Memoriu Relativ La Măsurile Luate Pentru Eftenirea Peştelui.pdf

-)^

/

Kle. 'OF :.;,?'

r,

P

"' A

e

,

.,4,1

-!

-

frr C,

_

I I

_

:s

te.

'st-

.-

/:

_

r-,....

'''''

,-

.__

,

-.--

-r-4"."1/c.

.--

'

-'

\ --".

,..

t'''

.,),

'

,.,

..

.

,

'-

--"

_

.

_

.'

e;

--,`

I

,

..-,'

N

.,

, -/-

\

I

-,., -i.'-rf-,:.

,,.-

--

''.r: '':"-7:e-k. ;---

',-.:4--

,)

_ -,--

-;i:

....

p./

- j,

1.

\.,....r)

,

=

1

_

?

,

:."

_--

--

-

/

./ .4

-i)

,

,

,-1..

.s,

'

o

...,..,Ns

,

--..

_ .,

-

,..

.

..,i

/

.

,

'

I_

'

-,

t

A.-r,

.."..:

"%.

-a

.t-

' \r I",

'

,

"N

-

-r

--"1

'

V.

-11-

--'- A.5.-'.4t

-

/

)

4

'

frri. \ N

...,

'-t."-".r.'

.

----.

r

,.....

/ \7 r ' ) BUCURESTI /

.

-

i,

7/:-- V4

>,.,-.,_ -,

,

Y',..:.::

--'".

"..."(

1

-: "

k

-.."

-.'r

-4k7f--'

-

)

,

... ,

-

...--,...

.4'4"

.-

--

, 1

..,,,k-r, . ;,-.., , .

2.

...-

_,,,.,..,.) -

-.,t, .

4--:

..;

,

t.------ i-,

'

,

, s<'r-). , .... ,1.- ,._ j '-'!_ __/' --'s

'1

V.

4

t---,

,..

4..

- ,

--= (

A

'

,'-';e="--',

-..;,

r

\'

7 '6:---...

..A,

t,.

,.'

''' . 'Z.- -',...."-

....

,,,

A

\

'

-(.2 , ,

;Is.'

1-7,---

'' r-'-' -.---, -'

-, ''' ,?,-,.

" ---

-4

.

1

1

..

'

, .1:' .-"'"

..,

IV,

.:

-_,s,

.,

,...." -

H

\. W

.

/

4's:

(

GA-

r r

_-

--Os'?

St-

.

1:

i 4 '--:,:'-'-' k..., .,-..".,

''

11

----?_,

,:,,- 7

_ ....,,,_p"-, N.

7

..,..

-

...

.7 / )

.-:.

t.

1

). .4 ' .1.1

...'`..

- ,-

-

-

'CI',

3 r\

-..t.-

'

''

.

g

--.

.,,,V.-')

L

A

-

. .-,

.

,

s-r-,,,, 7.--

' v"...1...1

:

-,-1

c-r---

-

,- ,--..

....V-:.: -

-...-_.-

... .........

:,, .

-

...,

.

,,, 7

""-IMPRIIVI E Rail= ,,:11\TD=P=I\T=1\TZ'A"

,

i''',-

-

1s

.\:---1,-- .r.::

--.

---'

-7 -."'"

-,.

.-,'

;1._..:;,, _

1,4...,

.

ts '`"--- ''...1.1 -:-....:;

A ' ,.._

,

,k:

r.

I

.

c,

X4 r _ ...--,..

.-- ? -_ ,

;\.,

OR G R. FINTIPA _

r

r

-'

r/r-.$

)-1

,

..4-1...'''.7 -

-.;

1.

1 ..1

.---.

."

I

,-.,...

.."7,c1',:

sii.-;r

--",

..

.,,,,, .....-,

/,'"

.1

i

.-7......

..i

'...`:

.

i ..-...

,.... I INSPECTOR GE`NERALe AL MINISTERULWI

-.X

.....

_

-,

,

' ''.7--

n

..,....11,

.,

si.

,,

-1,,

'.

r

-

i±.,-.,

DE

,

';,.....s.

,

ie

->..'

..,

e-

:(_,

9

j . -17

P-

--

...

1

_-:-..r

,,t_

,

".,.

;4..

,

4 ..- ,

-

A

.

-, .1

---- , .)--- \ t

',

1

P

4*---

ri

ri

c.

-

,_.

pe liangà raportul No. /31964 din 10 lulie 1910

,-. .'" ::.4.....

i,

. ,- \

=`

i Domeniilor Prezintat d-lui Ministru .1 al Agrieulturii

_,.... -Iv ......,

7.

..1- S' .

)--.-,_, . .

_

I

N

-,

MASIMIll BAH PENTRI1 [RHEA NINA , ,

,

,

,

:

"i41- 4

."'""

--._*kri _,-iv

--

'c

..

',

:tf

,-- .Z,

_.,

.--

_,

,

--

-,

'

-.;v-

)

,

;

t

. :,

._

\

\

(..

,

,:t-

RELATIV LA 7-

-----

r

ii

.

""

"--

,

..

1

';?

<

-, ,--;..---

r)

-,K)--t-7,--<-

I

N'r

-,

i

' k

)

41'

k

i-

':7\,,,..

MEMORIU

-'./

-

..w

...,

vf ----

.--;-.

_

1:-

/

j;

.:,''' '-'''. C

'

::/.

.

:

../4--;1.-.

.......,

t..

,1.1--14:-'

, 1- Xri;;.-

.-

A

,;1 -2..--T,,... --:----

' -...

, ''',Vi-

r

s ;.'

.-.1

.

'

N

: :- ,

(-

'"

. , A'

1

.

--1

,.

,

-

DIRECTIUNEA PESCARIILOR / ); / , ... '

-,';',N

I.,

._._.

c,:c

I IDOMMILOR

MINISTERUL AGR1CULkTUREI

-#4 ,

,

,

, Ji'

',77"

-

(-

..

:1

:':- - '

.r

-N.. ://).

56, CALEA VICTORIEI

%I.,-

,

..6.

,

-,

-

-7

7-

';..

1

- - i ' 4 Q'' >.

..,-

.2.-.,:-.

.2

'-. I

A

.

-,..,_..... 1

..-.,'",-,-

\,

-.

' -.1 -.1\

.

,

'

.-",..

i'i ' l

.1.

,

..z.z.Led

-' 3. ..,.....t,t, , _. -14-'' \ ............,....4

.., .

1

I

-

-..-.. .....

\

',.

C. 842

.

-,'

,

1:.,''

.,?.% --1

44..

'--

. -....

.. .

r-

..

\I-,

,i, \. (-4 1

A

-....1._

._,/N1Y-N.,_;#

_

t

,

1

- -1 ,-- _ www.dacoromanica.ro :___.

,r,,_s--....

7.-

...

N

--,,

.-/...;;;":-

,

s

1911 ,T \ ?',""? ....Q.-

,

gr

:

N

"A.I.

t,

_

,.

''...

STRADA ACADEMIEI, 17

--...'

! ;Ir.

/.

:,)._:-.

\r -,

a

,"' f-

"'

,

,

\

;1

,

,

MINISTERUL FIGR1CULTUREI

E

DOMENIILOR

DIRECTIUNEA PESCARIILOR

k.

MEMORIU RELATIV LA

MAS11111 HATE MIRO EFTENEA MTH

=

=

Prazintat d-lui Ministru al Agrieulturii i Domeniilor pe tang& raportul No. 81964 din 10 lulie 1910

DE

DR. GR. ANTIPA INSPECTOR GENERAL AL MINISTERULUI

BUCUREST1

I JtPPI LtE RIIIE Ti\TTDMPl\TDENTA" 56, CALEA VICTORIEI

STRADA ACADEMIEI, 17

1911 C. 842

www.dacoromanica.ro ,c

.

.

Dela 20 Iunie 1910, de cand s'a pus in aplicare noua dispozitiune ministeriala prin care s'a suprimat cu totul vanzarea prin licitatiune publica a pestelui provenit din pescariile Statului inlocuind-o prin vanzarea cu preturi fixe stabilite periodic de Minister, am in.; spectat mereu toate pietele de vanzare pentru a'mi dà bine seama de foloasele si de defectele ce le prezinta acest sistem, cat §i spre a vedea intru cat cu modul acesta, vom putea contribui la rezolvirea chestiunii pe care de mult o urmarim de a efteni pe§tele pentru po.

pulatiunea noastra muncitoare. Am cautat sa'mi dau seama de efectele acestei masuri asupra diferitelor feluri de interese i categorii de populatiune interesate in aceasta chestiune §i sa vad rezultatele economice §i sociale ce s'ar putea produce aplicandu-se acest sistem un timp mai indelungat. Am cautat dar sà studiez efectele acestui sistem : I) asupra starei pescarilor (vanatori de pe§te) i asupra tuturor muncitorilor din aceasta ramura. 2) asupra veniturilor Statului dela proprietatile sale. 3) asupra comertului de pe§te en gros. 4) asupra comertului de pe§te in detaliu din toata tara. 5) asupra exportului pe§telui. 6) asupra eftenirei traiului populatiunei noastre rurale. Voiu expune dar in cele ce urmeaza constatarile mele §i voiu examina in parte pentru fiecare din aceste categorii de interese efec-

tele masurilor luate. V oiu trage in urma concluziunile ce decurg pentru viitor si voiu arath ce cred eu c trebue facut §i ce se poate face pentru rezolvirea mult discutatei probleme a eftenirei pe§telui

in tail.

