Societatea Si Comertul In Evul Mediu

ora~e ar fi fost imposibila, ora~e a caror cre~tere a fost una dintre cele mai importante trasaturi ale secolelor XI ~i XII. in Epoca intunecata, centrele urbane al caror numar scazuse au continuat sa decada. Doar cateva ora~e, In special In Italia, au reu~it sa-~i mentina o bogata activitate economica, dar acestea nu se puteau compara cu capitala bizantina, Constantinopol, sau cu marile ora~e ale lumii islamice. Cre~terea urbana Odinioara inexistenta, cre~terea urbana medievala a devenit semnificativa, de~i dupa standardele moderne multe ora~e erau mici ~i Inghesuite. La Inceputul secolului al XIII-lea, comertul cu Orientul Imbogatise Italia; O

intre

a crescut pamant duc1iei

secolele

XI

considerabil. trebuia

arat

~i XIV,

popula1ia Europei Din ce in ce mai mult

in scopul

cre~terii

pro-

alimentare.

lntre secolele XI ~i XIV; Europa medievald a fnregistrat marl progrese economice ~i sociale. Populafiile, suprafefele cultivate, ora~ele ~i comertul s-au extins, pundndu-se bazele unor schimbdrl radicale. An secalul al X-lea, du~manii Eurapei cre~I tine au fast in final pacificati, alungati sau apriti. Oranduirea feudal~, cu relatiile stransedintre nabili, cavaleri ~i ~erbi, au prins r:1daciniin multe lacuri, ins~ nu a fast niciadat~ universal~ ~i nici rezistent~ in fata schimb~rilar. De fapt, adata ce presi1.1nile din afar:1 au disp~rut'..eurapenilar le-au trebuit daar dau~ secale pentru a crea a civilizatie dinarnic~ cu ara~e praspere, catedrale ~i universit~ti, sisteme legale ~i intelectuale safisticate, administratari instruiti, a retea camercial~ intematianal~ ~i a varietate bagat~ de me~te~ugaritalentati. Aceasta era a realizare impartanta, dar nu ~i a transfarmare campleta a saciet~tii, cum au fast schimb~rile generate de Revalutia Industrial~ din secalul XIX. Agricultura continua s~ se afle la baza vietii medievale, iar majaritatea cavar~itoare a papulatiei ta:r:1nimea-tr:1ia la tar:1~i muncea p~mantul. Standardulde viat~ al t~ranilar a r~massc~zut, iar a succesiune de recalte slabe insernna faamete in mas~. Alimentarea economiei Tatu~i, s-au inregistrat anumite imbun~t~tiri de-a lungul secalelar, in ciuda cre~terii numarului papulatiei la scara eurapeana. Acest

lucru a avut o importanta deosebit~ In facilitarea cre~terii economice, printre altele, deoarece stimula cultivarea de noi p~manturi. Resurselenationale erau exploatate; p~durile erau cur~tate, iar mla~tinile drenate; uneori, taranii parcurgeau distante lungi pentru a co.: loniza noi teritorii. Un exemplu de acest gen a fost "migrarea spre est" a germanilor, care a Inceput In aceast~perioad~ ~i a continuat mai multe secole. Cre~tereaproductiei alimentare s-a datorat m~ririi suprafetei p~mantului arabil, dar ~i metodelor de lucru Imbun~t~tite. Printre acestea se nurnarau sistemul de cultivare "trei campii" ~i folosirea morilor de ap~; aceste dou~ metode erau cunoscute de mult, Ins~ s-au rnspandit In perioada medieval~. F~rn o productie ridicat~, hr~nirea populatiei din

O Harta a Londrei din secolul al Xlll-lea. Ora~ul, dezvoltat pe malul nordic al raului Tamisa, era o comunitate complexa, cu multe cladiri civile ~i religioase, case ale breslelor ~i spitale.

Venetia, Florenta, Milano ~i Palermo erau probabil cele mai mari ora~edin Occident, cu un total de 100.000de locuitori. jn Alpii de nard, doar Parisul se compara ca m~rime. Ora~ele mai mici erau acum banale, multe dintre ele aflandu-se in importante zone c9merciale ~i industriale, ca Flandra, sudul Germaniei ~i Italia. jncepand cu sfar~itul secolului XI, ora~ele europene se straduiau s~ ca~tige controlul asupra propriilor afaceri, cump~rand adeseaa ca~ cu privilegii de la nobilul feudal sau 79

~

SOCIETATEA

~I COMERTUL

IN

EVUL

MEDIU

~ ~ 1\\ :~, ~

~

,~! ~ ~

~: ~ ~ .0 ~

~ \-"

W~;J71i\

~ ~ c

KING ANDAR~HIT~~:

~ F6uNbATI6~6~:..:..~:~I~~ffi~~:..

