Napoleon

O Portretul lui Napoleon Bonaparte realizat de pictorul neoclasic Jacques Louis David. Napoleon a fost un general genial, care a pus mana pe putere in perioada fran'ei revolu,ionare. s-a incoronat imparat ~i pentruun timp a transformat fran'a in puterea dominata a Europei. Unul dintre cei mai spectaculo~i dictatori, el a remodelat institu'iile fran'ei. Stilul de administra,ie centralizata pe care l-a impus a supravie'uit pana in secolul XX.

Folosindu-se de energia Frantei revolutionare, aventurierul militar N apoleon Bonaparte paruse invincibi1, piina ciind excesiva sa ambitie i-a adus caderea. Suprematia sa scurta, dar impresionanta, a avut efecte de durata asupra istoriei franceze ~i europene. N

apoleon Bonaparte s-a nascut in 1769 in localitatea Ajaccio, din insula Corsica. £ducat la ~colile militare franceze, tanarul Napoleon devine in 1785 locotenent de artilerie. Planurile sale de viitor sunt ins~ afectate de revolutia francez~ din 1789, care a dus la rnzboi cu restul £uropei, c~derea monarhiei ~i emigrarea multor ofiteri aristocrati. in aceast~ situatie armatele revolutionare aveau nevoie urgent~ de militari abili, promovarea fiind mult mai rapid~ decat in vremurile mai putin turbulente. in decembrie 1793, fap~ tele de vitejie ale lui Napoleon in asediul de la Toulon -detinut un timp de britanici -l-au f~cut, la doar 24 de ani, general de brigad~. Conducerea trupelor Marea ~ans~ a lui Napoleon s-a ivit doi ani mai tarziu, cand o mi~care regalist~ din Paris ameninta guvemul republican. incredintat cu conducerea trupelor ora~ului, Napoleon ~i-a pozitionat in a~a fel artileria incat o rafala de mitralii i-au imprn~tiat pe rebeli. Recompensa a fost comanda armatei franceze care lupta ~ contra austriecilor in ltalia. ~ Pritria campanie a lui Napoleon in ltalii :E (1796-97) ~i-a uimit contemporanii. Folosind Imperiului Indian al Marii Britanii, du~manul admirabil armata revolutionarn, care se deplasa u~or ~i traia din bunurile oferite de p~man- cel mai nelnduplecat al Frantei. La scurt timp dupa debarcarea lui Napoleon, In iulie 1798, t1:1rileintalnite in drum, tan~rul general inainta rapid, dejuca planurile adversarilor ~i lovea flota sa a fost distrusa 1n golful Aboukir (batalia de pe Nil) de fortele britanice comancu forta in punctele vitale. in ciuda superiorit~tii numerice, austriecii au fost b~tuti repetat, date de Horatio Nelson. De~i francezii au obtinut victorii asupra egiptenilor ~i turcilor, pan~ cand au fost neyoiti sa accepte pacea. in campania din ltalia Napoleon ~i-a pus rezistenta ora~ului Acre ~i o epidemie de prima oarn in practica geniul militar, talentele ciuma a lmpiedicat orice avansare ulterioara. sale politice ~i flerul sau pentru propaganda Cand Napoleon a af1at ca o criza politica era dar ~i cinismul $i asprimeasa. Zonele eliberate pe cale de izbucnire 1n Franta, ~i-a lasat armadin Italia au devenit republici, dar in realitate ta In Egipt ~i a traversat riscant Mediterana. erau tratate ca sateliti ai Frantei; faimoase De~i expeditia din India nu obtinuse nici un lucrnri de acta italiene~ti erau jefuite ~i trirnise rezultat sernnificativ, fairna aventurilor estice la Paris; f~rn nici o ezitare Napoleon a cucerit ale lui Napoleon i-au sporit reputatia. ~ vechiul stat venetian ~i l-a cedat austriecilor ca Napoleon pune mana pe putere r parte a tratatului de pace final. ,

! r

Napoleon s-a intors in Franta ca erou national. ins~ Directoratul (guvemul acelor

timpuri) vedea in el o posibila amenintare ~i abia a~teptasa scapede el. Din acestemotive, Napoleon a obtinut cu u~urinta permisiunea de a conduce o expeditie in £gipt, impotriva