I. Or4anizarea actuala a pese5rfflor si comertului de peste din Romania. -

Inainte insa de a infrà in desvoltarea acestor chestiuni, cred ca pentru a evith orice neintelegere este necesar sa schitez in cateva cuvinte intreaga chestiune a pe§telui la noi adica sa arat in ce mod este organizata productiunea., distributiunea i consumatiunea acestui

articol in tara, i ce rol jotted pescariile Statului in aceastd ramurd de activitate economic&

www.dacoromanica.ro

4

pupa cum se §tie, locurile principale de productie a pe§telui la noi sunt : Dunarea cu toate baltile din zona ei inundabila §1 Marea teritoriala din fata gurilor ei, baltile din zona inundabila a Prutului, diferite lacuri man, precum §i toate hele§teele din interiorul ärei. Rau-

rile §i paraurile au din acest punct de vedere o cu mult mai mica insemnatate, productiunea lor servind numai pentru consumatiunea satelor invecinate. 0 insemnata parte din apele producatoare de pe§te §i in special

din baltile Dunärei apartin Statului. Statul insa nu exploateaza in regie decat o parte din pescariile sale §i anume : toate baltile Dobrogei, Brate§ul, Domeniul Brailei §i Balta Calara§ului. Toate celelalte

.pescarii din tall, intre care infra balti man §i foarte productive ale Dunarei, ca : jumatate din balta Brailei, toate baltile din Borcea, baltile Varesti, Ciocane§ti, Greaca, Manastirea, Domeniul Giurgiu cu balta Maharu, baltile Potelu, Nedeia, Orlea, lacul Suhaia, etc., sunt arendate, sau fiind in proprietate particulara, se exploateaza de particulari. De asemenea §analul Dunarei dela Calara§i in sus pang, la

Portile de fier, unde e tocmai productie .principala de cega, este arendat. In general baltile Statului furnizeaza pe§te de lux §i pe§tele sarat, pentru intreaga tara, iar plusul de productie and cererea in taxa e mica, se exporteaza de comerciantii can cumpar la licitatie. Cele l'alte pescarii de pe malul Dunarei, care sunt toate exploatate de

particulari, furnizeaza pe de o parte Bucure§tiul (in special baltile din Ialomita, Ilfov si Vla§ca) §i celelalte craw de pe malul Dunarei, sau fac pe§te sarat pentru sate. Din aceste balti in timpul verei and se pescue§te cu leasa se face chiar §i export, venind adeseori cornerciantii angrosi§ti din Galati in Bucure§ti pentru a cumpara pe§te §i a-I expedià fie la clientii lor detaili§ti din tara, fie in strainatate. Exploatarea pescariilor Statului. Exploatarea in regie a pescariilor Statului se face dupa o serie de norme pe care practica §i §tiinta ni le-a aratat ca cele mai bune §i care in urma au fost fixate §i generalizate prin regulamente speciale sanctionate cnn decrete regale §i puse in concordanta cu legile fundamentale, ca legea contabilitatei publice, legea pescuitului, legea proprietatei imobiliare din Dobrogea, etc. Iata in linii generale principiile fundamentale de care ne-am calauzit in exploatarea pescariilor Statului pana acum §i modul cum se face astazi productia §i distributia pe§telui. www.dacoromanica.ro

5

1. Productia.Statul ca mare proprietar de balti se ingrijeste ca proprietatea sa s dea maximul §i optimul de productie cautand sa faca ca aceste intinse suprafete din teritoriul sau sa devie cat mai productive §i sa fie puse prin pescarii astfel in valoare, in cat rentabilitatea lor sà ajunga la nivelul rentabilitatei celorlalte pamanturi din tail puse in valoare prin agricultura, paduri, vii, etc. Suntem cu atata mai in drept a ne a§tepta. la aceste rezultate cu cat in alte tari nu numai a s'a ajuns la aceasta, dar chiar in multe locuri se inunda terenuri bune agricole pentru a se face din ele balti artificiale spre a se obtine de pe ele prin piscicultura o rentabilitate mai mare. La noi unde baltile naturale, mla§tinele §i terenurile care se inundeaza

u§or ocupa aproape a 1/12 parte din suprafata totala a tarei, este desigur de cea mai mare importanta sa ne silim a nu le lash neproductive si a cauta sa le facem ca prin piscicultura, care in acest caz e productia cea mai indicata §i mai comoda., sit dea maximul de productie §i rentabilitate. Prin aceasta sporim tot deodata si productia generala a Wei, marind valoarea avutului nostru national. 2. Desfacerea produselor. Statul exploatandu-si in regie bältile sale nu intelege prin aceasta a face comert de peste §i a

intra in concurenta cu ceilalti comercianti sau a se deda la vre-un fel de speculatiune cu produsele sale ; din contra, ca ori §i ce mare proprietar, el se ingrijeste cat mai mult de sporirea neincetatit a productiei fi de conservarea i ameliorarea fondului salt, iar produsele sale le vinde prin licitatiune publica litsdnd ca preturile sd se stabileased in mod normal prin legea cererei #- a ofertei, care exclude on i ce putintd de speculatiune. Distribuirea mai depate a acestor produse la consumatori este, ca §i la mice alte productii agricole, lasata in sarcina comertului particular bazat pe libera concurenta §i supraveghiat de organele competinte ale- Statului §i comunelor in virtutea legilor §i regulamentelor generale de comert ale tarei. 3. Pescarii i muncitorii dela pesceirii. Pentru exploatarea in regie a- pescariilor sale Statul are nevoie de lucratori atat pentru vanarea pestelui cat §i pentru prepararea sa, sararea, transportul la plata, facerea instrumentelor si barcilor, etc. Numarul acestor persoane este foarte considerabil; in judetul Tulcea el trece chiar peste 1 /3 din populatiunea acestui judet.

Cum o populatiune atat de numeroasA, ca ori §i ce altä populatiune agricola a tarei, merita toata solicitudinea noastra, Statul a cautat pand acum a asigura acestor oameni o existenta modestä dar

sigura §i a face din ei buni cetateni, multumiti de starea lor deprin§i cu respectul ordinei publice §i legilor arei,

www.dacoromanica.ro

gi

6

Pentru ajungerea acestui scoP, invoielile ce Statul le face cu la parte» danduli-se pentru munca ce o fac de a prinde pe§tele din apele Statului o parte din suma rezultata dela vanzarea prin licitatie a pestelui prins. Dupd cum pescuirea pe§telui, dintr'o apa este mai grub sau mai award, tot astfel §i partea cuvenita pescarului este mai mare sau mai mica. Ash de exemplu : pescarii sAi sunt numai

pentru pe§tele prins in Dunare (Morunul, Nisetrul, Cega, Icre negre), partea pescarilor este de 700/0 §i a Statului numai de 300,0, pentru bAltile Deltei partea pescarului este de 55 0/0, iar pentru garlele unde se

fac inchisori sistematice cu cheltuiala Statului §i unde pestele se prinde foarte u§or, partea lor e mai mica (50 40 °/). Acest sistem de tovArA§ie dintre Statul proprietar §i dintre pescari este foarte bun din multe puncte de vedere, intre altele insä : I) find cA pe de o parte pescarul i§i dA o osteneall cu mult mai mare §tiind cA cu cat

va munci mai mult §i mai inteligent, cu ant va castiga mai mult, putandu-si agonisi o stare mai buna §i o existenta sigurA ; 2) pe de alta parte flindca pescarul se simte mai ata§at de proprietate," nu ca lucratorul platit cu ziva, §i are tot interesul sA 0 crute §i sa o amelioreze.

