 – burduf

Mărfuri nealimentare

Fig. nr. 24 Piesele părţii de jos a încălţămintei:

1 – acoperiş de branţ 2 – branţ 3 – glenc 4 – umplutură 5 – întăritura branţului 6 – ramă 7 – talpă 8 – toc

Mod de lucru Încălţămintea se desface în piesele componente separându-se mai întâi talpa împreună cu tocul şi celelalte piese ale părţii de jos şi apoi, prin desfacerea cusăturilor, se obţin piesele pentru partea de sus. Piesele obţinute se întind pe o suprafaţă plană şi se desenează conturul la scara 1:1, după care se grupează pe o planşă în cele două categorii, respectiv pentru partea de sus şi pentru partea de jos a încălţămintei, cu indicarea şi a materialelor din care sunt obţinute (fig. nr. 25).

Mărfuri nealimentare

Fig. nr. 25 Analiza prin decupare (pantofi bărbaţi) Poziţia piesei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Denumirea piesei Vârf Căpută Carâmb Bombeu Fâşii Ştaif-întăritură Căptuşeala căputei Căptuşeala carâmbului Căptuşeala ştaifului Talonet Piesă amortizare Branţ Glenc Umplutură Întăritură branţ Talpă monolit

Grupa P. sus–ext.(feţe) P. sus–ext.(feţe) P. sus–ext.(feţe) P. sus–intermed. P. sus–intermed. P. sus–intermed. P. sus–interioare P. sus–interioare P. sus–interioare P. jos–interioare P. jos–interioare P. jos–interioare P. jos–intermed. P. jos–intermed. P. jos–intermed. P. jos–exterioare

Material Piele box Piele box Piele box Pânză impregnată Pânză Talpă artif. Ţesătură diagonal Meşină Meşină sintetică Meşină Burete Fibrotex Oţel Text. neţes. Carton Cauciuc

Nr. bucăţi 1 1 2 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1

Mărfuri nealimentare

2.2 Examinarea marcării Marcarea încălţămintei se face în interiorul acesteia, pe partea de sus a carâmbului, pe fiecare bucată din pereche, pe talpă (în exterior) şi pe acoperişul de branţ. Se observă dacă marcarea cuprinde toate elementele necesare identificării produsului, şi anume: -denumirea produsului; -marca de fabrică; -ţara de origine; -lungimea şi lăţimea; -numărul de program (o cantitate de perechi de acelaşi sortiment produsă în condiţii identice); -numărul de comision (o cantitate de perechi de acelaşi model, material, culoare şi sistem de confecţionare); -tratamente speciale aplicate (după caz). Exemplu: 25 – 6 – 003 – 034 Lungime = 25 cm Lăţime = 6 cm Număr de program = 003 Număr de comision = 034 Controlul anului de fabricaţie şi a numărului de mărime a încălţămintei se face prin observaţii pe interiorul carâmbului sau pe limbă, precum şi pe eticheta ambalajului individual. Numărul de mărime înscris pe produs, conform standardelor naţionale, reprezintă lungimea tălpii piciorului, exprimată în cm. Având în vedere că, în general, consumatorii sunt obişnuiţi cu sistemul vechi de mărimi, redăm mai jos un tabel comparativ, atât în sistemul vechi cât şi în cel nou, pentru încălţămintea destinată femeilor şi bărbaţilor, precum şi corespondenţa acestora cu aceleaşi mărimi din alte ţări.

Mărfuri nealimentare

TABEL de comparaţie a mărimilor la încălţăminte FEMEI: încăţăminte România: sistem nou România: sistem vechi Franţa Marea Britanie S.U.A. Japonia

24 36 36 3 5 22

24,5 37 37 4 6 23

25,5 38 38 5 7 24

26 39 39 6 8 25

26,5 40 40 7 9 25,5

27,5 41 41 8 10 26

26 39 39 6 6,5 25

26,5 40 40 7 7 25,5

27,5 41 41 7,5 7,5 26

28 42 42 8 8 26,5

28,5 43 43 9 9 27

29,5 44 44 10 10 28

BĂRBAŢI: încăţăminte România: sistem nou România: sistem vechi Franţa Marea Britanie S.U.A. Japonia

De menţionat că încălţămintea poate fi realizată pe două lărgimi, respectiv: 7 şi 8 la bărbaţi şi 6 şi 7 la femei. Lărgimea maximă 8, şi respectiv 7, asigură la acelaşi model o comoditate mai mare, în purtare, fiind recomandată persoanelor cu lăţimea piciorului mai mare. De asemenea, se observă dacă sunt înscrise natura materialelor pentru componentele încălţămintei (de regulă pe acoperişul de branţ) cu ajutorul pictogramelor: • părţile componente sunt indicate prin pictograme astfel: talpa încălţămintei partea interioară a încălţămintei partea superioară exterioară a încălţămintei

Mărfuri nealimentare

•

natura materialelor

piei cu faţa naturală

piei cu faţa corectată

materiale textile

alte materiale

Se mai verifică dacă încălţămintea este însoţită de instrucţiunile de folosire şi întreţinere precum şi de talonul de garanţie.