~

O Un rege impreuna cu arhitec'ii sai supravegheaza construirea unei catedrale in secolul XIII. in multe zone din Europa s-au construit catedrale ~i biserici, acestea devenind centre religioase ale ora~elor precum ~i un simbol al statutului. O

Aceasta

harta

reprezinta principalele rute comerciale fluviale, maritime ~i terestre din Europa medievala.

tate complex~, consolidat~. Comer1ul interna,ional Ora~ele erau piete ~i puncte de distributie ale bunurilor transportate ~i comercializate in Europa: astfel, ora~ele ~i comertul infloreau impreun~. Cel mai profitabil comert international se f~cea cu Orientul, o surs~ de produse de lux precum mirodeniile, rrultasea,satinul ~i zah~rul; piperul, ghimbirul ~i alte condimente erau pretuite deoarece imbun~t:1teau gustul c~mii conservate, important~ in a1imentatia europenilor. Flotele comerciale italiene -in special cele ven~tiene -transportau bunurile din estul M~rii Mediterane, iar ora~ele italiene beneficiau din intermediere. Bunurile produse in Europa -grane, bl~nuri, pe~te, fructe, sa,e, cositor, fier, aram~ ~i cherestea -erau fie comercializate local sau regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele

episcopul local. Zidurile ce imprejmuiau ora~ele erau un simbol al acestei independente, asigurand ~i proteqie impotriva du~manilor intr-o lume violent~. in Italia, unde situatia era mai complica~, conflictele dintre nobili ~i burghezi (conducatorii ora~elor) s-au transformat in mi~c~ri sociale frecvente ~i sangeroase. Acestea au continuat chiar ~i dup~ ce nordul ltaliei a devenit o grupare de ora~e state (state conduse de ~eful ora~ului) prospere ~i active, cu un rol deosebit in istoria medieval~ ~i renascentist~.

Me~te~ugari

~i constructori

Printre altele, ora~ul reprezenta centrul unde me~te~ugariii~i puteau confectiona ~i vinde m~rfufile. De aici a luat na~tere o institutie specific~ Evului Mediu, breasla me~te~ugafilor. De~i deseofi comparat~ cu sindicatul, breasla era total difefit.1 de acesta deoarece accepta ofice persoan~ care se pficepea la o anumit.1 mesefie -mai~tfi, calfe (muncitofi calificati) ~i ucenici. Scopufile breslei erau mentinerea standardelor lucr~tofilor ~i protejarea membfilor s~i, care (intr-o lume in care clientii erau relativ putini) includea stabilirea

num~rului celor admi$i in breasl~, asigurandu-se de asemenea ca persoanele din afara;)s~ nu fac~ afaceri in ora$ul respectiv. Prosperitatea $i extinderea ora$elor erau strans legate de cre$terea nurrulrului constructiilor in Europa Medieval~. Castelul de piatr~ sugera continuarea dominatiei nobilului feudal, dar in multe zone acesta servea drept centru $i citadel~ unui nou ora$. Marile catedrale erau elemente urbane esentiale, in a c~ror construire $i finantare se implica de obicei intreaga comunitate. Contributiile geI"!f:roase ale mirenilor f~ceau ca Biserica s~ fie pr"Ospern, ajutau colegille universitare $i contribuiau in mare m~surn la construirea bisericilor $i m~n~stirilor. intre timp, casele breslelor, spitalele, casele de amanet $i alte institutii publice $i private puneau in evident~ faptul c~ ora$ul medieval devenise o comunij ::J

O $iruri de case in Chester, (Anglia), in secolul al XIV-Iea. Cre~terea popula,iei urbane era in floare, dar aceasta urma sa fie in curand devastata de Ciuma Neagra, care s-a raspandit rapid in ora~ele aglomerate.

~ if ~ ~ ~

.c .9,

80

suprafete cultivate! cu grane din Europa Central~ ~i de Est, ~i resurselebogate ale M~rii Baltice integrate In economia european~, a crescut irnportanta rutelor comerciale nordsud..jris~ cele mai mari ~ mai bine organizate Intreprinderi europene erau industria texti1~ din Flandra ~i nordul ltaliei, care au devenit zonele urbane cele mai populate din Europa. Anglia a devenit principalul fumizor de materii prime -de exemplu, lana -folosite In Flandra, iar la mijlocul secolului al XIV-lea a Inceput s~ fac~ presiuni politice asupra ora~elor flamande prin oprirea exporturilor . Comerciantii parcurgeau distante mari spre targurile din Champagne (In nord-estul Frantei), unde se vindea panz~ In ceea ce am numi astazi piata:intemational~. Calatoriile ~i transportul Oamenii c~l~toreau mult In Evul Mediu, In ciuda dificult~tilor ~i pericolelor. Pentru comercianti, riscurile erau mari, dar recompensele erau pe m~sur~. Datorit~ starii deplorabile a drumurilor, transportul terestru se f~cea cu ajutorul animalelor, organizat In