La inceput pescarii din Dobrogea erau in cea mai mare parte ru§i §i lipoveni ; astazi prin silintele Ad-tiei pescAriilor din Tulcea, prin mici credite acordate §i diferite ajutoare date la timp am ajuns sa cream §i un foarte mare numar de pescari romani, elemente foarte bune, cinstite si muncitoare ; locuitorii satelor Azaclau, Pisica, Garvan, Vacareni, Niculitel, Parche§, Somova, Sarinasuf, Calica, toate satele romanesti din Delta Dunarei, etc., etc., ba chiar §i multi din veteranii coloni§ti de aici au devenit pescari, foarte multumiti de noua lor meserie. 4. Comer en gros. Pe§tele vandut en gros prin licitatiune publica se cumpara in pietele Galati §i Braila de diferite categorii de comercianti, care, fie cal \rand ei singuri in detaliu (detaili§tii din Galati, comerciantii ambulanti care umblA cu carutele prin sate), fie al trimit la detaili§tii din tarA, sau 11 exportA (angrosi§tii §i comisionarii). In piata Galati in anul trecut s'au vândut 10.380.000 kgr. peste din care 7.803.000 kgr. au fost cumparate de angrosi§ti §i comisionari, etc., 950.003 kgr. de detailistii din hala Galati, 246.000 kgr. de comerciantii ambulanti cu co§urile din Galati §i 1.384.000 kgr. de comerciantii ambulanti cari duc pe§tele cu carute in toate satele din tail. NumArul acestor cumparatori permanenti la licitatie a fost de 145 §i anume : 23 angrosi§ti §i comisionari, 17 halagii detaili§ti, 25 comercianti ambulanti §i 80 caruta§i. In afarà de ace§tia mai vin aici comercianti detaililti de peste din toata tara spre ay

www.dacoromanica.ro

(

1

=

7

face singuri proviziile, precum §i comercianti streini din Rusia, Aus-

tria, etc., sau de la romanii din Ungaria si Bucovina spre a cumpath pe§te pentru export. La Braila in afara de detailistii beau si de caruta§i, mai avem ca cumparatori permanenti Inca vre-o 16 comercianti mari angrosisti, cari trimit pestele cumpärat detaili§tilor din

tart sau in strainatate. In asemenea conditiuni dar de sigur avem garantii suficiente cd licitatiunea e reald i cd eventualele carteluri ce s'ar forma intre cumparatori pot fi evitate cu usurintd. Comisionarii iau in general de la clientii lor detaili§ti din tara un comision de 2 lei la 0/0 de kgr., pe care pentru unii clienti siguri

reduc pana la un leu la suta de kgr. Preturile ce le platesc comerciantii la licitatii pentru pe§tele expus la vanzare variaza atat dupa anotimp, sezoane, posturi, etc., cat si in aceiasi zi dupa. calitatea marfei : calitatea marfei variaza atat dupa apa unde a fost prins pestele cat §i dupa modul sau de conservare sau de preparare. Crapul prins d. ex. in unele balti din

-41

Delta unde apa nu e suficient oxigenata e cu mult mai eftin ca crapul din baltile dela Brate§, Crapina, etc., sau ca crapul de Dunare §i garle. De asemenea §alaul din Razim are alt pret ca §alaul din Sut.

ghiol, etc. Un peste adus viu la piata sau cu totul proaspat are alt pret ca un pe§te care a stat doua zile la cherhana, sau care a fost transportat doua zile pana la piata. Un pe§te sarat in conditiuni bune, bine curatit §i tinut la raceala are alt pret ca aceiasi specie de peste care a fost sarat in conditiuni mai putin ingrijite, etc., etc. Toate

aceste nuante de calitate se constata de cumparator pe piata §i de aceia vedem in aceia§i zi pentru aceia§i specie de peste oferindu-se o intreaga serie de preturi variind aproape cu lop% a§a d. ex. in ziva de 9 Iunie vanzandu-se la Galati 3189 kgr. de ciortan, s'au obtinut pentru diferitele loturi 23 de preturi diferite variind dela 49 lei la 85 lei suta de kgr., de§i pretul mediu pentru intreaga cantitate a fost de 58 lei 0/0 de kgr. Tot acelas lucru s'a intamplat in aceiasi zi cu o cantitate de 9561 kgr. nisetru care s'a vandut cu 19 preturi diferite variind intre 56 lei pang. la 131 lei 0/0 de kgr., de§i pretul Mediu pentru intreaga cantitate nu a fost de cat 79 lei 0/0 de kgr. Licitatia deci stabileste adevdrata valoare a marfei i ea este pentru pescari un permanent stimul pentru a'i face sd'oi dea toatd osteneala sd produca in conditiuni bune i sá ingrijeascd bine de calitatea pestelui ce'l duc la vdnzare. Cumparatorului ea ii asigura putinta de a'§i dobandi felul de marfa de care are nevoe in fiecare moment potrivit destinatiunei ce voieste a'i da : voeste un pe§te pe care sa'l transporte l distante maxi; el cumpara pe§tele cel mai

www.dacoromanica.ro

8

proaspat ; voeste sa fac a. peste sarat, atunci cumpara pestele cel mai eftin, care nu mai poate suporta multe transporturi si manipulatii, etc. 5. COMertul de detaliu. Pestele provenit din pescAriile Statului odata. vandut -prin licitaie publica, comisionarii si angrosistii II expediaza detaili§tilor din toga tara pana la cele mai mici centre de consumatiune ; chiar orasele mici indepartate ca : Herta, Darabani, Moinesti ; MihAileni, T.-Ocnei, etc., au aprovizionarea lor regulata prin acest sistem de distribuire. Inainte numarul vanzatorilor

detailisti din fiecare oras din tall era cu mult mai mare ca acum, asa cä intre ei era posibila o concurenta de care profita consumatorul. In ultimii ani, mai cu seama dela legea desfiintarii axizelor mai toate comunele din tard in dorinta de a'si creia noui venituri au construit niste barace pe care le-au numit hale si au restrans numarul vanzatorilor de peste la cele cateva locuri din hall vanzarea in piete libere sau pravalii ca inainte, fiind acum interzisa. Numarul comerciantilor de peste restrangandu-se acum cu totul, aces-

tora ii s'a dat acum putinta de a se intelege intre ei oi a face carteluri scumpind pretul peOelui pentru consumatori. .

Cu sistemul acesta deci in toatd tara, comunele insdoi au monopolizat intreg comertul de detaliu al pegelui in mdinele cdtorva speculanti care iau cu preturi foarte ridicate locurile din hale pentru api asigurd in 'lima, prin preturile urcate ce le iau pe peste, beneficii foarte mari de pe .spatele consumatorilor. Voiu cita cateva exemple din propriile mele constatAri : La Botosani inainte se vindea pestele in patru piete : targul vitelor, piata Sf. Ilie, piata pescariei i piata mare, unde i§i intindeau negustorii cosurile lor i Ii vindeau marfa. Astazi s'a facut o hala cu opt locuri de vanzare i aceste opt locuri s'au inchiriat prin licitatie la doui comercianti, care fiind in- tele§i intre ei, nu mai utile peste deck de cloud ori pe saptamana. 01 valid cu pretul ce le place lor. Din motive deci pur fiscale comuna a redus a§a numarul negustorilor pescari dela peste 20 la doui, in favorul cArora s'a stabilit acum un adevarat bir asupra unei- poPulatiuni de 40.030 locuitori. Acelas lucru s'a facut chiar acum la Sulina unde inainte erau peste 20 pescari cari vindeau pestele in detaliu la malul Dunarei ; astazi, de and comuna §i-a construit o

asa zisä hala de peste, toti acesti pescari au fost opriti de a mai vinde peste, ramanand ca locuitorii din comun a. sä plateasca acum

pentru peste preturile pe cari le stabilesc de comun acord intre ei, cei doi fericiti arendasi ai celor cloud compartimente din hala. Acela§i lucru s'a intamplat aproape in toate orasele si de -cate ori o alta persoana a venit s inceapa comert de peste spre a face concurenta

www.dacoromanica.ro

'

I.

9

pescarilor cartelati din hale, a fost opritä chiar de autoritatea co; munala (Piatra-Neamt, Focsani, etc.) Chiar §i in Bucure§ti lucrurile nu stau ltfel, §i, pe and piata mare e aproape toatà in mana unui singur negustor prin oameni interpu§i, la piata Grivitei toate patin compartimentele din hala de pe§te sunt inchiriate unui singur co merciant care tine trei din ele inchise, spre a nu fi luate de vre-un concurent, §i el vinde intr'un singur compartiment cu preturile care'i place, caci de fapt are aproape monopolul pe§telui pentru aceasta regiune a Bucure§tiului.