2.3 Examinarea condiţiilor referitoare la confecţionare Examinarea se face organoleptic (vizual şi prin palpare), perechea de încălţăminte examinându-se în opt poziţii urmărindu-se mai multe aspecte şi anume: Poziţia 1 (fig. nr. 26) urmăreşte verificarea următoarelor elemente: -cusăturile vipuştii în ce priveşte forma şi simetria precum şi cusăturile de asamblare a carâmbilor de spate; -înălţimea carâmbilor interiori la cele două bucăţi ale perechii respective; Fig. nr. 26

Mărfuri nealimentare

-corecta tragere pe calapod în regiunea călcâiului; -corecta aşezare (centrare) a tocului; -finisarea marginii tocului şi a tălpii în această regiune. Poziţia 2 (fig. nr. 27) urmăreşte verificarea pieselor componente ale feţelor, şi anume: -lungimea vârfului, a căputei, a carâmbului şi a celorlalte piese componente ale feţelor în funcţie de model; -simetria reciprocă între piesele ambelor bucăţi în ceea ce priveşte forma şi dimensiunile; -modul de asamblare şi de coasere a pieselor componente ale feţelor aspectul Fig. nr. 27 marginilor la piesele feţelor, precum şi netezirea şi finisarea feţelor; -modul de fixare a capselor sau perforările pentru şiret, a cârligelor, cataramelor precum şi distanţele acestora faţă de marginile carâmbilor, distanţa dintre capse; -conturul şi cusătura tălpii în această regiune. Poziţia 3 (fig. nr. 28) urmăreşte verificarea următoarelor elemente şi anume: -calitatea tragerii pe calapod în regiunea vârfului; -forma şi aşezarea bombeului; -fixarea tălpii şi a ramei. Fig. nr. 28

Poziţia 4 (fig. nr. 29) urmăreşte verificarea comparativă pe cele două bucăţi ale perechii a următoarelor elemente: -lungimea şi lăţimea tălpilor şi a tocurilor; -grosimea marginilor tălpii; -modul de prelucrare şi finisare a marginii Fig. nr. 29 tălpii şi a tocului, absenţa golurilor între ramă, talpă

Mărfuri nealimentare

şi toc şi între flecurile care formează tocul; -aspectul general al feţelor încălţămintei din părţile interioare îndreptate spre examinator. Poziţia 5 (fig. nr. 30) urmăreşte verificarea: -modului de prindere a tălpii; -distanţei de la şanţul de îngropare a cusăturii sau de la şirul de cuie la marginea tălpii (absenţa bombajului, proeminenţelor sau a adânciturilor); -fixării corecte a tocului. Fig. nr. 30

Poziţia 6 (fig. nr. 31) urmăreşte verificarea comparativ pe cele două bucăţi ale perechii, şi anume: -înălţimea tocului; -înălţimea ştaifului; -înălţimea carâmbului şi a vipuştei; -finisarea marginii tălpii şi a vipuştei; -aspectul general al feţelor încălţămintei din părţile exterioare îndreptate spre examinator. Fig. nr. 31

Poziţia 7 (fig. nr. 32) urmăreşte verificarea aspectului interior al încălţămintei şi anume: -corectitudinea aplicării căptuşelii (perfecta întindere, marginile căptuşelii să nu depăşească pe cele ale materialului de feţe etc.); -netezimea branţului a acoperişului de branţ sau a talonetului; Fig. nr. 32 -absenţa cuielor; -aşezarea corectă a ştaifului şi a bombeului; -netezimea părţilor suprapuse sau încheiate la spatele încălţămintei la aşezarea pe o suprafaţă plană; -rezemarea tocului pe întreaga sa suprafaţă; -perfecta simetrie a ridicăturii vârfului la ambele bucăţi ale perechii faţă de orizontală.

Mărfuri nealimentare

2.4 Determinarea dimensiunilor Determinarea se face cu ajutorul instrumentelor de măsurat: riglă, echer, compas, şubler etc., rezultatele comparându-se cu cele prevăzute în standardul de produs. Principalele dimensiuni care se măsoară se referă la următoarele: a) Lungimea şi lăţimea tălpii Lungimea tălpii se măsoară pe linia axei longitudinale a tălpii care uneşte punctele extreme la călcâi şi vârf. Lăţimea tălpii se măsoară pe linia regiunii degetelor şi pe linia de la gura tocului. b) Lungimea şi lăţimea tocului Lungimea tocului se măsoară pe axa mediană a suprafeţei acestuia. Lăţimea tocului se măsoară pe linia care trece prin partea cea mai lată a tocului.

2.5 Lucrări practice 1. Să se identifice părţile componente ale încălţămintei şi natura materialelor din care sunt obţinute, întocmind o fişă de identificare, conform tabelului de mai jos. Fişa de identificare a părţilor componente ale încălţămintei Produs.................................................. Nr. crt. 1 2 3 4

Denumirea piesei

Grupa

Natura materialului

Mărfuri nealimentare 5 6 7 8 9 . . .

2. Să se aprecieze calitatea unei perechi de pantofi bărbăteşti, completând fişa de apreciere a calităţii, conform tabelului de mai jos: Fişa de apreciere a calităţii Produs............... Nr. crt. 1

Examinări Ambalare şi marcare

Natura ambalajului Elementele de identificare Natura materialelor părţilor componente

2

Condiţii referitoare la confecţionare, prin examinarea încăţămintei în mai multe poziţii

3

Determinarea dimensiunilor

Lungime Lăţime

4

Concluzie

Constatări