convoaie pentru o mai mare sigurant:1. Transportul nu s-a schimbat mult, de~i s-au construit poduri pe mai multe fluvii ~i s-au adus unele imbun:1t:1tiri ~aretelor ~i c~telor.. Transportul pe ap:1 era mai u~or, In special aFbunurilor grele, astfel lncat marile fluvii, cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale de baz1,' Navele maritime europene nu ajunsesern lnc:1 In largul apelor oceanice, ci navigau cat mai aproape de t:lrm. in Marea Mediteran:1 continuau s:1 fie folosite galerele (nave cu multe vasle), In timp ce nordicii ~i-au construit cornbii solide cu panze. Idei ~i inova\ii Toate acestea au lncurajat adoptarea de metode ~i idei noi, de~i In multe zone datinile ~i traditiile impiedicau schimbarea. Boltile lnalte ale catedralelor gotice exprimau o credint:l lnfl:1c:1rata:, lns:1 se In:1ltau spre cer datorita: progreselor tehnologice care f:1ceau posibil:1 ridicarea arcurilor ~i distribuirea presiunilor aferente In mod eficient. Productia de postav a beneficiat de asemenea de inovatii importante -vartelnita ~i fabrica textil:1 inventate In jurul secolelor X ~i XII. incetul cu lncetul, europenii lncepeau s:1-~i dovedeasc:1 una din cele mai remarcabile calit:1ti -capacitatea nu numai de a face inovatii, ci ~i de a le i,ntrebuinta In mod eficient. Chestiuni financiare Cu toate acestea, economia european:1 avea o ftnantare fragil:1 ~i nesigurn. Moneda de argint era acceptata: ca moned:1 de schimb, dar existau multe versiuni false ale acesteia, iar comerciantii vicleni canta:reau, nu num:1rau, banii primiti. Capitalul era redus ~i se f:1ceau eforturi pentru cre~terea acestuia, deoarece Biserica cre~tin:1 interzicea acordarea de dobanzi, considerat:1 specul:1 cu bani. Desigur , nimeni nu vroia s:1 ri~te imprumutand bani f:1rn o recompens:1 ulterioarn, lumea folosindu-se de multe trucuri In elaborarea coritractelor de lmprumut, pentru a ascunde faptuLc:1 dobanda era de fapt perceputa:. O altemativ:1 importanta: consta In lmprumutarea sumelor de bani de la c:1m:1tari evrei, care erau scutiti de prohibitia cre~tin:1. Evreii aveau voie s:1 practice foart~ putine meserii, prin urmare, multi imprumutau bani celor care aveau nevoie. O parte din evrei au devenit foarte bogati -riscul de a fi _jefuiti ~i uci~i fiind astfel f6arte ridicat. Prejudec:1tile religioase au accentuat resentimentele pe

O Guvernul Prin~ilor. un manuscris francez. infa,i~eaza o scena stradala. Chio~curile mobile din pie~e au fost inlocuite ulterior cu chio~curi fixe, iar apoi cu magazine mici, deasupra carora se aflau locuin~e. O Imagine prezentand 1esatori, datand din secolul al Xll-lea, luata dintr-o carte cu psalmi. Anglia era principalul furnizor de lana pentru industria textila din Flandra ~i Italia.

motive economice, facand din evrei victime inevitabile ale aproape tuturor mi$carilor sociale medievale. Rolul lor 1n finantarea activitatii economice a fost important pana In secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluat de finantatorii italieni care 1ncepusera sa dezvolte operatiunile bancare moderne. Impactul social al expansiunii medievale a fost profund. in secolul XII, relatiile monetare Incepusera sa transforme 1n totalitate institutiile feudale. Proprietarii de pamant aveau nevoie de bani pentru a cumpara bunurile oferite de negustori $i, In consecinta, faceau agricultura pentru profit, sau percepeau bani pentru cel putin o parte din rente. Multi cavaleri au devenit aristocrati $i nu razboinici, preferand sa-l plateasca pe rege In loc sa-l slu;easca mergand la razboi; $i, la randullor, regii $i marii nobili erau bucuro$i sa poata angaja trupe In loc sa se bazeze pe serviciul feudal deosebit de rigid. Chiar $i taranii foarte saraci erau afectati, deoarece cei mai descurcareti dintre ei puteau sa stranga bani pentru a-$i rascumpara libertatea. Cu toate acestea, dezvoltarea unei economii bazate pe bani a fost un proces foarte lent, departe de a fi complet chiar $i c~tre sfaf$itul Evului Mediu. intr-o mare masura, practicile feudale s-au adaptat la noi circumstante In loc sa fie abolite, iar oranduirea aristocratica $i cavalereasca a supravietuit timp de secole. Stapanirea $i loialitatea, vite;ia razboinicilor, prestigiul numero$ilor proprietari $i minunatele spectacole In aer liber , aveau sa se pastreze ca valori aristocratice primordiale pana In vremuri moderne. Expansiunea europeana a durat pana 1n secolul XIII. Importanta din ce In ce mai mare a Nordului