Aceasta centralizare a comertului de care comune in mana catorva speculatori nu este numai in dauna consumatorului care pläte§te pe§tele cu preturi cu totul exagerate, ci ea este tot odata. si in dauna producatorului : prin aceste monopoluri §i preturi exagerate impiedicandu-se desvoltarea normala a consumatiunei, producatorul pentru a nu ramanea la discretia acestor spectilatiti care-i injosesc tot odata §i preturile marfei lui, este nevoit acum sä caute a-§i desface marfa prin export mai cu seama and e productia mare pentru a avea debu§euri asigurate §i a nu'§i vedea produsul muncei §i proprietatei sale depreciat. i astfel s'a nascut exportul ca o supapa de siguranta contra supraproductiei artificiale creiata de detaili§ti prin restrangerea consumatiei, cat §i contra ifijosirei artificiale a preturilor la vanzarea en gros de care det3ili§tii spectilatori sau reprezentantii lor, pentru a beneficia ei de diferenta in dauna Statului §i a pescarului. Din aceasta schitard generala a modului cum se face productia §i distributia pe§telui in tail, se poate vedea lamurit care 'este sistemul pe 'care 1-a adoptat pana acum Staful .pentru- eXploatarea pes-

cariilor sale ; se poate vedea a toate' vorbele raspandite §i foarte crezute in publidul din toate treptele societatei noastre ca Statul s'ar deda: la tot felul de speculatiuni asupra hranei poporului, ca el exporta cu preturi mici cantitäti mari de pe§te in strair4fate pentru a urca preturile in tail, ca Serviciul perscariilor nu urmare§te cleat o fiscalitate jignitoare interesului populatiei pentru a se fall cu venituri

mari, etc., etc. se poate vedea cà toate acestea nu sunt cleat pure nakociri puse in circulatie de catre interesati §i crezute de oameni de bund credinta din cauza necunoa§terei adevaratei stari a lucrurilor §i a pervertirei spiritului nostru public. Din aceasta s`e vede dar tot odata. §i care sunt bunéle §i relele sistemului de pang actim, ce avem din el de conservat §i ce de reformat, precum §1 uncle e adevarata buba a scumpirei pe§telui ce se pune In consurnatiune. Inteun cuvant putem spune : bunul sistemului de Mild (team este vanzarea en gros Prin licitatie, rdul este monopolizarea Vanzarei in detaliu in favorul catorva antreprenori de hale. .

www.dacoromanica.ro

,

IP

II. Sistemul de vanzarea pestelui f4r4 licitatie Si aparitia Statului ca comerciant detailist. pupa aceastA scurtA descriere a sistemului intrebuintat panA astazi in exploatarea pescAriilor Statului, sa vedem acum intru cat noul sistem al desfiintArei 1icitaiei si al aparitiunei Statului ca coInprciant detailist de peste in tarA poate remedia relele ce le-am semnalat. SA vedem ce efecte are acest sistem asupra factorilor interesati in productia i distributia pestelui (Statul i particularii ca proprietari d pti, pescarii ca proprietari de instalatiuni i instrumente de pescuit, etc., si ca muncitori, cprnerciantii angrosi§ti si comisionarii detailisti, etc.), §i ce efecte are el asupra publicului consumator, care cere eftenirea pestelui.

ConstatArile pe care le-am fAcut in primele zece zile dela punerea in aplicare acestui sistern sunt absolut suficiente pentru a ne lamer! complect de valoarea sa. In adevAr, inspectand aproape in fiecare zi pietele mari de desfacere §i ascultand mereu plangerile pArtilor interesate, ca : comisionari §i angrosisti de pe§te, comerciantii ambulanti cu cArutele, pescarii mari, concesionarii de bAlti, proprietarn de zavoade, de prins morun la mare, sau de cherhanale pentru sArarea pestelui, pescarii mici, care pescuesc la D,unAre i balta, de_ taili§tii de prin provincie care venisprA sa-§i furnizeze singuri pestele la Galati, etc., in toate partile n am auzit decat plangeri cA sunt greu loviti in interesele, lor ; cei can i. au capitaluri bagate in instalatiuni sau intreprinderi comerciale imi spuneau ca se tern cA dacA acest sistem va continua a se aplica, vor ajunge a o catastrofa, pierzAndu'si toatA averea lor, iar altii mi-au declarat c preferA §à se retragA la timp dela aceasta meserie decat s4 moarA de foame ca pescari. Mi-a trebuit un tact deosebit ca sa pot lini§ti cel putin pentru un moment aceasta intreaga populatiune. Totu§i, am putut sA. mA conving cA plangerile lor erau perfect justiflcate §i cA ceea ce'i loveste in interesele lor nu provine numai din cauza unei rele interrretan sau a greselelor inerente inceputului de aplicare a oricarei noui masuri, ci din cauza sistemului de masuri insusi. Pe de alta parte din cercetarile ce le-am fAcut in parte personal pe la halele de detaliu, iar in parte din inforrnatiunile ce le-am dobandit din diferite orase din provincie, am putut sa MA conving cA pentru marea majoritate a consumatorilor din toatA tam pestele departe de a fi eftenit in urma luArei acestor masuri a fost cu mult mai scump la halele de detaliu in acest timp decal in epoca corespunzatoare a tutUror anilor precedenti. dT

.

.

.

www.dacoromanica.ro

-

iI

Vbiu cita egieva eXernple din Plangefile ce mi s'au adresat si din faptele ce le-am obSeiVat, care vor explich pe dePlin conVingerea

ce am putut sa mi-o formei des* Valoarea acesiei masdri. i. In piata Galati am gasit o multime de comeicianti anzbu!anti córi4ai, can ian regulat peste de aici i II desfae Prin sate in Covurlui si judetele irivecinate. Ei mi s'an plans a asteapta de vre-o trei zile I c nu /i s'a distribuit decat cate 50 kgr. de peste pe ii; de oarece (mai tot peStele ce se duce la piatg se trithete da Bucdresti sail se vinde la detailistii din Galati. Inainie cand era dicitatie, chiar daca erau preturi ceva mai ridicate and era peste putin pe piata, noi curnParam pestele de care aveain fievoe sf pieicarn si tot esiam Mai bine la socoteall deal aeiima, and hrana ,icailor Si timpul eel pierdem asteptand; face mai Mull decal pestele

(eel ciunparath». Desigur ea aceste cheltueli se vor Mail la urma nrinei tot de consumatori. 2. Comerciantii angrosiOi i comisionarii mi s'au planS eg vaniarea aCeasta cu preturi fixe se face cu atata greufate, de oarece se trécé foarte mutt timp pang se face repartizarea pestelui pentru cosurile ce le iau fiecare din ei, asa ca Pierd cele mai de matte or trenul

care pot Sal exPedieie ii fara. Ei Cer cd totii licitatia ea! In trécut. Apoi arat cä numai prin hefts* se poaté da adevarata valoare a marfei si ca acuma li se impune sa cuMpere calitati de pe§te de care nu au nevoe (pentru care nu au cereri dela clientii IOr) pe cand calitatile ce le trebue, se iinparti in parti egale la alté COOL Asa d. ex. un cOrnisionar are comanda pentru craP la Slanionl din MoldOva, pentru' ca pestele ce'l frimete s pbatia sUporta transPortul indelunt cu trenul i cu caruta, acél crap trebue sa fie c se poate de proaspat ; in Moinéritd1 acesta pe plata a sosit crap de toate calitatile, insa acél proaspat de tot é mai rar i comerciantii se reped cu totii asupra lui, cei ce au Cornenzi dela locuri indepartate ar preféri sal plafeasca 86 lei suta kgr., in loc de 40 cat e fixat, numai sa stie ca pestele ce'l trimete e in stare sa 4644 prOaspat la deSfinatie ; ei insa nn'l pot obtine, cath tioata Wined' avand dreptul sal cumpere cu 40 bani kgr., cer sä Ii s'é dea tor i atunci peStele bun se imparte in parti egale la diferiti cumpara'tioif. Uri alt Cumparator are nevoe de peste énfrü COnsnmatia IocaI i gasestie pe piata cantitati Mari can ar convert pentru aceasta, caci ne Mai avand suporta transporturi" poaté sa curnpdie §i un peste Mai putin rezistent ; avand insa dreptul tientrd prétul fix ce eSte stabilit, el tere cel mai bun peSte si aceaSta let dauna celOr ce expedia za. pestele la diStante mai mari. Un alt cumparatior face saratura el cdinpara de obiqeit1 peStelé elfin cafe rariane pe piata duna ce s'an' facut ci

www.dacoromanica.ro

12

expeditiile, sau pe acela care fail a fi stricat nu mai poate suporta nici un transport §i pe care inainte la licitatie 11 platesc cu preturi foarte mici (mai mult de jumatate sub media pretului pietei : caracuda 5-8 lei 0/0 kgr., ciortanica cu 15-20 lei 0/0 kgr., etc.); astazi ace§tia nu mai pot cumparà caci preturile fiind fixe, sunt prea scumpe pentru felul marfei lor §i a§a cantitati insemnate de pe§te din care inainte se facea o saratura eftina §i. foarte bunà raman astazi pe malul Dunarei nevandute, a§teptand sau sa le bata soarele mai tare pentru a

le declara apoi ca stricate §i a le arunca apoi in Dunare, sau silind pe ceil'alti comercianti sa le ia cu deasila prin co§urile lor. Astfel dar §i pescarul care a muncit sà prinda ace] pe§te pierde §i Statul pierde partea sa, §i angrosistul care a fost fortat sa cumpere cu 40 lei 0/0 de kgr. ciortanica, care valoreaza in realitate nurnai 15-20 lei 0/0 kgr. pierde, §i consumatorul sarac pierde caci nu va mai gasi in comert acea saratura efting ce se facea cu modul acesta profitandu-se de fluctuatiile pietei. Acela§i lucru e §i cu pe§tele sarat. Cei cari au comande pentru pe§te mai bine preparat §i pentru care ori-cine plate§te cu placere un pret mai ridicat nu le pot satisface de oarece pretul fiind egal pentru

toate calitatile pe§tele bun trebue repartizat intre toti cumparatorii. Comisionarii §i angrosi§tii se mai plang cà in anul acesta din cauza acestei masuri nu au putut satisface comandele lor de prin diferitele ora§e;

a§a, mi-au aratat din registrele lor ca pentru Ia§i in timp de 8 zile, n'au putut expedia in total deck 772 kgr. de pe§te pe and in acest timp Bucure§tiul a avut 29.763 kgr. si Galatul 19.032 kgr. In general in timp de 8 zile pe and pentru Galati §i Bucure§ti s'a trimis aproape 50.000 kgr. pentru tot restul tarei nu s'a vandut deck 88.309 kgr.