La lntoarcerea sa In Franta, Napoleon a aflat c~ Directoratul l~i pierduse popularitatea ~i avea dificult~ti serioase. Ner~bd~tor s~ profite de situatie, el a pus mana pe putere in 18 Brumaire (9 noiembrie) 1799. A fost conceputa o nou~ constitutie, aprobat~ de un ple-

biscit (referendum), care introducea un nou sistem politic, Consulatul, In care guvemul era condus de trei consuli. in realitate 1ns~ conta doar primul consul, Napoleon Bonaparte, mai ales dup~ victoria de la Marengo In 1800, prin care 1mbun~t~tise semnificativ pozitia Frantei In Italia. Ulterior succesele Frantei au silit Austria s~ accepte anexarea malului drept al Rinului de c~tre Franta ~i crearea de c~tre aceasta a unor republici satelit In Olanda, Elvetia ~i Italia. Fran,a napoleonica Devenind practic dictator al Frantei, Napoleon a remodelat fortat institutiile t~rii, iar modific~rile lui s-au simtit pan~ in secolul xx. Printre creatiile sale erau centralizarea administratiei, eficientizarea serviciului civil, crearea unei b~nci nationale, reformarea sistemului de taxe, un nou cod de legi ~i un nou sistem educational. oricat de impresionante ar fi aceste realiz~ri, ele favorizau mai degrab~ accentuarea autorit~tii decat a libert~tii ~i 173

174

O La incoronarea lui Napoleon, acesta a luat coroana imperiala de la Papa Pius al Vll-lea. Apoi a incoronat-o pe Josephine ca imparateasa a Fran~ei.

O Napoleon ~i Tarul Alexandru s-au Intalnit langa Tilsit In 25 iunie 1807 pentru a diviza Europa corespunzator sferelor lor de influen1a.

reprezentau o indepartare de la principiile revolutionare; de exemplu, femeile depindeau din nou de bunavointa sotilor ~i tatilor lor. O alta revenire la valorile traditionale a fost Concordatul (lntelegerea) din 1801,dintre Franta ~i Biserica Catolica, care a pus capat unui lung conflict. Franta a fost declarata O tara catolica, dar bine1nteles ca Napoleon a tinut sa se asigure ca Biserica se afla sub supraveghereastricta a statului. Acestea ~i alte masuri i-au determinat pe multi dintre oponentii lui Napoleon din Franta sa 11considere tradator al revolutiei; de~i el se considera mo~tenitorul autentic al revolutiei. Inrealitate, se pare ca elconsolidaseanumite ca~tigudiil~tevolutiet (dreptul de proprietate, egalitate Infata legii, oportunitati egale), dar abolise O componenta principala a acesteirevolutii: libertatea. Tipul de stabilitate oferita de Napoleon era, 1n mod discutabil, ceea ce francezii l~i doreau 1n 1800, dupa ani de schimbari ~i nesiguranta.Dar, la fel ca alte popoare au descoperit ca dictatorii militari erau rareori satisfacuti de stabilitate. In 1802 popularitatea lui Napoleon atinge noi culmi prin semnareaunui acord de pace cu Marea Britanie la Amiens. Dar nici una dintre parti nu avea 1ncredere1n cealalta ~i ostili-

tatile au izbucnit din nou in anul urmator. in consecinta, Napoleon a lnceput sa faca planuri pentru o invazie dincolo de Canal. intre timp el s,a autoproclamat lmparatul Frantei in 1804 ~i a lntemeiat o noua aristocratie ereditara, aleasa din cindul mare~alilor ~i rnini~trilor sai. Un nou plebiscit, extraordinar de favorabil, oferea iluzia unei libertati nationale, care se mai regasealntr-o anumita masura in Franta -spre deosebire de. restul Europei, unde Napoleon lnscauna diferiti. membri ai familiei sale pe tronurile familiilor izgonite sau ale statelor nou create. Zdrobirea coalitiei. , In 1805, Napoleon a trebuit sa-~i abandoneze planurile de a invada Marea Britanie, fiind nevoit sa faca fata unei coalitii continentale formate de Austria, Rusia ~i Suedia. in urma unei campanii militare remarcabile, Napoleon a dejucat planurile generalului austriac Mack la Ulm, for:tandu-l sa se predea fara rezistenta. Apoi a obtinut o victorie rasunatoare la Austerlitz lmpotriva armatei unite a Rusiei ~i Austriei. Ru~ii s-au retras in graba in timp ce austriecii au preferat sa faca pace. Singurul. eveniment care a umbrit triumful lui Napoleon a fost victoria lui Nelson asupra