O Simboluri ale bresleJor. in bresle erau organiza'i practican,ii anumitor meserii -fierari, ~elari, croitori etc. Ele stabileau fiecare aspect al comer,ului -pre,uri, standarde ~i condi,ii de munc3.

macelari

berari

ceaprazari

negustori

de pe~te

81

SOCIETATEA

~I COMERTUL

IN

EVUL

MEDIU

slujba Imp~ratului Kubla Khan. Marco Polo a c~l~torit 1n multe p~rti ale Asiei In slujba serviciului imperial, Inainte s~ se Intoarcl la Venetia In 1295, urmand s~-~i descrie experientele In Cdldtoriile lui Marco Polo. E~ecuri ~i reveniri Secolul XIV a fost caracterizat de multe e~ecuri. Dezintegrarea imperiului mongol a Ingreunat din nou accesulspre Orient. Existau numeroase semne c~ Europa era deja suprapopulata ~i c~ limitele capacit~tilor de productie fusesern atinse. Cea mai devastatoare dintre toate a fost aparitia Ciumei Negre, o epidemie sinistr~ care a secerat aproximativ o treime din populatia Europei. Rezultatul a fost o concentrare general~ pe toate fronturile. Multe sate au fost

1:' ~ .c ::; o O .c "-

pa:rnsite $i o mare parte din pa:mant a ra:mas necultivat. Comertul s-a restrans. Tulbura:rile sociale s-au accentuat, iar nevoia disperat:1 de forta: de munca: a marilor proprietari de pa:mant le da:dea ta:ranilor posibilitatea de a stabili conditii avantajoase pentru ei. Robia a dispa:rut rapid $i pana: la sfar$itul secolului multi ta:rani au devenit liberi. Astfel, Ciuma Neagrn a grnbit trecerea spre o economie monetara:. Europa $i-a revenit treptat dupa: aceste dezastre, secolul XV fiind foarte promita:tor. Foarte importante erau 1mbuna:t:1tirile aduse navelor maritime $i incursiunile lndrnznete ale portughezilor pe coasta Africii. Fa:rn sa:-$i dea seama, europenii se aflau la lnceputul unei noi ere de explornri, cuceriri, comert $i coloniza:ri.

~ ~ c

.c

.g

O Cimitar in Evu! Mediu. pani in seco!u! a! XIV-tea, !uarea de dobanzi a fost interzisi de Biserici, banii fiind imprumuta,i de obicei de evrei, cirora nu !i se interzicea perceperea de dobanzi. a fast pus:l In evident:l de fandarea Ligii Hanseatice, farrnat:l din ora~e ca Lilbeck, Hamburg, Koln ~i Danzig, care urm:lreau tinte commune(roetade de securitate pentru eliminarea pirateriei). jn secalul XIV, Liga cuprindea peste o sut:l de merobri. Dup:l aceast:l perioad:l, declinul acesteia Incepe, lent dar sigur, ea disp:lrand complet doar la sfar~itul secolului XVII. Deschideri spre Orient Comertul cu Orientul a fost facilitat de marile cuceriri mongole din secolul XIII, care au dat caravanelor (grupuri de negustari ce c:ll:ltoreau Iropreun:l) posibilitatea de a trece nestanjenite prin iroperiul asiatic. Negustorii venetieni se aventurau acuro dincolo de estul Mediteranei ~i de Marea Neagr:l, iar unul dintre ace~tia, Marco Polo, a ajuns pan:lln Cathay (China) unde s.a pus In

~ :3 ~ ~ ~ ~ :g O Oxford (Anglia) in Evul Mediu. in secolul XIII, Oxfordul putea fi comparat, ca centru de inva~amant. cu Parisul ~i Bologna.

82

O

Vene~ia

in

1338.

Vene~ia

a prosperat

in urma

comer~ului

cu Orientul, imboga~it incepand XII.

care Italia cu secolul

a

O Marco Polo il intalne~te pe Kubla Khan. Marco Polo a scris despre popula1ia covar~itoare ~i economia prosper3 a Chinei.

Istorie universal~ 29 -MOARTEA

NEAGRA ,