Ei arata ca cu toata lipsa de pe§te ce a fost si este in general in toti anii in timpul apelor mari, ei prin licitatie tot ar fi putut mai bine sa faca ast-fel ca sa multumeasca macar cererile mai urgente din tail gra ca numai doua ora§e sa fie favorizate iar tot restul tarei sä sufere. 3. Pescarii. Mai mari si mai serioase Inca sunt plangerile pescarilor de toate categoriile. a) Micii pescari: In piata Galati o grupa de pescari din pescariile Sectiei V din fata Galatului (Regiunea dintre Ghecet §i Isacea) §i dela Brate§, in cea mai mare parte tarani romani din satele Azaclau, Pisica, Garvan,

Vacareni, etc., mi s'au plans ca cu preturile fixe cu care ,se vinde pe§tele lor pe care ei cu multa greutate 11 pescuesc acuma in timpul apelor mari in Dunare, pierd foarte mult §i nu le ramane nici cu ce sa'§i plateasca oamenii, instrumentele, etc. Ei cer licitatie ca inainte,caci atunci

www.dacoromanica.ro

13

pe§tele lor se vindea cu preturi mult mai bune, fiind de o calitate supe-

rioaracrap auriu de Dunare adus viu sau foarte proaspat la piataiar astazi cu preturile fixe li se plate§te acela§i pret ca §1 pentru pe§tele negru din baltile Deltei, care e mai inferior §i care se prinde in garlele de acolo cu mult mai mare uprinta. §i cu spese mult mai mici. b) 0 grupd de pescari vdnatori cu setcile i pripoane de cega in Dundre, la Braila mi s'au plans c ei nu mai pot continua pes. cuitul cu preturile fixe cu care li se vinde marfa. Mi-au al-Mat cà pe and comisionarul Pricop Vasilief din piata Brailei vindea la licitatie cega pesearilor dela mo§ia mare §i alte proprietati particulare cu 3.80 lei (cega mare §i mica), a lor s'a vandut cu preturi stabilite de 1.20 kgr. cea mica §i 1.60 cea mare.

Ei mi-au spus ca cu aceste preturi nu le ramane pe ziva de munca nici ca la un salahor §i ca prefera sa lase pescuitul §i sa se duel la secera unde capata un ca§tig mai bun. Ei au spus ca aranul nu mananca cega §i ca Statul vrea sa deh cega eftena la boeri, luand de pe spetele lor. Am cercetat atunci in registrele biuroului de vanzare §i am vazut a in adevar din ceeace cu preturile anterioare pentru cega ace§ti pescari ar fi obtinut pentru partea lor (700/, este partea pescarului §i 307, a Statului) 23.47 lei, cu preturile fixe au capatat numai 10.20 lei ; a§à dar chiar daca Statul ar fi cedat pescarilor §i toata partea sa, tot Inca ace§tia ar fi ramas pagubiti de o suma insemnata. Consecinta a fost cà cegarii de pe Dunare au disparut §i ca in zilele urmatoare aproape nu s'a mai adus cega la vanzare §i am vazut din registre ca foarte multi pescari care aduceau zilnic cega la piata nu au mai venit. In schimb insa am vazut marindu-se foarte mult cantitatea de cega adusa din pescariile particulare in piata Brailei i am vazut cum se vindea de comerciantii de acolo cu preturi enorme, cu mult mai mari ca in trecut. c) Acela§i lucru mi s'a raportat §i de alte pescarii ale Statului din susul Dundrei, unde pescarii au inceput sä duca cega lor in Bulgaria §i s. o vanda la Silistra, etc., scotanduli permise de pescuit bulgare §i incetand pescuitul in apele romane. De altfel §i angrosi§tii din Bucure§ti au declarat ca nu au avut nici odata a§a mari cantitati de cega de vandut in comision dela pescariile particulare cum le-a venit acuma de cand s'a suprimat dela Stat licitatia: Este sigur ca o mare parte din aceasta cega este pes-

cuita in contrabanda in apele Statului, d r in loc sa se vanda pe piata cu preturile normale ale licitatiei, se speculeaza intr'un mod colosal de comercianti, a§a a publicul o cumpara cn preturi cu totul

www.dacoromanica.ro

4

exagerate mutt mai mari ca in trecut, ajungdnd Ca in idc d

ftelare

st avem o scUMpire enormii a pestelui. d) Pescara care au luat cti contract In canceSiune pescuirea &Wigan

Din toate pescariile Statului ne-au venit plangeri dela concesionari (mici pescari sau tovarasii de pescari care se irivoeSe a inchide si a pescui cake o baltd cu navoadele, ave, vintire, etc., (land Statului o dijth fixatä prin contracte) c ei cu preturile .ce s'au fixat nu mai pot inchide baltile, de oarece risca sa-si piarda i micul capital ce-1 au:. Ei mi-au aratat cä spezele lor sunt foarte mari, Materialele Wale s'au scumpit, instrumentele costa cu 900/0 mai mult ca in treCirt, mare

citorii Ii plätesc cu mult mai mutt i actia fiiad i ei la parte ii paräsesci hrana pentrd oameni Ii coSta asemenea cu mutt mai mult, iar precut ce Ii se fixeall pentru pestele lor e mult mai Mic chiar decal era acum 15 ani. Mi-a trebuit Mull tact si am intrebuintat tot prestigiul ce-1 am fatä de acesti oameni pentru a-i linisti §i a le arata ca Statul le va face dreptate i nu-i va lash SA piarda Am trebuit sd. 16

fac tot felul de promisiuni avand in vedere perieolul mare ce ne ameninta de a ne vedeh ramasi cu bà1iie neinchise. Numai pentru Domeniul Brilei aceasta reprezinta o cantitate de aproape 6.000.000 kgr. de peste care s'ar fi pierdut. Ce ar insemna pentra scumpirea

pestelui disparitia de pe piata a unei asernenea cantitati, putern a ne inchipuim. De altfel alti cancesionari ne-au arnenintat cu procese de daune caci in contracte i regularneate e precizat cà pestele se Va vinde fa. licitatie sic daca ar face top la fel, am puteà sa ne reiirri cu eéreri de daune pentra milioane.. De altfel solutia ce s'a dat pentru balta Calara.si de a se luà dijma in natura. este cat se poate de peribuloasa caci pe de o parte poate dà usor loc la abuzuri i contupe pe fune-

tionari, etc., iar pe de altA parte se lasa pescarului putinta de ai da parbea sa de peste speculantilor care-1 vor scampi cu 'milt mai tare &cat se vindeà inainte. e) Pescarii cherhaltagii Multi escari proprietari d cherhanale au venit sa-mi reclame cà au cheltnit smile importante pentrii a face cherhanale sistematice (in Delta Dunatei numai Stint aproape too de cherhanale ale pescarilor), ca i-au facut ghetarii i instalaL tiuni scumpe numai pentru a patch face pestele sarat in conditii cat se poate mai- buae. Acuity cu preturile fixe recluse, ei nu mai gasesc o rentabilitate in intreprinderea lor §i, cum multi au facut imptutinituri pentru a face aceste instalatiuni se tern O. nu ajunga a-si pierde tot avutut lor si a fl declarati faliti. Ei se mai pang ca tiind un pret unitar numai dupa specie? fara www.dacoromanica.ro

ig

a se luà n considerare calitatea, ei nu mai pot sa lucreze cu aceiasi ingrijire pestele sarat, sà plateasca taetori mai scumpi, sa tind raceala in cherhana, sa puna sare mai multa si mai bung., etc., caci pestele lor in loc sa se vanda mai bine cum se facea la licitatie se vinde eu aceleasi preturi ea si pestele facut in conditii rele pe insulele plutitoare din Delta, etc.