flotelor franceze $i spaniole, in b~~lia de la Trafalgar; aceast~ victorie a oferit Marii Britanii suprematia asupra m~rilor. Victoria lui Napoleon de la Austerlitz i-a adus suprematia in Italia $i i-a dat posibilitatea s~ refac~ harta Germaniei, recompensandu-$i aliatii $i grupandu-i intr-o confederatie a Rinului, care avea Franta drept protector. Vechiul titlu de Sfant jmp~rat al Imperiului Roman, p~strat timp de mai multe secole de habsburgi, i$i pierduse acum semnificatia, astfel incat Francisc, noul s~u benficiar a renuntat la el $i s-a numit doar jmp~rat al Austriei. Blocada continentala Steaua lui Napoleon se afla intr-o continu~ ascensiune. cand Prusia, oarecum intarziat, a declarat razboi, soldatii ei candva atat de elogiati au fost infcinti injositor in b~t~liile de la Jena $i Auerstadt (1806). Conditiile de pace erau dure. Ele includeau rena$terea statului polonez, Marele Ducat al Var$oviei, din teritoriile care fusesera cedate Prusiei in anii 1790. Din capitala Prusiei, Berlin, Napoleon a emis o serie de decrete ale viitoarei "Blocade 175

NAPOLEON

Continentale", care unnareau sa loveasca Marea Britanie prin singurul mijloc posibil interzicerea importului de bunuri de provenienta britanica In Imperiul Francez, in speranta ca distrugerea comeI1ului britanic va Ingenunchia Marea Britanie. Mai ramanea totu~i un inamic de care Franta trebuia sa se ocupe: Rusia. O confruntare singeroasa ~i neconcludenta ce a avut loc la Eylau a demonstrat ca Napoleon nu era invincibil; dar ru~ii au fost stra~nic batuti la Friedland in 1807.Jar cind Napoleon ~i imparatul Alexandru s-au Intilnit la Tilsit, conducatorul rus nu numai ca a acceptat pacea data ~i propus o alianta. La sfi~itul anului 1807trupele franceze au ocupat ~i Portugalia, care s-a opus Blocadei Continentale. Anul urmator Napoleon i-a pacalit ~i a obligat regele Spaniei ~i mo~tenitotul sau sa renunte la drepturile lor, numindu.:l3:polrege pe fratele sau mai mare, Joseph Bon~~aite. Dar multi spanioli au refuzat sa atC~te o dinastie straina ~i In cele din unna rezisrentas-a raspindit ~i a degenerat Intr-un salbatic razboi de guerila, sustinut apoi de expeditia britanica condusa de Sir Arthur Wellesly (mai tarziu Duce de Wellington). in timp, resursele ~i ~morala francezilor au fost drastic slabite de "ulcerul spaniol". Semne de nemul\umire Aparent Napoleon se afla pe culmile gloriei ~i ale puterii. Austria fusese Invinsa Inca o data (In batalia de la Wagram in 1809) ~i parea ca In sfir~it va accepta inevitabila alianta cu Franta. Pentru a pecetlui alianta, Napoleon, divol1at de sotia saJosephine, s-a casatorit cu o printesa austriaca, care i-a daruit mo~tenitorul de care avea atata nevoie. Totu~i, In Europa Incepeau sa apara semne de nemultumire. Napoleon adusese o serie de beneficii prin abolirea vechilor privilegii feudale; dar 176