In adevar, am vazut ca tocmai stimulul principal prin micul plus de pret ce li se oferea la licitatie dispare acum i tocmai aceasta va avea un efect foarte rau asupra calitatei pestelui sarat, care este consurnat in intregime de taranimea noastra. 4. Detailiei. Atat la Minister, cat si la Serviciile de vanzare au sosit o multime de cereri din partea detailistilor din tara; de asemenea multi au venit in persoana la Galati pentru a vedea daca nu pot WO aprovizioneze pestele de care au nevoe. Ei se plang ca se da tot pestele la Bucuresti si la detailistii din Galati, i pentru restul tdrei nu ramane aproape nimic ; Ploestenii au si facut proteste telegrafice la Minister, etc. Ei se mai plang c prin dreptul ce Ii s'a dat de a castiga la pestele Statului 20 0/0 asupra pretului en gros, s'a facut o mare nedreptate care pentru unele orase equivaleaza cu o oprire a vanzarei pestelui Statului, iar pentru altele este un beneficiu extraordinar de mare. Asa d. ex. pentru detailistii Brdileni sau Galateni 15-20 Oj este un castig enorrn; de asemenea carutasii care cumpara cantitati mari de peste si'l duc prin satele de prin CoVurlui, Putna, etc., erau inainte foarte multumiti daca ca§tigau 100/ la pes,

tele lor, astazi 200 este cu mult prea mult, asa ca nurnarul lOr a inceput a creste tot mai tare. Pe de alta parte in orasele indepartate ca : Darabani, Herta, Saveni, etc., unde se tin balciuri si se vinde mult peste, nu se mai poate trimite, de oarece spezele de transport cu calea ferata i carutele, etc., abia se pot acoperi din cei 200/0. In general e greu de calculat beneficiul ce se poate da detailistului caci el depinde in afara de distanta si de conditiile de transport dela piata en grosde tot felul de cDriditiuni speciale ale fiecarei localitAti in parte (centru mai mare sau mai mic de populatie, chiria mai mare sau mai mica a localului, etc., etc.) si credinta ca se poate sta-

bili un pret fix pentru toata tara la vanzarea in detaliu a pestelui este desigur gresita, producand numai o perturbare a comertului fail a putea aduce vre-un folos. Daca insa detailistii din tara au fost loviti prin aceasta masura caci nu au avut ce vinde, cei din Bucuresti, Galati si Braila, carora Ii s'a dat peste eften in abundenta au cautat sa traga cu prisosinta tolpase de pe urma ei in dauna Statului, pescarului si a consumatorului. In adevar olteniidupa cum s'a constatat prin rapoarte ofiwww.dacoromanica.ro

i6

cialein toate aceste orase luau pe§tele eften dela Stat i cum ajun= geau Lite() stradd vecind ii treceau altui oltean care nu mai avea nici o obligatie a'l vinde cu preturi fixe. Cei din hale asemenea luau peste eften dela Stat si'l treceau imediat vecinilor lor din hald cu care sunt cartelati, si acestia II vindeau apoi cu preturi enorme. Tot astfel i Inca mai rail faceau bdcanii cu pestele i icrele luate dela Stat. S'a vdzut in aceste zile nisetru cumparat cu 70 bani dela Stat care se vindea in hale, bacanii sau de olteni cu 2,40 kgr. i cega a ajuns in hald pand la 5 lei, iar saldul pana la 4 lei kgr. Din acestea .vedem dar cà tocmai masurile luate pentru eftenirea pestelui au provocat o scumpire i mai .

mare si o fraudà nerusinata in dauna Statului si a sarmanilor pescari.

5. Exportul peftelui.Wea in timpul de pana acum cand sunt apele mari si nu se poate pescui, am vdzut ca din cauz'a lipsei pe§telui pe piata comisionarii i detailistii se bateau pentru a putea :

capata cantitatile de care aveau nevoe, in

.

curand and apele

vor incepe a se retrage vom putea vedea un tablou cu totul contrar. In anul acesta dupa toate semnele pe care le avem vom avea o productiune de peste cu totul extraordinard, cum n'am avut de multi ani. Indata ce apele vor incepe a se retrage si se va face inchiderea baltilor, vom avea la garduri cantitati enorme de peste, cari se vor aduce deodatä pe piata ; atunci preturile vor scadea brusc i, e foarte posibil, ca aceasta ingramadire mare pe piata sà aduca chiar o adeväratä crizd de supra productie. In asemenea cazuri toate mijloacele posibile de evacuarea pietelor sunt indicate : pescarii sareaza pand nu mai dovedesc intr'un asemenea an ei ajunsese in a face saraturd. pana si prin lotci i vechi butoaie de catranin tara se vinde pestele cu preturi absolut derizorii, etc., si totusi piata ramane supra incarcata. A zice sä nu se mai pescuiasca i sd se lase pestele in apa, nu se poate de asemenea, caci in epoca and apele scad brusc pestele cade dela sine la garduri, la leasä, intrd in garle, etc., si adese ori scazand apa prea repede in unele balti amenintd sa moara tot pestele i sa se infecteze cum s'a mai intamplat adese on. In asemenea cazuri si acest caz ii prevad pentru anul acesta nu este un alt regulator al pietei deck exportul. Caci din nenorocire la pescarii epoca de consumatiune maxima nu coincide de loc cu epoca de productie maxima. Daca dar in anul acesta exportul pestelui va fl oprit ori sub once forma deschisa sau ascunsa s'ar face aceasta oprire prevad o mare catastrofd in sezonul pescariei mari, atunci mi-i tearna sa nu se adevereasa prezicerea unui pescar batran care imi spunea «and se va incepe pescuitul mare o sd vi se

www.dacoromanica.ro

17

cumfle pe§tele pe mal sau o sa se imputa in balti, caci cu masurile ce le-ati luat nu yeti mai aveh Cumparatori).

Ar fi cu atata mai ran sa ajunga lucrurile pana aici, cu cat aceasta ar avea o mare influenta §i asupra anilor viitori, caci multi pescari pierzanduli micul lor capital §i descurajandu-se ar parasi aceasta ocupatiune pentru totdeauna, §i cine a incercat odata sa formeze o clasa de pescari romani, §tie bine cu ce greutati e de luptat pand sä ajungi la un rezultat, §i poate mai bine aprecia, ce pacat ar fi a se lash ace§ti oameni harnici sä se distruga din cauza unei masuri ale carei intentiuni erau tocmai de a ajuth populatiunea saraca. Dar nu numai pentru a evil& crizele de supraproductie e necesar

exportul ci sunt anume articole §i din pescarie care nu sunt de loc articole de prima necesitate §i care e un bine pentru economia generala a tarei sa fie exportate cat mai mult, cum sunt icrele si pe§tele de lux, diferite specii care nu se consuma in deajuns in tara §i pe care noi le avem in abondenta ca chefal, scrumbii de Dunare, cambula, etc. Aceastea se pot exporth in cantitati cat

de mari fara a scumpi prin aceasta hrana poporului. Daca insa am interzice exportul lor, atunci scrumbiile (vre-o 3-4 milioane bucati pe an) s'ar intoarce inapoi in Marea Neagra spre a fi pescuite apoi de Ru§i, chefalii care astazi fac bogatia lacului Sinoe-Liman cu o suprafata de vre-o 20.000 hectare, nu s'ar mai pescui §i s'ar intoarce inapoi in Mare, etc., etc., deci ar rezulth o paguba foarte mare pentru economia noastra nationala §i pentru veniturile Statului §i ale pescarilor. Noi importam prea multe articole din strainatate trimitand

mereu bani din tail afara pentru ca sa fim in stare a ne permite luxil sa tinem numai pentru noi cele catevà articole de export pe care le avem ; si aceasta Inca sa o facem mic§orand ca§tigul pescarilor care sunt muncitori saraci (ei au dela icre 700/0 din productie) in favorul consumatorilor de icre care sunt oameni bogati. 6. Veniturile bedtilor. Dupa ce am vazut care este influenta acestor masuri asupra diferitilor factori interesati la productia §i distributia pe§telui, sä vedem acum §i ce influenta vor puteh aveh ele asupra veniturilor pescariilor, daca s'ar aplibh un timp mai indelungat.

Intrucat prive§te pescariile Statului, cred ca nu mai am nevoie sa devedeasc ca veniturile ar scadea in mod simtitor §i pentru a ne convinge, nu avem decal sa ne uitam cum au mers incasarile in cele rn zile de cand s'a pus in aplicare suprimarea licitatiei. La Galati in aceste io zile in loc de 6o.000 lei, ca in anul trecut, s'a incasat anul acesta numai 23.000 lei ; eu evaluez aceasta scadere a venitnlui Statului la baltile sale exploatate in regie la cel www.dacoromanica.ro

.

18

putin 2.000.000 lei anual §i acelasi lucru se va intampla cu timpul baltilor apartinand particularilor. Nu a§i avea desigur nimic de zis, daca din aceste diferente la venituri ar profita cel putin consumatorul ; dar, dupa cum am vazut mai sus ele dupA acest sistem vor intra cu siguranta in punga speculantilor, iar consumatorul va plati pestele cel putin tot atat de scump ca §i inainte. Ceeace e mai trist pentru economia generala a tarei, este cä piscicultura ajungand a nu mai fi o ocupatie rentabila, multi proprietari vor cauta a'§i seca baltile sau hele§teele, spre a le da alta destinatie, §i atunci multe terenuri mlastinoase care nu puteau fi puse in valoare decat prin piscicultura, vor continua a ramane neproductive nemai putandu-se face cheltueli pentru amenajarea §i transformarea lor in bazine de cultura. De aci dar o scadere a productiei generale de pe§te §i deci o scumpire §i mai mare a preturilor, iar pe de alti parte, o scadere a productiei generale a tarei §i o pierdere pentru avutul nostru national.

7. Din punctul de vedere administrativ aceasta masura este foarte periculoasa caci preturile fixandu-se de functionari, lasa mult loc arbitrariului, iar repartizarea pe§telui la vanzare facandu-se de agentii Statului, comerciantii vor incerca in totdeauna sa-i conrupa,

pentru a-i favoriza §i a le da calitatile cele mai bune. Pescarii de alta parte, cauta si ei sa frustreze Statul, declarand pestele prins ca pescuit in ape particulare, pentru a beneficia de preturi mai bune, cu care ace§tia i§i vand pe§tele ; §i tot felul de asemenea furturi §i contrabande se vor face, care sunt foarte greu de urmarit, dar care cer o imultire anormala a personalului de supraveghere, sporind considerabil cheltuelile de exploatare §i mic§orand deci rentabilitatea baltilor.

8. Statul comerciant detailist.De asemenea eu cred ca nu e de prestigiul Statului de a face pe negustorul detailist, punand pe functionarii sai la taraba in contact cu toate bucataresele si expunandu-i la insultele §i banuelile publicului, cum se intampla zilnic la

biuroul de detaliu din Str. Sf. Gheorghe. Nu poate fi acesta rolul Statului de a vinde pe§tele cu kgr., taind dintr'un morun pana la 200 felii dupa cererile cumparatorilor §i dand pentru fiecare cate o chitanta. Ce fel de contabilitate cere un astfel de sistem de vanzare, la cate fraude poate da loc si cat de mult se complica toate lucrarile serviciului, e u§or de inteles. Cheltuelile pentru depozitul de pe§te din Bucure§ti nutuai pentru personal se urea. la 47.000 lei anual, cat va mai fi restul se va vedea in urma : de unde se vor acoperi aceste cheltueli, nu stiu ; in tot cazul ele incarca mult la pretul real al peqtelui,

www.dacoromanica.ro

19

Serviciul Central schimbd §i el prin aceasta masura cu totul felul sdu de a fi, dintr'un serviciu technic §i §tiintific, care are a se ingriji de sporirea necontenita a productiei §i de a studia §1 executa tot felul de lucrdri pentru punerea mai bine in valoare a baltilor §i pescdriilor din tard, el acum se transformd intr'un serviciu pur cornercial, care vinde pe§te in detailfdrd rentabilitatein diferite parti ale

tdrei si al cdrei personal are nevoe de o cu totul alta instructiune §i mentalitate, decat cu a personalului actual. Din parte-mi, cred el acest Minister infiintand biuroul de van-

zare in detaliu a pe§telui§i Inca lucrand cu pierderea depd§it cu mult atributiunile sale de Minister de Domenii §i Agricultura.

Ca Minister de Agriculturd, avem indatorirea de a pune in va-

loare fiecare particica din teritoriul tareiori cui ar apartineacare e incredintata supravegherei acestui serviciu si a o face sa dea maximul de productie §i rentabilitate. Ca Minister de Domenii, avem indatorirea de a administra si exploata cat mai bine pescdriile domeniale ale Statului §i de a ne ingriji de sporirea veniturilor lor, fard desigur a ne deda la vre'un fel de speculatiune. Cand insd voim sa vindem cu pierdere pe§te in detaliu, pentru

a u§ura traiul populatiunei,intram in atributiunile altor autoritati in sarcina carora e data paza bunei sari a populatiunei, §i anume : intram in atributiunile Primariilor, care au in prima linie aceasta sarcind §i apoi intr'ale Ministerului de Interne care are supravegherea

superioard. Cand cautam noi sà organizam comertul de detaliu in tara §i sa impiedicam specula detaili§tilor de pe§te, intram iard§i in atributiunile Primariilor §i ale Ministerului de Comert, cdruia este incre-

dintata organizarea acestei ramure de activitate. Ceeace putem noi face pentru eftenirea pestelui in detaliu, este numai sec decm concursul nostru acelor autoritati. Pentru aceste cuvinte, cred cà masura de a se vinde pe§te in detaliu de catre Stat, nu trebue sd. fie permanentizata §i nici generalizata asupra intregei tari. , Generalizand aceastà masura am face desigur cu timpul un mult mai mare rdu decal bine atat consumatorului cat §i producatorului ;

pe de o parte am desfiinta cu totul comertul de pescarie din tail prin concurenta ce le-am face-o §i aceasta ar fi cu totul rdu cdci Statul nu va fi nici odata in stare sa distribue singur pe§tele rand .

in cele mai mici centre de consumatiune, cum o face astazi cornerciantul particular §i prin aceasta ar suferi consumatorii dintre care o mare parte ar fi cu totul lipsiti de pe§te ; pe de altd parte, restrangandu-se inevitabil consumatia, producdtorii (Statul, pescarii, proprie. -

www.dacoromanica.ro

20

tarii de balti, etc.) vor suferi, caci nu vor mai putea desface produsele proprietatilor bor.

Noi trebue sä mentinem comertul i sa-1 desvoltam chiar mai departe numai ca. nu trebue sa-1 lasam in voia sa i prin rnasuri generale sa-1 impiedecam de a mai specula cu hrana populatiei.

9. Concluziuni. Din toate cele ail:tate aici, putem trage concluzia cà sistemul vanzarei pestelui Statului faxa licitatie, cu preturi fixe stabilite periodic de Minister si aparitiunea Statului ca comerciant

detailist de peste in tara, nu numai ca nu poate rezolvi problema eftenirei pesteliüi pentru consumatori, dar produce o perturbatiune atat de mare, in cat poate aveà consecinte foarte rele pentru viitorul intregei acestei ramure de productiune si activitate nationala. Aplicarea acestui sistem Alice o jignire serioasà intereselor tuturor factorilor care conlucreazà la productia §i distributia pestelui. Ea este o stavila puternica a comertului de peste i impiedeca aprovizionarea regulata a pietelor din intreaga tara. Statului Ii impune sacrificii foarte mari (cheltuelile sunt adeseori mai mari decat venitul asa ca acestea vor trebui acoperite din buget), iar pe consumator in loc de a-i aduce vre-o inlesnire, il expune din contra la speculatiuni si mai mari. Nu trebue sA ne inselam singuri i sà credem cà daca catevà persoane au cumparat in aceste zece zile peste eftin dela depozitul Statului din Bucure§ti care li s'a dat cu sacrificii mari din partea Statului si a pescarilor cä acestea

au fost preturile cu care s'a vandut pestele in toata tara in acest timp. Adevaratele preturi ale pestelui au fost si in acest timp acelea cu care vindeau en gros comisionarii engrosisti din Braila, Bucure§ti, etc., pestele din baltile particulare §i comerciantii detailisti de prin

halele din tara si din Bucure§ti, preturi care erau de 3-5 ori mai ridicate ca preturile Statului. Pe langa aceasta i toatA tara a suferit de lipsa absoluta de peste, cum ne-o dovedesc numeroasele telegrame dela prefecti §i pri_ mari sosite la Minister, ceeace a dat loc in acele localitati la o speculatiune si mai mare Inca si la o urcare enorma a preturilor. Acest sistem de masuri dar a carui aplicare mai departe, dupa parerea mea, ar compromite cu siguranta. intreaga dezvoltare pe care au luat'o pescariile noastre in ultimii ani, cred cà trebue parasit cat mai grabnic i inlocuit cu alte masuri pe care le voiu expune mai la vale si care dupa parerea mea fall a lovi in desvoltarea normala a acestei ramure pot sa ne deed mai sigur si mai durabil la rezolvirea problemei pe care o urmarim, a eftenirei pestelui. Aplicarea acestor rnasuri a avut insä S1 o parte buna : I. Pe de o parte a lost o experienta folositoare care a dovedit www.dacoromanica.ro

a nu Statul in dorinta sa de a avea venjturi mari

dupà cum se a fost acela care a scumpit pe§tele, speculand cu un aliment de prima necesitate §i cä deci nu pe calea aceasta se poate ajunge la eftenirea pe§telui.

zicea

2. Pe de alta parte, pnnandu-se pe tapet chestiunea eftenirei pe§telui s'a putut vedea ca in sistemul comunelor de au spori veniturile monopolizand vanzarea in detaliu a pe§telui in hale in mana catorva speculanti, rezida cauza principa1 g. a scumpirei acestui product, contra caruia trebue sa luam masuri serioase §i urgente. De aceste invataturi dar, trase din experienta ce am facut'o acum, trebue sà ne folosim pentru a ajunge la rezultatul dorit.