acest aspect era umbrit tot mai mult de dominatia francez~ ~i pierderile economice provocate de Blocada Continental~. Blocada s-a dovedit o arm~ eficient~ care a distrus industria britanic~, dar In acela~i timp a produs o ~erie de neajunsuri ~i supu~ilor lui Napoleon. Contrabanda s-a r~spandit, impunand luarea unor m~suri severe din parte politiei. jn aceste conditii imperiul lui Napoleon Incepea s~ fie v~zut -chiar ~i de c~tre cei mai loiali francezi -mai mult opresiv decat glorios. Punct de rascruce Aceste nemultumiri nu puteau fi transformate Intr-o rezisten1;:l eficient~ atata timp cat armata francez~ detinea suprernatia. Punctul de cotitura s-a ivit atunci cand au ap~rut disensiuni Intre Napoleon ~i Tarul Alexandru. Hot~rat s~ obtin~ supunerea Tarului, Napoleon a invadat Rusia cu o imens~ armat~ multinational~, In 1812. Dup~ o confruntare lung~ ~i sangeroas~ la Borodino, ru~ii au adoptat o tactic~ victorioas~. S-au retras In loc s~ se implice In b~t~lie, atr~gandu-~i du~manii In centrul friguros al1;:lrii. Chiar ~i atunci cand Napoleon a p~truns In Moscova, Tarul a refuzat s~ se predea sau s~ lupte. Izolarea periculoas~ a francezilor s-a intensificat atunci cand o mare parte a Moscovei a ars, iar Napoleon nu a avut alt~ alternativ~ decat s~ se retrag~. H~rtuit de frig, foamete ~i cazaci, Marea armat~ s-a dezintegrat ~i campania s-a transformat Intr-o catastrof~. Caderea Imperiului Dup~ aceast~ campanie, Imperiul Francez a dec~zut cu o rapiditate uimitoare. Marea Britanie a finantat o nou~ coalitie Impotriva Frantei care includea Prusia, Rusia, Austria ~i Suedia. Cu toate c~ Napoleon era un cornandant extraordinar, sortii erau de data aceasta Impotriva sa.

O Batalia de la Waterloo, din 18 iunie 1815. Dupa revenirea din Elba, Napoleon a preluat controlul Frantei, dar trupele aliate de I 30.000 de membri au infrant armata de 72.000 de luptatori a lui Napoleon intr-o singura zi.

Dupa batalia de la Leipzig din octoffibrie 1813, Germania a fost pierduta definitiv. Olanda se razvratea, britanicii sprijineau eliberarea Spaniei, iar la inceputullui 1814, trupele coalitiei au invadat Franta. in aprilie Parisul a fost ocupat, iar Napoleon silit sa abdice. A ramas in continuare iffiparat, dar doar in mica insula ffiediteraneana Elba. intilnirea de la Waterloo Acesta ar fi trebuit sa fie sfar$itul carierei lui Napoleon, dar intaffiplarea are un epilog reffiarcabil. Dupa abdicarea lui Napoleon, noul rege Bourbon al Frantei a devenit nepopular, iar relatiile dintre fo$tii ffieffibri ai victorioasej coalitii s-au deteriorat. Mizand pe ace$ti doi factori, Napoleon a parasit Elba ~i, la 1 ffiartie 1815, a ajuns in Frantainsotit de o mana de oaffieni. A ajuns la Paris intr-un mar~ triumfal, preluand puterea fara un singur foc de arma. Dar Europa i-a stat ferm impotriva ~i a doua sa doffinie -"cele o suta de zile" -s-a sfar~it pe caffipul de la Waterloo, cand francezii nu au reu~jt sa infcinga armata anglo-olandeza,condusa de Ducele de Wellington ~i in final au fost pu~i pe fuga de armata prusaca condusa de BIOCher. Napoleon a abdicat pentru a doua oaril, dar de data aceastaa fost exilat pe indepartata insula Sfanta.Elena, unde a raffiaS pana la ffioartea sa, in 1821. in ciuda urii invingatorilor, Napoleon ~i-a lasat affiprenta asupra istoriei Europei. Legenda sa a raffiaS vie, dand posibilitatea unui viitor Bonaparte sa inteffieieze un nou iffiperiu, chiar daca ffiai putin iffipresionant.