III. Ce mAsuri trebue sà 1u5in pentru a efteni

L.

pestele.

Duna ce am vazut din cele precedente cg. masurile luate nu au dus §i nici nu puteau sa duca la rezultatul dorit, sg. vedem acum ce masuri trebuesc sà se ia de Stat pentru ca, gra a lovi in interesele indreptuite ale producatorilor de pescarii §i fail a pune o piedica

in desvoltarea pe care a luat'o cu atata avant aceasta ramurg de

J.

productie a tarei, sà putem ajunge la rezolvirea problemei eftenirea pe§telui pentru populatiunea saraca. In mai multe rapoarte §1 memorii am expus aceasta chestiune §i in special in ultimul meu memoriu alaturat raportului No. 24.951 din 23 Februarie 1910, am expus chestiunea in toata intregimea ei. In acest din urrna memoriu, pe de o parte am enumerat toate cauzele principale care au scumpit pe§tele in tara, iar pe de alta am propus un Intreg sistem de masuri care, cred, cal trebuesc luate pentru a ajunge la eftenirea pe§telui, <masuri care ziceam atunci, trebue sa nu ne loveasca in desvoltarea economica a tarei §i punerea in valoare a bogatiilor, ci §i sa mearga mana in mana cu aceasta, sprijinindu-se una pe aka,. Nu cred ca mai e necesar sa revin aici din nou asupra acelor propuneri ale mele de atunci, dar am absolutà convingere ca numai .

prin aplicarea acelor mäsuri se poate ajungede§i mai cu incetul la resolvirea durabila a problemei pe care o urmarim, §i deci profit de ocazie pentru a inzista din nou asupra necesitatei aplicarei lor. Aici voiu inzista numai asupra uneia din propunerile mele de atunci, a carei rezolvire e mai urgenta decat toate §i care poate sg ne duc a. la rezultate imediate. Dupà cum am aratat In acel memoriu, in adevar pe§tele s'a www.dacoromanica.ro

2ti

scumpit in ultimii 10 ani in comertul en gros cu 20-400/0, dupd cum s'au scumpit in general toate lucrurile de consumatie in tara. Aceasta scumpire ii are explicatia ei naturala in scumpirea considerabila a cheltuelilor de productie (instrumente de pescuit, instalatii, munca, hrana pescarilor, etc.) si in eftenirea banului. Poate chiar cà dintre toate produsele alimentare de prima necesitate (came, Mama, paine, fructe, legume, pui, etc.), pestele s'a scumpit in comertul en gros relativ mai putin deal toate celelalte, caci vanzarea prin .licitatiune si supravegherea continua a Statului a impfecrecat ori si ce specuatiune, cartelarea produatorilor, etc. Chiar si in contra acestei urcari naturale a preturilor en gros sunt masuri de luat, care pot st ne dea incetul cu incetul rezultate sigure, ca d. ex. : sporirea continua a productiei prin amenajarea mai sistematica a bAltilor i prin desvoltarea pisciculturei rationale in helestee, micsorarea cheltuelilor de productie prin lucrarea intr'un stil mai mare si intrebuintand procedee technice in locul celor primitive de astazi pentru prepararea si transportul produselor, simplificarea raporturilor dintre Stat si pescari in pescariile Statului prin eliminarea intermediarilor (cherhanagii, comercianti in balta),

regularea tuturor baltilor astfel, in cat pescuitul st se fact mai cu inlesnire, micsorand astfel spezele cele mai mari de productie ce le avem, etc., etc.

Daca Insit in comertul en gros pretul pestelui nu s'a urcat de cat in mod normal urcare explicabila, in contra ,careia fata cu urcarea generala a preturilor nici consumatorul nu ar avea nimic de obiectatin comertul de detaliu preturile pestelui s'a urcat in mod cu totul anormal, depasind uneori toate limitele. Am aratat mai sus ca aceasta scumpire anormala este in mare parte datoritt cartelurilor de detailisti si speculatiunilor ce le fac acestia sub ochii si cu invoirea comunelor. Aceasta constatare ne indicd deci unde e adevarata bubit i ce avem de fAcut.

Noi trebue dar in cel mai scurt timp sa reorganizam intreg comertul 'de detaliu din tard si s gasim mijloacele de a impiedeca si aici monopolul, cartelarile i orice fel de speculatiune, dupa cum am facut-o prin vanzare cu licitatiune publica pentru comertul en gros. E vorba deci acum, cum putem st ajungem la acest rezultat, iata care sunt propunerile mele : 1. Inainte de toate cred cà comunele din tart trebuesc obligate de a nu-si mai creià venituri prin inch irierea cu preturi exagerate a locurilor din hale la speculanti, carora le creiazd monopolul asupra consumatiei pestelui, dandu-le in exploatare o intreaga populatiune ; www.dacoromanica.ro

locurile din hala trebuesc inchiriate cu preturi normale ca orice alta pravalie asemanAtoare §i cu un caet de sarcine precis prin care sa le interzica cartelArile, speculatiunile, etc.

2. Comunele sa caute a avea un numar cat mai mare de comercianti detailisti de peste pentru a mentine intre ei o permanenta

a'i pune in imposibilitate de a se cartela sau a face orice fel de intelegere pentru urcarea preturilor chiar nuniai pentru anumite zile, cand e vanzarea mai mare. Pentru aceasta, comunele concurenta

i

trebue sa permita vanzarea pestelui nu numai in hale, ci §i in anumite pravalii bine amenajate, piete publice, etc., desigur, sub un sever control sanitar. Aceasta se face chiar in orasele mari ca Viena, etc.,

si nu vad de ce nu s'ar aplica cu atata mai usor la noi. 3. Pentru impiedecarea speculatiunei, comunele sa impuna pentru

fiecare specie de peste un pret maxim care sa se calculeze pentru fiecare localitate, adaogandu-se un anumit procent peste cota zilnica a pietei Galati. Pentru dejucarea cartelurilor, etc., comunele sd-si rezerve rr fiecare hall cate un loc pe seama lor i dupa cum fac cu rainea,

carnea, etc., sä vanda in regie pestele cand comerciantit vor urea pestele in mod artificial. 5. Ministerul Domeniilor se obliga a trimite primariilor ori de

ate ori va avea nevoe cu preturile zilnice ale pietei, toate cantitatile ce se vor cere. 6. In fine, cred ca e absolut necesar sa facem i noi un pas Inainte pe care 1-au facut toate orasele civilizate din Europa, introducand in fiecare hall ate un' vanzator oficial, care sa vanda prin licitatie publica, contra until mic comision, orisice -produse i se vor trimite spre vanzare. Aceftia vor apropici pe consumatori de producatori ci vor- econontisi multe speze de intermediari. In special, in chestia eftenirei pestelui, ei vor avea un insemnat rol de indeplinit, caci atunci orice proprietar de balta sau helestee, orice pescar din baltile Statului, etc., va putea trimite pestele sau n orice comuna din tail, cu care se vor aproviziona detailistii de acolo. Vanzatorul oficial avand singur cuno§tinta de cerintele pietei sale, va putea sa se adreseze oricand la proprietari sau la serviciile Statului, pentru a i se trimite cantitatile de r este de care are nevoe, §i astfel detailistii din acea comuna, vor putea face multe economii de plata, de comision la angrosistii din Galati, telegrame, ambalaje, §i transporturi mici separate, hamali, carute, etc., care toate la urma urmelor, se platesc de consumatori. Atunci desigur i acei numerosi comisionari i angrosisti din Galati, vor disparea dela sine ; dar pana ce comertul din tara va fi www.dacoromanica.ro

organizat pe bazele pe care le-am aratat aici, ei indeplinesc 'Inca uri

rol important §i, a-i suprima acum, ar fi a se da o loviturd grea cornertului 'general.

Toate aceste masuri, aici schitate, trebuesc luate de comun acord de Ministerul comertului, Ministerul de interne §i Ministerul de domenii. Propun dar pentru o mai urgenta indrumare a acestei importante chestiuni, sg. se numeascà o comisiune compusa din delegatii acestor trei Ministere, care sa mearga in fiecare comunà din tara §i sä studieze impreuna cu primarii respectivi, modul de punere in aplicare a acestor masuri, in fiecare localitate. Am absoluta convingere ca masurile acestea bine aplicate, vor pune intreg comertul de peste din tara pe o bazd solidd §i vor da rezultate durabile atat pentru binele consumatorului cat §i al producatorului, §i al intregei noastre economii nationale. Odata introduse pentru pe§te aceste masuri, se vor putea u§or generaliza asupra tuturor produselor alimentare si atunci adevär vom contribui la rezolvirea problemei generale a eftenirei traiului

in tall.

-

Atunci, in adevar, vom puteà zice ca am facut un pas inainte. .

Dr. Gr. Antipa.

6.Iulie 1.91o.

Inspector general al Ministernlui

7.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro