Memoriu Final.docx

Universitatea Tehnică a Moldovei

MODERNIZAREA REŢELELOR TERMICE DIN ORAŞUL CHIŞINĂU

Student:

Lisnic Vadim

Conducător:

lect. univ. Dumitru Braga

Chişinău, 2016

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică Catedra Termotehnică şi Management în Energetică

Admis la susţinere Şef de catedră: prof.dr.hab. Valentin ARION _____________________________________ „____”_________________ 2016

Modernizarea reţelelor termice din oraşul Chişinău Proiect de licenţă

Student:

Vadim LISNIC

Conducător:

Dumitru BRAGA

Consultant:

Mihail BENCHECI

Consultant STAS:

Dumitru BOSTAN

Chişinău, 2016

Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea

Energetică şi Inginerie Electrică

Catedra

Termotehnică şi Management în Energetică

Specializarea

Inginerie şi Management în Energetică / Termoenergetică

Aprob: prof. univ., dr. hab. Valentin ARION, şef catedră „

”

iunie

2016

CAIET DE SARCINI pentru proiectul de licenţă al studentului Vadim LISNIC 1. Tema proiectului de licenţă Chişinău

Modernizarea reţelelor termice din oraşul

aprobată prin hotărârea Consiliului facultăţii nr.

de la „

”

2016

2. Termenul limită de prezentare a proiectului 3. Datele iniţiale pentru elaborarea proiectului termice din oraşul Chişinău

Modernizarea reţelelor

4. Conţinutul memoriului explicativ 1. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din oraşul Chişinău 2. Soluţii de modernizare a reţelelor termice din oraşul Chişinău 3. Trecerea de la punct termic central la punct termic individual 4. Calculul economic şi aspecte de management 5. Securitatea activităţii vitale şi protecţia mediului ambiant

5. Conţinutul părţii grafice a proiectului Coala 1: Schema reţelelor termice din oraşul Chişinău 1 Coala 2: Schema reţelelor termice din oraşul Chişinău 2 Coala 3: Lungimea reţelelor termice din oraşul Chişinău Coala 4: Elementele componente a conductelor preizolate Coala 5: Structura punctului termic individual Coala 6: Fezabilitatea soluţiilor propuse

6. Lista consultanţilor: Confirmarea realizării activităţii Consultant

Capitol

Mihail BENCHECI

Capitolul 5

Dumitru BOSTAN

Control STAS

Semnătura consultantului (data)

Semnătura studentului (data)

7. Data înmânării caietului de sarcini Conducător:

Dumitru BRAGA

semnătura

Sarcina a fost luată pentru a fi executată de către studentul

Vadim LISNIC

semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC Nr. crt.

Denumirea etapelor de proiectare

Termenul de realizare a etapelor

Nota

1.

Capitolul 1. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din oraşul Chişinău

20 martie

9

2.

Capitolul 2. Soluţii de modernizare a reţelelor termice din oraşul Chişinău

5 aprilie

9

3.

Capitolul 3. Trecerea de la punct termic central la punct termic individual

25 aprilie

9

4.

Capitolul 4. Calculul economic şi aspecte de management

10 mai

9

5.

Capitolul 5. Securitatea activităţii vitale şi protecţia mediului ambiant

15 mai

9

6.

Pregătirea memoriului explicativ

10 iunie

9

7.

Pregătirea părţii grafice a proiectului

10 iunie

8

Student:

Vadim LISNIC

ADNOTARE Teza de licenţă ţine de modernizarea reţelelor termice din oraşul Chişinău, Republica Moldova. În lucrare au fost analizate problemele principale care cauzează pierderi de energie termică în procesul de distribuţie a agentului termic de la sursă la consumator. Modernizarea prevede utilizarea conductelor noi (preizolate), soluţii de micşorare a pierderilor de căldură prin izolaţie la conductele existente montate suprateran şi a celor subterane aflate în canale vizitabile. Dezicerea de la 352 PTC prin instalarea 3000 PTI cu amplasarea reţelelor termice de cartier de tip nou, pentru fiecare obiect. Modernizarea staţiilor de pompare principale prin instalarea convertizoarelor de frecvenţă. Memoriul explicativ este structurat în 5 capitole, cu un volum de 114 pagini; 19 tabele, 32 figuri; bibliografia cuprinde 31 surse, 8 anexe; partea grafică include 5 coli de formatul A1. ABSTRACT The paper is related to the modernization of heating networks in Chisinau city, Moldova. Were analyzed the main problems causing loss of heat in the heat distribution from source to consumer. Upgrading requires to use of new pipelines (pre-insulated), solution to decrease heat loss through the insulation to existing pipelines installed above ground and underground channels under visitable. Denial from 352 PTC and installing 3000 PTI with new heating networks for each object. Upgrading main pumping stations by installing frequency converters. The thesis is divided into five chapters, with a total volume of 114 pages; 19 tables; 32 figures; bibliography containing 31sources; 8 appendix; the graphics includes 5 A1 sheets. АННОТАЦИЯ Данная дипломная работа связанa с модернизацией тепловых сетей города Кишинев, Молдова. Были проанализированы основные проблемы, вызывающие потери тепловой энергии в процессе транспортировки теплоносителя от источника к потребителю. Модернизация подразумевает использования новых трубопроводов (предварительно изолированных), меры по уменьшению потерь тепла через изоляцию в существующих трубопроводах, установленных над землей и в проходных каналах. Отказ от 352 ЦТП и переход на 3000 ИТП с установкой новых внутриквартальных теплосетей нового типа, для каждого обьекта. Обновление основных насосных станций за счет установки частотных преобразователей. Данная дипломная работа делится на пять глав, объемом 114 страниц; 19 таблиц; 32 рисунка;библиография содержит 31 источник; 8 приложений; графическая часть включает в себя 5 листов формата А1 .

CUPRINS Pag. Adnotare ........................................................................................................................................................... 6 Introducere ....................................................................................................................................................... 9

1.1. 1.1.1. 1.1.2. 1.1.3. 1.1.4. 1.2. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. 1.2.4. 1.3. 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.4. 1.4.1. 1.4.2. 1.4.3.

SISTEMUL DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ 10 DIN ORAŞUL CHIŞINĂU................................................................................................................... Alternativele de alimentare ce energie termică a oraşelor........................................................... 10 Generalităţi privind sistemele de alimentare cu energie termică.................................................................. 10 Alimentarea centralizată cu energie termică...................................................................................... 11 Alimentarea distribuită cu energie termică................................................................................................ 12 Problema alegerii soluţiei optime pentru alimentarea cu energie termică.................................................. 13 Infrastructura SACET-Chişinău.............................................................................................................. 17 SACET-Chişinău. Informaţii generale.................................................................................................17 Sursele de energie termică din cadrul SACET-Chişinău.....................................................................19 Reţelele termice şi staţiile de pompare................................................................................................21 Punctele termice şi consumatorii conectaţi la SACET-Chişinău....................................................... 22 Regimurile de funcţionare a SACET-Chişinău şi gestionarea procesului tehnologic................ 23 Regimul de funcţionare a SACET-Chişinău în perioada de iarnă......................................................... 23 Regimul de funcţionare a SACET în perioada de vară...................................................................... 25 Sisteme de măsurare şi transmitere de date....................................................................................... 26 Studiul documentar privind modernizarea reţelelor termice.......................................................... 31 Soluţiile propuse pentru analiză...........................................................................................................31 Avantajele investiţiilor în modernizarea reţelelor termice.................................................................... 32 Argumentarea alegerii temei.............................................................................................................. 33

2.

34 SOLUŢII DE MODERNIZARE A REŢELELOR TERMICE DIN ORAŞUL CHIŞINĂU..............

2.1. 2.1.1. 2.1.2. 2.1.3. 2.2. 2.2.1. 2.2.2. 2.2.3. 2.2.4. 2.3. 2.3.1. 2.3.2. 2.3.3. 2.3.4. 2.4. 2.4.1. 2.4.2.

Concepţia, obiective şi soluţii ale modernizării...............................................................................34 Concepţia şi obiectivele modernizării.................................................................................................34 Cerinţe faţă de soluţiile aplicate in proiectele de modernizarea a reţelelor termice.............................34 Sursele potenţiale de finanţare a proiectelor de modernizare..............................................................36 Soluţii de modernizare a conductelor reţelelor termice................................................................ 37 Utilizarea construcţiilor moderne a conductelor reţelelor termice..................................................... 37 Izolarea conductelor existente cu spumă poliuretanică........................................................................... 43 Calculul grosimii optime a stratului de izolaţie termică.................................................................... 50 Modernizarea compensatoarelor reţelelor termice................................................................................. 51 Soluţii de modernizare a punctelor termice............................................................................................... 52 Soluţii de modernizare a punctelor termice.............................................................................................. 52 Reabilitarea punctelor termice existente................................................................................................ 53 Soluţiile privind racordarea consumatorilor la reţelele de apă caldă menajeră...................................54 Înlocuirea punctelor termice centrale cu puncte termice individuale........................................................ 56 Soluţii de modernizare a staţiilor de pompare............................................................................... 59 Instalarea convertizoarelor de frecvenţă..............................................................................................59 Înlocuirea pompelor de reţea cu pompe moderne.............................................................................. 61

3.

TRECEREA DE LAPUNCT TERMIC CENTRAL LA PUNCT TERMIC INDIVIDUAL..... 64

3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3.

Determinarea necesarului de căldură a clădirii şi consumatorilor de apa caldămenajeră............ 64 Calculul necesarului de căldură pentru încălzirea edificiilor............................................................. 64 Calculul necesarului de căldură pentru prepararea apei menajere..................................................... 65 Determinarea diametrelor conductelor principale.............................................................................. 68

1.

3.2. 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. 3.3. 3.3.1. 3.3.2. 3.3.3. 3.4. 3.4.1. 3.4.2. 3.4.3.

Dimensionarea schimbătoarelor de căldură pentru PTI...............................................................69 Calculul termic al preîncălzitoarelor de reţea......................................................................................69 Calculul constructiv al preîncălzitorului de reţea................................................................................75 Calculul de verificare şi hidrodinamic al preîncălzitorului de reţea................................................... 76 Dimensionarea pompelor pentru PTI............................................................................................. 77 Algoritmul calcului hidraulic...............................................................................................................77 Calculul hidraulic al sistemului de încălzire...................................................................................... 81 Dimensionarea pompelor pentru alimentare apă caldă menajeră....................................................... 82 Calculul termic al reţelelor de alimentare cu energie termică......................................................82 Metodologia de calcul a pierderilor de căldură....................................................................................82 Calculul pierderilor de căldură de la reţele termice în cazul PTC.......................................................83 Calculul pierderilor de căldură de la reţele termice în cazul PTI....................................................... 84

4.

86 CALCULUL ECONOMIC ŞI ASPECTE DE MANAGEMENT.........................................................

4.1. 4.1.1. 4.1.2. 4.1.3. 4.2. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3.

Barierele şi oportunităţile implementării eficienţei energetice în RM........................................ 86 Studiul legislaţiei privind promovarea eficienţei energetice.............................................................. 86 Organismele internaţionale şi de stat din domeniul eficienţei energetice.......................................... 89 Barierele în calea sporirii eficienţei energetice...................................................................................91 Determinarea indicatorilor economici ale proiectului...................................................................93 Costul lucrărilor şi rata anuală de rambursare a investiţiei..................................................................93 Aprecierea cheltuielilor de calcul al proiectului..................................................................................96 Determinarea indicatorilor de eficienţă economică a proiectului........................................................97

5.

100 SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT......................

5.1. Igiena muncii.......................................................................................................................................100 5.1.1. Introducere...........................................................................................................................................100 5.1.2. Factorii ce acţionează asupra sănătăţii şi securităţii muncii............................................................... 100 5.1.3. Sanitaria industrială..............................................................................................................................103 5.2. Tehnica securităţii..............................................................................................................................104 5.2.1. Tehnica securităţii la montarea şi exploatarea reţelelor termice........................................................ 104 5.2.2. Prevenirea şi stingerea incendiilor...................................................................................................... 106 5.2.3. Electrosecuritatea................................................................................................................................ 108 5.3. Protecţia mediului ambiant ..............................................................................................................109 5.3.1. Efectul de seră şi fenomenul încălzirii globale....................................................................................109 5.3.2. Măsurile de reducere a emisiilor GES în sectorul termoenergetic.......................................................111 5.3.3. Evaluarea reducerilor de emisii pentru măsurile de modernizare propuse......................................... 112 Concluzii..........................................................................................................................................................114 Bibliografie....................................................................................................................................................... 115 Anexe...............................................................................................................................................................117 A1. Comparaţie între sistemul individual şi cel centralizat........................................................................................ 117 A2. Utilajul SACET-Chişinău............................................................................................................................. 119 A3. Lungimea reţelelor termice din oraşul Chişinău.......................................................................................... 121 A4. Pierderile de căldură în conducte în dependenţă de amplasare şi tipul izolaţiei termice............................... 124 A5. Dimensionarea schimbătorului de căldură pentru alimentarea cu ACM......................................................... 126 A6. Calculul hidraulic al sistemului de încălzire..............................................................................................128 A7. Calculul hidraulic al sistemului de alimentare cu apa caldă menajeră......................................................... 136 A8. Calculul pierderilor de căldură de la reţele termice.................................................................................... 137

INTRODUCERE Asigurarea condiţiilor normale de igienă şi confort termic în locuinţele chişinăuienilor prin modernizarea instalaţiilor aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a or. Chişinău este o cerinţă de bază pentru calitatea vieţii în societatea modernă [1]. Locuitorii or. Chişinău beneficiază de servicii de alimentare centralizată cu energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum încă din anii ’60. Relieful complex al terenului şi, în legătură cu aceasta, divizarea reţelelor termice în zone hidraulice independente au condiţionat construcţia a 22 de staţii de pompare pentru conductele de alimentare şi conductele retur ale reţelelor termice magistrale. În prezent în urma optimizărilor efectuate 19 staţii de pompare se află în funcţiune, fiind amplasate atît la refulare cît şi la aspiraţie [2]. Dezvoltarea industrială a unei ţări presupune intensificarea preocupărilor pentru utilizarea raţională a energiei de toate formele. Termoenergetica are ca principală preocupare procesele care implică, într-o formă sau alta, căldura şi cuprinde trei subdomenii: producerea căldurii, transportul căldurii şi utilizarea căldurii în diverse scopuri. Lucrarea de faţă este actuală prin marea importanţă a problemelor termoenergeticii industriale în municipiul Chişinău, din subdomeniul transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sursa de căldură la consumator fără pierderi de cantitate şi calitate. Transportul şi distribuţia agenţilor termici pune în evidenţă marea importanţă în cadrul problemelor termoenergeticii industriale a subsistemului transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sursa de căldură la consumator. Transportul şi distribuţia agenţilor termici trebuie să se realizeze fără pierderi de cantitate şi calitate. Din aceste considerente problemele principale ale subsistemului industrial de transport şi de distribuţie a agenţilor termici sunt transportul şi distribuţia cu eficienţă optimă a purtătorilor de energie de la subsistemele de combustibil şi cel al producerii energiei la subsistemele transformării energiei în forme intermediare şi cel al consumului, punându-se accentul şi pe recuperarea şi valorificarea resurselor energetice secundare. Principalele obiective care se desprind din lucrare sunt aspecte de cercetare, optimizare şi exploatare a ansamblului de transport şi distribuţie, procesului sau instalaţiei ce intră în componenţa subsistemului de transport şi distribuţie. Problemele trebuie soluţionate ţinând cont de condiţiile calitative şi cantitative impuse de procesele de consum, căutând soluţiile tehnicoeconomice optime pentru întregul ansamblu [3].

9

1. SISTEMUL DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ TERMICĂ DIN ORAŞUL CHIŞINĂU

CU

ENERGIE

1.1. Alternativele de alimentare ce energie termică a oraşelor 1.1.1. Generalităţi privind sistemele de alimentare cu energie termică Conform [4], din cele mai vechi timpuri, cea mai simplă metodă de încălzire a fost cea a focului liber de lemne, care transmitea mediului ambiant căldura prin radiaţie şi prin gazele de ardere ce se amestecau cu aerul din încăpere. Aceasta metodă de încălzire a fost înlocuită mai târziu cu arderea de cărbuni de lemn în vase speciale, însă fără grătare. Dată fiind abundenţa pădurilor, acest sistem de încălzire a fost destul de larg folosit vreme îndelungată, astfel în 1970 Parlamentul din Londra se mai încălzea cu vase cu mangal incandescent. Randamentul acestui fel de încălzire era destul de ridicat, căci toata căldura produsă se degaja în încăpere. O nouă etapă de dezvoltare a tehnicii încălzirii o constituie arderea combustibilului într-un fel de sobe sau cămine primitive, care serveau la prepararea hranei, la început cu eliminarea produselor arderii direct în încăperi, iar mai tarziu (începând cu secolul XI-lea al erei noastre), cu evacuarea produselor arderii în exterior, prin burlane. Prin îmbunătăţirea continuă a acestui sistem a aparut sistemul de încălzire cu canale de aer cald. Sistemul era alcatuit dintr-un focar în care erau aşezate blocuri de granit ce se încălzeau pâna la incandescenţă, dupa care aerul încălzit ce trecea peste aceste blocuri se ridica în mod natural prin diverse canale în încăperile de încălzit. Încălzirea prin acest sistem a pereţilor şi a pardoselilor, care aveau o inerţie termică mare, asigura menţinerea unei temperaturi corespunzătoare pentru un timp mai îndelungat. Acest sistem a fot folosit pană la sfârşitul secolului trecut. Către sfârşitul secololui al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt menţionate primele instalaţii de încălzire cu abur (în Rusia şi în Germania). Prima instalaţie de încălzire centrală cu apă caldă cunoscută (mai comodă pentru locuinţe) a fost aceea a arhitectului Bonnemain, la castelul Pecq (1777). După 1830 apar instalaţii de încălzire cu apă caldă în Rusia în anul 1832, în Anglia 1834, în America în 1877 etc. Ca etapă superioară a dezvoltării tehnicii instalaţiilor de încălzire trebuie privită centralizarea aprovizinării cu căldură şi transportul ei la distanţă. La început s-a dezvoltat transportul la distanţă al aburului de înaltă presiune, apoi al apei supraîncălzite.

10

În ultimii ani, în dezvoltarea tehnicii încălzirii şi ventilării, s-au realizat succese importante, reuşind a se asigura menţinerea în mod automat a temperaturii, umidităţii şi vitezei aerului, corespunzătoare condiţiilor optime de igienă şi confort. 1.1.2. Alimentarea centralizată cu energie termică Conform [1], SACET reprezintă un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar ce cuprinde construcţii, instalaţii, echipamente, dotări specifice şi mijloace de măsurare destinat producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice consumatorilor, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate. SACET cuprinde următoarele componente: 

unitatea de producţie a agentului termic - centrale termice (CT) şi/sau centrale electrice de termoficare (CET);



reţeaua de transport agent termic primar (apă fierbinte);



punctele termice sau module termice la nivel de imobil;



reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire;



contorizarea la nivel de clădire;



reţeaua interioară de alimentare a clădirii, cu apă caldă şi cu agent termic de încălzire;



sisteme de măsură, control şi automatizare.

Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este un serviciu public reglementat de stat în scopul asigurării: 

continuităţii şi calităţii serviciului;



accesibilităţii preţurilor la consumatori;



resurselor necesare serviciului public pe termen lung;



siguranţei în funcţionarea serviciului public de alimentare cu energie termică;



transparenţei costurilor şi tarifului la energia termică.

Realizarea serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat are următoarele obiective: 

utilizarea eficientă a resurselor energetice;



dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale;



diminuarea impactului asupra mediului;



promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de energie;



reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice;



asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la serviciul public de alimentare cu energie termică.

11

Reprezentarea schematicăa structurii unui SACET (fig. 1.1):

Surse

CET-uri

CT-uri

R e ţ e l e t e r m i c e, Staţii/puncte termice

Reţele magistrale Staţii de pompare

Reţele de distribuţie

Puncte termice centrale

Puncte termice locale

Consumatori

Reţele interne

Figura 1.1. Infrastructura edilitară a unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică[1]

Autoritatea administraţiei publice locale, în principal, are următoarele atribuţii în asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică: 

asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;



elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice;



aprobarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor, în baza propunerii elaborate de către operatorul de serviciu;



aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET pe baza datelor furnizate de operatorul de serviciu;



asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial;



stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională;



urmăreşte instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET.

1.1.3.Alimentarea distrubuită cu energie termică Conform [5], încălzirea distribuită (locală) este sistemul cel mai vechi utilizat în locuinţe, până la apariţia încălzirii centrale. Şi astăzi acest sistem de încălzire este utilizat în proporţie de aproape 100% în localităţi rurale şi de peste 50% în oraşele mai mici ale ţării. Încălzirea locală presupune utilizarea celei mai simple instalaţii, deoarece cuprinde în ansamblul ei atât sursa termică, cât şi suprafaţa de încălzire. Acest tip de sistem de încălzire pentru clădiri se recomandă a fi utilizată la: 

clădiri mici cu maximum 3 sau 4 niveluri;



complexe de clădiri mici dispersate pe suprafeţe mari (mediu rural);



clădiri de locuit individuale;



clădiri cu caracter sezonier (organizare de şantier, depozite de materiale etc.);



monumente istorice, locaşuri de cult ş.a.

12

Încălzirea locală prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje, cum ar fi: Avantaje: 

cost de investiţii redus;



posibilitatea încălzirii numai a spaţiilor utilizate;



folosirea tuturor categoriilor de combustibili gazoşi, lichizi şi solizi şi folosirea directă, a energiei electrice;



instalarea rapidă cu mijloace locale;



exploatare uşoară şi deci, puţin costisitoare;

Dezavantaje: 

suprafeţele încălzitoare au dimensiuni mari şi ocupă mult spaţiu în încăperea în care sunt amplasate;



randamentele termice sunt mult mai reduse în raport cu alte sisteme de încălzire;



necesitatea prevederii de coşuri pentru fiecare sobă sau grup de sobe;



inconveniente de ordin igienic şi pericol de incendiu în manipularea combustibilului.

Clasificarea sistemelor de încălzire locală se poate face după: 

modul de acumulare şi cedare a căldurii: sobe cu sau fără acumulare;



combustibilul folosit: sobe cu arderea combustibilului solid (cărbuni, lemne, deşeuri etc.), lichid (păcură, motorină etc.), gazos (gaze naturale, biogaz, butan etc.);



natura materialului din care este confecţionat: sobe din zidărie de cărămidă şi teracotă,sobe metalice etc.

1.1.4.Problema alegerii soluţiei optime pentru alimentarea cu energie Omul modern îşi petrece în mod normal mai mult de două treimi din timp în incinte închise. Din acest motiv apare problema menţinerii unor condiţii, în special din punctul de vedere al confortului termic. Rolul sistemelor de încălzire se referă la proiectarea şi realizarea de soluţii moderne şi eficiente pentru: 

menţinerea în încăperi a unei temperaturi cât mai uniforme, situată în jurul valorii cerute, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical;



reglarea temperaturii interioare în funcţie de necesităţi, ţinând seama de inerţia termică a elementelor de construcţie;



menţinerea temperaturii suprafeţelor elementelor de construcţii astfel încât să se evite fenomenul de radiaţie rece şi fenomenul de condensare a vaporilor de apă pe suprafaţa acestor elemente;



încălzirea fără poluarea aerului din încăperi şi fără poluarea mediului;



încălzirea fără curenţi perturbatori ai aerului din încăperi;



asigurarea de soluţii eficiente şi economice din punct de vedere al instalaţiilor şi al exploatării.

Pentru aprecierea unei instalaţii de încălzire se defineşte un set de cerinţe, de importanţă diferită. Astfel, confortul termic (apreciat prin temperatura interioară a aerului) trebuie îndeplinit cu prioritate, apoi stabilitatea şi uniformitatea temperaturii interioare a aerului, temperatura interioară 13

rezultată, ecartul de temperatură pe verticală, indicele global de confort termic, viteza curenţilor de aer şi umiditatea relativă a aerului. Adaptarea la utilizarea şi economia de energie sunt, de asemenea, exigenţe prioritare, pentru care se asigură: stabilitatea hidraulică a reţelei, măsuri pentru reglarea sarcinii termice în funcţie de parametri climatici exteriori, aparatură de măsură şi control pentru cunoaşterea parametrilor instalaţiei de încălzire, condiţii speciale pentru extinderi, funcţionare parţială, avarii. De asemenea, au o importanţă majoră siguranţa în exploatare, siguranţa la foc, rezistenţa şi stabilitatea, etanşeitatea, igiena, sănătatea şi protecţia mediului, confortul acustic, vizual şi tactil, economicitatea, etc. La alegerea soluţiei optime privind alimentarea cu energie termică, unele din aceste categorii de exigenţe au o importanţă mai mare, iar altele mai mică. Teoretic, consumatorul ar putea să-şi aleagă o modalitate de alimentare cu energie termică din următoarele variante: 

sistem termic individual de apartament (sau casă individuală), pe combustibil fosil sau lemn;



sistem individual de încălzire electrică directă sau prin utilizarea pompelor de căldură;



sistem de încălzire colectivă de scară sau de bloc/clădire cu cazan pe combustibil fosil;



sistem centralizat de cartier/oraş/municipiu.

Cei care „s-au trezit” conectaţi la SACET şi pun problema separării de sistem pot alege o altă variantă de încălzire din rândul celor menţionate mai sus. Însă în unele cazuri, o altă variantă, pur şi simplu, poate să nu existe; spre exemplu, pentru un apartament de la bloc, într-o zonă negazificată sau cu capacităţi limitate a reţelei de distribuţie a gazului - doar soluţia încălzirii centralizate (fie de bloc sau de cartier) este valabilă. În ultima perioada, construirea de centrale termice de bloc şi de apartament a devenit soluţia la care recurg o parte din consumatori. Aceste sisteme sunt o soluţie adecvata la rezolvarea problemelor de încălzire a locuinţelor pentru zonele rezidenţiale cu densitate mică a populaţiei. Răspândirea lor în zonele aglomerate, zonele centrale ale oraşelor şi zonele cu blocuri de locuinţe a fost cauzată de proasta funcţionare a sistemelor centralizate. Consumatorul ar prefera sistemul individual,întrucât cu acest sistem el va şti exact cât a consumat prin contorul propriu de gaz; plus la aceasta, el poate să-şi regleze singur consumul după necesitate şi capacitatea sa de plată Alimentarea confortabilă cu căldură şi apă caldă menajeră la parametri optimi 24 din 24 ore, reprezintă un factor de atractivitate pentru consumatori. In această variantă se evită ceea ce mult revolta lumea - pierderile de căldură din reţelele de termoficare, care an de an au crescut şi s-au împărţit pe un număr tot mai mic de consumatori. În plus, fiabilitatea sistemului centralizat nu este atât de înaltă. Reviziile anuale, întreruperile accidentale ale apei calde sau căldurii, furnizarea acestora la parametri sub nivelul aşteptărilor 14

noastre cauzează un mare disconfort. Datorită calităţii inferioare a sistemului vechi de termoficare, pierderile de căldură în reţeaua de termoficare sunt înalte (30-45%), aşa cum sunt înalte şi pierderile de căldură în locuinţele noastre (30-45%) faţă de standardele europene. Construirea de centrale termice de bloc şi de apartament a fost soluţia la care o parte a populaţie a recurs, unii mai recurg şi astăzi. Aceste sisteme sunt o soluţie alternativa la rezolvarea problemelor cauzate de joasa calitate a serviciilor de termoficare, de lipsa de apă caldă menajeră in unele blocuri, de lipsa încălzirii in zilele reci din afara perioadei de încălzire. In mun. Chişinău cea mai mare parte a consumatorilor care au trecut de la SACET la sisteme individuale au fost nemulţumiţi de calitatea serviciilor şi nu de preţul acestora, alţii şi-au dorit un confort mai înalt. Pentru zonele rezidenţiale cu densitate mica a populaţiei sistemele individuale şi sistemele colective de scară sau de bloc pot fi o soluţie rezonabilă. Principalele avantaje ale soluţiei – sistem individual: 

independenţa energetica (termica) a consumatorului;



consum pe măsura capacităţii de plată şi plătesc cât consumi;



autodeterminarea şi personalizarea confortului;



independenţa faţă de capacitatea de plată a vecinilor de bloc.

Dezavantajele soluţiei: 

investiţie mare;



dependenţa de un singur combustibil (gaze naturale) şi de fluctuaţiile de preţ ale acestuia;



necesitatea existentei sau extinderii reţelei de distribuţie a gazelor naturale;



poluarea locala a mediului ridicată;



pericol de explozii datorită lipsei de supraveghere de către personal calificat.

SACET, faţă de sistemele individuale, are unele părţi slabe, insă şi părţi tari: consumatorul racordat la un SACET trebuie, în mod firesc, să se împace cu faptul că sistemul centralizat are unele limitări în asigurarea confortului termic in apartament faţă de alternativa de încălzire individuală. In plus, în SACET în mod natural există anumite pierderi de căldura (care pot fi menţinute în mod economic sub 10%, iar pentru unele sisteme la nivel de 6-8%) şi de agent termic (3-5%). Fenomenul debranşărilor de la SACET, accentuat in Republica Moldova prin anii 1993-1997, pe lângă aspectul financiar (de cost al încălzirii) a fost determinat şi de următorii factori: 

calitatea scăzută a serviciilor;



imposibilitatea reglării locale a nivelului de temperatură la consumator;



marketingul agresiv al distribuitorilor de echipamente de încălzire individuală şi mai ales scăderea marcată a preţului acestor echipamente pe piaţă locală – care a sporit accesibilitatea familiilor cu venituri reduse la această tehnologie.

15

Acolo unde un sistem centralizat este bine gândit, menţinut şi dezvoltat, unde tehnologiile moderne de producere, transport şi distribuţie a energiei termice sunt constant implementate, unde consumatorii îşi onorează facturile – soluţia sistemului de alimentare urbană centralizată asigură servicii de calitate la costuri mai mici sau cel mult egale cu cele oferite de soluţiile alternative individuale. SACET este soluţia competitivă, adecvată pentru zonele aglomerate, zonele centrale ale oraşelor şi zonele cu blocuri de locuinţe multietajate. Răspândirea sistemelor individuale in aceste zone este un semnal a unei proaste funcţionări a sistemului centralizat. Avantajele sistemului de alimentare centralizată: 

asigurarea unui climat sănătos, nepoluat în ariile locuite, prin reducere numărului de guri de emisie, amplasarea centralelor termice la marginea oraşelor şi construirea de coşuri suficient de înalte pentru dispersarea emisiilor poluante;



evitarea depozitării şi manipulării unor combustibili şi a produselor de ardere în zone intens populate;



posibilitatea utilizării tehnologiilor cu eficienţă termică ridicată (cum este cogenerarea), care nu sunt disponibile în mod competitiv la scară individuală;



posibilitatea utilizării unor combustibili care nu pot fi folosiţi individual (de ex. deşeuri menajere urbane, biomasă, etc);



posibilitatea utilizării de resurse alternative la combustibilii fosili: resurse regenerabile disponibile pe plan local, deşeuri menajere urbane, deşeuri lemnoase, din care unele nu pot fi utilizate eficient sau chiar de loc în mod individual;



evitarea utilizării combustibililor şi instalaţiilor de ardere de către mase largi de oameni care nu au cunoştinţe de specialitate.

Dezavantajele specifice SACET constau în lipsa de performanţă a acestor sisteme cauzată de: 

o supracentralizare a producerii energiei termice;



uzura fizica şi morala a instalaţiilor şi echipamentelor;



lipsa fondurilor pentru întreţinere, modernizare şi dezvoltare;



exploatarea neprofesională.

La dezavantajele SACET se adaogă şi termenii planificaţi de lansare şi încheiere a perioadei de încălzire, când într-o toamnă mai friguroasă în apartamente devine insuportabil de frig înainte de data lansării încălzirii centralizate; acelaşi lucru se poate întâmpla şi primăvara când căldura vine în casele noastre înainte de data deconectării încălzirii, suferind in acest caz de excesul de căldură. Într-o economie de piaţă SACET constituie de obicei cadrul în care se manifestă competiţia între diverşi producători de căldură, ce folosesc tehnologii şi resurse diferite, - competiţia care conduce la preţuri mai reduse ale energiei termice în SACET. În multe state preţul gazelor naturale folosite in sistemele individuale este mult mai mare decât preţul cu care producătorii de energie termică (pentru servicii publice) achiziţionează acest 16

combustibil. Acest raport de preţuri (în ţara noastră constituie apr. 1,5) - determinat în bună măsură de deschiderea pieţelor de energie, dar şi de politicile naţionale în domeniu - face ca încălzirea individuală să fie în general mai scumpă decât în cazul racordării la SACET – acolo unde această alternativă există. În anexa A1 sunt prezentate sub forma de tabelcomparativ avantajele şi dezavantajele sistemelor individuale şi respectiv ale celor centralizate, de alimentare cu căldură, conform [6]. 1.2. Infrastructura SACET-Chişinău 1.2.1. SACET-Chişinău. Informaţii generale Conform [1], sistemul de termoficare din mun. Chişinău, primul SACET din tară, pe parcursul celor peste 50 de ani de la înfiinţare evoluat continuu, cu extinderea ariei de deservire. În prezent prin intermediul acestui sistem cca 70% din locuitorii mun. Chişinău sunt asiguraţi cu căldură. Apr. 200 mii apartamente sunt conectate la sistem pentru serviciul de încălzire şi 120 mii apartamente pentru serviciul de alimentare cu apă caldă manageră. Din cele 2400 blocuri locative conectate la sistem pentru serviciul de încălzire, doar 1600-1700 folosesc apa caldă menajeră. Volumul anual al energiei livrate consumatorilor actualmente constituie cca 1.5 mln. gigacalorii, ceea ce prezintă practic de două ori mai puţin fată de livrările anilor ’80. Scăderea volumului s-a produs în perioada 1997-2003 şi se datorează unui şir de factori, cel mai important fiind calitatea joasă a serviciilor. SACET-Chişinău a acumulat deficienţe tehnice pe parcursul ultimilor ani datorită impedimentelor financiare şi instituţionale. În 2015 a fost realizată consolidarea sectorul într-o singură companie nouă Societatea pe acţiuni „Termoelectrica”, conform [7], care a incorporat entităţile existente anterior – S.A. „Termocom”, S.A. „CET-1” şi S.A. „CET-2”, astfel a fost soluţionată deficienţa instituţională a sistemului. Obiectul de activitate al întreprinderii vizează producerea energiei electrice; producerea, transportarea şi distribuţia energiei termice către consumatori. Conform datelor la începutul anului 2016, „Termoelectrica” S.A.dispune de următorul echipament tehnologic: 

2 surse de energie (CET-2 numită sursa 1 şi respectiv CET-1 fiind sursa 2);



reţele termice (în două conducte): - magistrale – 268,2 km; - de cartier – 260,0 km; - de alimentare cu apa calda – 178,3 km.;



352 puncte termice centrale;

17



2663 preîncălzitoare în PTC;



393 puncte termice individuale;



3973 noduri de elevator;



17201 manometre;



3 centrale termice urbane , una din ele fiind conservată (CT-Est);



20 centrale termice suburbane;



21 staţii de pompare;



203 unităţi de tehnică specializată şi transport auto.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din mun. Chişinău (SACET-Chisinău) este organizat conform unei scheme tradiţionale (fig.1.2.) şi include cele două centrale electrice de termoficare din Chişinău (CET-1, CET-2) şi centralele termice urbane (CT-Sud şi CT-Vest) precum şi 19 centrale termice suburbane, reţele de transport cu staţii de pompare, puncte termice, reţele de distribuţie

Surse externe CET-1

CET-2

CT-Vest CT-Est

Operatorul serviciului (furnizor)

Infrastructura edilitară

CT-Sud

Sursele operatorului

CTsuburbane

Condominii

Consumatori

Consumatori de energie Figura 1.2. Schema de principiu a SACET- mun. Chişinău [1]

Caracteristic pentru SACET-Chişinău este schema de furnizare a energiei termice de tip sovietic care presupune reglarea producerii/consumului doar la sursă. Energia termică produsă la CET-1 (sursa 2) şi CET-2 (sursa 1) reprezintă apr. 70% din volumul energiei livrate consumatorilor. Restul energiei termice este produsă la centralele termice CT-Sud şi CT-Vest.SACET-Chişinău nu reprezintă un sistem unic la care ar fi fost conectate toate sursele şi toti consumatorii. Sistemul municipal mai degrabă este un sistem insularizat, în care CET-1 împreună cu CET-2 alimentează o zonă, centralele termice CT-Sud şi CT-Vest respectiv alte două zone.Infrastructura SACET-Chişinău este uzată în proporţie de apr. 70%; cele mai mari probleme ţin de reţelele de transport şi distribuţie. 18

1.2.2. Sursele de energie termică din cadrul SACET-Chişinău Sursele de energie termică a SACET-Chişinău: 

centralele electrice de termoficare CET-1 şi CET-2, care livrează în sistem cca 1550mii Gcal/an, 70% din necesarul de energie);



centralele termice (520 mii Gcal/an; 30%);

Volumul anual al energiei termice injectate în sistem constituie cca 2mln Gcal. CET-1 (sursa 2)este dotată cu: 

două tipuri de cazane energetice: de tip ГМ-50 (6 unităţi a câte 50 t abur/h), ce lucrează la 3 turbine, şi de tip БКЗ-120/100-ГМ (2 unităţi a câte 120 t/h), ce lucrează la 2 turbine;



cazane apă fierbinte de tip ПТВМ-100 (2 unităţi a câte 100 Gcal/h), care, începând cu anul 1995, nu sunt operabile.

Pentru termoficare, de la turbinele CET-1 pot fi extrase 194 Gcal/h, adiţional 200 Gcal/h de la cazanele de apă fierbinte (CAF) disponibile, în total 394 Gcal/h. CET-2 (sursa 1)este dotată cu: 

trei grupuri energetice - cazan ТГМ-96B, 400t abur/h (sau 180 Gcal/h); turbină ПТ-80/100130/13; generator electric ТВФ-120-2, cu capacitatea de 120 MW. Nu există legături tehnologice între cele trei grupuri;



cazane apă fierbinte de tip ПТВМ-100 (3 unităţi a câte 100 Gcal/h) şi de tip КВГМ-180 (2 unităţi a câte 180 Gcal/h).

Tabelul 1.1. Capacitatea termică a CET-1 şi CET-2 [1] Nr.

Tipul cazanului

Capacitatea termică

Unităţi

Unitară

Sumară

CET-1 Chişinău 1.

ГМ-50, cazane cu abur

6

50 t/h

300 t/h

2. БКЗ-120/100-ГМ,cazane cu abur

2

120 t/h

240 t/h

ПТВМ-100, cazane apă fierbinte

2

100 Gcal/h

200 Gcal/h

Total energie termică

10

170 t/h, 100 Gcal/h

394 Gcal/h

3.

CET-2 Chişinău 1.

ТГМ-96В, cazane cu abur

3

180 Gcal/h

540 Gcal/h

2.

ПТВМ-100, cazane apă fierbinte

3

100 Gcal/h

300 Gcal/h

3.

КВГМ-180, cazane apă fierbinte

2

180 Gcal/h

360 Gcal/h

Total energie termică

8

460 Gcal/h

1200 Gcal/h

În prezent “Termoelectrica” S.A. (principalul producător şi furnizor de energie electrică şi termică în or. Chişinău şi suburbii), dispune de 3 centrale termice amplasate în municipiul Chişinău: CT Sud, CT Vest, şi CT Est (în rezervă din 1998) şi de 20 centrale suburbane, amplasate în localităţile suburbane. 19

Toate aceste surse sunt alimentate cu gaze naturale, având în calitate de combustibil de rezervă păcura, cărbunele şi combustibilul de sobă. Principalele caracteristici ale centralelor termice urbane sunt redate în tabelul 1.2. Tabelul 1.2. Centralele termice din zona urbană [1] Capacitatea termică Nr.

Tipul cazanului

Unităţi

Unitară

Sumară

Alimentarea cu energie el.

Centrala termică Est, sectorul Botanica 1.

KВГМ-180, apă caldă înc.

2

180 Gcal/h

360 Gcal/h

2.

ДE-25/14 ГM, abur

2

50 t/h

100 t/h

4

360 Gcal/h; 180 Gcal/h; 50 t/h 100t/h

Total apă caldă, abur

2 linii 110 kV

Centrala termică Vest, sectorul Buiucani 1.

ПТВМ-100,apă caldă, înc.

4

100 Gcal/h

400 Gcal/h

2.

ДКВР-6,5/13,abur

2

6,5 t/h

13 t/h

6

100 Gcal/h; 6,5 t/h

400 Gcal/h; 13 t/h

Total apă caldă, abur

4 linii 6 kV

Centrala termică Sud, sectorul Centru 1.

TВГМ-30, apă caldă, înc.

2

30 Gcal/h

60 Gcal/h

2.

ПТВМ-50, apă caldă, înc.

1

50 Gcal/h

50 Gcal/h

3.

KВГМ-100, apă caldă, înc.

2

100 Gcal/h

200 Gcal/h 20 t/h (14 Gcal/h)

4.

ДКВР-10/13, abur

2

10 t/h (7Gcal/h)

5.

ДЕ-6.5/13, abur

1

6,5 t/h

6,5 t/h

Total apă caldă, abur

7

180 Gcal/h; 16,5 t/h

310Gcal/h; 26,5 t/h

4 linii 6 kV

Centralele termice ce se află actualmente în funcţiune au fost puse în exploatare începând cu anul 1967, o parte din ele fiind reutilate şi modernizate, îndeosebi în ultimii ani. Din cele 20 centrale termice suburbane, în anii 2003-2005, 13 din ele au fost modernizate prin instalarea unor cazane şi utilaje mai performante, cu o capacitate sumară instalată de 25,2 MW. Caracteristicile tehnice ale centralelor termice suburbane sunt prezentate in anexa A2. În scopul minimizării costurilor producerii energiei termice, la CT Sud şi CT Vest au fost construite câte o fântână, proiectele cărora presupun o perioadă de recuperare a investiţiilor de 1-2 ani. Utilajele unor centrale termice corespund cerinţelor tehnice, iar o parte din ele (precum cele din zona suburbană) necesită a fi modernizate.

20

1.2.3. Reţelele termice şi staţiile de pompare Reţelele termice s-au dezvoltat odată cu conectarea noilor consumatori. La momentul actual, sistemul de reţele permite transportarea şi livrarea energiei termice de la sursele centrale către mai mult de 75% din consumatorii de energie termică din mun. Chişinău. “Termoelectrica” S.A. are în gestiune: 

268,2 km de reţele termice magistrale şi de distribuţie, cu diametrele nominale intre 32-1200 mm;



260,0 km de reţele intra-cartiere;



178,3 km de reţele pentru apă caldă menajeră, majoritatea amplasate subteran, 16,2% din reţele sunt amplasate aerian.

Din 268,2 km de reţele magistrale, 77,3 km din ele sunt conducte moderne, preizolate, ca strat izolator este folosită spuma poliuretanică, celelalte cu izolaţie tradiţională. Conform datelor “Termoelectrica” S.A., anual sunt reconstruite aproximativ 23 km de reţele termice. Primele porţiuni de conducte au fost puse în exploatare în anul 1955. Uzura reţelelor constituie peste 70% iar pierderile de energie termică în reţele constituie aproximativ 12%. SACET-Chişinău include 22 staţii de pompare cu o putere medie sumar de 8,6 MW. Prima staţie de pompare a fiind realizată in anul 1965. La moment sunt în derulare ultimele lucrări de construcţie a staţiei de pompare între circuitele CET-1 şi CET-2, (termenul de executare 15.09.2015-15.05.2016) care a fost construită de la zero şi dotată cu utilaj automatizat, modern şi nou. În timpul apropiat va fi iniţiată procedura de testare a noii staţii de pompare. Pe parcursul sezonului de încălzire şi înafara acestuia, în lucru sunt cincisprezece şi, respectiv, cinci staţii de pompare (SP). În perioadele de tranziţie toamna şi primăvara, în lucru sunt minimum cinci staţii de pompare, mai multe staţii de pompare fiind puse în funcţiune odată cu creşterea consumului de energie termică. Toate staţiile de pompare, cu excepţia SP nr.8, 12 şi 13, sunt dotate cu convertizoare de frecvenţă (CF). Din staţiile de pompare fără CF, doar SP nr.8 este în lucru pe parcursul întregului an. Această staţie de pompare de asemenea este cea mai veche şi are costuri de exploatare şi întreţinere mari. În prezent SP nr.8 conţine patru pompe (fiecare având capacitatea de 3 200 m³/h la 75 m c.a.) (anexaA2), din care doar două sunt în lucru concomitent la orice moment de timp. Debitul prin această staţie de pompare este diferit în diferite regimuri de funcţionare şi diferite sezoane. Pe parcursul anului debitul variază între 1 200 şi 5 000 m³/h, debitul maxim măsurat la conducta spre CET-2 pe parcursul iernii 2011-2012 a fost de 4 715 m³/h. Nivelul de tensiune pentru toate cele patru motoare de 800 kW este de 6 kV, liniile de 6 kV sunt de la CET-1 şi nu de la reţelele electrice de distribuţie.

21

1.2.4. Punctele termice şi consumatorii conectaţi la SACET-Chişinău În cazul alimentării centralizate, în punctele locale se efectuează racordarea sistemului de alimentare cu energie termică a clădirilor la reţelele termice exterioare. Astfel, se realizează trei moduri de racordare: independent, prin amestecare şi dependent. Modificările, care vor fi în acest caz, sunt următoarele: 

la racordare independentă – se instalează schimbătoare de căldură, ca agent încălzitor în care serveşte apa din reţeaua termică;



la racordarea prin amestecare – se instalează elevatorul cu jet de apă;



la racordarea dependentă – apa din reţeaua termică este debitată nemijlocit în sistemul de încălzire cu apă a clădirii, iar necesităţile alimentării cu apă caldă şi cele pentru ventilare sunt asigurate de schimbătoarele de căldură.

Un element foarte important al punctelor termice centralizate este elevatorul, care reprezintă o pompa cu jet pentru vehicularea apei de reţea la racordarea dependentă a consumatorilor la reţele termice. La baza tehnico-materială a întreprinderii se află 352 PTC şi 393 PTI. Peste 300 puncte termice care au fost modernizate utilizând schimbătoare de căldură de tip „Alfa-Laval”, celelalte utilizează schimbătoare de căldură de tip boiler. Agentul termic primar asigurat de surse este transportat la 352 PTC (puncte termice centrale) şi 393 puncte termice individuale, care alimentează 5335 de obiecte, dintre care: 

4098 blocuri locative din municipiul Chişinău, inclusiv 206 953 apartamente cu o suprafaţă totală de 8 482,32 mii m2;



777 agenţi economici;



139 instituţii preşcolare;



167 şcoli, licee;



69 instituţii medicale;



85 instituţii medii de specialitate, superioare de învăţământ.

În 2015 facturând un consum de peste 1 300 000 Gcal. Observăm micşorarea consumatorilor comparativ cu anul 2007, în care SACET-Chişinău alimentează 6872 de obiecte, dintre care: 

2264 ale ÎMGFL (Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ),



889 ale APLP (Asociaţii de Proprietari ai Locuinţelor Privatizate),



464 ale CCL (Cooperative de Construcţie a Locuinţelor),



1887 agenţi economici,



143 grădiniţe de copii,



214 şcoli şi licee,



135 instituţii de învăţământ,



123 instituţii medicale. 22

Regimurile de funcţionare a SACET-Chişinău şi gestionarea procesului tehnologic

1.3.

1.3.1. Regimul de funcţionare a SACET-Chişinău în perioada de iarnă Regimul de calcul în perioada de iarnă, în linii generale, este bazat pe metoda calitativă de livrare a energiei termice către consumatori, care presupune un debit constant al agentului termic cu modificarea temperaturii agentului termic în funcţie de temperatura aerului exterior. În funcţie se află 4 surse de termificare CET-1, CET-2, CT-Vest şi CT-Sud, ultimele două având circuite termice separate în hotare constante pe perioada de iarnă. Consumatorii la nivel de persoane responsabile pe blocuri locative sau alte obiective ca instituţii preşcolare, şcolare,medicale, agenţi economici, ş.a. reglează manual debitul avînd ca scop diminuarea consumurilor pentru încălzire. Astfel avînd la sursă reglare calitativă, de facto avem un regim mixt calitativ-cantitativ.

Figura 1.3. Conturul de alimentare cu energie termică o fiecărei surse, în perioada de iarnă[9]

Circuitul CET-1 - CET-2: Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CET-1 

Încălzire -307,3 Gcal/h;



ACM medie - 24,1 Gcal/h;



Debitul maximal prognozat 7100 m3 /h .

Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CET-2 

Încălzire -339,0 Gcal/h;



ACM medie - 35,7 Gcal/h;



Debitul maximal prognozat 9684 m3 /h . 23

De facto fiind un circuit unic datorită magistralei „Linia de legătură” de la CET-2 la colectorul CET-1 se preconizează transportarea a 176,9 Gcal/h la un debit de agent termic de 4570 m3 /h . Procesul respectiv asigură integral consumatorii din circuitul CET-1 cu energie termică, totodată majorând debitul maximal prognozat la CET-2 până la 14260 m3 /h , inclusiv pe direcţii: 

„Linia de legătură” - 4570 m3 /h ;



„Botanica” (SP-13) - 5050 m3 /h ;



„Ciocana” (SP-12) - 4640 m3 /h .

Presiunile de calcul minim necesare: 

CET-1 - 88 m.c.a. P1/P2 - 11,2 / 2,4 kgf/ cm 2 ;



CET-2 -102 m.c.a. P1/P2 - 12,0 / 1,8 kgf/ cm 2 .

Regimul hidraulic al circuitului unic este asigurat de 11 staţii de pompare cu capacitatea de la 360 m3/h până la 4570 m3/h şi o putere a motoarelor electrice de la 160 kW până la 800 kW şi anume SP 2, 4, 5, 6, 7, 8, 12, 13, 14, 15, 22. SP 21 este echipată cu pompe ce sînt antrenate doar în caz de necesitate pentru pomparea apei de adaos din rezervoare în cazul situaţiilor de avarie. Circuitul CT-Vest: Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CT-Vest 

Încălzire -122,2 Gcal/h;



ACM medie - 10,8 Gcal/h;



Debitul maximal prognozat 3468 m m3 /h 3/h.

Presiunile de calcul minim necesare: 

CT-Vest - 99 m.c.a. P1/P2 - 16,6 / 2,7 kgf/ cm 2 .

Regimul hidraulic al circuitului CT-Vest este asigurat de 3 staţii de pompare (nr.3,9,10) cu capacitatea de la 750 m3 /h până la 990 m3 /h şi o putere de la 200 kW până la 315 kW. Circuitul CT-Sud: Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CT-Sud: 

Încălzire -91,8 Gcal/h;



ACM medie - 6,5 Gcal/h;



Debitul maximal prognozat 2340 m3 /h .

Regimul hidraulic al circuitului CT-Sud este asigurat de 2 staţii de pompare (nr.18,19) cu capacitatea de 155 m3 /h şi 692 m3 /h şi o putere de 90 kW şi 160 kW. Presiunile de calcul minim necesare: 

CT-Sud - 71 m.c.a. P1/P2 - 9,3 / 2,2 kgf/ cm 2 .

24

1.3.2. Regimul de funcţionare a SACET în perioada de vară Regimul de calcul în perioada de Vară din considerente economice este elaborat cu condiţia asigurării tuturor consumatorilor cu ACM de la o singură sursă de termificare CET-2. Suplimentul se efectuează analogic de la o singură sursă de termificare CET-2, surse de rezervă pentru apa de adaos fiind rezervoarele de la CT Vest, CT Sud şi SP nr. 21. În funcţie se află staţiile de pompare 5, 8,10, 22 şi pompa de reţea Nr. 7 la CT-Sud pentru consumatorii razei Nr.1 în direcţia str. Ialoveni.

Figura 1.4. Conturul de alimentare cu energie termică o fiecărei surse, în perioada de iarnă[9]

Circuitul Unic: Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuit: 

ACM maximală -141,3 Gcal/h;



ACM medie - 58,8 Gcal/h;



Debitul maximal prognozat pe CET-2 - 4040 m3 /h ;



„Linia de legătură” - 2050 m3 /h ;



„Botanica” (SP-13) - 0 m3 /h ;



„Ciocana” (SP-12) - 1990 m3 /h .

Presiunile de calcul minim necesare: 

CET-2 - 95 m.c.a. P1/P2 - 11,5 / 2,0 bar;



Temperatura - 58 - 65 °C.

25

Modificările planificate a fluxului de energie termică, debitului de agent termic şi a temperaturii agentului termic, luând în consideraţie temperatura apei rece, sunt: 

Aprilie – 75 Gcal/h - 3200 m3 /h ;



Mai – 50 Gcal/h – 2600 m3 /h ;



Iunie – 40 Gcal/h - 2400 m3 /h ;



Iulie – 40 Gcal/h - 2200 m3 /h ;



August – 35 Gcal/h - 2200 m3 /h ;



Septembrie – 45 Gcal/h - 2800 m3 /h ;



Octombrie – 50 Gcal/h - 3000 m3 /h .

O asemenea modificare a sarcinii termice se datorează modificării temperaturii apei reci a cărei valori sunt cuprinse între +2 °C în februarie şi 27 °C în august. Altă problemă, care necesită abordată este oscilaţia debitului orar al agentului termic în decursul diurnei, creată de regulatoarele de temperatură ACM instalate practic la toate PTC şi care de facto reprezintă necesitatea reală în apă caldă la consumatori. Majorarea sau diminuarea debitului agentului termic este compensată de către convertizoarele de frecvenţă instalate la toate SP anrenat în perioada intersezonieră, însă nici de cum la sursa de termificare la hotarul căreia disponibilele sunt dirijate manual, periodic creând flotări de presiune în reţea. 1.3.3. Sisteme de măsurare şi transmitere de date În scopul funcţionării eficiente a unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică, un rol foarte important revine gestionării funcţionării surselor de energie termică şi a consumatorilor, care, prin regimul global de consum, dictează parametrii de funcţionare a întregului sistem. În legătură cu aceasta, ca obiectiv serveşte soluţionarea problemelor existente în gestionarea operativă, care permite conducerea procesului de termoficare în diverse regimuri, cât şi monitorizarea indicilor cheie de performanţă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică (SACET). În prezent, gestionarea procesului de termoficare a consumatorilor mun. Chişinău are loc prin intermediul sistemului automatizat de gestionare operativă, care execută colectarea, arhivarea şi prezentarea (afişarea) la panoul de comandă a Serviciului Dispecerat General (SDG) a parametrilor agentului termic din punctele cheie ale SACET – surse de termoficare, reţele magistrale, staţii de pompare, puncte centrale de distribuire a energiei termice în cartierele locative, punctelor termice individuale şi ale consumatorilor conectaţi direct din reţele magistrale. Căile existente spre asigurarea analizei şi gestionării regimurilor de funcţionare a sistemelor de termoficare complexe similare sunt bazate pe crearea modelului matematic al sistemului real cu 26

ajutorul soft-urilor specializate. Pentru analiza instantanee, modelul ţine cont de parametrii agentului termic în punctele cheie ale SACET şi permite adoptarea deciziilor operative privind modificările sau abaterile în sistem de la regimul de bază. De asemenea, rămâne actuală şi problema calculelor hidraulice în cazul comutărilor avariate, care impune cerinţe suplimentare către veridicitatea datelor, cât şi către algoritmii de calcul a soft-ului specializat. La baza gestionării actuale a proceselor de termoficare ale SACET or. Chişinău au fost propuse 5 obiective, implementate în perioada 2004 – 2011, şi anume: 1. Sistemul măsurare şi transmitere de date SCADA „LOVATI”; 2. Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor - PTC”; 3. Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor – PTI-Bloc”; 4. Sistemul de măsurare ţi transmitere de date SAM „Bloc”; 5. Sistemul geo-informaţional „Heat-Graph”.

SCADA „Lovati” Implementarea SCADA „Lovati” a permis transmiterea şi vizualizarea a ≈ 200 parametri de la sursele de termoficare şi staţiile de pompare (fig. 1.5), colectarea cărora permite, prin intermediul unor relaţii matematice elementare, executarea instantanee a analizei indicilor de performanţă a SACET şi anume : 

presiunile agentului termic în punctele de reper ale SACET;



debitele agentului termic şi consumul energiei electrice;



temperaturile mediului ambiant şi ale agentului termic în punctele cheie.

Figura 1.5. Interfaţa Sistemului SCADA „Lovati”

La baza creării aplicaţiei respective sunt 2 indici de performanţă şi anume: 

asigurarea calităţii sau a parametrilor necesari pentru circulaţia agentului termic în fiecare punct al sistemului de termoficare; 27



asigurarea fiabilităţii – monitorizarea instantanee a valorilor presiunilor la surse, staţii de pompare şi puncte de control, în cazul devierii valorilor reale de la valorile prestabilite se includ trei trepte de securitate – vizuală, sonoră şi acţiunea de protecţie tehnologică dotată cu organe de execuţie în zonele afectate (problematice).

Analiza debitelor agentului termic sau sistemul „ Debitmetre” Elaborarea aplicaţiei respective a avut ca scop monitorizarea SACET în diverse regimuri de funcţionare prin intermediul următorilor indici de performanţă: 

debitul specific al agentului termic la o unitate de energie livrată – m3/Gcal,în baza datelor obţinute sunt determinate zonele problematice ale sistemului, care necesită acţiuni concrete imediate sau planificate;



consumul specific al energiei electrice la o unitate de debit transportată, în general, permite optimizarea numărului de pompe la staţiile de pompare incluse în activitate;



determinarea zonelor reţelelor termice cu avarii (defecţiuni) ascunse.

Figura 1.6. Interfaţa Sistemului SCADA „ Debitmetre”

Sistemul Automat de Monitorizare „Monitor - PTC” Crearea sistemului automat de monitorizare a parametrilor „Monitor” la punctele centrale de distribuire a energiei termice în cartierele locative şi zonele industriale a fost, de fapt, un pas fără precedent în spaţiul Europei de Est, dictat de necesitatea asigurării calităţii serviciilor prestate consumatorilor, precum şi minimizării pierderilor de energie termică prin stratul izolant şi scurgerilor agentului termic. Bazându-se pe aproximativ 3000 de parametri instantaneu măsuraţi la consumatorii finali, algoritmii aplicaţiilor sistemului permit vizualizarea regimului de bază şi a abaterilor de la parametrii prestabiliţi la condiţiile de moment: 

analiza debitelor şi a consumului de energie termică la punctele centrale de distribuire a energiei termice;



analiza calităţii apei calde menajere, livrate centralizat de la punctele centrale de distribuire a energiei termice;

28



monitorizarea stării utilajului de forţă la consumatorii dotaţi cu pompe;



vizualizarea presiunilor în zonele punctelor de retenţie hidraulică.

Figura 1.7. Interfaţa sistemului de

Figura 1.8. Vizualizarea şi depistarea scurgerilor de

monitorizare „Monitor - PTC”

agent termic şi a situaţiilor de avariere

Pe lângă monitorizarea debitelor reale şi comparaţia lor cu debitele de calcul, aplicaţia permite în termeni restrânşi (7-9 min.) de a depista scurgeri în reţelele cartiere care au o lungime de circa 260 km, precum şi în sistemele interioare ale blocurilor locative conectate de la punctele centrale de distribuire a energiei termice. Concomitent, prin intermediul datelor vizualizate, se monitorizează calitatea prin temperatura ACM, cît şi scurgerile în reţeaua centralizată de alimentare cu apă caldă menajeră. De menţionat că toate PTC şi PTI sunt echipate cu regulatoare de temperatură, astfel în punctele de preparare a apei calde menajere asigurînduse calitatea în corespundere cu normele în vigoare. Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor – PTI-Bloc” şi Sistemul de măsurare ţi transmitere de date SAM „Bloc” au la bază aceleaşi principii ca şi Sistemul măsurare şi transmitere de date SCADA „LOVATI” şi Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor - PTC” doar că sunt aplicate la nivel de branşament al comsumatorului unde este instalat fie punct termic individual fie elevator. Sistemul de măsurare ţi transmitere de date SAM „Bloc” este în proces de realizare pentru circa 650 de branşamente. Monitorizarea utilajului de forţă la consumatorii Funcţionând în condiţiile unui relief cu diferenţe de cote geodezice de până la 180 m, SACET or. Chişinău a fost divizat într-un şir de zone cu disponibile relativ mici şi suprapresiuni. Fiabilitatea este obţinută prin implementarea a aproximativ 80 de puncte centrale de distribuire a energiei termice cu schemă independentă, care, pentru diminuarea consumului de energie electrică, în prezent sunt dotate cu convertizoare de frecvenţă ale pompelor de circulaţie.

29

Utilizarea utilajului respectiv (convertizoare de frecvenţă) impune cerinţe majore privind calitatea energiei electrice livrate şi în cazul situaţiilor de avarie în sistemul de alimentare cu energie electrică, care generează pane (căderi) de tensiune cu durata de peste 6 secunde, protecţia tehnologică deconectează utilajul de forţă. În cele mai problematice 32 puncte, la consumatorii finali, sunt instalate echipamente care permit recepţionarea informaţiei cu privire la menţinerea regimului hidraulic. Sistemul Geo-informaţional “HeatGraph” Destinaţia: optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică prin modelare matematică, automatizarea locurilor de muncă în serviciile tehnice. Obiective de regim: 

calculul hidraulic al reţelelor termice, comutări virtuale ale armaturii de închidere;



calculul de reglare a echipamentelor instalate la consumatori;



analiza regimului de funcţionare a staţiilor de pompare, caracteristicilor debit-presiune, emiterea recomandaţiilor pentru optimizarea funcţionării pompelor.

Obiective de dispecerat: 

gestionarea registrelor dispeceratului şi arhivelor comenzilor planificate şi lucrărilor de avarie, reparaţie şi restabilire;



gestionarea arhivei defectelor şi deteriorărilor reţelelor termice;



gestionarea arhivei de comutare în reţelele termice cu formarea programelor optime de comutare;



formarea rapoartelor deconectărilor consumatorilor şi a sectoarelor de reţea.

Obiective de tehnologie - producere: 

calculul normativ şi de facto al pierderilor de căldură prin izolaţia termică şi a scurgerilor, inclusiv cu evidenţa arhivei deconectărilor;



calculul graficelor optime de temperatură la obiectele consumatorilor;



generalizarea informaţiei de referinţă după criteriile impuse, formarea de rapoarte speciale despre parametrii şi regimurile reţelelor termice.

Figura 1.9. Interfaţa sistemului Geo-informaţional “HeatGraph”

30

Sursele proprii financiare ale SA „Termocom” nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii SACET-Chişinău la nivelul necesar unui sistem performant. În aceste condiţii, este absolut necesară implicarea altor surse de finanţare, inclusiv capital privat în finanţarea proiectelor de eficientizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică. 1.4.Studiul documentar privind modernizarea reţelelor termice 1.4.1. Soluţiile propuse pentru analiză Adoptarea oricărei soluţii de modernizare trebuie sa se bazeze pe respectarea principiului economic de piaţă: soluţia propusă va trebui sa asigure funcţionarea sistemului de reţele termice în condiţiile în care să se poată: 

returna valoarea investiţiei realizate;



recupera cheltuielile de exploatare;



obţine de profit din activitatea operaţională.

Soluţiile de eficientizare trebuie sa ţină cont de: 

starea existentă a sistemului;



volumul şi caracteristicile cererii;



posibilităţile de atragere a investiţiilor.

În lucrare se vor analiza soluţii de modernizare atît a reţelei de conducte, cât şi a punctelor termice şi a staţiilor de pompare. La baza ideii de modernizare a reţelei de conducte se va analiza schimbarea conductelor şi izolaţiei tradiţionale existente cu conducte moderne preizolate şi accesorii specifice sistemului de conducte preizolate. Conductele preizolatesunt utilizate la mai multe tipuri de sisteme: apă rece, apă calda menajeră si sisteme de încălzire. Ţevile PUR nu dau greş, datorită materialelor din care sunt fabricate. Ţevile preizolate sunt caracterizate, în primul rând, prin eficienţa maximă. Materialul compozit nu permite schimbul termic cu mediul înconjurator. Spre deosebire de instalaţiile vechi, cele moderne din PUR au un randament mult mai bun. Coeficientul de transfer termic este foarte mic şi astfel, ţevile PUR trimit căldura la destinaţie fără pierderi pe parcurs. Un alt punct cheie care recomandă acest gen de ţevi este rezistenta ridicată la coroziunea chimică, lucru important în cazul locuinţelor conectate la sistemul centralizat de termoficare în care curăţarea conductelor la interior se face cu substante chimice. Mai mult, ţevile PUR reduc drastic riscul apariţiei igrasiei tocmai datorită faptului că materialele nu permit schimbul termic, astfel condensul fiind de domeniul trecutului. Conductele preizolate sunt executate într-o structură ţeavă în ţeavă. Ţeava interioară (utilă) este aleasă în funcţie de natura fluidului vehiculat; aceasta poate fi din oţel, PP-R sau PE-X. Ţeava

31

exterioară (mantaua de protecţie) are rolul de a proteja izolaţia termică faţă de efectele mecan ice din exterior şi împiedică pătrunderea umezelii în izolaţie. În volumul dintre cele două ţevi se injectează spuma poliuretanică (PUR). Acest sistem lucrează ca un tot unitar, spuma PUR asigurând o bună legătură între cele trei componente, acestea suportând aceeaşi dilatare sub acţiunea unei sarcini termice; din această cauză mai poartă denumirea de “conducte le gate” sau “bonded pipes”. Ideea de baza pentru modernizarea punctelor termice se va analiza trecerea de la punctele termice centrale la punctele termice individuale. Punctul termic individual este folosit pentru a servi un singur utilizator (clădirea sau a unei părţi a acesteia). Reprezintă un set de dispozitive amplasate de regulă în subsol, sau într-o cameră separată, constând din elemente termoenergetice care asigură conectarea acestor instalaţii la reţeaua de încălzire, eficienţa lor este reprezentată prin reglarea regimurilor de alimentare cu căldură, de conversie, reglare a parametrilor agentului termic în dependenţă de necesitatea consumatorului. Pentru modernizarea staţiilor de pompare este propusa o soluţie economică şi care s-a impus în practică privind eficienţa energetică, este utilizarea de convertizoare de frecvenţă. Convertizorul de frecventa este o componenta electronica ce ajuta la ajustarea turatiei si puterii unui motor electric, prin varierea frecventei curentului si a voltajului acestuia. 1.4.2. Avantajele investiţiilor în modernizarea reţelelor termice Investiţia specifică în modernizarea reţelelor termice este relativ ridicată. Promovarea unei investiţii în acest domeniu trebuie să aibă la bază studii aprofundate, bazate pe date reale şi caracteristice zonei analizate. Studiile vor pune în evidenţă ce soluţii îşi poate permite o comunitate locală pentru rezolvarea problemei transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sistemul centralizat de încălzire folosind instalaţii moderne şi momentul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru demararea investiţiei. În stabilirea soluţiilor de eficientizare a alimentării cu energie termică a consumatorilor urbani va trebui să se pornească de la principii economice de piaţă. Orice soluţie va trebui să asigure funcţionarea sistemului de termoficare în condiţiile în care să poată returna valoarea investiţiei făcute, recuperarea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de profit. Este foarte important ca piaţa să nu fie influenţată în mod artificial. Există acreditată ideea în rândul investitorilor că finanţarea sistemelor de încălzire centralizată nu este oportună. De aceea, aceste investiţii trebuie făcute acolo unde există posibilităţi şi întrunite condiţiile economice. Pentru rezolvarea necesităţilor de încălzire ale unei zone, numai studiul de fezabilitate poate arăta dacă este

32

aplicabilă soluţia modernizării transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sursa de căldură la consumator, sau trebuie să se implementeze soluţii alternative. 1.4.3. Argumentarea alegerii temei Motivul alegerii acestei teme a fost situaţia actuala a reţelelor termice din capitală şi posibilitate lor de a fi modernizate sau reabilitate. Utilizarea tehnologiilor moderne sunt mai eficiente decît cele tradiţionale. Problemele principale ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din oraşul Chişinău ţin de transportul şi distribuţia cu eficienţă optimă a purtătorilor de energie de la sursa producerii energiei la subsistemele transformării acesteia în forme intermediare şi la consumaturul final. Tratarea acestor probleme se face sub aspect de cercetare, proiectare, optimizare şi exploatare a ansamblului de transport şi distribuţie, procesului sau instalaţiei ce intră în componenţa subsistemului industrial de transport şi distribuţie a purtătorilor de energie termică. Problemele trebuie soluţionate ţinând cont de condiţiile calitative şi cantitative impuse de procesele de consum, căutând soluţiile tehnico-economice optime pentru întregul ansamblu. Încadrarea pierderilor tehnologice în reţelele termice în proporţie de până la 12% implică utilizarea unor conducte cu performanţe mecanice şi de izolare termică deosebite. Tehnologiile actuale de fabricare şi montare a conductelor, echipamentele electrice şi instalaţiilor termice moderne permit realizarea unor performanţe superioare pentru transportul şi distribuţia agentului termic. Direcţia principală de dezvoltare a subsistemului industrial de transport şi de distribuţie a purtătorilor de energie este reducerea pierderilor de energie în reţelele de transport şi distribuţie. Aceasta înseamnă: 

în faza de concepere-proiectare, determinarea diametrului economic al conductei, grosimii şi calităţii optime a izolaţiei termice, asigurarea condiţiilor tehnico-economice rentabile de exploatare;



în faza montajului şi exploatării, asigurarea etanşeităţii conductelor, menţinerea calităţii izolaţiei termice a conductelor prin evitarea tasării şi umezirii acesteia etc.

În genere, gospodăria raţională a energiei de toate formele este deosebit de importantă deoarece permite: 

economisirea resurselor de energie primară;



reducerea investiţiilor şi cheltuielilor de exploatare pentru subsistemul de transport şi distribuţie a energiei şi pentru instalaţiile aferente acestuia;



reducerea costului producţiei industriale.

33

2. SOLUŢII DE MODERNIZARE A REŢELELOR TERMICE DIN ORAŞUL CHIŞINĂU 2.1.

Concepţia, obiective şi soluţii ale modernizării

2.1.1. Concepţia şi obiectivele modernizării La baza Concepţiei de modernizarea RT a SACET-Chişinău, stau următoarele principii ale politicilor energetice: 

accesibilitatea populaţiei la resurse energetice pentru încălzire (accesul întregii populaţii la încălzire şi apa caldă menajeră);



siguranţa în alimentarea cu energie termică (diversificarea surselor şi furnizorilor de resurse, prevederea surselor de producere cu posibilitatea funcţionării pe două sau mai multe tipuri de combustibili, utilizarea resurselor regenerabile de energie);



eficienţa energetică a instalaţiilor (reducerea consumului de combustibili prin retehnologizare / modernizare, promovarea sistemelor de cogenerare de eficienţă înaltă de tip centralizat şi/sau distribuit);



impact redus asupra mediului;



reducerea pericolului de foc şi explozii în locuinţe prin promovarea unor sisteme de încălzire fără foc deschis;



respectarea legislaţiei naţionale şi alinierea la legislaţia Uniunii Europene în domeniul energiei şi protecţiei mediului;



asigurarea rentabilităţii economice a agenţilor economici care desfăşoară activitatea în producerea, transportul şi distribuţia energiei termice.

Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor termice a SACET-Chişinău pe termen scurt şi mediu urmăreşte următoarele obiective: 

îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de alimentare cu energie termică cu menţinerea costurilor la un nivel ce ar asigura accesibilitatea consumatorilor la aceste servicii;



promovarea principiilor economiei de piaţă;



atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale;



promovarea măsurilor de eficienţă energetică;



promovarea parteneriatului social.

2.1.2. Cerinţe faţă de soluţiile aplicate in proiectele de modernizarea a reţelelor termice La elaborarea şi promovarea soluţiilor tehnice de reabilitare şi modernizare a reţelelor termice trebuie să fie respectate următoarele condiţii obligatorii [11]: 

reducerea pierderilor în reţelele de transport agent termic primar;



creşterea eficienţei energetice a punctelor termice;



instalarea punctelor termice individuale, acolo unde se justifică economic;



contorizare la nivel de imobil şi la nivel de puncte termice;



reducerea pierderilor de energie termică şi apă din reţelele interioare ale imobilelor;



contorizare individuală la consumatorii finali; 34



introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare astfel încât să poată fi asigurată monitorizarea şi controlul permanent al funcţionării instalaţiilor în cadrul parametrilor optimi, de la producere pană la utilizator.

Adoptarea oricărei soluţii de modernizare a reţelelor termice trebuie sa se bazeze pe respectarea principiului economic de piaţă: soluţia propusă va trebui sa asigure funcţionarea SACET în condiţiile în care sa se poată: 

returna valoarea investiţiei realizate;



recupera cheltuielile de exploatare;



obţine de profit din activitatea operaţională.

Soluţiile de eficientizare propuse trebuie sa ţină cont de: 

starea existentă a sistemului;



volumul şi caracteristicile cererii de energie (căldură, ACM, abur);



posibilităţile de atragere a investiţiilor;



prognozele de dezvoltare economica a mun. Chişinău şi puterea de cumpărare a populaţiei;



existenţa subvenţionării SACET de câtre stat.

Soluţiile ce ţin de dezvoltarea ulterioară a reţelelor termice din cadrul SACET-Chişinău, în principal, privesc: La nivelul instalaţiilor ce aparţin SACET: 

sursele de producere a energiei termice;



reţelele de transport a agentului termic primar, inclusiv staţiile de pompare;



punctele termice centrale sau/şi punctele termice individuale;



reţelele de distribuţie a apei calde de consum si a agentului termic pentru încălzire;



contorizarea energiei la nivel de imobil (la punctul de delimitare dintre instalaţiile Operatorului şi ale consumatorului).

La nivelul consumatorului final: 

reţelele interioare de alimentare cu apă caldă de consum şi agent termic pentru încălzire şi realizarea distribuţiei orizontale;



contorizarea individuală si montarea robinetelor termostatici;



reabilitarea termica a anvelopei clădirilor.

În promovarea soluţiilor tehnice propuse se urmăreşte obţinerea următoarelor efecte globale: 

reducerea pierderilor de căldura;



reducerea consumurilor specifice de energie şi combustibil;



creşterea eficientei echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul sistemului;



creşterea gradului de siguranţa in exploatare a sistemului;



reducerea costurilor de producere a energiei;



creşterea gradului de protecţie a mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze pe unitatea de energie produsă.

35

2.1.3. Sursele potenţiale de finanţare a proiectelor de modernizare Dezvoltarea reţelelor termice din cadrul SACET-Chişinău presupune realizarea unor importante investiţii. După cum se cunoaşte, bugetul municipal în această perioadă se confruntă cu constrângeri foarte serioase, mult probabil ca şi în următorii ani să nu deţină suficiente resurse proprii necesare dezvoltării reţelelor termice. Pe de altă parte, posibilitatea bugetului de stat la acoperirea acestei nevoi este tot limitată. Iată de ce trebuie avute în vedere şi următoarele căi de atragere a capitalului în finanţarea dezvoltării infrastructurii-edilitare: 

atragerea capitalului privat intern sau extern: constituirea de societăţi mixte sau de tip parteneriat public-privat;



fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;



utilizarea creditelor interne şi externe în finanţarea lucrărilor de investiţii în infrastructura locală;



surse financiare, rezultate din comercializarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră;



taxe speciale, instituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;



alte surse.

Capitalul privat trebuie implicat în dezvoltarea SACET, sub forma parteneriatului public-privat, pentru că: 

interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului;



concentrează capital pe termen lung în sfera serviciilor publice;



introduce elemente de concurenţă într-un domeniu caracterizat în general ca monopolist, iar concurenţa determină creşterea calităţii.

Autorităţile naţionale trebuie să sprijine implicarea capitalului privat în investiţiile din gospodăria comunală, în general şi bineînţeles în sectorul serviciilor de încălzire urbană, în principal prin aranjamente de tip Construieşte-Exploatează-Transferă(BOT) şi probabil prin oferirea Contractelor de procurare a energiei (Power purchase agreements). Investiţiile mari şi costisitoare, necesare modernizării reţelelor termice din Chişinău, se vor realiza doar prin aranjamente contractuale de aceasta formă. În acest scop este necesar de a revizui legislaţia secundară, care ar prevedea: 

modalităţi de selecţie a partenerilor;



cerinţe specifice fată de contractele de delegare a serviciului;



condiţiile de derulare şi garantare a investiţiei etc.

Foarte important este ca mesajul autorităţilor locale şi centrale cu privire la interesul pentru astfel de aranjamente să fie transparent, riguros şi profesionist, în aşa fel încât să fie încurajaţi parteneri serioşi cu potenţial economic şi tehnic şi nu vânători de afaceri dubioase. Trebuie să recunoaştem că în prezent interesul capitalului privat este încă mic, comparativ cu nevoile de investiţii în acest domeniu.

36

Finanţarea infrastructurii prin credite oferite de instituţiile bancare trebuie extinsă pentru că: 

alocaţiile de la bugetul local şi central sunt reduse, ca urmare a constrângerilor existente;



creditul impune eficienţa economică şi disciplina financiară;



creditul permite împărţirea poverii investiţiilor mari, necesare creării unei infrastructuri cu lungă durată, pe mai multe generaţii de viitori beneficiari.

Pentru a dezvolta mecanismul creditării este necesar ca statul să asume responsabilitatea garantării creditelor pentru investiţii, iar autoritatea locală să devină independentă în acordarea unor garanţii. 2.2.

Soluţii de modernizare a conductelor reţelelor termice

2.2.1. Utilizarea construcţiilor moderne a conductelor reţelelor termice Imperativul respectivului proiect se datorează realităţii create în prezent în sistemul centralizat din mun. Chişinău: cele mai mari pierderi suportate sunt de agent termic şi prin izolare. După rolul lor tehnologic, părţile unui sistem de conducte se încadrează în patru grupe: elemente de conductă, protecţii, suporturi, aparatură. Elementele de conductă se asamblează între ele şi formează, delimitează şi etanşează spaţiul tubular destinat transportării fluidului. Se împart în: ţevi, fitinguri, armături şi elemente de asamblare. Protecţiile asigură şi menţin integritatea suprafeţelor interioare şi exterioare ale conductei. Suporturile reprezintă elementele mecanice prin intermediul cărora sarcinile statice şi dinamice care aparţin conductei sunt preluate şi transmise fie structurii de rezistenţă a construcţiilor, fie fundaţiilor. După modul de transmitere a sarcinilor, acestea se clasifică în suspensii şi reazeme. Aparatele de măsură şi control sunt destinate măsurării şi interpretării mărimilor caracteristice de transport ale fluidelor.

Figura. 2.1.Elemente componente ale unui sistem de conducte[3] 37

Din punct de vedere structural aparatura reuneşte două subgrupe de dotări: 

elementele mecanice, care asigură racordarea traductoarelor;



aparatura propriu-zisă formată din traductoare, aparate şi bucle de legătură dintre acestea, care aparţin instalaţiei de urmărire, control, reglare şi protecţie.

În cadrul operaţiunilor de modernizare a reţelelor termice se utilizează , în mod frecvent, conductele preizolate. Acestea sunt executate într-o structură ţeavă în ţeavă. Ţeava interioară (utilă) este aleasă în funcţie de natura fluidului vehiculat; aceasta poate fi din oţel, PP-R sau PE-X. Ţeava exterioară (mantaua de protecţie) are rolul de a proteja izolaţia termică faţă de efectele mecan ice din exterior şi împiedică pătrunderea umezelii în izolaţie. În volumul dintre cele două ţevi se injectează spuma poliuretanică (PUR). Acest sistem lucrează ca un tot unitar, spuma PUR asigurând o bună legătură între cele trei componente, acestea suportând aceeaşi dilatare sub acţiunea unei sarcini termice; din această cauză mai poartă denumirea de “conducte le gate” sau “bonded pipes”. Produsele preizolate respectă standardele europene: 

EN 253 sisteme de conducte preizolate industrial;



EN 448 sisteme de racorduri preizolate - fitinguri preizolate industrial;



EN 489 postizolarea conductelor preizolate.

În tabelul 2.1 este prezentat centralizatorul standardelor europene armonizate pentru ţevi de oţel destinate reţelelor termice. Tabelul 2.1. Standarde europene armonizate pentru ţevi de oţel destinate reţelelor termice [1] Nr.

Denumire standard

Nr. standard

Dimensiuni şi masa

Domeniu de aplicare pentru reţele termice

1.

Ţeavă fără sudură, pentru presiune, temperatură ambiantă

SR EN 10216-1/A1:2004

SR EN 10220:2003

Secundar, Dn ≤ 300

2.

Ţeavă fără sudură, pentru presiune, temperatura ridicată

SR EN 102162:2003

SR EN 10220:2003

Primar, Dn ≤ 300

3.

Ţeavă sudată electric la înaltă frecvenţă, pentru presiune, temperatură ambiantă

SR EN 20127-1:2002

SR EN 10220:2003

Secundar, sudată longitudinal, Dn ≤ 300

4.

Ţeavă sudată electric la înaltă frecvenţă, pentru presiune, temperatura ridicată

SR EN 10217-2:2003

SR EN 10220:2003

Primar, sudată Longitudinal, Dn ≤ 300 Categoria de încercare TC2

5.

Ţeavă sudată sub strat de flux, pentru presiune, temperatura ridicată

SR EN 10217

5:2003 SR EN 10220:2003

Primar, sudată elicoidal, Dn ≤ 300, Categoria de încercare TC 2

38

Începând cu anul 1960, când au fost construite pentru prima oară în Danemarca, conductele preizolate au înlocuit treptat conductele izolate cu vată minerală. Soluţia este considerată mai avantajoasă din următoarele motive: 

conductele pot fi îngropate direct în pământ, soluţie tehnică mai ieftină;



pierderile de căldură sunt reduse;



permit detectarea scurgerilor şi zona în care s-au produs;



numărul de puncte fixe şi compensatoare este redus.

Figura 2.2. Elementele componente a conductelor preizolate rigide [10]

Izolaţia termică din spumă rigidă de poliuretan are următoarelecaracteristici în raport cu cel tradiţional sunt: 

durabilitatea construcţiei creşte până la 25-30 de ani şi mai mult;



pierderile de energie în reţea sunt mai mici;



fiabilităţii reţelelor termice este mai înaltă;



cheltuielile de reparaţie şi exploatare a reţelelor termice sunt mai reduse;



cheltuielile capitale şi perioada de construcţie a reţelelor sunt mai mici;



este posibilă instalarea sistemului de control operativ la distanţă a umidităţii izolaţiei.

Izolaţia se realizează cu spuma dură de poliuretan, conform prescripţiilor SR EN 253: 2004. Adeziunea optima între spuma PUR si ţeava de transport respectiv manta reprezintă un „sistem legat" ce va asigura o rezistenţă la forfecare optimă, garantând mişcarea unitară a sistemului ţeava de lucru - spuma PUR - manta.Proprietăţile fizice reprezintă: 

coeficientul conductivităţii termice < 0,027 W/mK la 50° C;



densitatea totala medie a spumei de-a lungul ţevii: minim 80 kg / m3;



sistem celular închis în proporţie de 90%, conform ISO 4590;



rezistenţă la c.ompresiune: 0.3 Mpa - SR EN ISO 844/ 1 998;



rezistenta Ia forfecare axiala Ia 20° C : > 0,2 Mpa. 39

Structura spumei poliuretanice este reprezentată în figura 2.3.

Fig. 2.3.Spumă din poliuretan (PUR)

Mantaua conductelor preizolate este confecţionată din polietilenă neagră de înaltă densitate, conţinând antioxidanţi, stabilizatori LIV şi negru de fum (0.5 % din masa totală), având următoarele caracteristici: 

densitate: minim 944 kg / m3 - S R ISO l 183 / 1994;



alungire la rupere: minim 350% în conformitate cu ISO 527;



efort la curgere: minim 19 daN / mm2, conform ISO 527;



coeficient de topire:0,5 g / l O mm în conformitate cu SR ISO 1133/1993;



stabilitate termică şi timp de inducţie: min 20min / 200°C-SR 1SO/TR 10837/1996;



nu prezintă deformaţii permanente la variaţia de temperatura conf ISO 2506/81.

Mantaua se confecţionează din tuburi PEHD extrudate conform DIN 8074 şi 8075 respectiv SR EN 253, cu prelucrarea "corona" a suprafeţelor interioare pentru asigurarea adeziunii ridicate a spumei cu mantaua PEHD.

Figura 2.4. Manta de protecţie din aluminiu pentru conductele preizolate pozate aerian [11]

Figura 2.5. Manta de protecţie din PEHD pentru

conductele preizolate pozate subteran [11]

40

Fitingurile reprezintă un termen generic al curbele, coturile, reducţiile şi ramificaţiile constituie elemente de conductă. Gama tipodimensională a fitingurilor se corelează cu procedeele de confecţionare a acestora. Coturile conductelor preizolate (fig. 2.6 şi fig. 2.7) se execută din ţevi trase, cu raza de curbură de cel puţin 1,5·Dn. Forma conturilor poate fi netedă sau cu pliuri (cute). La diametre mari (în domeniul ţevilor sudate) coturile se realizează în construcţie rigidă, din segmente îmbinate prin sudare. Părţile curbate ale conductelor preizolate din oţel sunt forjate conform DIN 2909/DIN 2605 varianta constructivă 3/R = 1,5 Dn, şi respectă cerinţele EN 448, STAS 8804/2 respectiv STAS 8804/1. Coturile au aceleaşi funcţiuni ca şi curbele, însă dimensiuni mai mici. Reducţiile conductelor preizolate din oţel sunt forjate (fig. 2.8), conform cerinţelor EN 448, DIN 2609, STAS 8804/1 respectiv STAS 8804/8-92. Materialele folosite la coturi, ramificaţii şi reducţii preizolate trebuie să fie identice cu cele ale ţevilor şi trebuie să aibă extremităţile curăţate de spumă pe o lungime de 200 mm. Ramificaţiile conductelor preizolate din oţel sunt forjate(fig. 2.9), conform cerinţelor EN 448, DIN 2609, STAS 8804/1 respectiv STAS 8804/5,6-92.

Figura 2.6. Cot preizolat [11]

Figura 2.7.Cot preizolat dublu [11]

Figura 2.8.Reducţie preizolată [11]

Figura 2.9.Ramificaţie preizolată [11]

41

Manşoanele se conformează standardului EN 489 Izolaţia durabilă şi impermeabilă a îmbinărilor sudate se va realiza prin intermediul mufelor (manşoanelor)

termocontractibile.

Materialul

mufei

(tubului)

va

fi

polietilena

PEHD

termocontractibila sau polietilena PEHD termocontractibilă reticulată recomandată în cazul diametrelor mai mari de 400 rnm.

Figura 2.10. Manşon termoductibil [11]

Figura 2.11. Manşon sudabil [11]

Pernele de dilatare servesc pentru preluarea dilatărilor din compensatoarele natural elastice L, Z şi U, ramificaţii preizolate, reducţii preizolate, manşoane de capăt, vanele preizolate precum şi la punctele înalte şi joase. Dimensiunile pernelor de dilatare : 

tip l (conducte DN 20 - DN 65) : 45 x 1000 x 120 mm;



tip II (conducte DN 80 - DN 100) : 45 x 1000 x 180 mm;



tip 111 (conducte DN 125 - DN 150) : 45 x 1000 x 240 mm.

Pernele de dilatare sunt disponibile in 3 modele: 1) standard, o perna de dilatare simbolizat intr-o schema termomecanica reprezintă doua perne aplicate pe conducta preizolata în poziţia orei 3.00 şi 9.00. In acest fel se evita supraîncălzirea mantalei pe partea superioară a ţevii; 2) cu acoperire partial, similar cu pernele de dilatare standard, însă acoperite cu benzi laminate ce împiedica pătrunderea nisipului intre perna de dilatare si mantaua PEHD. In acest fel se evita supraîncălzirea mantalei pe partea superioară a ţevii; 3) acoperire complete, similar cu acoperirea parţiala a pernelor de dilatare, însă utilizând plasa si nu benzi, care înconjoară 100% circumferinţa mantalei PEHD. Îmbinarea longitudinală şi transversală se lipesc prin inflamarea laminatului. O acoperire completa a pernelor de dilatare cuprinde o buc. plasă de 1000 mm lungime şi lăţimea ce depinde de dimensiunile mantalelor. Pentru evitarea supraîncălzirii mantalei, grosimea pernelor de dilatare va fi limitata la max.

În linii generale, avantajele utilizării reţelelor termice din conducte preizolate sunt următoarele: 

durată de viaţă garantată în condiţii de exploatare corectă de peste 30 de ani, la o temperatură de lucru de la -50 °C la + 140 °C;

42



reducerea considerabilă a pierderilor de căldură raportat la conductele clasice (scăderea de temperatură se consideră de 1 grad pe km la funcţionare în regim nominal);



sistemul de conducte legat permite reducerea suprafeţei de teren ocupată prin excluderea lirelor de dilatare;



la reţelele subterane nu mai este necesară construirea canalelor termice din beton, conductele preizolate pozându-se direct în pământ pe un pat de nisip;



durata montării reţelelor din conducte preizolate este mai redusă decât a celor clasice;



detectarea eventualelor avarii se poate face extrem de precis şi întrun timp scurt, prin sistemul de detecţie.

2.2.2. Izolarea conductelor existente cu spumă poliuretanică Soluţia dată de modernizare este aplicabilă pentru conductele pozate suprateran şi celor subterane pozate în canale vizitabile. Izolaţia termică reprezintă un element constructiv de bază a tuturor verigilor sistemului centralizat de alimentare cu energie termică – sursă, reţele termice şi consumator. Micşorînd pierderile de energie termică şi evitarea stagnării agentului termic se poate de majorat eficienţa tehnicoeconomică şi fiabilitatea sistemului termoenergetic. În cazul amplasării subterane fără canale a conductelor, izolaţia termică mai are şi funcţia de construcţie portantă. Pentru izolarea termică a echipamentului şi conductelor se utilizează construcţii prefabricate sau seturi la uzină, precum şi conducte preizolate în condiţii de uzină. În calitate de strat termoizolant, СНиП 41-03-2003 „Izolarea termică a conductelor şi echipamentului termic”, recomandă aplicarea a peste 30 tipuri de materiale, construcţii de bază, care asigură: fluxul termic prin suprafeţele izolate ale echipamentului şi conductelor conform regimului tehnologic dat sau densităţii normate a fluxului termic; evitarea emanării substanţelor nocive, incendiare şi urît mirositoare în procesul de exploatare peste limitele admisibile; evitarea eliminării în procesul de exploatare a bacteriilor, viruşilor şi ciupercilor periculoase pentru sănătatea omului. În lista acestor materiale termoizolante pe larg utilizate în termoenergetică intră beton expandat armat autoclavizat, beton de perlit, cheramzitobeton asfaltic, gazsilicat, plastic expandat pe bază de fenoli, saltele şi plăci termoizolante din vată minerală, materiale de origine vulcanică etc. (vezi tabelul 2.2). În anii 1970 a început să fie utilizată termoizolarea reţelelor termice cu poliuretan. La început aceasta era confecţionată printr-o metodă foarte primitivă. Preventiv, conducta de oţel curăţată de zgură era amplasată într-un jgheab (o conductă tăiată longitudional de diamtru mare) şi o închideau deasupra cu un alt jgheab identic, iar apoi în crăpătura formată sub un unghi turnau un o masă polimerică lichidă, formată din smoală „poliizocionat” (componentul A) şi întăritorul „alcool polihidroxilic” (componentul B). această 43

masă, timp de cîteva minute, intrînd în reacţie, se înspumează, delatîndu-se şi ocupînd tot volumul jgheabului. După care această masă se întăreşte transformîndu-se într-o masă spongioasă cu porii închişi. În dependenţă de proporţia aleasă a componentelor A şi B, se obţinea material termoizolant cu diferite densităţi – de la o structură fină – paralon, pînă la o masă spongioasă tare ca piatra care se lipea strîns de suprăfaţa metalică a ţevilor. După finisarea reacţiei exotermice a reactanţilor şi răcirea completă a construcţiei, jgheaburile erau scoase şi conducta izolată astfel se transporta la locul de montare. Tabelul 2.2. Caracteristicile tehnice a materialelor utilizate pentru termoizolarea conductelor Densitatea medie 𝛒, 𝐤𝐠/𝐦𝟑

Conductivitatea termică a materialelor uscate 𝛌, 𝐖/(𝐦 ∙ 𝐊)

Limita de temperatură a materialului, oC

Nr.

Materialul

Diametrul convenţional al conductei, mm

1.

Beton expandat armat

150-800

350-450

0,105-0,13

150

2.

Beton de perlit

50-400

450-550

0,11-0,13

130

3.

Betonocheramzită

< 500

600

0,13

130

4.

Beton de vermiculit

< 500

600

0,13

130

5.

Beton expandat polimeric

100-400

400

0,07

150

6.

Poliuretan expandat

100-400

60-80

0,05

120

7.

Plastic spongios de fenol

< 1000

100

0,05

150

Această metodă a stat la baza producerii în condiţii de uzină cu o singură excepţie – în locul jgheaburilor primitiv confecţionate la uzine au început să se utilizeze o căptuşeală de forma unei ţevi din polietelen extrudat sau ţevi cu pereţi foarte subţiri. S-a îmbunătăţit la fel procesul de prelucrare preventivă a suprafeţei metalice exterioare a conductei. Principala greutate la confecţionarea unei astfel de construcţii termoizolante este deficitul materiei prime care trebuie să fie importată de peste hotare la preţuri mari, ceea ce se reflectă negativ la costurile acestui tip de izolaţie, însă fiind mai eficientă ca izolarea tradiţională obţinem economie prin micşorarea pierderilor de căldură. Izolaţia din poliuretan are un mare dezavantaj – acest material organic este inflamabil şi în procesul arderii elimină substanţe foarte toxice. De aceea, în construcţiile subterane ale reţelelor termice cu izolarea termică din poliuretan peste fiecare 300 m în izolaţia termică se intercalează inele din material mineral neinflamabil.

44

Calculul pierderilor de căldură pentru conductele montate suprateran (aerian). Izolaţie termică din vată minerală versus spumă poliuretanică. Pentru calculul de determinare a pierderilor de căldură ale unei conducte amplasate aerian vom utiliza relaţia:

Ql = q   t t + t r - 2  t e   l , [W];

(2.1)

tt

reprezintă temperatura apei pe conducta tur, în °C;

tr

- temperatura apei pe conducta retur, în °C;

te

- temperatura aerului, în °C;

Q

- pierderi specifice de căldură pentru 1 K, în W/m ;

l

- lungimea tronsonului de calcul, în m.

unde

Pierderi de căldură specifice se calculează cu relaţia:

q = 1/(R i +R iz +R e ),  W / (m  K) ;

(2.2)

reprezintă rezistenţa termicăinternă, în (m2  K) / W ;

unde R i

Re

- reprezintă rezistenţa termicăexternă, în (m2  K) / W ;

R iz

- rezistenţa termică a materialului izolant, în (m2  K) / W .

Rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa interioară a conductei ( R i ) este foarte mică, şi prin urmare el se neglijează. Rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară a conductei se determină cu ajutorul relaţiei:

R e  1/ (π  Diz  αe ) , (m 2  K)/W  ;

(2.3)

unde D iz reprezintă diametrul exterior al izolaţiei termice (vezi Tabelul 2.3) , în m;

αe

- coeficientul de transfer de căldură, pentru conducte situate în contact cu exteriorul, în calcule se admite 24 W / (m 2  K) .

Tabelul 2.3.Grosimea optimă a izolaţiei [12] Grosimea izolaţiei, mm

Dn

De

Conducte subterane

Conducte aeriene

tur

retur

tur

retur

1

2

3

4

5

6

1200

1220

60

30

90

50

1100

1120

60

30

90

50

1000

1020

60

30

90

50

900

920

60

30

90

50

800

820

50

30

90

50

45

Tabelul 2.3 Continuare 1

2

3

4

5

6

700

720

50

30

90

50

600

630

50

30

90

50

500

529

50

30

90

50

400

426

50

30

80

50

300

325

40

20

80

50

250

273

40

20

60

30

200

219

40

20

60

30

Rezistenţa termică a stratului termoizolant se determină cu relaţia:

R iz  1/ (2π  λiz )  ln(Diz / De ) , (m 2  K)/W  ; unde

(2.4)

D iz reprezintă diametrul izolaţiei, în m; D e - diametrul exterior al conductei, în m; λ iz

- coeficientul de conductibilitate termică a materialului izolant, W / (m  K) .

Ca exemplu de calcul se efectuează calculul pierderilor de căldură pentru conducta cu diametrul mediu, DN 300 mm, cu o lungime totală de 2476,8 m (anexa A2), iar stratul de izolaţie termică fiind de origine tradiţională din vată minerală, cu λ iz = 0,052 (m2K)/W şi grosimea optimă necesară

δiz =80 mm . Agentul termic transportat fiind apa de reţea cu temperatura t t =130 °C ; t r =70 °C şi temperatura de calcul a aerului pe teritoriul RM fiind de t e = -16 °C . Determinăm rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară a conductei:

R e  1 / (π  Diz  α e )  1 / (3,14  0, 405  24)  0,032 (m 2  K)/W ; Determinăm rezistenţa termică a stratului termoizolant:

R iz  1 / (2π  λ iz )  ln(Diz / De )  1 / (2  3,14  0,052)  ln(0, 405 / 0, 325)  0,67 (m2  K)/W ; Se calculează pierderea specifică de căldură:

q  1 / (R iz +R e )  1 / (0,67  0,032)  1,42 W/(m  K) ; Determinăm pierderile de căldură pe toată distanţa:

Ql = q   t t +t r - 2  t e   l = 1,42  (130+70-2  (16))  2476,8= 815,956 kW ; Asemănător, vom calcula pierderea specifică de căldură utilizînd ca strat izolant spuma poliuretanică cu λ iz = 0,032 (mK)/W. Determinăm rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară a conductei:

R e  1 / (π  Diz  α e )  1 / (3,14  0, 405  24)  0,032 (m 2  K)/W ; 46

Determinăm rezistenţa termică a stratului termoizolant:

R iz  1 / (2π  λ iz )  ln(Diz / De )  1 / (2  3,14  0,032)  ln(0, 405 / 0, 325)  1,09 (m2  K)/W ; Se calculează pierderea specifică de căldură:

q  1 / (R iz +R e )  1 / (1,09  0,032)  0,89 W/(m  K) ; Determinăm pierderile de căldură pe toată distanţa:

Ql = q   t t +t r -2  t e   l = 0,89  (130+70-2  (16))  2476,8= 511,409 kW ; În urma calculelor se observă o diferenţă de 304,547 kW, pierderile de căldură prin izolaţia cu spumă poliuretanică fiind de aproximativ 1,5 ori mai mici decît prin izolaţia cu vata minerală. SACET-Chişinău dispune de 19,503 km conducte preizolate amplasate aerian (magistrale şi de distribuţie + ACM) şi 73,911 km conducte supraterane (diametre 25-1000mm) de tip vechi (anexa A2), ce urmează a fi reabilitate prin termoizolarea cu spumă poliuretanică. Calculul pierderilor de căldură pentru conductele subterane montate în canale vizitabile. Izolaţie termică din vată minerală versus spumă poliuretanică. Calculul pierderilor de căldură al reţelelor bitubulare subterane ţine cont de: 

distanţa dintre conducte;



temperatura apei pe conducta turşi retur;



rezistenţele termice ale materialului conductei, materialului izolant, stratului de protecţie hidraulică şi a solului.

Pierderi de căldură pentru un metru de amplasare bitubulară a conductelor se determină cu relaţia:

Ql = q   t t +t r -2  t e   l , [W]; unde

(2.5)

tt

reprezintă temperatura apei pe conducta tur, în °C;

tr

- temperatura apei pe conducta retur, în °C;

te

- temperatura solului, în °C;

Q

- pierderi specifice de căldură pentru 1 K, în W/m ;

l

- lungimea tronsonului de calcul, în m.

Pierderi de căldură specifice se calculează cu relaţia: q =1/(R c +R iz +R sph +R s +R 0 ),  W/(m  K) ; unde R c

R iz

reprezintă rezistenţa termică a materialului conductei, în (m2  K) / W ; - rezistenţa termică a materialului izolant, în (m2  K) / W ;

R sph - rezistenţa termică a stratului de protecţie hidraulică, în (m2  K) / W ;

Rs

- rezistenţa termică a solului, în (m2  K) / W .

47

(2.6)

Rezistenţa termică a conductelor se determină cu relaţia:

R c = 1/(2  π  λc )  ln(de /d n ) , (m 2  K)/W  ;

(2.7)

d e reprezintă diametrul exterior al conductei din oţel, în m;

unde

dn

- diametrul nominal al conductei din oţel, în m;

λ iz

- coeficientul de conductibilitate termică a oţelului, în W/(m2  K) .

Rezistenţa termică a stratului termoizolant se determină cu relaţia:

R iz = 1/(2  π  λ iz )  ln (d izin /d izex ) , (m 2  K)/W  ;

(2.8)

d iniz reprezintă diametrul exterior al izolaţiei, în m;

unde

d izex - diametrul interior al izolaţiei, în m; λ iz

- coeficientul de conductibilitate termică a penopoliuretanului, în W/(m  K) .

Rezistenţa termică a solului se determină cu relaţia:





2 R s =1/(2  π  λs )  ln 4   H+0,0865  λs  / d ex hiz ,  (m  K)/W  ;

(2.9)

reprezintă adâncimea plasării conductelor, în m;

unde H

d ex hiz - diametrul interior al stratului hidroizolant, în m; λs

- conductibilitate termică al solului, în W/(m  K) .

Rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur se determină cu relaţia:





2 R 0 = 1/(2  π  λ s )  ln 1   2   H+0,0865  λ s   / C , (m  K)/W  ; 2

(2.10)

unde C reprezintă distanţa dintre conducte, în m.

Ca exemplu de calcul se efectuează calculul pierderilor de căldură pentru conducta cu diametrul mediu, DN 300 mm, cu o lungime totală de 1268 m (anexa A2), iar stratul de izolaţie termică fiind de origine tradiţională din vată minerală, cu λ iz = 0,052 (mK)/W şi grosimea optimă necesară

δiz =40 mm (tab.2.3). Agentul termic transportat fiind apa de reţea cu temperatura t t =130 °C ; t r =70 °C şi temperatura de calcul a aerului pe teritoriul RM fiind de t e = -16 °C . 

Ceficientul de conductibilitate termică a oţelului c = 76 W/m  K ;



Ceficientul de conductibilitate termică a solului, s = 1.5 W/m  K .

Diametrul exterior al conductei din oţel este egal cu 325 mm, cel interior  cu 300 mm. Rezistenţa termică a conductelor din oţel va fi egală:

R c = 1/(2  3,14  76)  ln (325/300)= 0,00016 (m2  K)/W ;

48

Rezistenţa termică a stratului termoizolant va fi egală:

R iz = 1/(2  3,14  0,052)  ln (365/300)= 0,6 (m2  K)/W ; Adâncimea plasării conductelor până la partea de sus a ţevii este egală cu 500 mm, distanţa dintre conductele tur retur este egală cu 150 mm [11]. Rezistenţa termică a solului va fi egală cu:





R s = 1/(2  3,14 1,5)  ln 4   0,5+0,0865 1,5 / 0,365 = 0,205 (m2  K)/W ; Rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur va fi egal:





R 0 = 1/(2  3,14 1,5)  ln 1   2   0,5+0,0865 1,5  / 0,15 = 0,259 (m2  K)/W ; 2

Având valorile rezistenţelor termice, se calculează pierderile specifice de căldură:

q = 1/(0,00016+0,6+0,205+0,259)= 0,938 W/(m  K) ; Temperatura solului este egală cu 11 C , lungimea conductei este egală cu 9915,6 m. Pierderile de căldură vor fi egale cu:

Ql = 0,938  130+70-2 11  9915,6= 211,78 kW ; Asemănător, vom calcula pierderea specifică de căldură utilizînd ca strat izolant spuma poliuretanică cu λ iz = 0,032 (mK)/W. Rezistenţa termică a conductei din oţel va fi egală:

R c = 1/(2  3,14  76)  ln(325/300)= 0,00016 (m2  K)/W ; Rezistenţa termică a stratului termoizolant va fi egală:

R iz = 1/(2  3,14  0,032)  ln(365/300)= 0,975 (m2  K)/W ; Adâncimea plasării conductelor până la partea de sus a ţevii este egală cu 500 mm, distanţa dintre conductele tur retur este egală cu 150 mm [11]. Rezistenţa termică a solului va fi egală cu:





R s = 1/(2  3,14 1,5)  ln 4   0,5+0,0865 1,5 / 0,365 = 0,205 (m2  K)/W ; Rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur va fi egal:





R 0 = 1/(2  3,14 1,5)  ln 1   2   0,5+0,0865 1,5  / 0,15 = 0,259 (m2  K)/W ; 2

Având valorile rezistenţelor termice, se calculează pierderile specifice de căldură:

q = 1/(0,00016+0,975+0,205+0,259)= 0,694 W/(m  K) ;

49

Temperatura solului este egală cu 11 C , lungimea conductei este egală cu 9915,6 m. Pierderile de căldură vor fi egale cu:

Ql = 0,694  130+70-2 11  9915,6= 156,62 kW ; În urma calculelor se observă o diferenţă de 481,838 kW, pierderile de căldură prin izolaţia cu spumă poliuretanică, ca şi în cazul conductelor supraterane, fiind de aproximativ 1,5 ori mai mici decît prin izolaţia cu vata minerală. Înlocuirea ţevilor existente din careva reţele termice este în mod normal dificil de motivat,dacă se ia în consideraţie doar reducerea pierderilor de energie termică şi a scurgerilor. Decizia de aînlocui sau nu ţevile în mod normal se bazează pe considerente de fiabilitate a alimentăriicu ET şi de funcţionare sigură a sistemului. Regula generală este de a nu înlocui ţevi carevor funcţiona sigur încă o iarnă. Companiile SACET astfel trebuie să fie restrictive atuncicînd decid referitor la cantitatea de ţevi care urmează să fie înlocuite, şi să investeascădoar în modernizarea/reconstrucţia porţiunilor care sînt în starea cea mai proastă dinreţele, aşa cum rentabilitatea investiţiilor în mod normal este destul de joasă. Totuşi, aşaacum multe porţiuni din reţelele SACET Chişinău sînt afectate mult de coroziune şiprovoacă scurgeri, reconstrucţia unor porţiuni de reţea poate avea rezultate economicedestul de mari. 2.2.3. Calculul grosimii optime a stratului de izolaţie termică În cazul în care nu se pun condiţii de ordin tehnic privind temperatura finală a agentului sau temperatura la suprafaţa izolaţiei, grosimea acesteia se stabileşte prin calcule tehnico-economice. Criteriul de bază pentru stabilirea grosimii optime a izolaţiei termice este cel al cheltuielilor anuale minime:

C= Cq +a  l , lei/an  ; unde

(2.11)

Cq reprezintă cheltuielile anuale pentru plata pierderilor de căldură, în lei; a

- coeficientul (rata) de amortizare a investiţiei (cu valori a=0,3...0,4);

I

- investiţia aferentă izolaţiei termice, în lei.

Cheltuielile anuale pentru plata pierderilor de căldură se determină cu relaţia:

Cq  ΔQ  θ q , [lei], unde

(2.12)

θ q reprezintă tariful de vânzare a energiei termice, în lei;

ΔQ -

pierderile de căldură anuale aferente conductei pentru care se stabileşte grosimea optimă a izolaţiei.

50

Corespunzător cheltuielilor anuale minime se determină grosimea optimă a izolaţiei (fig. 2.12).

Figura 2.12. Stabilirea grosimii optime a izolaţiei

La conductele de apă fierbinte, grosimea izolaţiei conductei tur este cuprinsă în domeniul 30...80mm, iar pentru conducta retur, izolaţia are grosiema aproximativ egală cu jumătate din grosimea izolaţiei conductei tur. Pentru amplasarea supraterană, grosimea izolaţiei este de 1,5 ori mai mare decât cea pentru aceleaşi diametre amplasate subteran. 2.2.4. Modernizarea compensatoarelor reţelelor termice Datorită dilatării conductei aflate în exploatare, traseul unei reţele termice trebuie prevăzut cu compensatoare pentru preluarea deformaţiilor. Compesatoarele pot fi: natural elastice, cu presgarnitură sau lenticulare. Vom folosi compensatoarele lenticulare, deoarece sunt mai eficiente. Montarea compensatoarelor lenticulare (cu burduf), utilizate în calitate de elemente de montare pentru amortizarea deformaţiilor conductelor care transporta energie termica şi apa calda, datorate temperaturilor înalte, precum şi pentru micşorarea sarcinilor de vibraţie, sunt ermetice, rezistente la temperatură, fiabile în exploatare şi nu necesită deservire pe tot parcursul termenului de funcţionare. Ele se bazează pe deformabilitatea unor burdufuri metalice realizate din una până la patru lentile. Se folosesc pentru presiuni mici şi medii (P<3,5 MPa) şi temperaturi de până la 400 °C. Compensatoarele lenticulare preiau deplasări mult mai reduse decât cele cu presgarnitură, dar asigură o etanşeitate foarte bună. Compensatoarele lenticulare pot fi axiale, preluând, în principal, deplasările axiale sau articulate, în care caz pot prelua şi deplasări laterale sau unghiulare. Compensatoarele lenticulare axiale, în funcţie de presiunea de lucru, pot fi simple sau cu inele de consolidare şi se pot racorda la aparate sau conducte prin flanşe sau ştuţuri sudate; în cazul montării 51

orizontale pot fi prevăzute cu ştuţuri de drenaj pentru fiecare lentilă şi cu un tub cilindric interior fixat la intrarea curentului de fluid în compensator. Pentru compensarea unor dilatări axiale mari se folosesc compensatoare duble. În apropierea compensatorului se prevăd ghidaje care împiedică mişcările laterale sau încovoierea conductei şi preiau o parte din greutatea acesteia. Se recomandă, ca la montarea compensatoarelor să se respecte restricţiile: Forţa axială totală produsă de conductele rectilinii cu compensator lenticular axial, asupra suporturilor fixe se compune din forţa de împingere hidraulică, din forţa de frecare în reazemele mobile şi din reacţiunea produsă prin deformarea compensatorului.

Figura 2.13. Compensator lenticular

Figura 2.14. Compensator lenticular cu flanşe fixe şi ghidaj

2.3. Soluţii de modernizare a punctelor termice 2.3.1.Transformarea punctelor termice în centrale termice de cartier Soluţia de transformare a punctelor termice în centrale termice de cartier pentru producerea energiei termice, implica modificări de structura în instalaţiile tehnologice existente. Această variantă impune înlocuirea instalaţiilor existente cu instalaţii de cazane pentru producerea energiei termice pentru încălzire şi apa calda menajera. Aceasta soluţie implica abandonarea instalaţiilor tehnologice existente în centrala termica de zona şi a reţelelor primare prin care erau alimentate punctele termice. Principalele avantaje ale acestei soluţii sunt: 

instalarea de echipamente noi, performante, cu randamente ridicate;



reducerea consumurilor specifice datorate renunţării la reţelele de termoficare primare;



creşterea gradului de utilizare a capacitaţilor de producere energie termica;



existenta amplasamentelor şi a utilităţilor;



existenta personalului calificat şi a structurilor organizatorice;



existenta consumatorilor urbani deserviţi de sistemul de termoficare;

52



existenta reţelelor secundare de distribuţie energie termica la consumatori;



posibilitatea obţinerii de fonduri din dezafectări şi eliberări de terenuri.

Dezavantajele acestei soluţii sunt: 

volum mare de investiţii;



utilizare redusa a sistemului in special pe perioada verii;



posibilităţi reduse de scădere a preţului energiei termice produse;



posibilităţi restrânse de reducere a nivelului noxelor in zonele urbane aglomerate;



necesitatea asigurării unui sistem extins de distribuţie a combustibililor la CT.

Aceasta varianta asigura reducerea uşoara a cheltuielilor de exploatare la un nivel de investiţii destul de ridicat. Rămân greu de rezolvat problemele legate de protecţia mediului şi necesitatea extinderii sistemului de distribuţie a combustibililor. 2.3.2. Reabilitarea punctelor termice existente Reabilitarea punctelor termice existente implică un efort financiar mai mic deoarece în principal se urmăresc două aspecte: 

în cazul punctelor termice mai vechi se vor înlocui regulatoarele de debit şi de temperatură cu un sistem de reglaj mai performant;



înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci.

Avantajele schimbătoarelor de căldură cu plăci: 

durata de viaţă relativ mare (20..25 ani);



performanţe termice ridicate datorită unei turbulenţe mai ridicate a curgerii (coeficientul global de transfer termic este cuprins între 3500 şi 7000 W/m2·K);



pierderi de presiune scăzute;



pierderi de căldură mici, datorită suprafeţei exteriore reduse aaparatului;



dimensiuni de gabarit reduse ( până la 1/10 din cele ale unui schimbător de căldură tubular cu fascicule);



masă redusă, manevrare şi montare uşoară;



risc de coroziune redus;



ancrasare redusă, datorită vitezei mari de circulaţie între plăci;



costuri de mentenanţă mai mici (spălare chimică fără dezasamblare, rezistenţă mare la coroziune);



posibilităţi de modificare a suprafeţei de transfer termic, prin adăugarea sau scăderea de plăci;



preţ de achiziţie relativ scăzut pentru suprafeţe mari şi plăci din oţel inoxidabil.

Ca dezavantaje se menţionează: pierderi de sarcină mai mari decât la schimbătoarele de căldură tubulare cu fascicule ş isensibilitate la lovituri de berbec şi la şocuri termice. Plăcile sunt de obicei din oţel inoxidabil cu grosimi de 0,5..0,6 rigidizate cu ajutorul unor tiranţi. Din punct de vedere constructiv există mai multe variante de realizarea a etanşării acestor schimbătoare.

53

Modul în care se face etanşarea influenţează performanţele schimbătoarelor de căldură. Astfel dacă se utilizează garnituri pentru etanşare acestea vor limita presiunea de lucru la 25..30 bar. Valoarea maximă a temperaturii depinde şi ea de materialele utilizate pentru realizarea garniturilor : 

140 °C dacă se utilizează garnituri din Acrilonitril;



150 °C pentru garnituri din etilenă, propilenă, izobutan sau izopropan;



270 °C dacă se utilizează fibre de azbest presate.

Dacă etanşarea se face prin sudură în jurul fiecărei plăci sau lipire, sau prin realizarea unor canale trecere pentru cele două fluide. Prin aplicarea sudurii, presiunea de lucru poate creşte până la 40..50 bar iar temparatura maximă admisibilă poate ajunge la 500 °C. De remarcat că acest mod de etanşare asigură şi rigidizarea plăcilor nemaifiind nevoie în acest caz de tiranţi.

Figura 2.15. Schimbător de căldură cu plăci

2.3.3. Soluţiile privind racordarea consumatorilor la reţelele de apă caldă menajeră În cazul sistemelor mari de alimentare cu căldură se aplică soluţii în care fluidul purtător de energie este emis de surse la parametri (presiune, temperatură) superiori celor impuşi de consumatori. Fluidul purtător de energie termică (agentul termic primar) asigurat de surse este, de regulă, apa fierbinte sau aburul de presiune medie; fluidul este transportat şi distribuit la abonaţi unde este necesară schimbarea nivelului parametrilor pană la valorile cerute de instalaţiile consumatorilor (incălzire, ventilare, prepararea apei calde de consum). Instalaţiile în care au loc transformări (modificări) ale valorilor parametrilor sunt cunoscute, în sub denumirea de puncte termice şi module compacte de puncte termice(sau puncte termice de tip modul). În alte ţări, aceste instalaţii au diverse denumiri, de exemplu, staţii, substaţii, posturi de racordare, etc. 54

Punctele termice, sub aspectul amplasării, schemei de principiu, echipării cu utilaje şi aparatură, se fundamentează pe o serie de date (informaţii) de bază şi anume: puterea termică pe procese, aria de valori ale parametrilor (circuit primar şi circuit secundar), soluţia de reglare agreată, natura agenţilor termici, etc. Se delimitează două categorii de soluţii de racordare a instalaţiilor de încălzire aferente clădirilor urbane si anume: 

directă, cu amestec prin pompe;



indirectă.

Din punct de vedere economic este indicat să se adopte racordarea directă cu amestec a instalaţiilor de încălzire, cu condiţia ca parametrii fluidului termic primar să nu pună in pericol instalaţiile de la consumator. In acest caz, nu trebuie să apară fenomenul de golire a instalaţiilor de încălzire (de pătrundere a aerului) sau de vaporizare a fluidului. De asemenea, nu trebuie să apară pericolul de avariere a instalaţiilor, fenomen generat de depăşea, in funcţionare curentă, a presiunii maxime admise de acestea. Racordarea indirecta a instalaţiilor de încălzire apare frecvent ca o soluţie impusă, din punct de vedere tehnic, în toate situaţiile în care nu se poate respecta cel puţin una din cerinţele de evitare a pericolului de golire, de vaporizare şi de avariere în microsistemul de alimentare cu căldură al consu-matorului. Racordarea instalaţiilor de preparare a apei calde de consum poate avea mai multe rezolvări, în funcţie de numărul de trepte de schimbătoare de căldură şi de poziţia acestora faţă de compartimentul aferent procesului de încălzire. Apar diferenţe între soluţiile de racordare, după cum prepararea apei calde de consum se face instantaneu (cu schimbătoare de căldură de tipul “în contracurent”) sau semiinstantaneu (cu schimbătoare de căldură şi rezervoare de acumulare, fără serpentină). Astfel, pentru prepararea apei calde de consum, se pot utiliza următoarele soluţii: 

treaptă de schimbătoare, în serie cu sistemul de încălzire (după acesta) cu injecţie şi cu acumulare;



două trepte de schimbătoare, în paralel cu sistemul de încălzire, cu acumulare (preparare semiinstantanee) sau fără acumulare (preparare instantanee);



treaptă de schimbătoare, în serie (prima treaptă) şi în paralel (a doua treaptă) cu sistemul de încălzire, cu acumulare sau fără acumulare;



două trepte de schimbătoare, ambele în serie cu sistemul de încălzire (înainte şi după acesta), fără acumulare.

În principiu, orice soluţie de preparare a apei calde de consum se poate combina cu orice soluţie de racordare a instalaţiilor de încălzire la reţelele de apă fierbinte sau de apă caldă.

55

Soluţia optimă de racordare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei calde de consum rezultă în urma unei analize tehnico-economice: 

investiţiile şi cheltuielile de exploatare;



mărimea şi variaţia debitelor de fluid;



nivelul (valorile) temperaturii din conducta de întoarcere a reţelei; acest parametru este foarte important în determinarea indicilor tehnico-economici ai centralelor de cogenerare.

Punctele termice de tip modul sunt ansambluri prefabricate, complet echipate şi automatizate, care utilizează agentul termic furnizat de o sursă centralizată, pentru producerea şi distribuţia apei calde destinate instalaţiilor de încălzire şi/sau pentru producerea apei calde de consum menajer. Instalarea punctelor termice individuale(PTI), cu un grad înalt de automatizare permite de a optimiza schema reţelei de transport şi distribuţie şi a mări eficienţei utilizării energiei termice. Utilizarea PTI conduce şi reducerea lungimii reţelei de apă caldă cu apr.50%, ceea ce implică reducerea pierderilor în sistemul hidraulic şi a cheltuielilor de transport a apei spre consumator, majorând totodată şi viteza de circulaţie a apei calde menajere. 2.3.4. Înlocuirea punctelor termice centrale cu puncte termice individuale Cea mai importantă schimbare fizică la SACET pentru atingerea scopului pe termen lung de bună funcţionare a SACET este trecerea de la un sistem „dirijat de producere” la un sistem „dirijat de consum”, prin atingerea a ceea ce se numeşte „funcţionare cu debit reglat” a sistemului (se referă la reglarea cantitativ-calitativă în sistem). O astfel de schimbare înseamnă că consumatorii pot decide desinestătător cînd au nevoie de căldură şi de ce cantitate de căldură au nevoie şi doresc să cumpere. Cheia pentru trecerea de la un sistem „dirijat de producere” la un sistem „dirijat de consum” este posibilitatea de a reglare la nivel de consum debitul agentului termic primar prin intermediul clapetelor de reglare în baza unor temperaturi măsurate. Acest lucru înseamnă trecerea de la un sistem „cu debit constant” (se referă la sistem cu reglare calitativă – doar cu reglarea temperaturii la surse) la un sistem „cu debit reglat” (se referă la sistem cu reglare cantitativ-calitativă – reglarea debitului la consumator în funcţie de consum şi reglarea temperaturii la surse în anumite limite). Trecerea la un sistem cu “debit reglat” poate fi efectuată prin reconstrucţia PTC-urilor existente, însă instalarea PTI-urilor în fiecare clădire este o soluţie mai bună, aşa cum PTI-urile cu schimbătoare de căldură vor permite exploatarea sistemelor primare şi secundare, permiţînd varierea atît a presiunii cît şi a diferenţei de presiune.

56

Această posibilitate de reglare va permite varierea debitului în funcţie de consumul de ET din partea consumatorilor şi ajustarea temperaturii tur de la surse, rezultînd în debite mai mici la pompe şi prin reţelele termice. La atingerea „funcţionării cu debit reglat”, capacitatea necesară a staţiilor de pompare va fi mai mică, iar multe din clapetele de reglare a presiunii folosite pentru menţinerea presiunii statice şi a diferenţei de presiune la fel nu vor mai fi necesare. Atunci cînd în întregul SACET Chişinău vor fi instalate PTI-uri cu schimbătoare de căldură şi clapete de reglare în circuitul primar pentru funcţiile de încălzire şi producerea ACM, şi se va atinge „funcţionarea cu debit reglat” a sistemului, presiunea şi diferenţa de presiune se vor putea schimba în diferite momente de timp, iar SACET ar putea să funcţioneze ca un singur circuit pe parcursul întregului an. Conform [13] pentru a atinge „funcţionarea cu debit reglat” a SACET Chişinău, este necesară instalarea a circa 3000 PTI-uri noi. Punctele termice individuale de tip modul, sunt echipamente specializate destinate preparării agentului termic de consum (încălzire şi apă caldă menajeră) prin procedeul de racordare independentă a consumatorilor. Componentele PTI: 

schimbătoare de căldură;



utilaje de reglare;



aparate de măsură şi control;



armatură de închidere şi drenare;



pompe de circulaţie şi alimentare;



panou de comandă (controler);



senzori de temperatură;



presostate.

Sistemele ca produs final, de regulă, sunt produse din materiale de calitate, şi sunt supuse testărilor de siguranţă, conformitate atât la nivel de componente separate, cât şi ca ansamblu (verificarea asamblărilor prin sudură, filetate, etc.). Întrucât componenta electronică (sistemele automatizate de dirijare/reglare, protecţie) au o importanţă majoră şi crescândă, este supusă unei testări separate şi minuţioase. Sistemele-bloc sunt compacte şi de regulă sunt uşor încorporate în încăperile tehnice ale blocului concret. Pentru cazurile când reieşind din specificul consumatorului concret este necesar de a asambla un punct termic deosebit dimensional, constructiv, soluţiile de design sunt găsite cu uşurinţă. 57

În majoritatea cazurilor blocurile, modulele punctelor termice sun compuse din un şir întreg de dispozitive cu sarcini specifice: 

elemente de secţionare;



filtre;



regulatori de presiune;



schimbători de căldură;



instalaţi de pompare;



compensatoare a alungirilor termice şi fonice;



contoare de evidenţă a debitului şi cantităţii de căldură;



supape de siguranţă;



sisteme de reglare (supape de reglare);



relee de presiune inclusiv diferenţiale;



dispozitive de control şi măsurare;



conducte;



cabluri;



alte elemente.

Scoaterea din exploatare a Punctelor Termice Centrale şi instalarea Punctelor Termice Individuale (fig. 2.16), care vor aproviziona blocurile locative cu energie termica pentru încălzirea apartamentelor si prepararea apei calde menajere. Totodată, punctele termice individuale vor transmite la distanţă datele furnizate de pe contoarele de energie termică de la PTI. InstalareaPTI la nivel de bloc locativ presupune oferirea unui şir de avantaje consumatorilor: 

îmbunătăţirea considerabile a parametrilor agentului termic în blocurile respective;



creşterea calităţii apei calde menajere;



reducerea pierderilor de energie termica;



reducerea cheltuielilor pentru energia termică cu cel puţin 5-10%,iar în urma integrării cu sistemul intern de aprovizionare cu energie termică de tip orizontal – cu peste 30%;



posibilitatea consumătorului să regleze consumul de energie termică în conformitate cu necesităţile şi posibilităţile de plată;



organizarea evidentei comerciale a consumurilor de energie termica si apă calda menajeră pentru fiecare bloc locativ;



depistarea la timp a unor eventuale avarii, ce pot duce la aprovizionarea nesatisfăcătoare a blocului cu energie termica pentru încălzirea apartamentelor si prepararea apei calde menajere;



posibilitatea conectării/deconectării încălzirii în fiecare apartament la dorinţa consumatorului;



Oferă independenţă consumatorilor de energie termică.

În plus, furnizorul de căldură are posibilitatea să debranşeze de la reţea apartamentele cu restanţe la achitarea facturilor, fără ca ceilalţi consumatori din bloc să sufere.

58

Este necesar de a se instala aproximativ 3000 de PTI, ceia ce va duce la eliminarea a 352 de puncte termice centrale şi a reţelelor pentru apă caldă menajeră cu o lungime de aproximativ 200 km. Aceasta va duce la reduceri considerabile a pierderilor de energie termică ce ţin de furnizarea apei calde, dar şi la reducerea consumului de energie termică (datorită posibilităţii de reglare automată a acestuia). Înlocuirea punctelor termice centralizate cu module termice prezintă şi efecte negative: 

trecerea de la schema cu două trepte serie la o treaptă paralel duce la creşterea debitului de agent termic transportat în reţeaua primară şi odată cu această creştere de debit rezultă o creştere a pierderilor de presiune ce trebuie compensate de pompele din centrala de cogenerare şi de pompele de reţea (cu un consum suplimentar de energie electrică);



utilizarea reglajului calitativ în reţeaua primară, ceea ce înseamnă înlocuirea pompelor cu turaţie constantă cu pompe cu turaţie variabilă;



se pierd avantajele legate de reglajul calitativ al căldurii reglaj care se preta mai bine pentru centralele cu turbine cu abur cu condensaţie şi prize reglabile;



soluţia necesită investiţii mai mari decât simpla reabilitare a punctelor termice centralizate.

Figura 2.16. Instalaţia PTI

Figura 2.17.Principiul de funcţionare a unui PTI

2.4. Soluţii de modernizare a staţiilor de pompare 2.4.1. Instalarea convertizoarelor de frecvenţă Convertizoarele de frecvenţă sunt realizate cu tranzistoare bipolare cu poartă izolată, tehnologie modernă, de înaltă performanţă în domeniul dispozitivelor electronice de putere. Convertizoarele de frecventa, de asemenea denumite si convertoare/variatoare de frecventa sau invertoare, pot ajusta automat turatia unui motor pana la viteza nominala ceruta de un anumit proces, producand o economie de energie de pana la 50-70% din energia consumata de motor la turatia maxima.

59

Convertizorul de frecventa ajusteaza si controleaza frecventa curentului de alimentare a motorului. Frecventa curentului de alimentare este direct proportionala cu viteza de rotatie a motorului. Cu alte cuvinte, pe masura ce creste frecventa, creste si viteza motorului si invers. Daca, intr-un proces, nu este necesar ca motorul sa functioneze la turatia sa maxima, poate fi folsit un convertizor de frecventa pentru a micsora controlat frecventa si tensiunea curentului de alimentare pentru a a ajusta turatia si puterea motorului pana la cele necesare in aplicatia respectiva. Odata cu schimbarea necesarului de turatie sau de putere date de motor, convertizorul de frecventa pur si simplu este ajustat pentru ca motorul sa functioneze in parametri necesari noii aplicatii. O soluţie economică şi care s-a impus în practică privind eficienţa energetică este utilizarea de convertizoare de frecvenţă în locul clapetelor de reglare. Puţine alte tehnologii aşa cum este această tehnologie, se amortizează într-un an. În acelaşi timp, această alternativă oferă numeroase avantaje datorită reglării îmbunătăţite a sistemelor HVAC. Instalarea convertizoarelor de frecvenţă în sistemele de acţionare a pompelor cu sarcină variabilă permite: 

economisirea energiei electrice;



reducerea cheltuielilor de reparaţie şi exploatare a sistemelor de reglare din contul excluderii sau diminuării suprasarcinilor de şoc şi dinamice;



majorarea termenului de funcţionare a motorului electric şi a mecanismului de acţionare din contul optimizării funcţionării lor întrun diapazon larg de variaţie a sarcinilor;



crearea de sisteme închise ale dispozitivului de acţionare asincron cu posibilitatea menţinerii exacte a parametrilor tehnologici stabiliţi.

Dispozitivele care produc un debit volumetric, ca de ex. ventilatoarele, pompele, compresoarele sunt încă utilizate adesea fără reglarea turaţiei. Alternativ, debitul este reglat în mod convenţional prin clapete de reglare sau ventile. Când debitul volumetric nu este reglat prin turaţii variabile ale motorului, motorul merge continuu la viteza maximă. Deoarece sistemele HVAC au nevoie foarte rar de întregul debit, sistemul fără reglarea turaţiei risipeşte deseori o cantitate mare de energie. O reglare a turaţiei motorului cu convertizor de frecvenţă oferă posibilitatea unei economisiri de energie de până la 70%. Comanda de reglare a turaţiei, se poate face local, de pe panoul frontal al convertizorului static de frecvenţa, sau de la distanţă, dintr-o cabină de comandă. Convertizoarele statice de frecvenţă funcţionează integrate în scheme electrice adecvate scopului pe care îl au în ansamblul acţionării reglabile în care sunt integrate.

60

Convertizoarele statice de frecvenţă au implementat algoritmul de reglare vectorială, şi sunt prevăzute cu un microprocesor de semnal cu capacităţi de memorare şi viteză de calcul foarte mari. Configurarea software a intrărilor şi ieşirilor face posibilă realizarea unor structuri de comandă diversificate, complexe, dedicate fiecărui tip de aplicaţie în parte, în funcţie de necesităţile acţionării, stabilite de beneficiar.

Figura 2.18. Convertizor de frecvenţă

2.4.2. Înlocuirea pompelor de reţea cu pompe moderne La moment din toate staţiile de pompare din oraşul Chişinău doar 3 staţii de pompare (SP-8, SP-12 şi SP-13) nu sunt dotate cu convertizoare de frecvenţă. Acest fapt se dotorează utilajului învechit şi incompatibilităţii motoarelor existente de funcţionare cu convertizor de frecvenţă. Productivitatea acestor staţii este cea mai mare din tot SACET-ul, (vezi aneza A2), respectiv puterea motoarelor electrice comparativ cu cele de la restul staţiilor de pompare fiind destul de mare (4x800 kW la SP-8, 3x500 kW la SP-13 şi 4x500 kW la SP-13). Costurile de exploatare şi întreţinere a acestor staţii de pompare, în deosebi a SP-8 ,care lucrează pe parcursul întregului an, este destul de mare. Soluţia pentru a rezolva problema costurilor mari de exploatare şi întreţinere a SP nr.8 este de a înlocui cel puţin două pompe cu pompe noi, împreună cu motoare şi convertizoare de frecvenţă. În cazul folosirii motoarelor de 400 V sau 690 V în loc de 6 kV, va fi de asemenea nevoie de transformator 6 kV/400 V sau 690 V. Fiecare din pompele noi urmează să fie selectate pentru un debit de la 1 200 la 2 500 m³/h la 60 m c.a. Eficienţa noilor pompe va fi aproape de 90% în întregul diapazon de funcţionare. Pentru comparaţie, eficienta pompelor existente este de circa 75-80% iarna şi circa 50% vara.

61

În mare parte diferenţa de eficienţă se va datora utilizării cu pompele noi a CF în locul reducerii presiunii cu clapete de reglare, iar circa 2% se va datora trecerii la pompe moderne (adică, instalarea convertizoarelor de frecvenţă la SP nr.8 va duce la economii de circa 37%, iar cu instalarea pompelor noi, aceste economii vor constitui circa 39%).

Figura 2.19. Puterea electrică necesară la staţia de pompare nr.8 (linia roşie - situaţia existentă; linia

verde - situaţia cu două pompe noi) Pentru comparaţie, eficienţa pompelor existente este de circa 75-80% iarna şi circa 50% vara. În mare parte diferenţa de eficienţă se va datora utilizării cu pompele noi a CF în locul reducerii presiunii cu clapete de reglare, iar circa 2% se va datora trecerii la pompe moderne (adică, instalarea convertizoarelor de frecvenţă la SP nr.8 va duce la economii de circa 37%, iar cu instalarea pompelor noi, aceste economii vor constitui circa 39%). În (fig. 2.19 şi fig. 2.20) se ilustrează puterea electrică necesară şi consumul anual de energie electrică, respectiv, pentru diferite debite şi ore de lucru pentru situaţia existentă a SP nr.8 şi pentru situaţia de după instalarea pompelor noi. De notat că instalarea pompelor noi nu va schimba debitul necesar prin fiecare pompă, însă odată cu realizarea altor investiţii, şi anume instalarea PTI-urilor, debitul se va reduce odată ce sistemul va deveni unul dirijat pe consum. În aşa caz, consumul de energie termică şi regimul de temperatură determinî debitul. O astfel de reducere a debitului va duce la reducerea consumului de EE cu aproximativ 700 MWh/an. Staţia de pompare nr. 12 a fost construită în 1978. Această staţie de pompare funcţionează pe parcursul sezonului de încălzire, fiind folosite două din cele trei pompe disponibile. Capacitatea combinată a două pompe este de 5 000 m³/h la 60 m c.a., însă se foloseşte doar 3 110 m³/h la 38 m c.a. Staţia de pompare nr. 13 a fost construită în 1976.

62

Această staţie de pompare de asemenea funcţionează pe parcursul sezonului de încălzire, fiind folosite două din cele patru pompe disponibile. Capacitatea combinată a două pompe este de 5 000 m³/h la 60 m c.a., însă se foloseşte doar 5 160 m³/h la 38 m c.a. Ambele staţii de pompare nr. 12 şi 13 sînt folosite în perioadele de tranziţie, lucrînd în condiţii de debite reduse. Ambele staţii de pompare au motoare de 6 kV, conectate fără convertizoare de frecvenţă, prin intermediul transformatoarelor 10 kV/6 kV. Se propune ca la fiecare din staţiile de pompare nr. 12 şi 13 să fie înlocuite cel puţin cîte două pompe şi motoare şi să fie instalate convertizoare de frecvenţă.

Figura 2.20.Consumul anual de energie electrică la SP-8

Pompele noi propuse urmează să fie dimensionate în baza necesităţilor reale. În cazul folosirii motoarelor de 400 V sau 690 V în loc de 6 kV, de asemenea va fi necesară instalarea transformatoarelor 10 kV/400 V sau 690 V la fiecare din cele două staţii de pompare. Reglarea debitului Într-un SACET dirijat de consum (adică, în condiţii de „funcţionare cu debit reglat” a sistemului), pompele de reţea menţin o diferenţă de presiune mai mare de o anumită limită pentru toţi consumatorii. Semnalul care dirijează funcţionarea convertizoarelor de frecvenţă din staţia de pompare se ia din zona unde consumatorii au cea mai mică diferenţă de presiune. Cînd capacitatea limită a cazanului/sursei, pompelor sau reţelelor este depăşită, iar diferenţa de presiune în consecinţă scade, este necesară pornirea unei alte pompe sau centrale termice pentru sarcină de vîrf din acelaşi circuit. Aşa cum SACET din Chişinău este foarte complex, este necesar de planificat şi de descris în detalii cum vor lucra împreună pompele şi cazanele/sursele.

63

3. TRECEREA DE LA PUNCT TERMIC CENTRAL LA PUNCT TERMIC INDIVIDUAL 3.1.

Determinarea necesarului de căldură a clădirii şi consumatorilor de apa caldă menajeră

3.1.1. Calculul necesarului de căldură pentru încălzirea edificiilor Necesarul de căldură pentru încălzire se determină cu ajutorul indicilor generalizaţi: Qînc = q0  Vex   t 2 - t1  , [W] ;

(3.1)

reprezintă caracteristica termică specifică pentru încălzire, în W/(m  K) ;

unde q0

Vex - volumul exterior al clădirii, în m3; t1

- temperatura aerului interior, în oC;

t2

- temperatura aerului exterior, în oC.

Caracteristica termică specifică este determinată cu relaţia:

q 0 = (α  φ)/ 6 Vex , W/(m  K) ; unde

(3.2)

α este coeficientul care depinde de construcţia pereţilor, pentru pereţi de cărămidă  = 1.75, pentru beton armat - 2.2, pentru construcţii metaloplastice- 1.6; 

- coeficient, ce depinde de condiţiile climaterice, pentru Moldova se ia egal cu 1.27.

Temperatura aerului interior pentru clădiri se consideră egală cu t1 = 18 oC pentru clădiri locative, temperatura de calcul a aerului exterior pentru Chişinău se consideră egală cu t2 = −16 oC; Obiectivul este amplasat în sectorul Ciocana al municipiului Chişinău. Volumul exterior al unui bloc tipic al cartierului proiectat se va determina cu relaţia: Vexb  V1  V2  V3  V4  V5 , [m3];

(3.3)

unde V1 reprezintă volumul blocului dintre coloanele 1 şi 2, în m3; V2 - volumul blocului dintre coloanele 2 şi 4, în m3; V3 - volumul blocului dintre coloanele 4 şi 5, în m3; V4 - volumul blocului dintre coloanele 5 şi 7, în m3; V5 - volumul blocului dintre coloanele 7 şi 8, în m3.

Volumele V1 ÷ V5 se determină cu relaţia:

V1÷5 = a  b  h , [m3] ; unde

(3.4)

a reprezintă lungimea segmentului calculat, în m; b

- lăţimea segmentului calculat, în m;

h

- înălţimea segmentului calculat, în m;

Conform planului, lungimea segmentului dintre coloanele 1 şi 2 este de 3.3 m, lăţimea acestui sector dintre coloanele A şi D este 11.7 m, înălţimea blocurilor fiind identică şi este egală cu 29.8 m

64

Aşa dar, volumul segmentului 1 al unui bloc locativ va fi: V1 = 3,3 11,7  29,8=1150,6 m3 ;

Calculul celorlalte segmente este identic şi rezultatele lui sunt aduse în tabelul 3.1. Tabelul 3.1.Calculul volumului exterior al unui bloc locativ Gabaritele sectorului, m Nr.

Sectorul lungimea

lăţimea

Înălţimea

Volum, m3

1.

coloanele 1 şi 2, în m;

3,3

11,7

29,8

1150,6

2.

coloanele 2 şi 4, în m;

6,6

12,9

29,8

2537,2

3.

coloanele 4 şi 5, în m;

4,5

11,7

29,8

1569

4.

coloanele 5 şi 7, în m;

6,6

12,9

29,8

2537,2

5.

coloanele 7 şi 8, în m;

3,3

11,7

29,8

1150,6

6. Volumul total al blocului, m3

8944,6

Volumul clădirii locative se va determina cu relaţia: Vl = n b  Vexb , [m3 ],

(3.5)

unde nb este numărul de blocuri în adresa juridică.

Numărul de blocuri este egal cu trei, deci volumul blocurilor va fi egal cu: Vl  3  8944, 6  26833,8 m3 ;

În continuare se determină valoarea caracteristicii termice specifice, (3.2): q0  (2, 2 1,1) / 6 26833,8  2,138 W/(m2  K) ;

Cunoscând valoarea volumului exterior al clădirii se determină cu relaţia (3.1) necesarul de căldură pentru încălzire: Qînc  2,138  26833,3  18   16    1950, 6 KW ;

3.1.2. Calculul necesarului de căldură pentru prepararea apei menajere Necesarul de căldură pentru alimentarea cu apă caldă menajeră se va determina cu relaţia: QACM =m  cp   t ac -t ar  , [KW] ;

unde

(3.6)

cp

reprezintă capacitatea termică specifică a apei, în kJ (kg  K) ;

tac

- temperatura apei calde, în oC;

tar

- temperatura apei reci, în oC.

Debitul apei calde menajere se determină cu relaţia:

m = (n b  d  ρap )/(24  3600), [kg/s] ;

(3.7)

65

unde nb reprezintă numărul de locuitori în bloc; d

- norma de consum al apei calde pentru un locatar.

Temperatura apei calde pentru scopuri de consum menajer se ia egală cu 65 oC. Temperatura apei reci este egală cu 5 oC. Cunoscând consumul apei calde se construieşte graficul orar de consum al apei calde menajere cu scopul determinării consumului maximal şi cel mediu pe zi. În bază graficului orar se construieşte graficul integral de consum cu scopul determinării volumului rezervorului tampon. Volumul rezervorului tampon se calculă cu relaţia:

V= A max / ρ  cp  (t ac - t ar )  , [m3 ] ; unde ρ

(3.8)

reprezintă densitatea apei la temperatura medie, în kg/m3;

Amax - valoarea maximă de căldură, determinată din graficul integral de consum al apei calde.

Datele iniţiale, necesare pentru determinarea consumului de apa caldă menajeră sunt aduse în: Tabelul 3.2.Necesarul de căldură pentru apa caldă menajeră Nr. 1.

Denumirea

Notarea

Unitate

Valoarea

Numărul de locuitori în bloc

n

locatari

972

l/zi pe om

170

Norma de consum a apei calde

d

m3/zi pe om

0,17

2. 3. 4.

Temperatura apei rece

tar

o

5.

Temperatura apei calde

taс

o

65

o

C

60,00

C C

5

6.

Diferenţa de temperaturi a apei

tm

7.

Densitatea apei la temperatura medie

ρm

kg/m3

983,18

8.

Capacitatea termică specifică a apei

cpm

kJ/(kg·K)

4,183

În continuare se va construi graficul consumului de apă caldă în dependenţă de timpul de consum al apei calde. Pe acest grafic consumul apei calde sau necesarul de căldură este prezentat în procente. Graficul consumului de apă caldă este prezentat pe Figura 3.1. 1000 800 600

400 200 0 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Figura 3.1.Graficul consumului de apă caldă

66

Folosind datele din tabelul 3.2 şi de pe figura 3.1 se construieşte graficul integral de consum al apei calde menajere, care este necesar pentru determinarea volumului rezervorului tampon. Datele de calcul pentru construirea acestuia sunt aduse în continuare în tabelul 3.3. Tabelul 3.3. Graficul de consum al apei calde Ora iniţială

Interval de timp

Procent de consum

Ora finală

1

2

3

4

1

2

1,0

10

2

3

1,0

3

4

4

Consum de apă

Consum pe ore

Consum acumulativ

G, kg/s

Q,kW

Q,MJ/h

Q, MJ/h

5

6

7

8

0,10

0,194

48,8

175,7

175,7

5

0,05

0,097

24,4

87,8

263,5

1,0

7

0,07

0,136

34,2

123,1

386,6

5

1,0

5

0,05

0,097

24,4

87,8

474,4

5

6

1,0

15

0,15

0,292

73,3

263,9

738,3

6

7

1,0

90

0,90

1,750

439,6

1582,6

2320,9

7

8

1,0

150

1,50

2,916

732,6

2637,4

4958,3

8

9

1,0

140

1,40

2,722

683,8

2461,7

7420,0

9

10

1,0

120

1,20

2,333

586,1

2110,0

9530,0

10

11

1,0

110

1,10

2,138

537,2

1933,9

11463,9

11

12

1,0

150

1,50

2,916

732,6

2637,4

14101,3

12

13

1,0

190

1,90

3,694

928,0

3340,8

17442,1

13

14

1,0

180

1,80

3,499

879,1

3164,8

20606,9

14

15

1,0

150

1,50

2,916

732,6

2637,4

23244,3

15

16

1,0

90

0,90

1,750

439,6

1582,6

24826,9

16

17

1,0

100

1,00

1,944

488,4

1758,2

26585,1

17

18

1,0

165

1,65

3,208

805,9

2901,2

29486,3

18

19

1,0

185

1,85

3,596

903,5

3252,6

32738,9

19

20

1,0

150

1,50

2,916

732,6

2637,4

35376,3

20

21

1,0

130

1,30

2,527

634,9

2285,6

37661,9

21

22

1,0

110

1,10

2,138

537,2

1933,9

39595,8

22

23

1,0

70

0,70

1,361

341,9

1230,8

40826,6

23

24

1,0

50

0,50

0,972

244,2

879,1

41705,7

24

1

1,0

30

0,30

0,583

146,5

527,4

42233,1

Distanţa maximă Amax= 9987,7, volumul rezervorului tampon va fi egal: V  (1744 103 ) / 983,18  4,183  (65  5)  2,9m3 ;

Necesarul de căldură sumar se va determina ca suma necesarului de căldură pentru încălzire şi necesarului de căldură pentru apa caldă menajeră:

Q  1950  488, 4  2439 KW ; 67

Graficul integral de consum al apei calde este, construit în baza datelor din tabelul 3.1. este prezentat pe figura 3.2. 45000.0

Q, MJ

42233.1 41705.7 40826.6 39595.8

40000.0

37661.9 35376.3

35000.0

32738.9 29486.3

30000.0 26585.1 24826.9 23244.3

25000.0

20606.9

20000.0

17442.1 14101.3

15000.0

11463.9 9530.0

10000.0

7420.0 4958.3

Amax

5000.0 175.7

2320.9 263.5 386.6 474.4 738.3

0.0 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Ore

Figura 3.2.Graficul integral de consum al apei calde

3.1.3. Determinarea diametrelor conductelor principale Determinarea diametrului conductelor se efectuează din condiţia de continuitate a fluidului:

D= ρ  ω  (π  d 2 ) / 4  , [kg/s] ;

(3.9)

unde D reprezintă este debitul masic al fluidului respectiv, în kg/s;  - densitatea fluidului la parametrii respectivi, în m3/kg, conform [16;  - viteza fluidului, în m/s; D - diametrul conductei, în m.

Valorile vitezei apei sunt următoarele [14: 

în conductele de refulare - 1...2 m/s;



în conductele de admisie - 0,5...1 m/s.

Deci, diametrul conductelor se va determina cu relaţia, care reiese din (3.9): d = (4  D) / (π  ρ  ω), [m] ;

(3.10)

În continuare se va efectua calcului diametrului conductei tur al reţelei termice locale spre punct termic individual.

68

Debitul apei de reţea la intrarea în punct termic individual se va determina cu relaţia bilanţului direct:

D = Q/ cp  (t1 - t 2 )  , [kg/s] ; unde t1

(3.11)

reprezintă temperatura apei în turul reţelei termice, în oC;

t2

- temperatura apei în turul reţelei termice, în oC;

cp

- capacitatea termică specifică a apei, în kJ/kg  K

Necesarul sumar de căldură pentru clădirea este egal cu Q=2439 kW. Graficul de temperaturi al apei de reţea se admite t1/t2=80/55 oC.Din [16] la temperatura apei tur t1=80 oC se iau capacitatea termică specifică şi densitatea apei care vor fi egale: 

cp = 4,196 kJ/kg  K ;



 = 971,7 kg/m3.

Debitul apei de reţea va fi egal: D  2439 / 4,196  (80  55)  23, 25 kg/s ;

Diametrul conductei tur al reţelei termice locale va fi egal: d = (4  23,25) / (3,14  971,7 1)= 0,175m ;

(3.12)

Valoarea calculată se rotunjeşte până la cea standard: 190x4 mm. Calculul pentru restul conductelor este identic şi rezultatele lui sunt aduse în Tabelul 3.4. Tabelul 3.4.Dimensionarea conductelor pentru PTI Denumirea conductei 1

m, cp, t, oC Q,kW kJ/kg  K kg/s 2

Conducta tur spre punct termic individual 80,0

,

w,

kg/m m/s 3

d, m

d, mm

Dn

9

10

3

4

5

6

7

8

2439,0

4,196

23,25

971,7

1

0,175

175,0 190x4

Conducta retur spre punct termic individual

55,0

2439,0

4,181

23,33

985,7

1

0,174

174,0 190x4

Conducta tur spre sistem de încălzire

70

1950,6

4,188

18,63

977,7

1

0,156

156,0 168x4

Conducta retur spre sistem din încălzire

55

1950,6

4,181

18,66

985,7

1

0,155

155,0 168x4

Conducta tur spre sistemul ACM

65

488,4

4,185

4,67

980,5

1

0,078

78,0

80x3

Conducta de recirculare apei calde menajere

65

97,7

4,185

0,93

980,5

1

0,035

35,0

42x3

3.2.

Dimensionarea schimbătoarelor de căldură pentru PTI

3.2.1. Calculul termic al preîncălzitoarelor de reţea Dimensionarea preîncălzitorului apei de reţea pentru sistemul de încălzire se reduce la determinarea suprafeţei necesare de schimb de căldură şi alegerea ulterioară a tipului aparatului. 69

La baza calculelor stă ecuaţia transferului global de căldură:

Qpr =k  F  Δt , [KW] ;

(3.13)

k reprezintă coeficientul global de transfer de căldură, în W/m3  K ;

unde

Qpr - sarcina termică a unui preîncălzitor de reţea pentru sistem de încălzire, în kW; F

- suprafaţa de schimb de căldură, în m2;

t - diferenţa medie logaritmică de temperaturi, în K. Din relaţia (3.13) se deduce ecuaţia pentru calculul suprafeţei de transfer de căldură:

F= Qpr / (k  Δt), [m3 ] ;

(3.14)

Sarcina termică a unui preîncălzitor de reţea pentru sistem de încălzire se determină ca jumătatea necesarului de căldură pentru sistemul de încălzire, deoarece se prevede instalarea a două preîncălzitoare de reţea:

Qpr = Qinc / 2=1950,6 / 2=975,6 KW ; Diferenţa medie logaritmică de temperaturi la schema de curgere în contracurent se va determina cu relaţia:

 t  (t max - t min ) / ln(t max / t min ), [K] ;

(3.15)

unde δtmax reprezintă diferenţa maximă de temperaturi, în K; δtmin -

diferenţa minimă de temperaturi, în K.

Graficul de temperaturi al apei de reţea se admite tt/tr=80/55 oC, graficul de temperaturi al apei din sistem intern t1'/t1''=70/50oC. Diferenţele maximă şi minimă cu expresii: δt max =t1'' -t r ,K ;

(3.16)

δt min = t1' -t t , K ;

(3.17)

Utilizând datele din cu relaţiile (3.16) şi (3.17) se determină diferenţele maximă şi minimă de temperaturi:

80 o C  55 o C ; 70 o C  50 o C ; δt max  80  70  10 K ;

δt min  55  50  5 K ; În continuare se determină diferenţa medie logaritmică de temperaturi al preîncălzitorului de reţea care va fi egală:

 t  (10-5) / ln(10 / 5)  7,21 K ; 70

Temperatura medie a peretelui se determină cu relaţia: tp = (t1 +t2 ) / 2, [ o C] ;

(3.18)

t1 reprezintă temperatura medie a apei din sistem intern a motorului, în oC;

unde

t2 - temperatura medie a apei de reţea, în oC.

Pentru agentul termic primar indicele 1, iar pentru cel secundar indicele 2. Temperaturile medii ale apei din sistem intern şi a apei de reţea se determină ca media aritmetică ale lor şi vor fi egale: Temperatura medie a apei de reţea:

t1 = (t1' +t1'' ) / 2  (80  55) / 2  67,5 o C ;

(3.19)

Temperatura medie a apei din sistem intern:

t2 = (t t +t r ) / 2  (70  50) / 2  60 o C ;

(3.20)

Coeficientul global de transfer de căldură se va determina cu relaţia: k=1/ 1/α1  δ1 / λ1  δ p / λ p  δ 2 / λ 2  1/α 2  ,  W/(m 2  K)  ; unde α1

(3.21)

reprezintă coeficientul de convecţie din partea apei de reţea,în W/(m2  K) ;

δ n /λ n - rezistenţa termică a depunerilor respectiv cu indicele 1 pe partea apei de reţea, cu indicele 2 pe partea apei din sistem intern a blocului, în W/(m2  K) ; α2

- coeficientul de convecţie din partea apei din sistem intern a blocului,în W/(m2  K) ;

Coeficientul de convecţie se va determina cu relaţia:

  (Nu  ) / d e ,  W / (m 2  K)  ;

(3.22)

unde Nu reprezintă este criteriul adimensional Nusselt, care se determină în dependenţă de proprietăţile termofizice şi criteriul Reynolds; λ

- coeficientul de conductibilitate termică a apei se determină în dependenţa de temperatura medie a apei, în W/(m  K ) ;

α2

- coeficientul de convecţie din partea apei din sistem intern a blocului locativ, în W/(m2  K) .

Pentru efectuarea calculelor se stabileşte din start schimbătorul de căldură cu plăci cu tipul plăcilor «PR-0,5Е» din oţelul Х18Н10Т cu următoarele date tehnice: Tabelul 3.5. Date tehnice a unei plăci PR-0,5E Denumirea parametrului

Notarea

Valoarea

Unitatea

1

2

3

4

Materialul plăcilor

oţelul X18Н10Т

Grosimea plăcii

δ oţ 71

0,001

m

Tabelul 3.5 Continuare 1

2

3

4

Coeficientul de conductibilitate termică al oţelului X18Н10Т

λoţ

15,9

Suprafaţa de transfer de căldură a unei plăci

F1

0.5

m2

Diametrul echivalent al canalului dintre plăci

8

mm

de

0,008

m

W/m2  K

Aria secţiunii transversale a unui canal

f1

0,0018

m2

Lungimea redusă al canalului

Ln

1,15

m

Diametrul orificiului de colţ

150

mm

D 0,15

m

150

mm

Aria secţiunii transversale a ştuţului de colţ

D

Criteriul adimensional Reynolds se determină cu expresia:

Re  (w1  d e ) / 1 ;

(3.23)

unde de reprezintă diametrul echivalent al canalului dintre plăci, se ia din tabelul 2.2, de= cu 0,008 m; υ1 - viscozitatea cinematică al apei la temperatura medie a apei de reţea 67,5 oC, în m2/s.

Coeficientul de conductibilitate termică al apei de reţea la temperatura medie 67.5 oC este 1= 0,667

W/(m  K) . În continuare se de determină viteza raţională de curgere a agentului termic primar - apă de reţea în canalele schimbătorului de căldură. Viteza raţională de curgere a apei de reţea se va determina cu relaţia: w1  2 3 1   t1 - tp   P1  / c p 1   t1 - t1 12  1  , [m / s] ; unde 1

(3.24)

reprezintă coeficientul de convecţie din partea apei de reţea, în W/(m2  K) ;

ΔP1 - cădere disponibilă de presiune, în mm. col. H2O; cp1 - capacitatea termică specifică a apei la temperatura medie a apei, în oC; ρ1

- densitatea a apei la temperatura medie a apei, în kg/m3 ;

Pentru a calcula viteza se admite coeficientul de convecţie din partea agentului termic primar  apei de reţea α1 = 5000 W/(m2  K) . Având valorile temperaturilor medii ale agenţilor termici, cu relaţia (3.18) se determină temperatura peretelui plăcii: tp = (67,5+60)/2= 63,8 o C ;

După valoarea obţinută de t1 =63,8 oC din [16] se aleg proprietăţile termofizice ale apei: 

densitatea apei de reţea 1= 979,2 kg/m3; 72



capacitatea termică specifică a apei cp1= 4,187 kJ/kg  K ;



viscozitatea cinematică a apei de reţea 1 = 4,27·10-7 m2/s.

Cădere disponibilă de presiune pe partea apei de reţea se admite egală cu ΔP2=120 kPa sau 12236,6 mm. col. H2O, coeficientul pierderilor de sarcină pe partea apei din sistem intern la fel se admite egal cu ξ2=2,6. În continuare se calculează cu relaţia (3.24) viteza raţională de curgere a apei de reţea în schimbătorul de căldură: ω1 = 2 3 5000   67,5-63,8 12236,64 / 4,187  80-55  977,22  2.6 = 0,19m/s ;

Având valoarea ω1 se calculează criteriul Reynolds, (3.23):

Re1 = (0,19  0,008)/(4,27 10-7 )= 3559,7 ; În continuare se verifică valoarea coeficientului pierderilor de sarcină:

1'  22, 4 / Re0,25  22, 4 / 3559, 7 0,25  2,9 ;

(3.25)

Comparând valorile coeficientului pierderilor de sarcină admis ξ şi celui calculat se vede că ele sunt practic egale, deci calculul vitezei este efectuat corect. Criteriul Prandtl al apei de reţea la temperatura medie a ei se alege din [16] şi este Prf = 2,229, la temperatura peretelui Prp=2,427. În dependenţă de valoarea Re din se alege ecuaţia criterială pentru calculul criteriului Nusselt, care va avea forma: Nu  0,135  Re0,73  Prf0,43  (Prf / Prp )0,25 ;

(3.26)

unde Prf reprezintă criteriul Prandtl al agentului respectiv la temperatura medie a lui; Prp - criteriul Prandtl al agentului respectiv la temperatura peretelui.

Criteriul Prandtl al apei de răcire la temperatura medie a ei se alege din [16] şi este Prf = 2,662, cel la temperatura peretelui Prp= 2,82. Criteriul Nusselt pentru agent primar  apa de răcire va fi egal: Nu1 = 0,135  3559,70.73  2,6620.43   2,662/2,82 

0,25

= 79,33 ;

Valoarea de calul al coeficientului de convecţie din partea apei de reţea va fi:

α1 = (79,33  0,6575) / 0,008= 6519,9 W/(m2  K) ; Rezistenţa se ia aceeaşi deoarece ambele fluide de lucru sunt apa şi temperaturile lor de lucru aparţin aceluiaşi interval. Rezistenţa termică a depunerilor pe partea apei se determină din [15] şi se ia egală cu δ1 / λ1 = δ2 / λ 2 = 0,00005 (m  K)/W ; 73

Rezistenţa termică a oţelului Х18Н10Т la grosimea plăcii 1 mm şi coeficientul de conductibilitate termică ale lui egal cu λoţ=15.9 W/(m  K) va avea valoarea:

δot / λ ot  (1103 ) /15,9  0, 000063 (m  K)/W ;

(3.27)

Viteza raţională de curgere a apei din sistem intern a blocului în schimbător de căldură la fel se calculează după relaţia (3.24). Pentru a calcula viteza se admite coeficientul de convecţie din partea agentului termic primar  apei de răcire a motorului α2 = 3500 W/(m2  K) ; t2 După valoarea =60 oC din [16] se aleg proprietăţile termofizice a apei: 

Densitatea apei din sistem intern a blocului cp2= 983,175 kg/m3;



Capacitatea termică specifică a apei din sistem intern a blocului cp2 = 4,183 ;



Coeficientul de conductibilitate termică a apei din sistem intern a blocului 2= 0,6508 ;



Viscozitatea cinematică a apei din sistem intern a blocului 2 = 4,744·10-7 m2/s.

Cădere disponibilă de presiune pe partea apei de răcire se admite egală cu ΔP 1 = 120 kPa sau 12236.6 mm. col. H2O, coeficientul pierderilor de sarcină pe partea apei de răcire la fel se admite egal cu ξ1=2,9. În continuare se calculează cu relaţia (3.24) viteza raţională de curgere a apei din circuitul de răcire a motorului în schimbătorul de căldură: w 2  2 3 3500   63,8 - 60 12236,64 / 4,187   70 - 50  983, 22  2,9  0,18 m/s;

Având valoarea ω1 se calculează criteriul Reynolds, (3.23):

Re2 = (0,18  0,008)/(4,744 10-7 )= 3035,7 ; În continuare se verifică valoarea coeficientului pierderilor de sarcină:

ξ '2 = 22,4 / 3035,40,25 = 3,02 ; Comparând valorile coeficientului pierderilor de sarcină admis ξ şi celui calculat se vede că ele sunt practic egale, deci calculul vitezei este efectuat corect. Criteriul Prandtl al apei din sistem intern la temperatura medie a ei se alege din [16] şi este Prf= 2,998, la temperatura peretelui Prp= 2,82. Criteriul Nusselt va fi egal: Nu 2  0,135  3035, 410.73  2,9980.43   2,998 / 2,82 

0,25

 76,57 ;

Valoarea de calul al coeficientului de convecţie din partea apei de răcire va fi:





2 α2 =  76,57  0,6508 / 0,008= 6229 W/ m  K ;

74

În continuare se determină valoarea coeficientului global de transfer de căldură, (3.21):

k  1/ 1/ 6519   0, 00017  0, 000063  0, 00017  1/ 6229    1394,9 W / (m 2  K) ; Suprafaţa de transfer de căldură va fi egală, (2.14): F  (975,3 103 ) / 1394,9  7, 21  97 m ;

După valoarea calculată F= 97 alegem valoarea suprafeţei de transfer de căldură Fa= 100 m2. 3.2.2. Calculul constructiv al preîncălzitorului de reţea În continuare se determină ariile secţiunilor transversale ale pachetelor schimbătorului cu expresia:

fп  V / w  m2 ;

(3.28)

unde V este debitul agentului termic respectiv, în m3/s.

Debitul masic a apei de reţea este egal cu 14,56 kg/s sau 0,0146 m3/s. Aria secţiuni transversale ale pachetelor din partea apei de reţea va fi, (3.28): fп1  0,0146 / 0,19  0,077 m2 ;

Aria secţiuni transversale ale pachetelor din partea apei din sistem intern a blocului va fi: Debitul masic şi volumetric al apei de răcire din relaţia bilanţului termic: a) masic: G 2 = Q1 / c p1   t1-t1   =975,33 /  4,183   70-50   =11,66 kg/s ;

(3.29)

b) volumetric: V1 =11,66  3,6=42 m3 /h sau 0,0117 m3 /s ;

f n2 = 0,017/0,18= 0,065 m2 m2. Numărul de canale într-un pachet se determină cu relaţia:

m =f n /f ;

(3.30)

Folosind datele obţinute anterior, se calculează numărul de canale într-un pachet pe partea apei in sistem intern şi apei de reţea:

m1  0, 077 / 0, 0018  42,8 sau 43 de canale; m2  0,065 / 0,0018  36,1 sau 37 de canale; Numărul de plăci într-un pachet va fi egal:

n1 =2  43=86 plăci; n 2 =2  36=72 plăci;

75

Suprafaţa de transfer de căldură a unui pachet se va determina cu relaţia: Fn1 =F1  n1 , m2 ;

(3.31)

Fn2 =F1  n 2 , m2 .

(3.32)

unde F1 este suprafaţa de transfer de căldură a unei plăci, egală cu 0.5 m2;

Suprafaţa de transfer de căldură a unui pachet este egală: Fn1 = 0,5  86=43, m2 ; Fn2 = 0,5  72=36, m2 ;

Numărul de pachete în aparat pe partea apei de reţea:

X1 = Fa / Fn1 =100 / 43= 2,3 sau 3;

(3.33)

Numărul de pachete în aparat pe partea apei din sistem intern:

X2 = Fa / Fn2 =100 / 36= 2,8 sau 3;

(3.34)

Numărul de plăci în schimbător de căldură se va determina cu relaţia: na   Fa  2  F1  / F1  100  2  0,5 / 0,5  202 ;

(3.35)

Numărul de pachete în aparat se va determina cu expresia: m = (m1 +m2 ) / 2=  43+36 / 2= 40 ;

(3.36)

Suprafaţa reală a ariei secţiunii transversale a canalelor în pachete pentru ambele fluide va fi: f n = m  f= 40  0,0018= 0,72 m 2 ;

(3.37)

Viteza reală a agentului termic în canale se va determina cu relaţia:   V / f , m/s;

(3.38)

Viteza reală a apei in sistem intern va fi egală:

ω1  0,0146 / 0,072  0, 2 m/s; Viteza reală a apei de reţea va fi egală:

ω2  0,0117 / 0,072  0,16 m/s; În urmă calculelor efectuate se poate face concluzie că vitezele agenţilor termici ω 1 şi ω2 obţinute în urmă efectuării calculului constructiv sunt practic egale cu cele determinate în calculul termic, deci calculul şi dimensionarea plăcilor şi pachetelor este corect. 3.2.3. Calculul de verificare şi hidrodinamic al preîncălzitorului de reţea Calculul de verificare este efectuat conform relaţiilor descrise în punctele 3.3.1şi 3.3.2, rezultatele lui sunt aduse în anexa A7.

76

Rezistenţele hidraulice ale pachetelor de plăci pentru apa se determină cu relaţia:



sau 3.3.



ΔP = ξ '  L n  ρ  ω2  X /  2  d e  , mm. col. apă;

(3.39)

ΔPPa = 0,00980665  ΔP , kPa.

( 3.40)

Dimensionarea pompelor pentru PTI

3.3.1. Algoritmul calcului hidraulic Scopul calculului hidraulic constă în determinarea diametrelor optime interioare ale conductelor tur şi retur, coloanelor şi a celor de legătură, fiind date sarcinile termice şi căderile de presiune disponibile a purtătorului de căldură Pd, în Pa. La baza calculului s-a pus următorul principiu: la mişcarea permanentă a apei presiunea în funcţiune a sistemului în întregime se consumă la învingerea rezistenţei de curgere. Sistemul de încălzire reprezintă o reţea ramificată de ţevi şi corpuri de încălzire umplute cu apă. Apa încălzită prin conducte se distribuie în corpurile de încălzire cea răcită fiind laolaltă adunată, se încălzeşte în schimbătorul de căldură şi din nou este dirijată în corpurile de încălzire. Un calcul hidraulic corect predetermină capacitatea de funcţionare a sistemului de încălzire. Calculul hidraulic se efectuează prin scheme spaţiale, prezentându-le, ca regulă, în proiecţii axonometrice. Pe schemele sistemului se evidenţiază inele de circulaţie, ele fiind împărţite în tronsoane cu sarcini termice respective. La inelul de circulaţie pot fi racordate un corp de încălzire (pentru sistemul bitubular) sau câteva (pentru cel monotubular), generatorul de căldură, precum şi pompa în cazul sistemului cu circulaţie forţată. Tronson se numeşte conducta cu diametru constant cu unul şi acelaşi debit de purtător de căldură. Inel de circulaţie al sistemului reprezintă tronsoane înserate ce constituie un contur închis de circulaţie a apei prin generatorul de căldură. Valoarea căderii disponibile de presiune Pd trebuie totdeauna să depăşească suma pierderilor de presiune Pp locale Ploc şi longitudinale Plin pentru inelul cel mai nefavorabil – cu cea mai mare întindere şi solicitare (magistrala de conducte cu ramificări spre cel mai îndepărtat de la sursă corp de încălzire).

Pd  Pcons ;

(3.41)

Pcons  Plin  Ploc ;

(3.42)



n



ΔPlin =  λ i   li / d i    ρ  w i2 / 2  ; i=1



(3.43)



ΔPloc = ξ i   ρ  w i2 / 2  ;

(3.44) 77

unde λ i

reprezintă coeficientul de pierderi de presiune liniare pentru tronsonul “i”;

li

- lungimeaîn tronsonul “i”, în m;

di

- diametrul tronsonul “i”, în m;

wi - viteza apei în tronsonul “i”, în m/s;  - suma coeficienţilor de pierderi de presiuni locale pe tronsonul i.

Coeficientul de frecare liniară  depinde de regimul de curgere a mediului fluid şi rugozitatea echivalentă a suprafeţei ech, adică o aşa rugozitate uniformă, care fiind calculată ne dă valoarea egală cu rugozitatea dată . Valorile  sunt prezentate în [15]. În cazul curgerii mediului fluid (lichid) prin canale sunt acceptate trei domenii. Domeniul ţevilor hidraulic netede.Pentru aşa domeniu este valabilă relaţia: Re   Δech / d   10R ;

(3.45)

unde Re este numărul Reynolds, determinat cu relaţia:

la Re  2300 λ= 64/Re ;

(3.46)

la Re≥10000 λ= 0,3164/Re0,25 ;

(3.47)

Domeniul ţevilor hidraulic rugoase: 0,25 Re   Δech / d   500 λ= 0,11 (Δ ech / d) ;

(3.48)

Domeniul de tranziţie: 10  Re   Δech / d   500 λ= 0,11  Δech / d    64/Re  

0,25

; 

(3.49)

unde d reprezintă domeniul interior al conductei; w - viteza apei, în m/s; v -

viscozitatea cinematică a apei, înm2/s.

Vitezele admisibile şi debitele purtătorului de căldură în conductele sistemului de încălzire cu apă funcţie de diametrul interior, precum şi vitezele limite de curgere ale apei sunt aduse în [15]. Consumul de purtător de căldură, în kg/s, pe tronsonul de calcul se determină cu relaţia:

mi = Q ti / cp   t t - t r   ;

(3.50)

unde tt, tr reprezintă temperatura apei în conductele tur şi retur.

Rezistenţele hidraulice locale sunt provocate de diferiţi factori: o variaţie bruscă a secţiunii transversale; mişcări cu diferite viteze; existenţa circulaţiei transversale; ramificarea fluxurilor; întoarceri a curenţilor şi altele.

78

Valorile coeficienţilor locali de pierderi de presiune depind numai de caracterul obstacolului şi sunt date în îndreptare. Determinarea pierderilor de presiune pentru sistemul de a încălzire Pentru a calcula pierderile de sarcină în sistem de încălzire se alege porţiunea cea mai îndelungată a sistemului de încălzire în clădire. Dimensiunile geometrice pentru celelalte două blocuri sunt identice. În continuare se va efectua calculul unui tronson, care constă din porţiunea reţelei locale de la prima coloana a blocului 1. Necesarul de căldură pentru încălzire a întregii clădiri este de 19580,6 W. Suprafaţa unui etaj al blocului locativa este egală cu Fet=263 m2 . Deoarece într-un bloc locativ sunt nouă etaje şi clădirea constă din trei blocuri locative, suprafaţa totală a clădirii este egală cu:

Fcl =3  9  263=2367 m2; Cantitate de căldură, care revine unui m2 de suprafă va fi egală cu:

Qs = Qînc / Ftot =19580,6/2367= 275 W/m 2 ;

(3.51)

Acum se determină necesarul de căldură pentru camera 1, care este alimentată de la coloana 1 a primului bloc locativ:

Qap1 = Fap1  qs = 275 15,4= 4,2 kW ;

(3.52)

Necesarul de căldură pentru coloana 1 va fi egal cu:

Qcol1 = n ap  Qap1 = 9  4,2 = 38,1 kW ;

(3.53)

Calculul pentru restul încăperilor este identic şi rezultatele lui sunt aduse în Tabelul 3.6. Tabelul 3.6. Necesarul de căldură a coloanelor şi a unui bloc locativ Nr.

Denumirea indicatorului

Notarea

Valori

1. Suprafaţa încăperii

Fap, m2

15,4

17

10,6 8,2

7,6

17

15,4 11,4 102,6

2. Necesarul de căldură a apartamentului

Qap, kW

4,2

4,7

2,9

2,3

2,1

4,7

4,2



1

2

3

4

5

6

7

3. Numărul coloanei 4. Necesarul de căldură a coloanei

Qcol, kW

3,1 28,184 8

Bloc

38,1 42,0 26,2 20,3 18,8 42,0 38,1 28,2 253,6

Folosind datele din tabelul 3.6 cantitatea de căldură necesară pentru ramura 1 va fi: Q tron = 3  (38,1+42+26,2+18,8+38,1+28,2)= 3  253,6= 760,9 m2 ;

Având valoarea căldurii pentru ramura cea mai lungă, cu relaţia (3.50) se calculează debitul apei prin această ramură:

mi = 760,9/  4,183   70-50   = 9,096 kg/s ;

79

Lungimea tronsonului de la PTI până la coloana 1 a blocului este egală cu 8,97 m. Conform datelor din [15], valoarea admisă a viteze pentru acest tronson se admite egală cu 1 m/s. Diametrul tronsonului se determină cu relaţia (3.10) şi va fi egal: d=

 4  9,096 / 3,14  983,2 1 = 0,109 m ;

Viscozitatea cinematică a apei la temperatura medie 60 oC este egală cu 22= 0,0000004744 m2/s. Criteriul Reynolds va fi egal cu, (3.23):





Re = 1 0,109  / 4,744 10-7 = 229763,9 ; Pentru montarea conductelor sistemului de încălzire se folosesc ţevile noi din oţel şi valoarea rugozităţii pentru ele se admite 0,06 mm. În continuare deoarece Re >1000 pentru domeniul ţevilor hidraulic rugoase cu relaţia (3.48) se determină valoarea coeficientului de frecare:

λ= 0,11 (0,06/0,109)0,25 = 0,0527 ; Având toate valorile necesare cu relaţia (3.43) se calculează valoarea pierderilor liniare pe tronsonul PTI-bloc locativ.





ΔPlin = 0,057  8,97/0,1096    983,2 12 / 2  = 2132 Pa ; Pe acest tronson unt următoarele rezistenţe hidraulice, prezentate în tabelul 3.7. Tabelul 3.7. Rezistenţe hidraulice locale pe tronson Nr.

Indicator

Valori

1.

Denumirea rezistenţei

teu

Robinet

Cot 90o

2.

Cantitatea pe tronson

1

1

2

3.

Coeficientul de rezistenţă locale

2,2

2

1,5

Suma coeficienţilor de rezistenţă locale pe tronson va fi egală cu:

 ζ= 2,2+2+2 1,5= 7,2 ; Deci, se poate calcula pierderile de presiune locale:





ΔPloc = 7,2   983,2 12 / 2 = 3539,4 Pa; Pierderile de presiune pe tronson vor fi egale, (3.42):

ΔPcons = 2132+3539,4= 5671,4 Pa; Calculele pentru restul tronsoane şi coloane este identic şi rezultatele sunt aduse în anexa A6.

80

3.3.2. Calculul hidraulic al sistemului de încălzire Pierderile de presiune pe conducta tur se vor determina cu relaţia: ΣΔPtur =ΔPlin +ΔPloc +ΔPsc , [Pa] ; unde Plin

(3.54)

reprezintă pierderile de presiune liniare, în Pa;

Ploc

- pierderile de presiune locale, în Pa;

Psc

- pierderile de presiune în schimbătorul de căldură, în Pa;

Pcont - pierderile de presiune în contor, în Pa;.

Pierderile de presiune liniare se determină cu relaţia (3.43) pentru fiecare segment şi tronson separat. Criteriul Reynolds se va determina cu relaţia (3.23), coeficientul de frecare care se determină în dependenţă de regimul de curgere cu una din relaţiile (3.46- 3.49). Puterea pompei de recirculare circulaţie se calculează cu formula: N=  G  ΔP  k1  k 2  / ρ  η , [kW] ; unde G

(3.55)

reprezintă debitul de apă vehiculat de pompa de circulaţie, în kg/s;

P

- pierderi de presiune, în Pa;

k1

- coeficient ce tine cont de frecare, conform[17], k1=1;

k2

- coeficient de menţinere a puterii,conform [17], k2 =1,1;



- randamentul pompei, se ia din [18], = 0.8;

Calculul pierderilor de presiune este efectuat conform relaţiilor (3.54; 3.55) şi este analogic cu cel pentru sistemul de încălzire şi este efectuat cu ajutorul tabelelor electronice Microsoft Excel şi se prezintă în anexa A6. Alegerea pompelor se efectuează ştiind doi parametrii necesari: debitul de apă refulat şi pierderile de presiune pe traseu şi utilaje utilizate. În cazul pompelor de circulaţie pentru sistemul de încălzire debitul apei este egal cu m=23,25 kg/s (vezi punctul 3.2.3) sau 83,8 m3/h. Presiunea necesară se va compune din pierderile de presiune pe traseul la ramura cea mai lungă a sistemului de încălzire şi pierderile de presiune în schimbătoare de căldură. Deci, pierderile sumare de presiune pentru alegerea pompei de circulaţie pentru sistemul de încălzire vor fi suma pierderilor pe traseu şi pierderilor în schimbător de căldură: 

Psc=510,5kPa (vezi anexa A5);



Psc=158,07 kPa (vezi punctul 3.3.3);

Aşa dar, pierderile sumare pentru sistemul de încălzire sunt egale:

ΔPinc = 510,5+158,07= 668,6 kPa sau 68,2 m. col. apă;

81

După valorile m=23,25 kg/s şi Pînc=668,6 kPa din după graficul prezentat pe Figura 3.3, luat din [19] se alege pompa de circulaţie de tip Wilo 2-4 Helix Excel 1602-1607/SCE.

Figura 3.3.Caracteristicile pompelor Wilo

3.3.3. Dimensionarea pompelor pentru alimentare apă caldă menajeră Presiunea necesară pentru pompa de circulaţie ACM se determină ca suma pierderilor pe traseu ACM şi schimbătorul de căldură pentru ACM: Psc = 55,53kPa (anexa A6); Psc = 234,1 kPa (anexa A7);

ΔPACm  55,53+234,1= 289,6 kPa sau 29,5 m. col. apă.



Debitul apei calde menajere este ega l cu 5,83 kg/s sau 20,9 m3/h. Având aceste date după graficul prezentat pe Figura 3.3, luat din [19] se alege pompa de circulaţie de tip Wilo 2-4 Helix Excel 405414/SCE. 3.4.

Calculul termic al reţelelor de alimentare cu energie termică

3.4.1. Metodologia de calcul a pierderilor de căldură Pierderi de căldură pentru un metru de amplasare bitubulară a conductelor se determină cu relaţia: Ql = q   t t +t r -2  t s   l , [W] ;

(3.56)

unde tt reprezintă temperatura apei pe conducta tur, în oC; tr - temperatura apei pe conducta retur, în oC; ts - temperatura solului, în oC; q - pierderi specifice de căldură pentru 1 K, în W/m  K ; l - lungimea tronsonului de calcul, în m.

Pierderi de căldură specifice se calculează cu relaţia:

q = 1/  R c +R iz +R sph +R s +R 0  ,  W/  m  K   ;

82

(3.57)

unde

Rc

reprezintă rezistenţa termică a materialului conductei, în (m2  K)/W ;

Riz

- rezistenţa termică a materialului izolant, în (m2  K)/W ;

Rsph - rezistenţa termică a stratului de protecţie hidraulică, în (m2  K)/W ; Rs

- rezistenţa termică a solului, în (m2  K)/W ;

R0

- rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur, în (m2  K)/W .

Rezistenţa termică a conductelor se determină cu relaţia: 2 R c = 1/  2  π  λc   ln  de / d n  , (m  K)/W  ;

unde de

(3.58)

reprezintă diametrul exterior al conductei din oţel, în m;

dn

- diametrul nominal al conductei din oţel, în m;

c

- coeficientul de conductibilitate termică a oţelului, în W/m  K ;

R0

- rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur, în (m2  K)/W .

Rezistenţa termică a stratului termoizolant se determină cu relaţia:





R iz = 1/  2  π  λiz   ln dizin / dizex , (m 2  K)/W  ;

(3.59)

unde dizex reprezintă diametrul exterior al izolaţiei, în m; dizex - diametrul interior al izolaţiei, în m; iz - coeficientul de conductibilitate termică a penopoliuretanului, în W/m  K .

Rezistenţa termică a solului se determină cu relaţia:





2 R s = 1/  2  π  λs   ln 4   H+0,0865  λs  / d ex hiz ,  (m  K)/W  ;

(3.60)

reprezintă adâncimea plasării conductelor, în m;

unde H

dhizex - diametrul interior al stratului hidroizolant, în m; s

- conductibilitate termică al solului, în W/(m/K) .

Rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur se determină cu relaţia:





2 R 0 = 1/  2  π  λ s   ln 1   2   H+0,0865  λ s   / C , (m  K)/W  ; 2

(3.61)

unde C este distanţa dintre conducte, în m.

3.4.2. Calculul pierderilor de căldură de la reţele termice în cazul PTC Ca exemplu de calcul se efectuează calculul pierderilor de căldură pentru tronsonul 1. Pierderile de căldură de la conductele reţelelor termice existente se vor determina reieşind din: 

Materialul termoizolant din vată minerală, cu coeficientul , iz = 0,052 W/m  K ;



Aceste conducte nu au strat hidroizolant adică, hiz = 0 W/m  K ;



Ceficientul de conductibilitate termică a oţelului c = 76 W/m  K ;



Ceficientul de conductibilitate termică a solului, s = 1.5 W/m  K . 83

Diametrul exterior al conductei din oţel este egal cu 245 mm, cel interior  cu 229 mm. Rezistenţa termică a conductelor din oţel va fi egală: R c = 1/  2  3,14  76  ln  245 / 229 = 0,000142 (m2  K)/W ;

Diametrul exterior al stratului termoizolant din vata minerală este egal cu 490 mm, cel interior egal cu diametrul exterior al conductei şi este de 245 mm. Rezistenţa termică a stratului termoizolant va fi egală: R iz = 1/  2  3,14  0,052  ln  465 / 245 =1,759 (m2  K)/W ;

Adâncimea plasării conductelor până la partea de sus a ţevii este egală cu 500 mm, distanţa dintre conductele tur retur este egală cu 150 mm, [20]. Rezistenţa termică a solului va fi egală cu: R s = 1/(2  3,14 1,5)  ln  4   0,5+0,0865 1,5 / 0, 465 = 0,175 (m2  K)/W ;

Rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur va fi egal:





R 0 = 1/  2  3,14 1,5  ln 1   2   0,5+0,0865 1,5  / 0,15 = 0,195 (m2  K)/W ; 2

Având valorile rezistenţelor termice cu relaţia (2.57) se calculează pierderile specifice de căldură: q = 1/  0,000142+1,759008+0,175+0,195065 = 0,470 W/  m  K  ;

Temperatura solului este egală cu 11 °C, lungimea tronsonului este egală cu 3.1 m. Pierderile de căldură pe tronson se determină cu relaţia (2.57) şi vor fi egale cu: Ql = 0,470  80+55-2 11  70= 3715,3 W;

Calculul pentru restul tronsoanelor este identic şi rezultatele lui sunt aduse în anexa A6. Pierderile sumare de căldură în acest caz sunt egale cu Q=18528,4 W; 3.4.3. Calculul pierderilor de căldură de la reţele termice în cazul PTI În cazul utilizării PTI din sarcina termică PTC se scade necesarul de căldură a blocului, care este egală cu Qb l= 2439 kW. Sarcina termică remanentă pentru PTC va fi egală cu:

Q'PTC = QPTC - Qbl = 4016 - 2439  2065 kW;

(3.62)

Ca exemplu de calcul se efectuează calculul pierderilor de căldură pentru tronsonul 1. Coeficienţii de conductibilitate termică a materialelor se ia din [20] şi sunt egale: 

coeficientul de conductibilitate termică a oţelului c = 76 W/m  K ;



coeficientul de conductibilitate termică a spumei poliuretanice, iz = 0,032 W/m  K .

Diametrul exterior al conductei din oţel este egal cu 190 mm, cel interior cu 182 mm. 84

Rezistenţa termică a conductelor din oţel va fi egală: R c = 1/  2  3,14  76  ln 190 /182 = 0,00009 (m2  K)/W ;

Diametrul exterior al stratului termoizolant este de 284 mm, cel interior egal cu diametrul exterior al conductei şi este de 190 mm. Rezistenţa termică a stratului termoizolant va fi egală: R iz = 1/  2  3,14  0,032  ln  284 /190 =1,933 (m2  K)/W ;

Adâncimea plasării conductelor până la partea de sus a ţevii este egală cu 500 mm, [20]. Rezistenţa termică a solului va fi egală:





R 0 = 1/  2  3,14 1,5  ln 1   2   0,5+0,0865 1,5  / 0,15 = 0,195 (m2  K)/W ; 2





R s = 1/  2  3,14 1,5  ln 4   0,5+0,0865 1,5 / 0,465 = 0,232 (m2  K)/W ; Distanţa dintre conductele tur retur este egală cu 150 mm, [20]. Rezistenţa termică la transferul de căldură dintre conductele tur şi retur va fi egală cu:





R 0 = 1/  2  3,14  1,5  ln 1   2   0,5+0,0865  1,5 / 0,15 = 0,195 m 2  K/W ; 2

Având valorile rezistenţelor termice cu relaţia (3.57) se calculează pierderile specifice de căldură: q = 1/  0,00009+1,993+0,232+0,195 = 0,413 W/  m  K  ;

Temperatura solului este egală cu 11 oC, lungimea tronsonului este egală cu 3,1 m. Pierderile de căldură pe tronson se determină cu relaţia (3.57) şi vor fi egale cu: Ql  0, 413  80  55- 2 11  70  3268,8 W;

Calculul pentru restul tronsoanelor este identic şi rezultatele lui sunt aduse în anexa A8. Pierderile sumare de căldură în acest caz sunt egale cu QPTI= 11662,9 W; Deci, reducerea pierderilor de căldură cu implementarea punctului termic individual şi ţevilor preizolate vor fi egale:

ΔQ  18528, 4 -11652,9  6875,5 W sau 6,87 kW;

85

(3.63)

4. CALCULUL ECONOMIC ŞI ASPECTE DE MANAGEMENT 4.1.

Barierele şi oportunităţile implementării eficienţei energetice în RM

4.1.1. Studiul legislaţiei privind promovarea eficienţei energetice Legislaţia republicii Moldova în domeniul promovării eficienţei energetice creează cadrul juridic necesar aplicării Directivei Europene 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la consumatorii finali şi serviciile energetice şi abrogarea Directivei 93/76/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 114 din 27 aprilie 2006, modificată prin Regulamentul (CE) nr.1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008. Totodată această legislaţie reglementează activităţile menite să reducă intensitatea energetică în economia naţională şi să diminueze impactul negativ al sectorului energetic asupra mediului. Cele mai importante acte legislative, adoptate în Republicii Moldova în domeniul eficienţei energetice sunt: 

LEGE Nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică;



LEGE Nr. 124 din 23.12.2009 cu privire la energia electrică;



LEGE Nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării;



Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030.

Scopul legii cu privire la eficienţa energetică este crearea premiselor îmbunătăţirii eficienţei energetice, inclusiv prin fondarea şi susţinerea activităţii structurilor antrenate în elaborarea şi în realizarea programelor, planurilor, serviciilor energetice, altor măsuri de eficientizare a consumurilor de energie, nominalizate în prezenta lege. Cerinţele acestei legi se aplică furnizorilor de servicii energetice prin care se realizează măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, distribuitorilor de energie, operatorilor din sistemul de distribuţie, furnizorilor de energie, consumatorilor finali, precum şi forţelor armate, dar numai în măsura în care aplicarea legii nu determină nici un conflict care să aibă aceeaşi natură şi acelaşi scop principal ca şi activităţile forţelor armate, cu excepţia materialelor utilizate exclusiv în scop militar. Scopul legii cu privire la energia electrică constă în instituirea unui cadru legal pentru funcţionarea eficientă, reglementarea şi deschiderea pe etape a pieţei energiei electrice, pentru desfăşurarea activităţilor specifice sectorului electroenergetic şi pentru producerea energiei termice la centralele electrice de termoficare, în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparenţă, cu respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a

86

consumatorului şi mediului; stabilirea unor măsuri menite să garanteze securitatea aprovizionării cu energie electrică, astfel încât să asigure o bună funcţionare a pieţei energiei electrice, un nivel adecvat al capacităţilor de producere, un echilibru adecvat între ofertă şi cerere, precum şi un nivel corespunzător al capacităţii interconexiunilor cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine pentru dezvoltarea pieţei energiei electrice. Sub incidenţa prezentei legi cad: producerea energiei electrice, producerea energiei electrice şi a energiei termice la centralele electrice de termoficare, transportul energiei electrice şi operarea sistemului electroenergetic, inclusiv fluxurile transfrontaliere de energie electrică, distribuţia energiei electrice, furnizarea energiei electrice, importul şi exportul energiei electrice, determinarea şi aprobarea tarifelor reglementate la energia electrică şi a tarifelor la serviciile prestate, licenţierea genurilor de activitate pe piaţa energiei electrice, piaţa energiei electrice, funcţionarea sistemului electroenergetic, securitatea şi fiabilitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor finali, protecţia drepturilor consumatorilor finali, accesul reglementat al terţilor la reţelele electrice. Unul din cele mai importante obiective ale legii privind energie electrică este că la comercializare pe piaţa internă, statut de prioritate se oferă energiei electrice produse în regim de cogenerare de centralele electrice de termoficare şi energiei electrice produsă de centralele electrice din surse regenerabile de energie. Centralele electrice de termoficare pot obţine statut de prioritate pe piaţa internă la comercializarea energiei electrice produsă în cogenerare doar în cazul livrării în sistemul centralizat de încălzire a energiei termice produsă de ele; Legea cu privire la energie termică şi promovarea cogenerării reglementează activităţile specifice sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, menite să îmbunătăţească eficienţa energetică a întregii economii şi să diminueze impactul negativ al sectorului termoenergetic asupra mediului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor de cogenerare. Scopul prezentei legi este instituirea unui cadru legal pentru funcţionarea eficientă şi reglementarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, promovarea cogenerării în baza cererii de energie termică utilă, stabilirea principiilor de desfăşurare a activităţilor specifice sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparenţă, cu respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a mediului la producerea, distribuţia, furnizarea şi utilizarea energiei termice. Producerea energiei termice, distribuţia energiei termice şi furnizarea energiei termice prin sistemul centralizat de alimentare cu energie termică constituie servicii publice de interes general. Obiectivele principale ale acestei legi sunt: promovarea producerii de energie termică în regim de cogenerare, asigurarea securităţii aprovizionării cu combustibili a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică şi a siguranţei în funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu 87

energie termică, asigurarea durabilităţii livrărilor de energie termică către consumatori, asigurarea calităţii, fiabilităţii şi continuităţii livrărilor de energie termică către consumatori pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, accesibilitatea tarifelor pentru consumatorii de energie termică, protecţia drepturilor consumatorilor de energie termică, promovarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, asigurarea transparenţei în stabilirea tarifelor la energia termică, utilizarea eficientă a resurselor energetice şi diminuarea impactului acesteia asupra mediului înconjurător. Obiectul legi energiei regenerabile îl constituie cadrul juridic de funcţionare a sectorului energiei regenerabile, raporturile sociale şi economice care se constituie în procesul valorificării surselor regenerabile de energie, modalităţile de organizare a producerii şi comercializării energiei şi combustibilului regenerabile. Prezenta lege reglementează activităţile în domeniul surselor regenerabile de energie, şi anume: stabileşte principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie, indică modalităţile de integrare a surselor regenerabile de energie în sistemul energetic naţional, prevede corelarea activităţilor de producere, evidenţă, transport, distribuţie şi consum al energiei şi combustibilului din surse regenerabile, identifică resursele financiare şi mecanismul economico-financiar de susţinere a procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie, stipulează modalităţile de asigurare informaţională a activităţii în domeniul surselor regenerabile de energie, stabileşte măsurile economice şi organizatorice orientate spre stimularea producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile, indică direcţiile principale de colaborare în domeniul vizat. Scopul prezentei legii cu privire al energetică constă în crearea unui cadru juridic pentru asigurarea eficienţei energeticii, aprovizionarea fiabilă a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice. Prezenta lege reglementează activitatea organizatorică, economică şi financiară a întreprinderilor şi organizaţiilor energetice, relaţiile lor cu autoritatea publică centrală de reglementare în energetică, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu persoane fizice şi juridice, stabileşte principiile de bază ale activităţii producătorilor de energie, întreprinderilor de transport, a furnizorilor de resurse energetice, relaţiile de drept şi economice dintre furnizori şi consumatori, stabileşte modul asigurării consumatorilor cu combustibili şi cu energie de calitate la preţuri şi tarife minime, determină elementele principale de asigurare a securităţii obiectivelor energetice. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 oferă repere concrete pentru dezvoltarea sectorului energetic în Republica Moldova, cu scopul de a asigura baza necesară creşterii economice şi a bunăstării sociale. Prin acest document, Guvernul Republicii Moldova prezintă viziunea şi identifică oportunităţile strategice ale ţării în contextul energetic aflat într-o 88

rapidă schimbare din spaţiul geopolitic ce include regiunea Europei Centrale, de Est şi de Sud, Rusia şi regiunea Caucazului. Strategia evidenţiază problemele prioritare ale ţării, care solicită soluţii rapide şi o redimensionare a obiectivelor în conformitate cu necesitatea realizării unui echilibru optim între: resursele interne (atât cele utilizate în prezent, cât şi cele previzionate) şi necesităţile de urgenţă ale ţării, obiectivele Uniunii Europene şi ale Comunităţii Energetice şi ţintele naţionale, obligaţiile internaţionale privind tratatele, acordurile şi programele (inclusiv politica de vecinătate) la care Republica Moldova este membră. Sunt definite obiectivele strategice generale pentru perioada 2013-2030 şi obiectivele strategice specifice pentru etapele 2013-2020 şi 20212030, cu specificarea măsurilor de implementare a acestora. 4.1.2. Organismele internaţionale şi de stat din domeniul eficienţei energetice Cele mai importante autorităţi în domeniul eficienţei energetice al ţării sunt următoarele: 

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova (ANRE);



Agenţie pentru Eficienţă Energetică (AEE).

În continuare se vor descrie elementele de bază referitoare acestor organisme. ANRE este o autoritate publică centrală de reglementare şi monitorizare a sectoarelor din domeniul energetic, are statut de persoană juridică şi nu se subordonează nici unei alte autorităţi publice sau private, cu excepţia cazurilor stipulate de lege. În activitatea sa, ANRE se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, de legile aplicabile în domeniul energetic, de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, de alte acte normative în vigoare care reglementează domeniul energetic, precum şi de prezentul Regulament. Structura şi efectivul-limită ale Agenţiei, formele şi modul de retribuire a personalului se stabilesc şi se aprobă de Consiliul de administraţie al acesteia în limitele bugetului aprobat de Parlament. În vederea îndeplinirii prevederilor prezentului Regulament, Agenţia colaborează cu organul central de specialitate, cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, în special prin furnizarea reciprocă de informaţii necesare aplicării atât a legislaţiei concurenţei, cât şi a legislaţiei din domeniul energetic, de asemenea cu ministerele, cu alte autorităţi publice centrale sau locale interesate şi cu asociaţiile de consumatori. În scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, Agenţia poate beneficia de servicii de consultanţă, de studii şi asistenţă de specialitate din ţară sau din străinătate, poate încheia acorduri de colaborare cu alte autorităţi, de asemenea poate beneficia de programe de formare şi perfecţionare profesională pentru personalul său.

89

ANRE implementează politica statului privind reglementarea în sectoarele energetice, asigură reglementarea şi monitorizarea funcţionării eficiente a pieţei de energie şi desfăşurarea activităţilor în sectoarele energetice în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate şi transparenţă, cu respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a mediului. În vederea realizării misiunii sale privind asigurarea nediscriminării, a concurenţei loiale şi a funcţionării eficiente a pieţei de energie, ANRE îndeplineşte următoarele funcţii de bază: 1) elaborează şi aprobă regulamente, metodologii şi alte acte normative din domeniul energetic în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare; 2) supraveghează sectoarele din domeniul energetic şi modalitatea în care întreprinderile din sectorul energetic respectă actele normative în domeniu; 3) promovează, monitorizează şi asigură concurenţa loială în sectoarele reglementate; 4) eliberează licenţe pentru desfăşurarea, pe pieţele de energie, a activităţilor autorizate în conformitate cu Legea nr.1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, Legea nr.461-XV din 30 iulie 2001 privind piaţa produselor petroliere, Legea nr.123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale, Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică şi Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător; 5) monitorizează şi controlează, în modul şi în limitele stabilite de legile susmenţionate, respectarea de către titularii de licenţe a condiţiilor stabilite pentru desfăşurarea activităţilor autorizate; 6) modifică, suspendă temporar şi retrage licenţele în cazurile şi conform procedurii prevăzute de legile susmenţionate; 7) promovează o politică tarifară adecvată, care corespunde principiilor economiei de piaţă, astfel încât să fie asigurată în egală măsură protecţia drepturilor consumatorilor finali şi profitabilitatea întreprinderilor din sectorul energetic; 8) în cazurile stipulate de lege, aprobă tarifele calculate în conformitate cu metodologiile aprobate de ea şi monitorizează corectitudinea aplicării acestora; 9) supraveghează respectarea principiului “eficienţă maximă la costuri minime” de către întreprinderile din sectorul energetic la calculul tarifelor pentru activităţile reglementate şi prezentarea spre aprobare a acestora; 10) promovează protecţia drepturilor şi a intereselor legale ale consumatorilor, exercită controlul privind modul de respectare a drepturilor consumatorilor, examinează petiţiile şi plângerile consumatorilor şi soluţionează neînţelegerile dintre consumatori şi furnizori, în limita competenţelor sale.

Agenţia pentru Eficienţă Energetică este un organ administrativ în domeniul eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Agenţia este persoană juridică, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energetic, care este Ministerul Economiei al Republicii Moldova. Agenţia, la nivelul autorităţilor publice centrale, are misiunea de a asigura şi a sprijini realizarea obiectivelor Programului Naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice, acordând asistenţa necesară la elaborarea programelor şi planurilor locale pentru eficienţa energetică şi monitorizând 90

realizarea acestora. De asemenea, Agenţia are misiunea de a supraveghea evoluţia situaţiei în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, de a asigura pregătirea şi prezentarea sintezelor programelor, evaluarea proiectelor investiţionale în domeniu, elaborarea proiectelor de acte normative, precum şi crearea unei baze informaţionale în domeniile sale de activitate. În vederea realizării misiunii sale, agenţia exercită următoarele funcţii de bază: 1) implementează politica statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie; 2) avizează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi finanţate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică; 3) coordonează programele şi planurile de acţiune, elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi programele de eficienţă energetică finanţate de instituţii sau de organizaţii internaţionale, în baza unor acorduri guvernamentale; 4) asigură evidenţa, prin ţinerea de registre, a auditorilor energetici şi a auditurilor energetice efectuate, a proiectelor naţionale coordonate şi a proiectelor implementate de autorităţile administraţiei publice locale; 5) asigură diseminarea informaţiei privind eficienţa energetică, inclusiv privind mecanismele de eficienţă energetică, cadrul financiar şi legal adoptat în scopul îndeplinirii obiectivului indicativ naţional, precum şi diseminarea informaţiei referitoare la utilizarea surselor regenerabile de energie; 6) autorizează persoanele fizice şi juridice pentru efectuarea auditurilor energetice; 7) prezintă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energetic rapoarte anuale privind activitatea sa şi dispune publicarea lor.

4.1.3. Barierele în calea sporirii eficienţei energetice În prezent sunt mai multe bariere stau în calea schimbării comportamentale în ceea ce priveşte consumul de energie, majorarea eficienţei energetice şi acestea trebuie luate în considerare atunci când sunt elaborate politicile în domeniul respectiv. Unele dintre cele mai importante sunt următoarele: 

importanţă mică a eficienţei energetice – energia este intangibilă şi din acest motiv poate avea o importanţă scăzută pentru consumatori;



costul redus al energiei – măsurile de eficientizare sunt percepute ca fiind relativ costisitoare;



capacitatea redusă de utilizare a tehnologiilor de eficienţă energetică;



stilul de viaţă – de exemplu, consumatorii ar putea fi preocupaţi de atractivitatea instrumentelor de conservare a energiei;



normele sociale (ce fac alte persoane din anturajul tău)- normele influenţează comportamentul oamenilor şi-i pot împiedica să adopte unele măsuri de eficientizare;



acceptabilitatea politicilor – de exemplu, guvernul nu doreşte să reglementeze utilizarea energiei din cauza dezacordului vădit al alegătorilor;



percepţia limitată de către cadrele de decizie în industrie a potenţialului de economisire a energiei şi a beneficiilor economice afiliate (când şi unde de economisit energia, şi la ce preţ);

91



cadrul politic şi reglator în domeniul eficienţei energetice este încă incomplet, resursele şi capacităţile de implementare – inadecvate;



resurse financiare limitate ale întreprinderilor în combinaţie cu accentul pe procesele tehnologice şi costurilor capitale primare (mai repede decât pe costurile operaţionale);



lipsa de iniţiativă în rândul multor manageri, moştenit de la sistemul sovietic administrativ de comandă;



disponibilitatea redusă de credite (procentul bancar mare, forme alternative de finanţare slab dezvoltate) şi climatul investiţional în ţară nefavorabil.

Fiecare din barierele menţionate se regăseşte într-o formă sau alta în profilurile consumatorilor de energie şi induce consumatorilor unele cheltuieli nejustificate. Identificarea prezenţei fiecărui element în parte în modele de consum, la fel ca şi propunerea măsurilor relevante şi eficiente de înlăturare a acestora, ar trebui să se regăsească printre preocupările autorităţilor în procesul de elaborare a politicilor. Moldova nu are o piaţă de eficienţă energetică, iar posibilitatea de a o crea nu a fost încă folosită. Creşterea acestei pieţe şi transformarea eficienţei energetice într-o activitate de masă poate oferi beneficii economice semnificative. Accesarea de informaţii sigure şi relevante asupra eficienţei energetice de multe ori s-a dovedit a fi dificilă. În cazul în care informaţiile sunt disponibile, ele sunt de obicei generale şi nu adaptate la circumstanţe specifice, sau se concentrează pe anumite oportunităţi, ceea ce înseamnă că cetăţenii şi agenţii economici nu au posibilitatea să aprecieze pe deplin beneficiile investiţiilor în măsuri de eficienţă energetică. În Republica Moldova informaţia este concentrată în principal pe paginile web ale proiectelor internaţionale implementate în domeniul eficienţei energetice de către organizaţii şi donatori din afara ţării. Stimulente financiare nearmonizate şi lipsa de resurse financiare: cei care investesc în măsuri de eficienţă energetică nu sunt întotdeauna şi cei care primesc un beneficiu direct; prin urmare, e destul de complicat de a construi parteneriate financiare pentru proiecte de eficienţă energetică. De exemplu, beneficiile mai mari ale investiţiilor în eficienţa energetică, cum ar fi îmbunătăţirea siguranţei aprovizionării şi reducerea emisiilor de carbon, nu sunt pe deplin percepute de către investitori. Subestimarea eficienţei energetice în calitate de resursă: beneficii financiare şi generale pe termen lung legate de ameliorarea eficienţei energetice sunt adesea considerate ca fiind mai puţin sigure, în parte din cauza lipsei de informaţii de încredere pe piaţă. Prin urmare, eficienţa energetică a fost în mod tradiţional subestimată în raport cu alte opţiuni de investiţii, şi nu i-a fost acordată prioritate, cum s-ar fi putut.

92

4.2.

Determinarea indicatorilor economici ale proiectului

4.2.1. Costul lucrărilor şi rata anuală de rambursare a investiţiei Acţiunile de modernizare prevăzute în prezentă lucrare ţin de reabilitarea reţelelor termice din oraşul Chişinău. Reconstrucţia este provocată de conductele existente învechite, pierderi mari de căldură prin izolaţia existentă invechită şi lipsa conductei de recirculare a apei calde menajere de la PTC, ceea ce este reflectat în pierderi pentru a vărsa apa rece din conducta alimentării cu apa caldă menajeră. Datele iniţiale necesare pentru proiectarea sunt aduse în tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Date iniţiale necesare pentru efectuarea calculelor Nr.

Sursa valorii

Denumirea indicatorului

Notarea Unităţi Valoare

1.

Rata de schimb valutar

[24]

iex

Lei/$

20

2.

Cota reducerii consumului de energie termică cu implementarea PTI

[25]

π PTI

%

15

3.

Costul de procurare şi instalare presupus unui PTI

[26]

iPTI

$

17700

4.

Costul presupus a reconstrucţiei reţelelor termice asociate

[26]

ic

$

7470

5.

Investiţia necesară pentru retehnologizarea SP-8

[26]

ISP-8

$

989800

6.

Investiţia necesară pentru retehnologizarea SP-12 şi SP-13

[26]

ISP-12,13

$

1060500

7.

Rata de actualizare

[1]

i

%

10

8.

Rata bancară

[1]

ib

%

12

9.

Rata vamală

[1]

ivam

%

10

10. Durata sezonului de încălzire

[27]

τ înc

zile

166

11. Durata de aprovizionare cu apa caldă menajeră

[27]

τ ACm

zile

334

12. Tariful de achiziţionare a energiei termice

[28]

TQ

lei/Gcal

988

13. Tariful de achiziţionare a energiei electrice

[29]

TN

lei/kWh

1,580

14. Durata de studiu

[1]

T

ani

20

Investiţii efectuate pentru realizarea proiectului sunt: 

investiţii pentru procurarea punctului termic individual;



investiţii pentru procurarea ţevilor preizolate;



costul transportului;



impozitele vamale;



costul lucrărilor de montaj.

93

Costul total al investiţiei include:

I t = IPTI +Ic +Iiz +Isp +Icon , [$];

(4.1)

unde IPTI reprezintă costul de achiziţie a punctelor termice individuale, în $; Ic

- costul de achiziţie a ţevilor preizolate, în $;

Iiz

- costul de achiziţie a izolaţiei termice, în $;

Isp

- costul de achiziţie a staţiilor de pompare, în $;

Icon - investiţia conexă, în $.

Investiţia pentru procurarea punctului termic individual se va determina cu expresia:

IPTI = i PTI  n , [$]; unde iPTI n

(4.2)

reprezintă costul de procurare şi instalare presupus unui PTI , în $ (tab.4.1); - numărul total de PTI necesar pentru instalare.

Valoarea investiţiilor pentru procurarea şi instalarea PTI-ului va fi:

I PTI =17700  3000= 53,1106 $;

(4.3)

Costul de achiziţie al ţevilor preizolate se va determina cu relaţia:

Ic = ic  n= 7470  3000= 22,41 106 $; unde ic n

(4.4)

reprezintă costul presupus a reconstrucţiei reţelelor termice asociate; - numărul total de PTI necesar pentru instalare.

Valoarea investiţiei pentru izolarea conductelor existente cu cilindri din spumă poluretanică, cu protecţia termoizolaţiei din tablă de aluminiu de 0,4 mm grosime (inclusiv lucrările de montare), se determină în dependenţă de diametrul conductei, lungimea ei şi preţul pe diametru respectiv. Calculul este prezentat sub formă de tabel (tab. 4.2). Tabelul 4.2. Calculul valorii investiţiei pentru izolarea termică cu cilindri din spumă poliuretanică DN, mm

Lungimea conductelor supraterane, m

Lungimea conductelor în canale vizitabile, m

Lungimea totală a conductelor

Preţul inclusiv TVA pe 1m ţeavă, lei

Costul final, $

1

2

3

4

5

6

32

75

-

75

199

50

1342,8

2235

3577,8

248,5

44454,17

70

1093,2

2486

3579,2

286,29

51234,46

80

2971,6

2815

5786,6

311,06

89998,99

100

3441,5

4710

8151,5

348,43

142011,4

125

649,5

4824

5473,5

397,69

108837,8

150

5657,2

6816

12473,2

449

280023,3

200

3141,1

4807

7948,1

567,73

225618,7

250

3746,6

3158

6904,6

673,87

232640,1

94

746,25

Tabelul 4.2. Continuare 1

2

3

4

5

6

300

2476,8

1268

3744,8

776,56

145403,1

350

-

461

461

842,46

19418,7

400

2172,5

1265

3437,5

974,78

167540,3

500

3724,6

-

3724,6

1180,74

219889,2

600

1929,9

514

2443,9

1382,24

168902,8

700

2759,5

1581

4340,5

1557,86

338094,6

800

9715,1

64

9779,1

1754,82

858028

900

210,2

-

210,2

1952,46

20520,35

1000

2409

242

2651

2149,4

284903

Total

47552,1

37246

84687,1

3,4 mln.

Valoarea investiţiei pentru retehnologizarea staţiilor de pompare se determină cu relaţia: ISP = ISP-8 + ISP-12,13 = 989800+1060500= 2,05 106 $; unde ISP-8

(4.5)

reprezintă Investiţia necesară pentru retehnologizarea SP-8, în $;

ISP-12,13 - investiţia necesară pentru retehnologizarea SP-12 şi SP-13, în $. Valoarea investiţiei conexe se poate determina cu expresia:

Icon =Itrans +I vam , [$];

(4.6)

unde Itrans reprezintă costul transportului, în $; Ivam - impozitele vamale, în $;

La rândul său, componentele relaţiei (4.6) se determină:

unde

I trans = 0,005  I0 , [$];

(4.7)

Ivam = i vam /100  I0 , [$];

(4.8)

ivam reprezintă rata impozitelor vamale, în %.

Pentru a calcula investiţia conexă folosim datele din tabelul 4.1:

I trans = 0,005  (53100000  22410000  3398699  2050300)= 0,4 106 $; 10 I vam =  (53100000  22410000  3398699  2050300)= 8,09 106 $; 100 Având toate datele determinate anterior, se calculă valoarea investiţiei conexe:

Icon = 404794,9+8095899,9= 8,5 106 $; Deci, costul total al investiţiei conform relaţiei (4.1) va fi egal:

I t = 53100000  22410000  3398699  2050300  8500694,8= 89,46 106 $; 95

Rezultatul calculelor investiţiilor este adus în tabelul 4.3. Tabelul 4.3. Calculul investiţiilor în proiect Nr.

Denumirea indicatorului

Notarea

Unitate

Valoarea

IPTI

$

53,1 mln.

1.

Costul de achiziţie a punctelor termice individuale

2.

Costul ţevilor preizolate

Iţ

$

22,41 mln.

3.

Costul izolării conductelor

Iiz

$

3,4 mln.

4.

Costul retehnologizării staţiilor de pompare

ISP

$

2,05 mln.

5.

Costul transportului

Itrans

$

0,4 mln.

6.

Impozitele vamale

Ivam

$

8,1 mln.

7.

Investiţia conexă

Ic

$

8,5 mln.

It

$

89,46 mln.

Investiţia totală

Rata anuală de rambursarea investiţiei constă din împrumuturi, credite bancare şi alte se va derermina cu expresia;

R I.t = (i b /100)  I t , ; unde

(4.10)

ib reprezintă rata bancară-12% (tab.4.1); It -

costul total al investiţiei (tab.4.3).

Având date menţionate se poate calcula rata anuală de rambursarea investiţiei: R I.t = 12/100  89459693,8= 10,73 106 $/an;

4.2.2. Aprecierea cheltuielilor de calcul al proiectului Cheltuielile anuale de calul se vor compune din următoarele: 

Amortismente anuale;



Returnarea creditului bancar.

Amortismentele anuale se vor calcula cu ajutorul expresiei:

Cam = It / T , [$];

(4.11)

unde T este durata de studiu, egală cu 20 ani.

Durata de studiu este egală cu 20 ani, deci, valoarea amortismentelor anuale va fi:

Cam = 89459693,8 / 20= 4,47 106 $/an; Valoarea anuală a creditului returnat este:

R I.t = 12/100  89459693,8= 10,73 106 $/an; Deci, cheltuielile de calcul anuale vor fi egale cu:

Can = Cam +R I.t = 4472984,7+10735163,25= 15,2 106 $/an;

96

(4.13)

Cheltuielile totale actualizate se calculează cu expresia;

CTA= I t + Can  Tf , [$];

(4.14)

unde Ts este durata de studiu actualizată, în ani.

La rândul său, durata de studiu actualizată se determină în funcţie de rata internă de actualizare i=10 şi durata de studiu calendaristică T=20 ani (tab.4.1) cu relaţia:







-T -20 Ts = 1- 1+i   / i = [1- 1+10/100  ] / 10 /100  = 8,51 ani;  

(4.15)

În continuare cheltuielile totale actualizate vor fi egale, (3.14):

CTA= 89459693,8+15208147,9  8,51= 218881032,4 $; Cunoscând valoarea cheltuielilor totale actualizate se poate determina cheltuielile anuale medii cu relaţia:

CA= CTA/Ts = 218881032, 4 / 8,51= 25,72 106 $.

(4.16)

4.2.3. Determinarea indicatorilor de eficienţă economică a proiectului În acest punct va urma calculul indicatorilor de eficienţa economică, care vor reflecta cât de eficient sunt utilizate investiţiile aplicate. Aceste valori sunt: 

venitul anual brut;



venitul anual net;



venitul anual mediu;



valoarea totală actualizată;



valoarea netă actualizată;



durata de recuperare a investiţiei.

După cum deja sa spus anterior, în cadrul acestui proiect nu are loc producerea de energie termice, ci numai conservarea a acesteia. Conservarea energiei termice are loc datorită următoarelor două puncte esenţiale: 

reducerea consumului de energie termică cu implementarea PTI;



reducerea pierderilor de căldură cu implementarea ţevilor preizolate şi schimbul de izolaţie termică;



reducerea cheltuielelor de energie electrică la staţiile de pompare.

Ţinând cont de cele relatate se poate determina venitul anual brut cu expresia:

VB = TQ  Qan ,[$/an] ;

(4.17)

unde TQ reprezintă tariful de achiziţionare a energiei termice; Qan -

volumul anual al energiei termice conservate, în Gcal.

97

Valoarea TQ=49,4 $/Gcal se ia conform datelor din tabelul 4.1.

Qan = ΔQinc +ΔQACM +ΔQiz , [Gcal/an] ; unde

(4.18)

Qinc

reprezintă reducerea consumului anual de căldură pentru încălzire, în Gcal/an;

QACM

-

reducerea consumului anual de căldură pentru alimentarea cu apa caldă menajeră, în Gcal/an;

Qiz

-

reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie, în Gcal/an.

Reducerea consumului anual de căldură pentru încălzire se va determina cu relaţia: ΔQinc =(1/860)  τinc   ΔQPTI +ΔQRT  , [Gcal/h] ; unde



(4.19)

reprezintă durata sezonului de încălzire, pentru mun. Chişinău este egală cu 166 zile;

QPTI - reducerea consumului de căldură de la implementarea PTI, în kW; QRT - reducerea consumului de căldură de la implementarea reţelelor termice din ţevi preizolate, în kW.

Reducerea consumului de căldură de la implementarea reţelelor termice din ţevi preizolate este egală cu reducerea pierderilor de căldură de la reţele termice, calculat în capitolul 3 şi fiind egale cu 6,87 kW. Această valoare o vom asocia şi pentru celelalte 3000 obiecte la care urmează a fi instalat PTI, obţinând sumar 20610 kW. Reducerea consumului de căldură obţinută prin implementarea PTI se determină cu relaţia: ΔQPTI =  πPTI /100  Qsum , [kW] ;

(4.20)

unde Qsum este necesarul de căldură sumar al blocului locativ, determinat în capitolul 3 şi fiind egal cu 2439 kW. Această valoare la fel o vom asocia celorlalte 3000 obiecte la care urmeză a fi instalat PTI, obţinând sumar 7317000 kW.

ΔQPTI = 15/100  7317000= 1,09 106 kW; Având aceste date, reducerea consumului anual de căldură pentru încălzire: ΔQinc =(1/860) 166  1097550+20610  24= 5,18 106 Gcal/an;

La fel se determină şi reducerea consumului anual de căldură pentru alimentarea cu apa caldă menajeră: ΔQACM = (1/860)   Qinc / QACM    ΔQPTI +ΔQRT   365-τinc   24 , Gcal/an;

(4.21)

ΔQACM = 1/860    488,4  3000  / 1950,6  3000    (1097550  20610)   365-166   24= 1,55 106 Gcal/an Reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie la conductele supraterane magistrale şi celor subterane montate în canale vizitabile se calculează cu relaţia: ΔQiz = 1/ 860  365  (ΔQsupra +ΔQsubt ) , [Gcal/h] ; 98

(4.22)

unde Qsupra reprezintă reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie la conductele montate suprateran, magistrale, kW; Qsubt

- reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie la conductele montate în canale vizitabile, kW.

Valorile ΔQsupra şi ΔQsubt se iau din anexa A4 ca diferenţă dintre pierderile de căldură prin izolare din vată minerală şi pierderile de căldură prin izolare din spumă poliuretanică, pentru fiicare tip de pozare a conductelor, respectiv:

ΔQsupra  20073,822  12582,805  7491 kW; ΔQsubt  4800,534  3483, 29  1317, 2 kW; Având aceste date, reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie este: ΔQiz = 1/ 860  365  (7491+1317,2)  3738,3 Gcal/an;

Valoarea sumară a volumului de energie termică economisită va fi egal, (3.18):

Qan =1277+643,3= 5179938,1+1554809,7+3738,3=6,73 106 Gcal/an; Venitul anual brut în baza reducerii consumului de energie termică se determină cu relaţia: VB= TQ  Van = 988/20  6738486,1= 33,28 106 $/an;

(4.23)

Venitul anual net se va calcula ca diferenţa dintre venitul anual brut şi cheltuielile anuale şi va avea valoarea:

VN= Van - Сan = 33287997,3-15208147,9= 18,08 106 $/an;

(4.24)

Venitul brut actualizat se va determina cu ajutorul expresiei:

VTA= Van  Ts = 33287997,3  8,51= 283,28 106 $;

(4.25)

Valoarea netă actualizată va fi egală cu:

VNA= VTA- CTA= 283280857- 218881032,4= 64,4 106 $;

(4.26)

Durata de recuperare a investiţiilor se va determina cu expresia:

DR= It / VN= 89459693,8 /18079849, 4= 4,94 ani  5 ani;

(4.27)

Pentru proiectul dat, investiţia este recuperată la anul 5 de funcţionare, ceea ce în comparaţie cu durata de studiu de 20 ani este foarte atractiv.

99

5. SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

AMBIANT 5.1.

Igiena muncii

5.1.1. Introducere În cadrul lucrării date este studiată posibilităţile de modernizare a reţelelor termice din oraşul Chişinău prin înlocuirea conductelor vechi cu conducte preizolate, trecerea de la punctele termice centrale la puncte termice individuale, utilizarea compensatoarelor lenticulare, instalarea convertizoarelor de frecventa la staţiile de pompare. Securitatea muncii în sectorul energetic reprezintă un sistem de măsuri şi mijloace socialeconomice, organizatorice, tehnice, profilactic curative, care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de muncă. Scopul securităţii muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia. Securitatea muncii la o lucrările de modernizare studiate se asigură pe următoarele căi: 

instruirea în protecţia muncii a tuturor angajaţilor în procesul de funcţionare a centralei;



instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;



pregătirea specială a angajaţilor care deservesc utilajul centalei;



verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc privind protecţia muncii.

Studiul stării şi sănătăţii lucrătorilor şi condiţiile de siguranţă este o disciplină foarte largă care cuprinde mai multe domenii de specialitate. În sensul cel mai general acesta trebuie să: 

să promoveze şi să menţină cel mai înalt standard de muncitori bine-a fi, mentale şi sociale;



preveni efectele negative asupra sănătăţii lucrătorilor din cauza а condiţiilor de muncă;



protecţia lucrătorilor împotriva pericolelor care ameninţă sănătatea lor;



introducerea lucrătorilor de întreţinere într-un mediu profesional adaptat а nevoilor lor fizice şi psihice.

5.1.2. Factorii ce acţionează asupra sănătăţii şi securităţii muncii Pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor este necesar ca angajatorii şi angajaţii să colaboreze şi să menţină sănătatea şi securitatea în muncă igiena industriala este un lucru foarte favorabil la fiecare intreprindere. De multe ori este dat mai puţină atenţie la problemele care afectează sănătatea angajaţilor şi a problemelor de securitate deoarece acestea de multe ori sunt dificil de rezolvat sau foarte costisitoare. La orice întreprindere unde au loc procese de producţie şi nu numai există factori care acţionează negativ asupra organismului uman. Funcţie de acţiunea lor asupra organismului aceşti factori se divizează în factori periculoşi şi dăunători. 100

Factorii periculoşi sunt acei factori care duc la micşorarea bruscă a stării sănătăţii sau la traume. Iar factori dăunători sunt acei factori care pot duce la înrăutăţirea sănătăţii şi înrăutăţirea condiţiilor de muncă. Factorii periculoşi şi dăunători funcţie de origenea lor se împart în următoarele grupe: 

de origine fizică;



de origine termică;



de origine biologică;



acţiunea curentului electric.

Factorii fizici sunt acei factori care ţin cont de: parametrii microclimei; nivelul zgomotului, nivelul vibraţiilor. Parametrii microclimei sunt un ansamblu de parametri care exercită o influenţa asupra organismului, aupra dispoziţiei omului şi asupra productivităţii muncii. Aceşti parametri sunt temperatura aerului, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului. Factorii de origine termică sunt caracterizaţi de temperatura materialelor, pieselor şi utilajului prezent la locul de muncă. Factorii de origine chimică sunt caracteriuaţi de concentraţia prafului în aer şi concentraţia substanţelor nocive sub formă de gaze şi vapori în aer. Acţiunea curentului electric este un factor foarte important deoarece poate duce chiar şi la deces şi acţiunea lui asupra organismului este caracterizat de: tipul curentului, frecvenţa, puterea, starea de sănătate a omului şi de calea curentului prin corp. Astfel, pentru a crea condiţii optime şi nepericuloase de muncă aceşti factori trebuie normaţi, adică aduşi la aşa valori sub acţiunea cărora nu s-ar deregla procesul de muncă şi starea de sănătate a omului. Valorile normative a acestor factori sunt aduşi în tab 5.1. Încăperile unui SACET sunt încăperi unde de obicei sunt prezente temperaturi mai ridicate ca normaticele, deci au loc evacuări valoroase de căldură, ceea ce influenţează negativ asupra corpului uman. Această acţiune poate duce la schimbarea bilanţului termic a organismului şi aduce la hipertamia termică. Temperaturile înalte pot aduce la schimbarea pulsaţiei, respiraţiei şi la schimbarea temperaturii corpului, care poate atinge 40-41 0 C . În aceste cazuri pentru revenirea accidentatului se recomandă să se facă linişte şi să facă un duş care ar normaliza temperatura corpului. De aceea, instalaţiile trebuie să fie izolate termic. Izolaţia termică poate fi absorbantă sau reflectantă şi poate fi confecţionată din cărămidă, asbet, sau aluminiu, în caz de necesitate lucrătorii trebuie sa fie dotaţi cu echipamente speciale. Pentru măsurarea temperaturii aerului în zona locului de muncă se folosesc termometre cu lichid, termometre electrice şi termografe. La centrală omul civilizaţiei tehnice actuale are ca însoţitor permanent zgomote de diverse provenienţe care în funcţie de nivelul lor de tărie, generează efecte de naturăşi gravitate diferite.

101

Primele care se manifestă sunt efectele psihice nedorite şi anume la niveluri de tărie cumult inferioare faţă de acelea la care apar leziuni ale urechii interne sau se constată o pierdereireversibilă a sensibilităţii auditive. Tabelul 5.1. Analiza condiţiilor de muncă[30] Valoarea normativă

Valoarea “de facto”

Temperatura, C

22-24

25-40

Umiditatea relativă, %

40-60

50-70

0,1

0,2

80

85-90

Naturale %

0,34

0,34

artificial, E, lx

150

200

92

90

45

50-60

Frecvenţa, Hz

50

50

Tensiunea, V

220-110000

220-110000

Denumirea 0

Parametrii microclimei

Viteza aerului, m/s Factorii fizici

Nivelul zgomotului (ex. pompe de reţea), dB Iluminatul Nivelul vibraţiilor (ex. pompe de reţea), dBA

Factorii termici

Temperatura materialelor şi utilajului,

0

C

Curentul electric

Destul de nocive şi imediate sunt efectele unor zgomote cu nivele de tărie mai ridicate ce depăşesc cu 85-90 dB pe cele corespunzătoare gradului de audibilitate în aceste cazuri apar modificări în starea şi funcţionarea organelor de simţ şi interne. De exemplu, s-a constatat o creştere a presiunii intracraniene modificarea cordului şi a respiraţiei o scădere a acuităţii uzuale şi altele. La creşterea în continuare a nivelului de tărie, modificările funcţionale ale sistemului nervos central şi vegetativ pot deveni ireversibile sau pot fi însoţite şi de anumite leziuni organice. Deoarece depind de factori obiectivi, efectele dăunătoare ale zgomotelor se accentuează însă dacă acţionează discontinuu sau sub formă de impulsuri dacă apariţia lor este imprevizibilă sau dacă sunt însoţite de vibraţii mecanice. Zgomotele foarte puternice al căror nivel de intensitate depăşeşte cu 85-90 dB pragul de audibilitate, pe lîngă faptul că pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii cauzează o pierdere treptată pînă la surditate a sensibilităţii auditive. Astfel, după numai 3-4 ani de lucru într-o industrie zgomotoasă circa 70 % din muncitori suferă de afecţiuni nervoase (dureri de cap, ameţeli, stare de frică, iritabilitate sau stare emotivă semnificativă etc), aproape 40 % sunt bolnavi de gastrită sau ulcer duodenal şi aproximativ 10% prezintă hipertensiune arterială. Acţiune negativă asupra organismului uman o au şi vibraţiile cu o frecvenţămai mică de 20Hz (infrasunete). O primă situaţie este cea în care vibraţiile, acţionînd simultan cu zgomote, deintensitate apreciabilă, sunt sesizate de alte organite ale urechii interneşi conduc la osuprasolicitare a întregului organ auditiv.

102

5.1.3. Sanitaria industrială Pentru crearea condiţiilor optime şi admisibile de lucru se ţine cont de următorii parametri: temperatura aerului, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului, adică se ţine cont de parametrii microclimatului. Condiţii optime sunt aşa o îmbinare a acestor parametri care acţionînd sistematic şi timp îndelungat asigură starea termică şi funcţională normală a organismului uman. Iar condiţiile admisibile de muncă sunt condiţiile care acţionînd sistematic şi timp îndelungat asupra organismului uman provoacă mici dereglări în starea termică a muncitorului, însă, ele se normalizează şi trec într-un timp relativ scurt. Deci, în ansamblu aceşti parametri influenţează asupra organismului uman, asupra dispoziţiei omului şi productivităţii muncii. Normarea microclimatului se efectuiază în raport cu metabolismul organismului omului. Tabelul 5.2. Limitele termice admisibile la posturile de lucru şi viteza aerului admisibilă [30]. Metabolismul, (M) W

Temperatura minimă a aerului, ˚C

Temperatura maximă a aerului, ˚C

Viteza curenţilor de aer, m/s

M ≤ 117

18

32

≤ 0,2

117 < M ≤ 234

16

29

≤ 0,3

234 < M ≤ 360

15

26

≤ 0,4

360 < M

12

22

≤ 0,5

Umiditatea la fel ca şi temperatura acţionează aupra organismului mai ales dacă este ridicată şi este la temperaturi mai mari de 30 0 C . Umiditatea relativă este raportul exprimat în procente dintre umiditaea absolută şi umiditatea maximală la o temperatură dată. Umiditatea absolută este cantitatea reală de apă în gramece se conţine într-un 1 m 3 de aer la temperatura stabilită în timpul măsurărilor, iar umiditatea maximală este cantitatea maximală de apă ce se poate conţine la o tempratură stabilită într-un 1 m 3 de aer. Umiditatea relativă se determină cu ajutorul psihometrului şi higrometrului. La psihometre determinarea umidităţii relative este bazată pe diferenţă de indicaţii ale termometrului uscat şi umed. Viteza de mişcare a aerului are o influenţă deosebită aupra condiţiilor de muncă, deoarece mişcarea aerului poate înbunătăţi sau înrăutăţi starea sănătăţii omului sau a condiţiile de muncă în care este antrenat. Viteza de mişcare a aerului se măsoară cu diferite aparate, cum ar fi: anemometre, catatermometre şi anemografe.

103

În continuare sunt aduse temperatura şi umeditatea relativă a aerului în zona de lucru a încăperilor de producţie. Tabelul 5.3.Temperaturile şi umiditatea relativă a aerului în zonele de lucru [30] Temperatura aerului, ˚C Nr.

Încăperea

Umiditatea relativă, %

Perioada rece

Perioada caldă

Perioada rece

Perioada caldă

1. Secţie de instalaţii

10-22

≤33

60-40

60-20

2. Panoul de comanda

10-22

18-25

60-30

60-30

3. Instalaţie de distribuţie

5-20

≤33

70-30

70-30

4. Panouri de protecţie prin relee şi semnalizare

18-25

≤33

60-30

60-30

≥10

≤33

60-20

60-20

5. Terenul de degazoare

Perioada caldă se consideră aceea perioadă a anului în care temperatura medie zilnică este egală sau mai mare de 10 oC. Perioada rece este acea perioadă a anului în care temperatura medie zilnică este mai mică de 10 oC. Restul anului este perioadă de trecere. Una din problemele de bază a securitaţii muncii reprezintă asigurarea unui iluminat satisfăcator la locurile de muncă . Insuficienţa iluminării locurilor de munca duce la scaderea productivităţii muncii , reduce nivelul reacţiei , inrăutaţeste vederea si poate provoca traume. 5.2.

Tehnica securităţii

5.2.1. Tehnica securităţii la montarea şi exploatarea reţelelor termice Conform normelor şi reperelor cu privire la montarea şi exploatarea reţelelor termice trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe: 

crearea condiţiilor de muncă fără pericol, asigurarea muncitorilor cu condiţii sanitaro-igienice, iluminarea normală a locului de muncă;



numirea persoanelor responsabile de securitatea lucrului, care pot fi producătorii de lucrări, şefi de sector, responsabili tehnici sau maieştrii;



trecerea cursurilor de tehnica securităţii muncii.

La montarea, exploatarea şi reparaţia utilajului trebuie să se ţină cont de prezenţa altor instalaţii din partea cărora poate apărea pericolul accidentării. Utilajul pregătit pentru montare trebuie păstrat în condţiii ferite de condiţiile neprielnice. Reţelele şi instalaţiile din punctele termice se execută, probează şi încearcă respectându-se instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie de operaţie.

104

Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare. Conducătorii întreprinderilor care execută reţelele termice şi instalaţiile din punctele termice au obligaţia să asigure: 

luarea măsurilor organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de siguranţă şi igiena muncii;



realizarea instructajului de protecţie a muncii la intervale de maximum 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual;



controlul aplicării şi respectării de către toate persoanele a normelor şi instrucţiunile specifice;



verificarea cunoştinţelor asupra normelor de protecţia muncii.

În vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii) înainte de executarea săpăturilor se fi stabilesc poziţiile şi adâncimea de amplasare a celorlalte

instalaţii montate subteran,

încheinduse procese-verbale de predare a amplasamentelor de lucru împreună cu administratorii acestor reţele. În timpul executării lucrărilor de săpătură şi montare a reţelelor termice se iau măsuri adecvate de asigurare a stabilităţii construcţiilor şi a instalaţiilor învecinate. Pentru asigurarea protecţiei circulaţiei

pietonilor şi a vehiculelor în zonele cu săpături se

controlează aplicarea tuturor măsurilor date prin proiect de semnalizare atât ziua, cât şi noaptea, a potenţialelor pericole, iar zona se împrejmuieşte. Pământul rezultat din săpătură se depozitează pe o singură parte a şanţului la o distanţă de minimum l m astfel încât să fie lăsată liberă cealaltă parte a şanţului în vederea efectuării montajului.Când acest lucru nu este posibil pământul rezultat se transportă în zona de depozitare. Este obligatoriu sprijinirea pereţilor săpăturilor conform prevederilor specifice din proiect, normele în vigoare şi de siguranţa muncii, ţinând seama şi de natura terenului. Verificările, probele şi încercările elementelor componente ale reţelelor termice, se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Realizarea instructajelor specifice de protecţia muncii, verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la normele în vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, se consemnează în fişele de instructaj individuale. Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează, interzicându-se accesul altor persoane decât cele autorizate. Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă) sunt instruite corespunzător noilor condiţii de lucru.

105

Instructajul de protecţia muncii se face şi în cazul efectuării probelor instalaţiilor în comun de către toţi factorii interesaţi (beneficiar, proiectant şi executant) având un responsabil unic. Instructajul are în vedere şi măsurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitării producerii unor accidente. Măsurile de protecţia muncii indicate în prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de executant cu instrucţiuni specifice, care se afişează la locul de muncă. Măsurile se menţionează în caietele de sarcini elaborate de proiectant. 5.2.2. Măsuri privind securitatea la incendiu La executarea instalaţiilor din punctele termice şi reţelelor termice se vor respecta prevederile specifice din „Reguli generale de prevenire şi stingere a incendiilor", precum şi alte normative în vigoare. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapele de executare a instalaţiilor de încălzire centrală. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului de execuţie. Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii de execuţie cât şi la locul de executare al lucrării. Personalul care execută instalaţiile va fi instruit atât înaintea începerii executării instalaţiilor cât şi periodic în timpul executării instalaţiilor, verifîcându-se însuşirea cunoştinţelor. Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care realizează aceste operaţii. Punctele de lucru se dotează cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare, amplasate în locuri accesibile. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1, 2. În vederea intervenţiei în caz de incendiu se organizează echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari. Lucrările de sudură vor fi executate astfel încât să se evite riscul producerii de incendii sau explozii şi numai în zone unde să se permită lucrul cu foc deschis.

106

Nu se execută concomitent sudură electrică şi tăierea cu flacără oxiacetilenică. Spaţiile în care se realizează sudurile vor fi împrejmuite cu panouri rezistente la foc evacuânduse materialele combustibile şi interzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectuează lucrările. Generatoarele de acetilenă se amplasează în spaţii ventilate şi la distanţe de minim 10 m de surse de căldură, cabluri electrice, arzătoare şi la cel puţin 5 m faţă de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilenă vor fi amplasate la distanţă de zona de execuţie a sudurilor şi de substanţe sau materiale combustibile. Se utilizează generatoare de sudură, recipienţi de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., în stare perfectă, care să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. Izolaţia din poliuretan este un material organic inflamabil, din acest motic în construcţia reţelelor termice cu izolare termică din poliuretan, peste fiecare 300m în izolaţia termică se intercalează inele din material mineral neinflamabil. Spaţiile în care se execută lucrări de vopsitorii sau decapări se ventilează corespunzător fără recircularea aerului. Se interzice prezenţa oricărei surse de foc la distanţă de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone se împrejmuiesc cu panouri de protecţie. În spaţiile de lucru este interzisă aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scântei. Cantitatea de vopsea, diluanţi sau alte lichide inflamabile aflate la locul operaţiunii se limitează la strictul necesar. În zonele în care există pericol de infiltraţii de gaze naturale în canalele de termoficare se iau următoarele măsuri suplimentare: a) în punctele de intrare a reţelelor termice în clădiri (subsoluri, puncte termice etc.) canalul termic se separă faţă de interiorul clădirilor respective printr-un perete etanş, situat la distanţa de 1-1,5 m de la limita clădirii; b) evacuarea apei rezultată din neetanşeităţile accidentale ale armăturilor sau din infiltraţii se realizează astfel, încât să nu fie necesară perforarea peretelui etanş; c) înaintea peretelui etanş se execută o gură pentru ventilarea canalului reţelei termice; d) în cazul în care peretele etanş nu constituie suport fix pentru conducte, se folosesc la trecerea conductelor prin perete, dispozitive cu garnituri, care să asigure etanşarea şi glisarea conductelor.

În cazul în care traseul reţelelor trece prin zone în care sudura metalelor este interzisă (existând pericol de incendii sau explozii), tronsoanele de ţevi se asamblează prin sudură, în afara acestor zone. Dacă tronsonul astfel realizat depăşeşte cu capetele sale zona interzisă, asamblarea acestuia se realizează prin sudură.

107

În situaţiile în care adoptarea acestui sistem nu este posibilă, se interzice efectuarea sudurilor în zona periculoasă, asamblarea tronsoanelor de conducte urmând a se realiza, în mod obligatoriu, prin flanşe. 5.2.3. Măsuri privind electrosecuritatea Tensiunea electrică nu poate fi sesizată de simţurile omeneşti, pentru ca omul să fie prevenit asupra pericolului posibil. De aceea se i-au măsuri serioase împotriva electrocutării. Electrocutarea este acţiunea curentului electric asupra organismului uman, cauzată de: 

atingerea de una din faze care se află sub tensiune;



apropierii omului la o distanţă periculoasă de o instalaţie cu tensiunea de U > 1kV;



descărcările electrice;



eliberării unui accidentat de sub influenţa curentului electric.

Gravitatea electrocutării depinde de tipul reţelei, de schema de conectare, gradul de izolare a părţilor conductoarelor şi de metodele de protecţie. În majoritatea cazurilor accidentele provocate de curentul electric au fost cauzate de: încălcarea regulilor de exploatare a utilajului electric, lăsarea fără supraveghere a utilajului electric, folosirea utilajului electric defectat, efectuarea lucrărilor fără mijloace individuale şi colective de protecţie, ruperea conductorului de legare la pămînt şi deservirea utilajului de către un personal puţin calificat. Majoritatea accidentelor se produc la instalaţiile cu tensiunea de pînă la 1kV. Curentul electric influenţează asupra organismului termic, biologic, electrolitic şi mecanic. Acţiunea termică se manifestă prin încălzirea unor sectoare ale pielii, a vaselor sangvine, nervilor şi a altor ţesuturi. Acţiunea biologică este un proces specific deosebit care este caracteristic doar materiei vii şi se manifestă prin excitarea ţesuturilor cu contracţii involuntare a muşchilor şi dereglarea funcţiilor organelor interne. Acţiunea electrolitică se manifestă prin descompunerea plasmei sîngelui şi a altor lichide aflate în organism, ceea ce duce la schimbări esenţiale a organismului. Acţiunea mecanică se manifestă prin contracţii puternice ale muşchilor şi ca rezultat are loc ruperea pielii, muşchilor, ţesuturilor nervoase şi a tendoanelor. Pentru evitarea electrocutării se îndeplinesc un şir de măsuri, din care fac parte protecţia prin legare la pamînt şi protecţia prin legare la nul. Protecţia prin legare la nul este o măsură principală de protecţie pentru utilajele fixe sau mobile, alimentate de la reţele cu nul, care au punctul neutru al sursei de alimentare legat la pamînt. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt legate printr-un conductor de secţiune suficient de mare, la conductorul de nul de protecţie. Dacă are loc un defect, de exemplu străpungerea izolaţiei între o fază şi carcasă, are loc un scurtcircuit între fază şi conductorul de nul de protecţie.

108

5.3.

Protecţia mediului ambiant

5.3.1. Efectul de seră şi fenomenul încălzirii globale Fenomenul încălzirii planetei Pământ în rezultatul creşterii concentraţiei gazelor de seră în atmosfera reprezintă o problemă globală a omenirii. Principala schimbare are loc în atmosfera. Industria, transportul, agricultura produc aşa numitele "gaze cu efect de seră" cum ar fi bioxidul de carbon (CO2) , metanul (CH4), oxidul nitros (N2O) si altele. Aceste gaze, răspândite în natură, constituie mai puţin de un procent al atmosferei totale care constă, în marea ei majoritate, din oxigen (21%) şi azot (78%). Însă GES sunt esenţiale, deoarece ele acţionează ca o cuvertură în jurul Pământului. Fără acest acoperiş natural, suprafaţa Terrei ar fi aproximativ cu 30-35oC mai rece decât în prezent. În esenţă, clima e controlată de balanţa de lungă durată a energiei Pământului. Radiaţia care vine de la soare, în principal în formă de lumina vizibilă, se absoarbe de către suprafaţa Terrei şi de către atmosfera de asupra ei. În mediu, radiaţia absorbită e egală cu volumul de energie transmis în cosmos în forma de radiaţie infraroşie. GES captează careva căldură în partea de jos a atmosferei, altă parte se emană în cosmos de către partea ei de sus, troposfera. Schimbările climatice sunt rezultatul activităţii umane, legată, în primul rând, de arderea combustibililor fosili, producerea cloro-fluoro-carburilor (CFC), de practicile nejudicioase din agricultură şi despăduririle masive. Începând cu a doua jumătate a secolului XX, au crescut substanţial cantităţile de gaze antropogene emise, care produc efectul de seră, ceea ce a condus la un dezechilibru în compoziţia atmosferei Pământului. Aceasta a condus la creşterea de doua ori a cantităţii bioxidului de carbon în aer, a sporit concentraţia metanului de 145 % în exces la volumul, care a existat în mod natural, concentraţia oxidului nitros a sporit de 15 %. GES în exces măresc cantitatea de radiaţie absorbită de atmosferă şi treptat, are loc încălzirea planetei. Începând cu anii 1850, temperatura ei medie a crescut cu jumătate de grad. Tabelul. 5.4. Gazele cu efect de seră, conform Protocolului de la Kyoto Nr.

Formula

coeficientul încălzirii globale

1.

CO2

1

Dioxid de carbon

2.

CH4

21

Metan

3.

N 2O

310

Protoxid de azot, Oxidul nitros

4.

HFC, (CхHхFх)

Denumirea

140...11 700

Hidrofluorocarburi, hidrofluorocarboni Perfluorocarburi, perfluorocarboni

5.

PFC (CхFх )

6 500...9 200

6.

SF6

23 900

Hexafluorură de sulf, hexafluorida sulfuroasă

109

Numeroase studii şi cercetări arată ca creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră (GES) poate declanşa un proces accelerat şi ireversibil de încălzire continuă a planetei, cu consecinţe dramatice. Într-un raport prezentat Comisiei Europene Interguvernamentale asupra Schimbărilor Climatice (2001), se menţionează că în cazul în care nu se vor lua măsuri de combatere a fenomenului încălzirii planetei, către sfârşitul secolului XXI temperatura la suprafaţa Pământului ar putea creşte cu 1,4-5,8 0C. Aceasta ar duce la consecinţe periculoase - nivelul mării ar putea creşte cu 9-88 cm, înecând zonele costiere din Europa, insulele mici, făcând mai frecvente şi mai severe cataclismele meteorologice. Consecinţele schimbării climei. Daca pronosticurile actuale se vor dovedi a fi, schimbările climei în secolul al XXI-lea vor fi mai mari decât orice alte schimbări de la răsăritul civilizaţiei umane. Se poate schimba simţitor clima la nivel regional. Regiunile cu latitudine medie şi înaltă, ca este Europa, ar putea suferi de temperaturi înalte, inundaţii şi secetă pe măsura schimbării climei planetare. La nivel global se anticipează ca ciclul evaporare - transpirare va deveni mai rapid. Pentru a preîntâmpina sau a minimaliza impacturile negative asupra planetei cauzate de schimbarea climei omenirea n-are alta varianta decât cea de a uni eforturile tuturor ţărilor, în primul rând a celor înalt dezvoltate, la reducerea impactului asupra naturii. De fapt, anume lor le aparţine cea mai mare parte a GES emise în atmosferă în ultimul secol. Ţările vest-europene, America de Nord, Japonia şi alte câteva şi-au creat o parte din bogăţia actuala prin pomparea în atmosferă a unor cantităţi enorme de GES, cu mult înainte de a înţelege care pot fi consecinţele probabile. Astfel, problema schimbării climei devine una globală. La combaterea ei trebuie să contribuie fiecare ţară precum şi Republica Moldova. Energetica - sursa principală de emisii.Cele mai mari surse de emisii GES din Republica Moldova sunt: energetica, transportul, agricultura, deşeurile managere şi a apele reziduale. Sectorul energetic naţional funcţionează aproape în totalitate în baza resurselor energetice importate. Se importă atât electricitate, cât şi combustibil pentru producerea energiei electrice şi termice. Consumul resurselor energetice in ultimul deceniu s-a micşorat puternic în comparaţie cu anul 1990, reflectând în bună măsură prăbuşirea generală a economiei ţării, urmare a transformărilor radicale politice şi sociale din anii 1990. Conform datelor statistice consumul total al resurselor combustibilo-energetice în Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului în ultimii 10 ani se afla la nivelul 3,2-2,5 mln. t.c.c. După declinul din perioada 1999-2001 consumul de resurse de combustibil a manifestat tendinţe de creştere. De exemplu, în anul 2002 consumul a fost de 2215,5 mii t.c.c., iar în 2004 2534 mii t.c.c. Necesarul de combustibil este acoperit prin importului multor tipuri de combustibil precum gazul natural, gazul lichefiat, produsele petroliere, cărbunele, lemnele. combustibililor fosili aduce la cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. 110

Arderea

5.3.2. Măsurile de reducere a emisiilor GES în sectorul termoenergetic În ultimul timp (anii 2005-2006) situaţia privind acoperirea necesarului de combustibil s-a complicat în legătură cu creşterea considerabilă a preţurilor la resursele energetice de import, ceea ce creează noi dificultăţi în dezvoltarea economiei republicii, în asigurarea populaţiei cu combustibil şi energie şi condiţionează creşterea riscului asigurării stabile cu energie a economiei şi a securităţii energetice a Republicii Moldova. Problemele curente principale ale dezvoltării energeticii în Republica Moldova le reprezintă : 

gradul înalt de uzură a echipamentului tehnologic de producere a energiei şi al reţelelor de transport şi distribuire;



nivelul scăzut de utilizare a echipamentului tehnologic şi al reţelelor de transport şi distribuire;



pierderile supranormative de resurse energetice;



lipsa unui sistem eficient de evidenţă a consumului de resurse energetice şi energie.

Sursele energetice, de rând cu transportul, au ponderea cea mai mare în poluarea bazinului aerian. Impactul centralelor termice şi centralelor electrice cu termoficare asupra mediului este determinat de naturaşi cantităţile de combustibil consumat pentru producerea energiei. Din punct de vedereecologic gazul natural este cel mai convenabil din combustibilii folosiţi, deoarece conţinemai multe hidrocarburi uşoare şi poluează mai puţin bazinul aerian. Opţiunile de reducere a emisiilor GES în sectorul termoenergeticpot fi: 

producerea energiei termice şi electrice în cogenerare, reprezintă soluţia cea mai economică, favorabilă modernizării şi dezvoltării sistemelor centralizate de alimentare cu căldură. Această soluţie susţinută şi promovată consecvent în ţările UE, pe parcursul ultimului deceniu a cedat mult în favoarea sistemelor locale;



promovarea tehnologiilor moderne – substituirea tehnologiilor învechite cu o eficienţă scăzută cu tehnologii performante ar putea reduce considerabil consumul de resurse energetice primare;



utilizarea surselor regenerabile– termice;



dotarea sistemelor de încălzire cu mijloacele necesare pentru reglare şi contorizarepoate asigura raţionalizarea consumurilor de energie şi reprezintă o soluţie accesibilă.In această categorie se încadrează introducerea buclelor de reglaj în sistemele de distribuţie, utilizarea pompelor cu turaţie variabilă şi folosirea armăturilor termostate;



eficientizarea sistemelor de asigurare centralizată cu căldură;



valorificarea intensivă a resurselor energetice disponibileprin recuperarea căldurii reziduale din gazele de ardere în cazane cu condensaţie sau în recuperatoare termice, folosirea pompelor de căldură, reducerea pierderilor de energie la transportul agenţilor de lucru prin utilizarea unor materiale cu caracteristici termofizice şi hidraulice favorabile, folosirea pompelor de căldură în sistemele de condiţionare a aerului;



gestiunea monitorizată a sistemelor de încălzire, care să permită reglarea automată a parametrilor funcţionali corespunzător exigenţelor de confort şi de eficienţă energetică şi economică;



standardizarea performanţei energetice a instalaţiilor de consum şi producere a energiei.

a biomasei, in special, ca combustibil la producerea energiei

111

5.3.3.Evaluarea reducerilor de emisii pentru măsurile de modernizare propuse Mai jos este evaluat efectul de mediu (reducere emisii GES) posibil a fi obţinut in urma implementării principalelor măsuri de modernizare a SACET-Chişinău, abordate în capitolele precedente. Modernizarea sistemului de conducte a reţelelor termice In cadrul SACET-Chişinău pierderile anuale de energie termică prin izolaţia conductelor constituie cca 217900 MWh/an, (vezi anexa A4). În urma reabilitării reţelelor termice prin înlocuirea conductelor vechi ce au o conductivitate termică λ de 0,052 W/moC cu conducte preizolate termic - cu material din poliuretan expandat - cu conductivitatea termică de 0,032 W/moC, se prevede de a reduce pierderile de energie cu 35%, până la 140700 MWh/an. Bazându-ne pe aceste date iniţiale vom calcula reducerile de emisii GES, expectate in cazul realizării acestei măsuri. Scenariul de bază Pentru scenariul de bază vom determina emisiile GES ce corespund pierderilor de energie:

EBSL  QBSL  FEBSL  217900  0, 2  43580 t CO2 /an , unde

(5.1)

ΔQBSL reprezintă pierderile de energie prin izolaţia conductelor, în MWh; FEBSL

–

factorul de emisii GES pentru combustibilul consumat în cadrul scenariului de bază. În ambele scenarii în calitate de combustibil se utilizează gazul natural. Factorul de emisie pentru gazul natural are valoare de FEBSL= 0,2 t CO2 /MWh.

Scenariul de proiect Reieşind din condiţiile iniţiale, pierderile de energie termică prin conducte se vor diminua cu 35 % şi vor constitui:

QPR  QBSL  (100  35) 100  217900  0,65  141635 MWh/an

(5.2)

După reabilitarea conductelor emisiile de GES vor fi:

EPR  QPR  FEPR  141635  0, 2  28327 t CO2 /an , unde EPR

(5.3)

reprezintă emisiile GES în Scenariul de proiect;

ΔQPR

-

pierderile de energie termică în scenariul de proiect;

FEPR

-

factorul de emisii GES, FEPR= 0,2 t CO2 /MWh.

Reducerile de emisii GES Reducerile de emisii GES, obţinute în urma reabilitării reţelelor de conducte vor fi:

RE  EBSL  E PR  43580  28327  15253 t CO2 /an

112

(5.4)

Diminuarea consumului de energie la staţiile de pompare a agentului termic Consumul mediu anual de energie electrică la staţiile de pompare ale reţelelor termice magistrale constituie cca 29000MWh/an. În urma modernizării acestor staţii de pompare se preconizează o economisire a circa 10 % din energia electrică consumată anual. Scenariul de bază Vom calcula emisiile din scenariul de bază reieşind din consumul existent de energie electrică:

EBSL = En BSL  FE BSL ηel = 29000  0,2 0,35=16570 t CO2 /an ,

(5.5)

unde EBSL reprezintă emisiile GES din scenariul de bază, în t CO2 /an ; EnBSL -

consumul anual de energie electrică în cadrul scenariului de bază, în MWh;

FEBSL -

factorul de emisii GES pentru combustibilul consumat în cadrul Scenariului de Bază (pentrugazul natural - 0,2 t CO2 /MWh);

ηel

eficienţa producerii energiei electrice la CET-urile locale (ηCET = 35 %).

-

Scenariul de proiect Cum am menţionat, reducerea aşteptată a consumului de energie electrică constituie cca 10 %. Astfel consumul de energie electrică după modernizarea staţiilor de pompare va fi:

En PR = En BSL  (100-10) 100 =29000  0,9=26100 MWh/an

(5.6)

După modernizare, emisiile de GES vor fi:

EPR = En PR  FE PR ηel = 26100  0,2 0,35=14914 t CO2/an, unde EPR

(5.7)

reprezintă emisiile GES în Scenariul de proiect;

EnPR

-

consumul anual de energie electrică după modernizare;

FEPR

-

factorul de emisii GES pentru combustibilul utilizat în activitatea de proiect (0,2 t CO2/MWh).

Reducerile de emisii GES, obţinute în urma modernizării staţiilor de pompare a reţelelor termice magistrale vor fi:

RE=EBSL -EPR =16570-14914=1656 t CO2/an

113

(5.8)

CONCLUZII Ramura de bază a economiei naţionale о reprezintă sectorul energetic, de care sunt dependente, în mare măsură celelalte segmente ale economiei. Pierderile enorme de energie şi calitatea utilajului energetic în oraşul Chişinău ne impune dezvoltareaşi reconstrucţia obiectelor energetice. Soluţiile studiate cu privire la modernizarea reţelelor termice din oraşul Chişinău suntdestul derentabile din punct de vedere atât a conservării energiei, cât şi din punct de vedere economic, cu toate că valorile investiţiilor sunt destul de mari, durata de recuperare este de 5 ani, pentru o durată de studiu de 20 ani, ceia ce este foarte atractiv. În lucrarea dată au fost analizate soluţii de modernizare atît a reţelei de conducte, cât şi a punctelor termice şi staţiilor de pompare. La baza ideii de modernizare a reţelei de conducte sa analizateficienţace se va obţine prin inlocuirea conductelor cu un grad înalt de uzură cu conducte moderne preizolate şi elementele specifice sistemului de conducte preizolate. La fel în lucrare a fost analizată eficienţa ce se va obţine prin schimbul izolaţiei tradiţionale din vată minerală cu izolaţie din spumă poliuretanică, la conductele existente aflate într-o stare bună (soluţie aplicabilă doar pentru conductele supraterane şi conductele subterane montate în canale vizitabile). Ideea de baza cu privire la modernizarea punctelor termice analizată în lucrarea dată este trecerea de la punctele termice centrale la punctele termice individuale, ce ne ne va oferi creşterea calităţii apei calde menajere, reducerea pierderilor de energie termica, posibilitatea consumătorului să regleze consumul de energie termică în conformitate cu necesităţile şi posibilităţile de plată. Pentru modernizarea staţiilor de pompare este propusa o soluţie economică şi care s-a impus în practică privind eficienţa energetică, este utilizarea de convertizoare de frecvenţă. Rezultatule finale în urma măsurilor de modernizare studiate devin favorabile atît pentru furnizorul energiei termice micşorînd pierderile şi întorcându-şi încrederea consumatorului, cât şi pentru consumătorul final, obţinând posibilitatea conectării/deconectării încălzirii la dorinţă, prin aceasta bodîndind independenţa de energie termică.

114

BIBLIOGRAFIE 1.

V. Arion, Soluţii de modernizare a sistemului de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău (studiu de prefezabilitate), Editura UTM, Chişinău 2007, 93 p.

2.

http://termocom.md/termo/?page_id=144

3.

T. Sajin, R. Grigore, Transportul Şi Distribuţia Agenţilor Termici, Editura ALMA MATER, Bacău 2003, 161 p.

4.

H. Hornstein, Încălziri Centrale, Editura Tehnică, Bucureşti 1962, 256p.

5.

http://goo.gl/QY2z74

6.

V. Athanasovici, I. Dumitrescu, R. Pătraşcu Alimentări Cu Căldură. Cogenerare, Editura Bucureşti, Bucureşti 2010, 1939p.

7.

http://termoelectrica.md/ro_ro/despre/

8.

http://termocom.md/termo/?page_id=202

9.

V. Leu, SACET Chişinău. Prezent, Provocări, Perspective, Chişinău 2013

10.

Ţevi Preizolate, Catalog, Energoterom, Timişoara 2012

11.

D. Popescu, Sisteme de Conducte, Editura PIM, Iaşi 2008, 246p.

12.

M. Ilina, L. Dumitrescu, C. Lungu, Enciclopedia tehnică de instalaţii, Ediţia II, Editura ARTECNO, Bucureşti 2010, 625p.

13.

D. Antocel, Soluţii De Modernizare A Sistemului De Alimentare Centralizată Cu Energie Termică din mun. Chişinău, Chişinău 2008

14.

N. B. Liberman, M. T. Njankovskaja, Spravochnik po proektirovaniju kotel'nyh ustanovok sistem centralizovannogo teplosnabzhenija, Editura Jenergija, Moscva 1979, 222p.

15.

I. G. Staroverov, Spravocinic proectirovscica. Otoplenie, vodoprovod, canalizaţia, Editura Stroiizdat, Moscva 1975, 430p.

16.

L. S. Rivkin, A. A. Alexandrov, Teplofiziceschie svoistva vodî i vodianogo para, EdituraEnerghia, Moscva 1977, 675p.

17.

S. M. Scechin, Spravocnic po telosnabjeniiu i ventiliaţii, Editura Budivelinic, Chiev 1976, 416p.

18.

V. N. Bogoslovschii, A. N. Scanavi, Otoplenie, Editura Stroiizdat, Moscva 1991, 736p.

19.

http://cotlomash.ru/d/13771/d/grundfos-opisanie.pdf

20.

V. S. Varvarskij, J. A. Kovyljanskij, G. H. Umerkin, Tipovihe resheniya prokladki truboprovodov teplovihkh seteyj v izolyacii iz penopoliuretana. Konstrukcii i detali. Moskva, 1995 112p.

21.

Obiectivele strategice de dezvoltare ale întreprinderii SA “Termocom” 2012-2020, Chişinău 2012

115

22.

M. Cernei, V. Leu, Măsuri privind eficienţa energetică în cadrul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din mun.Chişinău, Chişinău 2012

23.

M. Cernei, V. Leu, A. Vîrlan, Regimul de funcţionare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a mun. Chişinău, Chişinău 2012

24.

http://point.md/

25.

http://www.abok.ru/for_spec/articles.php?nid=3582

26.

Sweco International AB, Identificarea investiţiilor prioritare pe termen scurt şi elaborarea specificaţiilor tehnice şi a documentelor de tender pentru acestea, Stockholm 2013, 113p.

27.

P.Vârlan, Instalaţii de încălzire, Editura UTM, Chişinău 1996, 329p.

28.

HOTĂRÂREA ANRE nr. 429 din 29 septembrie 2011 privind tarifele la producerea energiei electrice, energiei termice şi de livrarea energiei termice consumatorilor finali.

29.

HOTĂRÎREA ANRE nr. 410 din 15.04.2011 privind tarifele la energia electrică livrată.

30.

E. Olaru, Acte normative privind desfaşurarea activităţii de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale la locurile de muncă, Editura UTM, Chişinău 2012, 127p.

31.

E. Olaru, L. Nmolovan, Securitatea activităţii vitale. Material metodic, Editura UTM, Chişinău 2004, 79 p.

116

ANEXE Anexa 1 Comparaţie între sistemul individual şi cel centralizat [6] SISTEMELE INDIVIDUALE

SISTEMELE CENTRALIZATE Presupun

realizarea unei surse de căldurăpentru fiecare consumator;

realizarea unei surse de căldură pentru mai mulţi consumatori diferiţi;

amplasarea sursei de căldurăla consumatorul căruia îi este destinată;

amplasarea sursei de căldură în zona consumatorilor arondaţi, sau în afara acesteia, în funcţie de gradul de centralizare adoptat pentru alimentarea cu căldurăşi de poziţia reciprocăa consumatorilor faţăde aceea a sursei/surselor de căldură;

tehnologiile de producere a călduriitrebuie săsatisfacăcondiţiile de mediu şi toate celelalte restricţii determinate de apropierea de consumatori: sursăde foc, de zgomot etc; diversele categorii de consumatoride căldurăpot fi asigurate de aceeaşi sursă, sau de surse de căldură specializatepe diversele consumuri.

consumurile de căldură sunt asigurate simultan de aceeaşi/aceleaşi surse de căldură, la care sunt arondaţi consumatorii respectivi.

Avantaje asigurarea calitativă şi cantitativă a alimentării fiecărui consummator individual, dupăcerinţe şi posibilităţi financiare;

reducerea restricţiilor privind calitatea şi stocarea combustibilului folosit, în cazul celui lichid şi/sau solid;

reducerea distanţei medii de transport a căldurii de la sursăla consumator, cu consecinţele: - reducerea pierderilor de căldurăla transport; - reducerea consumurilor energetice aferente transportului căldurii; - adaptarea mult mai bună(aproape perfectă), în timp real, a calităţii şi cantităţii căldurii produse, faţăde aceea necesară;

prin suprapunerea cererilor de căldurăde tipuri diferite, ale diverşilor consumatori, se reduce valoarea maximă totală de dimensionare a capacităţii sursei/surselor de căldură şi se aplatisează cererea totală anuală, cu consecinţele: - se reduce investiţia în sursa/sursele de căldură, raportatăla totalul debitelor maxime de căldurălivrate; - creşte încărcarea medie anualăa instalaţiilor de producere, mărinduse randamentul mediu anual de funcţionare al acestora, reducând astfel costurile specifice variabile pentru căldura produsă;

sistemul automat de reglare a consumului, în funcţie de cererea momentană, este simplu şi relativ ieftin bazat numai pe sistemul local de reglaj, la aparatele consumatoare; lipsa dependenţei condiţiilor asigurate alimentării cu căldurăa unui consumator, de eventualele servituţi create de alţi consumatori; valoarea minimă a investiţiei iniţiale pentru asigurarea alimentării cu căldură. În final: fiecare consumă după dorinţă şi plăteşte corespunzător, independent de ceilalţi consumatori sau de alte reglementări valabile la nivelul colectivităţii.

se reduc costurile specifice medii de mentenanţă; se reduce poluarea locală a mediului, simultan cu reducerea investiţiilor specific aferente adoptării măsurilor respective, pentru asigurarea încadrării în aceleaşi valori limitămaxime admise ale noxelor. Aceasta înseamnăîn final, reducerea ecotoxelor ce revin pe fiecare consumator; se reduce investiţia totală – la nivelul consumatorului/zonei de consum – necesarăasigurării aceleiaşi capacităţi totale pentru alimentarea cu căldură; reducerea facturii energetice totale – la nivelul ansamblului/zonei de consum, pentru aceeaşi cantitate totalăde căldură asiguratăconsumatorilor. În final: „avantajele la nivelul colectivităţii sunt resimţite de fiecare consumator al acesteia”.

Dezavantaje – restricţii obligaţia

folosirii numai a combustibililor clasici superiori (gaz metan sau combustibil lichid uşor) ori, eventual, a energiei electrice pentru producerea căldurii; probleme dificile suplimentare pentru asigurarea stocării combustibilului lichid;

măreşte distanţa medie de transport a căldurii pe ansamblul sistemului, cu consecinţele: - măreşte pierderile de căldurăla transport; - măreşte consumurile de energie aferente transportului căldurii;

117

instalaţiile de producere a căldurii şi/sau a frigului trebuie dimensionate pentru valorile maxime însumate ale diverselor tipuri de cereri de căldură, inclusive asigurarea capacităţii de rezervă, pentru cazurile de avarie, în funcţie de condiţiile impuse de fiecare consumator. Ca urmare, suma capacităţilor instalate în ansamblul surselor de căldură individuale va fi cu mult mai mare decât suma consumurilor maxime ce revin fiecărei surse; încărcările medii anuale ale instalaţiilor de producere sunt cu mult mai mici decât capacităţile nominale instalate. Aceasta înseamnăo reducere a gradului real de utilizare a investiţiei în sursele de căldură; sursele de căldură individuale, mai ales în lipsa instalaţiilor de acumulare a căldurii, sunt puse în situaţia de a funcţiona în regim „DA sau NU” cu întreruperi frecvente ale alimentării cu căldură. Aceasta are următoarele consecinţe: - reduce randamentul mediu anual de funcţionare, faţăde cel maxim (nominal), diminuând efectul favorabil – la prima vedere – al reducerii facturii anuale pentru căldura consumată; - creşte uzura medie a subansamblelor sursei de căldură, mărind costurile de mentenanţăpe durata de viaţă, simultan cu diminuarea acesteia faţăde valoarea datăde constructor; - se măreşte valoare investiţiei totale de înlocuire a sursei de căldură, ceea ce reduce sensibil din avantajul investiţiei iniţiale mai mici; pe ansamblul surselor individuale de căldură, aferente zonei (conturului) de alimentare cu căldură, creşte valoarea medie anualăa poluării mediului; poluarea dată de suma emisiilor poluante aferente fiecărei surse de căldură va depăşi valorile maxime admise pe care, de altfel, fiecare sursă le respectă; cresc costurile specifice medii anuale, la nivelul ansamblului SIAC, pentru ecotoxe; la nivelul ansamblului zonei, pentru toate sistemele individuale creşte investiţia specifică raportată la cantitatea anuală de căldură produsă; cresc costurile mentenanţă;

specifice

medii

anuale

de

cresc costurile specifice, medii, totale pentru căldura anual produsă (consumată).

- în vederea satisfacerii corespunzătoare, în timp, a cererii de căldurăa tuturor consumatorilor alimentaţi, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, impune un sistem de reglaj automat, realizat în mai multe trepte: centralizat – la sursă, plus unul descentralizat, la nivelul punctului termic (dacăexistă), urmat de unul individual la nivelul fiecărui consumator. Aceasta complicăşi măreşte costurile aferente reglajului; în condiţiile lipsei reglajului individual, consumatorul nu îşi poate adapta consumul de căldură la necesităţile şi capacitatea sa de plată. De asemenea, asigurarea sa cu căldură, în orice moment, nu este decisă numai de condiţiile impuse de fiecare consummator în parte, ci şi de unele reglementări generale, valabile pentru ansamblul SACET. Apar deci interdependenţe – servituţi – între diverşii consumatori ai SACET. Acestea sunt cu atât mai importante – ca efecte – cu cât gradul de centralizare asigurat de SACET este mai mare şi cu cât consumatorii de căldurăsunt mai neomogeni din punctul de vedere al cerinţelor impuse în alimentarea cu căldură; factura pentru căldură a fiecărui consumator are douăcomponente: - cota aferentăcantităţii de căldurăefectiv primităde consumator la nivelul conturului său, contorizatălocal; - cota parte din costurile comune aferente SACET, stabilite pentru starea normală– tehnic şi funcţional – a ansamblului sistemului. Stabilirea acestei cote este dificilădeoarece necesităcuantificarea „stării normale” a sistemului, pe de o parte, şi pe de altăparte pune problema repartiţiei abaterilor de la aceastăstare între consumatori şi sistemul propriu-zis de transport şi distribuţie a căldurii. Pentru rezolvarea acestor aspecte se impun: - transparenţa operatorului SACET faţăde consumatori transpusă, mai ales, în contractul de furnizare a căldurii şi explicitarea – justificarea – facturii; - reglementări, monitorizare şi arbitraj asigurat de o autoritate independentă; investiţia iniţială, pe ansamblul SACET este mai mare decât în cazul celui individual, ceea ce măreşte „riscul” investiţiei; costul specific al căldurii la consumatori depinde de simultaneitatea mai multor factori specifici condiţiilor locale ale SACET, printre care foarte importanţi sunt: - numărul de consumatori, structura, mărimea şi simultaneitatea valorilor maxime ale consumurilor asigurate de SACET; - densitatea medie de consum pe km2, care influenţeazădistanţa medie de transport a căldurii de la sursăla diverşii consumatori, mai ales în cazul SACET urbane/terţiare; - modul de dimensionare a sursei centralizate de alimentare cu căldurăşi tehnologia utilizatăîn acest scop.

118

Anexa2Utilajul SACET-Chişinău Utilajul centralelor termice din zona suburbană [1] Nr.

Denumirea localităţilor şi nr. centralelor termice

1

Vadul lui Vodă, 6011

1990

2

Bubuieci, 6021

3

Anul de Tipodimensiunea punere în cazanelor şi exploatare numărul de unităţi

Capacitatea termică, Gcal/h

Sarcina termică, Gcal/h

Lungimea reţelelor, m

CV-G – 2,5 x 2

4,14

5,04

5883,6

2003

CVа – 1,16 x 2

1,995

2,12

2061

Bubuieci Primăria, 6022

2003

EN-50 x 2

0,2

0,02

---

4

Tohatin, 6031

2003

CVа –0,63- Gn x 1 CVа –0,4- Gn x 1

0,886

0,98

843

5

Ghidighici, 6041

1979

DCVR 2,5/13x2

3,33

1,66

2931

6

Durleşti, 6051

2003

CV-G – 1,1 x 2 CV-G – 0,63 x 1

2,435

3,35

1871,5

7

Vatra, 6061

2004

EN-1000 x 2

1,995

1,89

3640

8

Sângera, 6071

1985

Minsc-1 x 2

0,48

0,39

107

9

Băcioii Noi, 6003

1985

Minsc-1 x 6

2,70

1,09

934

10

Dobruja, 6081

2003

ZiOSAB-2,5x 2

4,3

4,17

1417

11

Grătieşti, 6091

1979

DCVR 6,5/13x2

8,66

1,34

3306

12

Coloniţa Şcoala, 6121

2003

CVа –0,4 - Gn x 1 CVа –0,16 - Gn x 1

0,482

0,46

32

13

Coloniţa Grădiniţa, 6122

2003

CVа –0,25 - Gn x 1 CVа –0,16 - Gn x 1

0,353

0,036

362

14

Coloniţa Primăria, 6123

2003

EN-50 x 2

0,1

0,04

---

15

Coloniţa Amb., 6124

2003

EN-50 x 2

0,1

0,09

37

16

Ciorescu, 6131

1987

DCVR 10/13x2

13,32

3,99

5349

17

Cricova, 6141

2004

DCVR 6,5/13x1 CV-G – 2,5 x 2

8,63

4,35

4287

18

Cricova Şcoala, 6142

2003

CVа –0,4 - Gn x 2

0,688

0,46

249,7

23,3

6,55

4279

25,32

5,25

3648,7

19

Stăuceni, 6161

1972

DCVR 2,5/13x2 DCVR 10/13x1 DE 10/13x2

20

Munceşti, 6002

1966

DCVR 4/13x2 DCVR 10/13x2

119

Caracteristicele utilajului staţiilor de pompare a SACET-Chişinău (01.01.2007) [1] Cartierul

Staţia

1

2

4

4 1 1

3200 8 530

75 18 10

SP -11 SP -18

De reţea De retur De reţea De retur De adaos De adaos De adaos De reţea

СЭ-2500-60 К20/30 СЭ-2500-60 ГНОМ НКУ-140 6НК9-1 К90/85 МЕ-200-500

3 1 4 1 1 1 1 3

2500 25 2500 10 140 120 90 500

60 32 60 10 49 65 85 74.9

SP -19

De reţea

МЕN-125-100-250L

3

320

74.9

SP -2

De reţea

МЕ-200-500

3

500

74,9

De reţea De retur De reţea De retur De adaos De reţea De retur De adaos De reţea De retur De reţea De retur De adaos De reţea De reţea De retur De reţea De reţea De adaos De reţea De retur De reţea De retur De adaos De reţea De retur De adaos

СЭ-800-55 К8/18 10СД-6 К8/18 4K9 СЭ-800-100 К20/18 К90/45 СЭ-800-100 К-8-18 250LNN-600 К8/18 200LNN-600 СЭ-800-100 К20/30 6НК9-1 НКУ-250-32 К45/55 12СД-9 26ОА-600 СЭ-800-55 К8/18 К45/55А 250LNN-600 К8/18 НКУ-100

3 1 3 1 1 6 2 1 4 1 3 1 3 1 1 3 4 2 2 1 3 1 1 3 1 1

800 8 500 8 90 800 20 90 800 8 800 8 800 800 20 120 250 50 790 584 500 8 50 800 8 11 - 22

55 18 70 18 85 100 18 45 100 18 110 18 107 100 30 65 32 50 54 28 48 18 35 110 18 17 - 21

De reţea De retur De adaos

250LNN-600 К8/18 НКУ-100

3 1 1

800 8 11 - 22

110 18 17 - 21

Ciocana SP -13 SP -21

SP -6 SP -15

SP -4 SP -5

Botanica

3

Presiunea, m col. de apă 7

Д-3200-75 К8/18 ГНОМ-53-10Т

SP -12

Rîşcani

Marca

Productivitatea, m3 /h 6

De reţea De retur De adaos

SP-8

Centru

Destinaţia

Pompe Cantitatea, buc. 5

SP -7

SP -14 SP -16 SP -22 (4070) SP -1 Buiucani SP -3

SP -9 Buiucani SP -10

120

Anexa 3Lungimea reţelelor termice din oraşul Chişinău (01.01.2016) Lungimea reţelelor termice magistrale şi de distribuţie (în 2 ţevi), m Dn

32

40

50

70

80

100

125

150

200

250

Total pe oraş:

508,2

865,8

6948,9

10878,1

14337,6

18610,5

9872,3

27647,6

26897,0

25027,2

Subterană

123,7

137,3

2765,0

3578,7

4651,0

6995,4

2941,9

11145,3

11731,5

10461,1

Subterană PUR

275,5

109,2

1862,1

4517,2

5066,1

6731,1

5554,9

8361,3

9328,7

7425,5

Subterană nefuncţ.

27,0

207,3

219,6

28,0

648,5

519,1

242,0

946,2

704,0

2076,0

Total subterană

426,2

453,8

4846,8

8123,8

10365,6

14245,6

8738,8

20452,7

21764,2

19962,7

Suprater.

75,0

36,0

1342,8

1093,2

2971,6

3441,5

649,5

5657,2

3141,1

3746,6

Suprater PUR

7,0

60,0

387,4

1595,1

930,0

923,4

413,0

1239,6

1575,7

1105,1

Suprater. nefuncţ.

0,0

316,0

372,0

66,0

70,5

0,0

71,0

298,1

416,0

212,8

Total supraterană

82,0

412,0

2102,2

2754,3

3972,1

4364,9

1133,5

7194,9

5132,8

5064,5

Tipul

Lungimea reţelelor termice magistrale şi de distribuţie (în 2 ţevi), m Dn

300

350

400

500

600

700

800

900

1000

1200

Total

Total pe oraş:

20196,4

599,0

22316,7

27627,2

13488,0

10049,6

21245,7

255,7

7585,1

3070,0

268026,6

Subterană

9915,6

599,0

11448,3

20529,5

9397,4

5019,1

7287,1

40,5

4933,0

0,0

123700,2

Subterană PUR

6335,6

0,0

6760,9

3257,2

1561,3

20,8

451,2

0,0

0,0

0,0

67618,5

Subterană nefuncţ.

768,0

0,0

1685,0

48,0

536,8

0,0

62,0

0,0

0,0

0,0

8717,5

Total subterană

17019,2

599,0

19894,1

23834,6

11495,5

5039,9

7800,3

40,5

4933,0

0,0

200036,2

Suprater.

2476,8

0,0

2172,5

3724,6

1929,9

2759,5

9715,1

210,2

2409,0

0,0

47552,1

Suprater PUR

700,4

0,0

25,0

68,0

62,6

266,2

159,5

5,0

243,1

0,0

9766,0

Suprater. nefuncţ.

0,0

0,0

225,1

0,0

0,0

1984,0

3570,8

0,0

0,0

3070

10672,3

Total supraterană

3177,2

0,0

2422,6

3792,6

1992,5

5009,7

13445,4

215,2

2652,1

3070

67990,4

Tipul

121

Lungimea reţelelor termice intercartiere (în 2 ţevi), m Dn....

25

32

40

50

70

80

100

Total pe oraş:

1379,5

1681,3

3889,1

62732,8

50914,1

46414,2

42630,5

Subterană

511,7

755,6

1635,8

22587,6

20305,5

19534,2

18977,0

Subsol

300,5

346,0

292,4

24179,4

16204,1

13763,9

9516,7

Subterană PUR

14,2

110,7

384,8

5916,2

6558,7

5812,4

5150,1

Subsol PPU

8,6

2,5

43,1

2836,3

2559,3

2046,2

937,2

Supraterană

490,5

286,6

1194,0

5408,9

3966,1

3931,4

5407,3

Supraterană PUR

54,0

179,9

339,1

1804,4

1320,5

1326,2

2642,2

Tipul

Lungimea reţelelor termice intercartiere (în 2 ţevi), m Dn....

125

150

200

250

300

350

Total

Total pe oraş:

18820,6

21555,1

8302,5

1662,6

52,0

28,5

260062,8

Subterană

8837,5

12693,7

6243,5

1455,0

52,0

13,5

113602,5

Subsol

4087,2

2592,3

358,5

31,3

0,0

0,0

71672,3

Subterană PUR

2142,8

2297,3

948,0

166,3

0,0

15,0

29516,5

Subsol PPU

287,7

418,2

26,0

10,0

0,0

0,0

9175,1

Supraterană

2705,6

2390,5

578,1

0,0

0,0

0,0

26359,0

Supraterană PUR

759,8

1163,1

148,4

0,0

0,0

0,0

9737,5

Tipul

122

Lungimea reţelelor de ACM, m Dn....

25

32

40

50

70

80

100

Total pe oraş:

998,0

491,7

3146,6

33365,6

37208

34033,4

34224,0

Subterană

693,8

308,0

1905,1

22804,3

25409,2

23816,3

22863,8

Subterană PUR

6,3

48,7

371,7

5772,8

6179,4

4890,9

4963,4

Supraterană

273,4

75,0

768,8

3286,6

3928,5

3743,7

4858,8

Supraterană PUR

24,5

60,0

101,0

1501,9

1690,7

1582,5

1538,0

Tipul

Lungimea reţelelor termice intercartiere (în 2 ţevi), m Dn....

125

150

200

250

300

Total

Total pe oraş:

12677,4

16622,8

4791,7

646,0

102,0

178306,9

Subterană

9392,2

11823,0

4193,4

646,0

102,0

123957,0

Subterană PUR

1048,1

1882

218,4

0

0

25381,7

Supraterană

1446,1

2156,0

246,0

0,0

0,0

20782,9

Supraterană PUR

791,0

761,8

133,9

0,0

0,0

8185,3

Tipul

123

Anexa 4.Pierderile de căldură în conducte în dependenţă de amplasare şi tipul izolaţiei termice Supraterane (aeriene) magistrale şi de distribuţie Vată minerală

Dn ,

De ,

mm

mm

1.

32

2.

mK W

mK W

Spumă poliuretanică

mK W

Diz , m

L, m

40

0,1

75

0,132696

2,805888

0,3403

5921,219

4,559568

0,213117

3708,231

40

48

0,108

36

0,122867

2,48325

0,383713

3204,767

4,035282

0,240492

2008,586

3.

50

57

0,117

1342,8

0,113416

2,202115

0,431866

134539,2

3,578437

0,270867

84383

4.

70

76

0,136

1093,2

0,097571

1,781974

0,532044

134938,2

2,895708

0,334082

84730,62

5.

80

89

0,149

2971,6

0,089058

1,577995

0,599861

413550,9

2,564241

0,376889

259831,7

6.

100

108

0,168

3441,5

0,078986

1,352991

0,698335

557570,4

2,19861

0,439059

350557,3

7.

125

133

0,193

649,5

0,068755

1,140192

0,827166

124640,8

1,852812

0,520409

78417,27

8.

150

159

0,219

5657,2

0,060592

0,980425

0,960599

1260758

1,59319

0,604675

793617,4

9.

200

219

0,279

3141,1

0,047561

0,741487

1,267349

923561,9

1,204917

0,798417

581834,7

10.

250

273

0,333

3746,6

0,039849

0,608374

1,542679

1340914

0,988608

0,97233

845160,5

11.

300

325

0,405

2476,8

0,032765

0,673879

1,415141

813164,9

1,095053

0,886668

509495,1

12.

350

377

0,457

0

0,029036

0,589289

1,617271

0

0,957595

1,01355

0

13.

400

426

0,506

2172,5

0,026225

0,527001

1,807582

911057,6

0,856376

1,133015

571062,4

14.

500

529

0,619

3724,6

0,021437

0,481127

1,989795

1719396

0,781831

1,244914

1075739

15.

600

630

0,72

1929,9

0,01843

0,408903

2,340095

1047746

0,664468

1,464348

655642,7

16.

700

720

0,81

2759,5

0,016382

0,360678

2,652095

1697882

0,586102

1,659795

1062607

17.

800

820

0,91

9715,1

0,014582

0,318901

2,998655

6758678

0,518214

1,876891

4230331

18.

900

920

1,01

210,2

0,013138

0,285803

3,345135

163130,2

0,46443

2,09394

102113,9

19.

1000

1020

1,11

2409

0,011955

0,258934

3,691558

2063168

0,420767

2,310953

1291564

Nr.

Total

Re ,

R iz ,

47552,1

q,

W mK

Q, W

20073822 124

R iz ,

q,

W mK

Q, W

12582805

Canale vizitabile Vată minerală

Dn ,

De ,

mm

mm

1.

50

2.

Spumă poliuretanică

Re , mK W

mK R iz , W

Rs , mK W

R0 , mK W

W mK

Q, W

mK R iz , W

2235

0,000275

2,029299

0,345744

0,259968

0,379465

150962,8

116

2486

0,000172

1,546714

0,326754

0,259968

0,468689

89

129

2815

0,000223

1,463087

0,315478

0,259968

100

108

148

4710

0,000161

1,200521

0,300892

5.

125

133

173

4824

0,00013

0,995155

6.

150

159

199

6816

0,000122

7.

200

219

259

4807

8.

250

273

313

9.

300

325

10.

350

11.

Diz , m

L, m

57

97

70

76

3.

80

4.

Nr.

q,

q,

W mK

Q, W

3,297611

0,256174

101913,7

207398,8

2,51341

0,322549

142730,5

0,490495

245772,3

2,377517

0,338617

169671

0,259968

0,567684

475935,2

1,950846

0,39811

333767,5

0,284323

0,259968

0,649529

557732,6

1,617127

0,462631

397248,5

0,865598

0,26946

0,259968

0,71677

869619,8

1,406596

0,51649

626630,4

0,00019

0,791618

0,241485

0,259968

0,773239

661618,9

1,286379

0,559277

478543,3

3158

0,000184

0,688211

0,221382

0,259968

0,854887

480552,5

1,118343

0,625048

351354,4

365

1268

0,000168

0,600548

0,205066

0,259968

0,938307

211779,6

0,97589

0,693918

156620,1

377

417

461

0,000156

0,536358

0,190927

0,259968

1,012752

83104,4

0,871582

0,756068

62041,43

400

426

476

1265

0,000132

0,532684

0,176879

0,259968

1,031286

232214,7

0,865612

0,767701

172863,2

12.

600

630

680

514

0,000102

0,383278

0,139015

0,259968

1,278179

116943,1

0,622826

0,978558

89530,23

13.

700

720

770

1581

5,9E-05

0,291861

0,12582

0,259968

1,475561

415249,3

0,474274

1,162626

327183,9

14.

800

820

870

64

5,17E-05

0,256864

0,112858

0,259968

1,587952

18089,95

0,417404

1,265371

14415,11

15.

1000

1020

1080

242

4,15E-05

0,235672

0,089905

0,259968

1,707691

73560,48

0,382967

1,364478

58776,24

Total

37246

4800534

125

3483290

Anexa 5. Dimensionarea schimbătorului de căldură pentru alimentarea cu ACM Nr. 1 1.

Denumirea indicatorului 2

Notarea 3

Datele iniţiale Schimbător de căldură pentru 1.1.Necesarul de căldură 1.2.Gradul de reţinere a căldurii 1.3.Debitul sumar al apei de reţea 1.4.Numărul preîncălzitoarelor 1.5.Fluxul de căldură cedat într-un preîncălzitor

 Qinc sc

Ginc npr Qpr G1

1.6.Debitul apei de reţea printr-un preîncălzitor 2.

3.

4.

1.7.Diferenţa medie logaritmică Date tehnice a unei plăci PR-0,5E 2.1.Materialul plăcilor 2.2.Grosimea plăcii 2.3.Coeficientul de conductibilitate termică al oţelului X18Н10Т 2.4.Suprafaţa de transfer de căldură a unei plăci 2.5.Diametrul echivalent al canalului dintre plăci 2.6.Aria secţiunii transversale a unui canal 2.7.Lungimea redusă al canalului 2.8.Diametrul orificiului de colţ Agentul termic primar-apa de reţea 3.1.Temperatura apei de reţea până la preîncălzitor de reţea 3.2.Temperatura apei de reţea după preîncălzitor de reţea 3.3.Temperatura medie a apei de reţea 3.4.Densitatea apei de reţea 3.5.Capacitatea termică specifică a apei de reţea 3.6.Coeficientul de conductibilitate termică a apei de reţea 3.7.Viscozitatea cinematică a apei de reţea 3.8.Coeficientul de convecţie din partea agentului termic primar 3.9.Coeficientul pierderilor de sarcină

tm

oţ oţ

F1 de f1 Ln D t1' t1'' t1 1

cp1 1 1 1

P1

3.11. Cădere disponibilă de presiune din partea agentului secundar

P2

3.12. Temperatura peretelui 3.13. Viteza apei de reţea prin schimbător de căldură 3.14. Criteriul Reynolds 3.15. Coeficientul de calcul al pierderilor de sarcină 3.16. Criteriul Prandtl al apei de răcire la temperatura medie a ei 3.17. Criteriul Prandtl al apei de răcire la temperatura peretelui 3.18. Criteriul Nusselt pentru apa de răcire 3.19. Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei de reţea Agentul termic secundar-apă din sistemul intern al blocului 4.1.Temperatura apei din sistem intern tur 4.2.Temperatura apei din sistem intern retur 4.3.Temperatura medie a apei din sistem intern

tp

4.5.Densitatea apei din sistem intern 4.6.Capacitatea termică specifică a apei din sistem intern Coeficientul de conductibilitate termică a apei din sistem 4.7. intern 4.8.Viscozitatea cinematică a apei din sistem intern 4.9.Coeficientul de convecţie din partea apei din sistem intern 4.10. Coeficientul pierderilor de sarcină Cădere disponibilă de presiune din partea apei din sistem 4.11. intern

126

1

Re1 ' Prf Prp Nu1 '

1

tt tr t2 G1 2

cp2 2 2 2

P1

5

Încălzire ACM 1950,60 488,40 0,98 0,98 29,12 5,83 2 2 975,3 244,2 14,56 2,915 0,0146 0,0029 7,21 39,98



3.10. Cădere disponibilă de presiune din partea agentului primar

4.4.Debitul apei din sistem intern printr-un preîncălzitor

Valoarea 4

1 15,9 0,5 8 0,0018 1,15 150 80 55 67,5 979,158 4,187 0,6575 4,2710-7 5000 2,6 120 12236,64 140 14276,08 63,8 0,19 3559,72 2,9 2,662 2,82 79,33 6519,9

Unitatea 6

kW kg/s buc kW kg/s m3/s K

oţelul X18Н10Т 1 mm 15,9 W/(mK) 0,5 m2 8 mm 0,0018 m2 1,15 m 150 mm o 80 C o 55 C o 67,5 C 979,158 kg/m3 4,187 kJ/(kgK) 0,6575 W/(mK) m2/s 4,2710-7 5000 W/m2K 2,3 130,0 kPa 13256,36 mm. Col. H2O 140 kPa 14276,08 mm. Col. H2O o 51,3 C 0,33 m/s 6182,67 2,53 2,662 3,485 112,59 9253,5 W/m2K o

70 50 60 11,66 0,0117 983,175 4,183

65 5 35 0,97 0,0010 993,996 4,179

C C o C kg/s m3/s kg/m3 kJ/(kgK)

0,6508

0,622

W/(mK)

o

4,744E-07 7,237E-07 m2/s 3500 3500 W/m2K 2,9 3,2 120 120,0 kPa 12236,64 12236,64 mm. Col. H2O

1

2

3

4.12. Cădere disponibilă de presiune din partea agentului secundar

5.

6.

7.

P2

4 120 12236,64 0,18 3035,41 3,02 2,998 2,82 76,57

5 6 120 kPa 12236,64 mm. Col. H2O 0,19 m/s 2100,32 3,31 4,833 3,485 24,72 -

4.13. Viteza apei de reţea prin schimbător de căldură 2 4.14. Criteriul Reynolds Re2 4.15. Coeficientul de calcul al pierderilor de sarcină ' 4.16. Criteriul Prandtl al apei de reţea la temperatura medie a ei Prf 4.17. Criteriul Prandtl al apei de reţea la temperatura peretelui Prp 4.18. Criteriul Nusselt pentru apa de reţea Nu2 4.19. Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei din sistem ' 6229,0 1922,0 W/m2K 2 intern 4.20. Coeficientul global de transfer de căldură şi suprafaţa de transfer 4.21. Rezistenţa termică a oţelului Roţ 0,000063 0,000063 mK/W 4.22. Rezistenţa termică a depunerilor pe partea apei Rd 0,00017 0,00017 mK/W 4.23. Coeficientul global de transfer de căldură k 1394,9 969,6 W/m2K 4.24. Suprafaţa de transfer de căldură a unui SC F 97,0 6,3 m2 4.25. Suprafaţa standard de transfer de căldură Fa 100 8 m2 Calculul de companare şi verificare a suprafeţei de transfer de căldură Aria secţiunii transversale ale pachetelor din partea apei de 5.1. fn1 0,077 0,009 m2 răcire Aria secţiunii transversale ale pachetelor din partea apei de 5.2. fn2 0,065 0,005 m3 reţea 42,8 5 5.3.Numărul de canale într-un pachet din partea apei de răcire m1 43 5 36,1 2,8 5.4.Numărul de canale într-un pachet din partea apei de reţea m2 36 3 5.5.Numărul de plăci într-un pachet pentru apa de răcire n1 86 10 5.6.Numărul de plăci într-un pachet pentru apa de răcire n2 72 6 5.7.Suprafaţa de transfer de căldură cu numărul de plăci obţinut Fn1 43 5 m2 5.8.Suprafaţa de transfer de căldură cu numărul de plăci obţinut Fn2 36 3 m2 2,3 1,6 5.9.Numărul de pachete în aparat pe partea apei de răcire X1 2 2 2,8 2,7 5.10. Numărul de pachete în aparat pe partea apei de reţea X2 3 3 5.11. Numărul de plăci în schimbător de căldură na 202 18 5.12. Numărul de pachete în aparat m 40 4 Suprafaţa reală a ariei secţiunii transversale a canalelor în 5.13. fn 0,0720 0,0072 pachete pentru amândoi agenţi termici 5.14. Viteza reală a apei de reţea în canale '1 0,20 0,41 m/s 5.15. Viteza reală a apei din sistem intern în canale '2 0,16 0,13 m/s Calculul de verificare 6.1.Criteriul Reynolds pentru apa de răcire Re1 3747,07 7681,5 6.2.Criteriul Nusselt pentru apa de reţea Nu1 82,36 131,92 ' 6.3.Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei de reţea 6769,0 10842,2 W/m2K 1 6.4.Criteriul Reynolds pentru apa de reţea Re2 2698,15 1437,06 6.5.Criteriul Nusselt pentru apa de reţea Nu2 70,26 197,89 ' 6.6.Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei de reţea 5715,7 15386,0 W/m2K 2 6.7.Coeficientul real de transfer de căldură k 1378,0 839,6 W/m2K 6.8.Suprafaţa reală de transfer de căldură a unui SC F 98,2 7,3 m2 Calculul hidrodinamic 7.1.Coeficientul specific ale pierderilor hidraulice pentru apa de 2,863 2,393 răcire 7.2.Coeficientul specific ale pierderilor hidraulice pentru apa de 3,108 3,638 reţea 16119,144 5662,015 mm. Col. H2O Rezistenţele hidraulice ale pachetelor de plăci pentru apa de 7.3. P1 reţea 158,07 55,53 kPa

127

Anexa 6. Calculul hidraulic al sistemului de încălzire Nr.

Denumirea segmentului

Q, kW

G, kg/s

1 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

2 Tronsonul punct termic-Coloana 1 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4 Etajul 5 Etajul 6 Etajul 7 Etajul 8 Etajul 9 Total Coloana 1 Tronsonul Coloana 1-Coloana 2 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4 Etajul 5 Etajul 6 Etajul 7 Etajul 8 Etajul 9 Total Coloana 2 Tronsonul Coloana 2-Coloana 3 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4 Etajul 5 Etajul 6 Etajul 7 Etajul 8 Etajul 9 Total Coloana 3

3 761,0 38,1 33,842 29,612 25,382 21,151 16,921 12,691 8,461 4,230

 ech d

teu

Robinet

Cot 90o

ploc, Pa

p, Pa 21 5671,4 1210,2 1341,1 1410,9 1490,6 1585,4 1763,3 2000,2 2479,5 3650,1 16931,3 3533,4 1175,0 1280,7 1341,1 1449,4 1536,2 1699,1 1913,7 2335,8 3327,5 16058,5 3629,3 1350,1 1536,2 1729,9 1863,1 2025,5 2226,3 2636,5 3263,7 4330,8 20962,1

m/s

, di, m kg/m3

4 5 9,096 8,97 0,455 2 0,405 3 0,354 3,0 0,303 3,0 0,253 3,0 0,202 3,0 0,152 3,0 0,101 3,0 0,051 3,0

6 1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

7 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

8 0,109 0,034 0,032 0,030 0,028 0,026 0,023 0,020 0,016 0,011

9 229763,9 35834,7 33726,8 31618,9 29511,0 27403,0 24241,1 21079,3 16863,4 11593,6

10 12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

11 0,0527 0,0705 0,0716 0,0728 0,0740 0,0754 0,0778 0,0805 0,0852 0,0935

12 2132,0 509,7 824,9 894,7 974,4 1069,2 1247,1 1484,0 1963,3 3133,9

13 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

16 2 2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

17 2 1

18 1,5 1,5

19 7,2 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

20 3539,4 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

722,9 42,0 37,358 32,689 28,019 23,349 18,679 14,009 9,340 4,670

8,641 2,97 0,502 2,0 0,447 3,0 0,391 3,0 0,335 3,0 0,279 3,0 0,223 3,0 0,167 3,0 0,112 3,0 0,056 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,106 0,036 0,034 0,032 0,029 0,027 0,024 0,021 0,017 0,012

223440,1 37942,7 35834,7 33726,8 30564,9 28457,0 25295,1 22133,2 17917,4 12647,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0531 0,0695 0,0705 0,0716 0,0734 0,0747 0,0770 0,0796 0,0839 0,0915

731,4 474,5 764,5 824,9 933,2 1020,0 1182,9 1397,5 1819,6 2811,3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

680,9 26,2 23,294 20,382 17,471 14,559 11,647 8,735 5,824 2,912

8,138 0,313 0,278 0,244 0,209 0,174 0,139 0,104 0,070 0,035

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,103 0,028 0,027 0,025 0,023 0,021 0,019 0,016 0,013 0,010

217116,4 29511,0 28457,0 26349,1 24241,1 22133,2 20025,3 16863,4 13701,5 10539,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0535 0,0740 0,0747 0,0762 0,0778 0,0796 0,0816 0,0852 0,0897 0,0958

827,3 649,6 1020,0 1213,7 1346,9 1509,3 1710,1 2120,3 2747,5 3814,6

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

l, m

3,24 2,0 3,0 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24

Re

Re

128

i

plin, Pa

Cant.

Cant.

Cant.

Pa

1 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71.

2 Tronsonul Coloana 3-Coloana 4 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4 Etajul 5 Etajul 6 Etajul 7 Etajul 8 Etajul 9 Total Coloana 4 Tronsonul Coloana 4-Coloana 5 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4 Etajul 5 Etajul 6 Etajul 7 Etajul 8 Etajul 9 Total Coloana 5 Tronsonul Coloana 5-Coloana 6 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4 Etajul 5 Etajul 6 Etajul 7 Etajul 8 Etajul 9 Total Coloana 6 Tronsonul Coloana 6-Coloana 7 Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4

3 654,7 20,3 18,020 15,767 13,515 11,262 9,010 6,757 4,505 2,252

4 5 7,825 2,97 0,242 2,0 0,215 3,0 0,188 3,0 0,162 3,0 0,135 3,0 0,108 3,0 0,081 3,0 0,054 3,0 0,027 3,0

6 1 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

7 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

8 0,101 0,030 0,028 0,026 0,024 0,022 0,020 0,017 0,014 0,010

9 212900,5 22133,2 20657,7 19182,1 17706,6 16231,0 14755,5 12542,2 10328,8 7377,7

10 12120,6 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2

11 12 0,0537 776,3 0,0728 292,3 0,0740 477,5 0,0754 523,9 0,0770 579,6 0,0787 646,3 0,0805 727,2 0,0839 891,6 0,0881 1136,9 0,0958 1730,7

13 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

16 2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

17 1 1

18 1,5 1,5

19 5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

20 2802,0 343,3 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9

634,4 18,8 16,701 14,614 12,526 10,438 8,351 6,263 4,175 2,088

7,583 3,24 0,225 2,0 0,200 3,0 0,175 3,0 0,150 3,0 0,125 3,0 0,100 3,0 0,075 3,0 0,050 3,0 0,025 3,0

1 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,099 0,029 0,027 0,025 0,024 0,022 0,019 0,017 0,014 0,010

208684,7 21395,4 19919,9 18444,4 17706,6 16231,0 14017,7 12542,2 10328,8 7377,7

12120,6 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2

0,0540 868,8 0,0734 304,8 0,0747 499,8 0,0762 550,6 0,0770 579,6 0,0787 646,3 0,0816 775,9 0,0839 891,6 0,0881 1136,9 0,0958 1730,7

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 343,3 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9

615,6 42,0 37,358 32,689 28,019 23,349 18,679 14,009 9,340 4,670

7,358 3,24 0,502 2,0 0,447 3,0 0,391 3,0 0,335 3,0 0,279 3,0 0,223 3,0 0,167 3,0 0,112 3,0 0,056 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,098 0,036 0,034 0,032 0,029 0,027 0,024 0,021 0,017 0,012

206576,7 37942,7 35834,7 33726,8 30564,9 28457,0 25295,1 22133,2 17917,4 12647,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0541 0,0695 0,0705 0,0716 0,0734 0,0747 0,0770 0,0796 0,0839 0,0915

879,3 474,5 764,5 824,9 933,2 1020,0 1182,9 1397,5 1819,6 2811,3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

573,6 38,1 33,842 29,612 25,382

6,856 2,97 0,455 2,0 0,405 3,0 0,354 3,0 0,303 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,094 0,034 0,032 0,030 0,028

198145,0 35834,7 33726,8 31618,9 29511,0

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0547 0,0705 0,0716 0,0728 0,0740

849,6 509,7 824,9 894,7 974,4

1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2

129

21 3578,3 635,6 730,4 776,8 832,5 899,2 980,1 1144,5 1389,8 1983,6 9372,5 3670,8 648,1 752,7 803,5 832,5 899,2 1028,8 1144,5 1389,8 1983,6 9482,7 3681,3 1175,0 1280,7 1341,1 1449,4 1536,2 1699,1 1913,7 2335,8 3327,5 16058,5 3651,6 1210,2 1341,1 1410,9 1490,6

1 2 72. Etajul 5 73. Etajul 6 74. Etajul 7 75. Etajul 8 76. Etajul 9 77. Total Coloana 7 78. Tronsonul Coloana 6-Coloana 7 79. Etajul 1 80. Etajul 2 81. Etajul 3 82. Etajul 4 83. Etajul 5 84. Etajul 6 85. Etajul 7 86. Etajul 8 87. Etajul 9 88. Total Coloana 8 89. Total bloc 1 90. Tronsonul Bloc 1-bloc 2 91. Etajul 1 92. Etajul 2 93. Etajul 3 94. Etajul 4 95. Etajul 5 96. Etajul 6 97. Etajul 7 98. Etajul 8 99. Etajul 9 100.Total Coloana 1 101.Tronsonul Coloana 1-Coloana 2 102.Etajul 1 103.Etajul 2 104.Etajul 3 105.Etajul 4 106.Etajul 5 107.Etajul 6 108.Etajul 7 109.Etajul 8

3 21,151 16,921 12,691 8,461 4,230

4 0,253 0,202 0,152 0,101 0,051

5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

6 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

7 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

8 0,026 0,023 0,020 0,016 0,011

9 27403,0 24241,1 21079,3 16863,4 11593,6

10 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

11 0,0754 0,0778 0,0805 0,0852 0,0935

12 1069,2 1247,1 1484,0 1963,3 3133,9

13 1 1 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1 1 1

16 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

17

18

19 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

20 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

535,5 28,2 25,052 21,921 18,789 15,658 12,526 9,395 6,263 3,132

6,401 0,337 0,299 0,262 0,225 0,187 0,150 0,112 0,075 0,037

11 2,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,091 0,030 0,028 0,026 0,024 0,022 0,020 0,017 0,014 0,010

191821,2 31618,9 29511,0 27403,0 25295,1 23187,2 21079,3 17917,4 14755,5 10539,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0552 0,0728 0,0740 0,0754 0,0770 0,0787 0,0805 0,0839 0,0881 0,0958

3265,2 596,5 974,4 1069,2 1182,9 1318,9 1484,0 1819,6 2320,1 3532,1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

253,7 507,3 38,1 33,842 29,612 25,382 21,151 16,921 12,691 8,461 4,230

3,0 6,064 0,455 0,405 0,354 0,303 0,253 0,202 0,152 0,101 0,051

13 2 3 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,089 0,034 0,032 0,030 0,028 0,026 0,023 0,020 0,016 0,011

187605,4 35834,7 33726,8 31618,9 29511,0 27403,0 24241,1 21079,3 16863,4 11593,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0555 0,0705 0,0716 0,0728 0,0740 0,0754 0,0778 0,0805 0,0852 0,0935

3985,2 509,7 824,9 894,7 974,4 1069,2 1247,1 1484,0 1963,3 3133,9

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

2 1

1,5 1,5

7,2 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

3539,4 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

469,2 42,0 37,358 32,689 28,019 23,349 18,679 14,009 9,340

5,609 2,97 0,502 2,0 0,447 3,0 0,391 3,0 0,335 3,0 0,279 3,0 0,223 3,0 0,167 3,0 0,112 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,085 0,036 0,034 0,032 0,029 0,027 0,024 0,021 0,017

179173,7 37942,7 35834,7 33726,8 30564,9 28457,0 25295,1 22133,2 17917,4

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0561 0,0695 0,0705 0,0716 0,0734 0,0747 0,0770 0,0796 0,0839

963,6 474,5 764,5 824,9 933,2 1020,0 1182,9 1397,5 1819,6

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

130

21 1585,4 1763,3 2000,2 2479,5 3650,1 16931,3 6067,2 1297,0 1490,6 1585,4 1699,1 1835,1 2000,2 2335,8 2836,3 4048,3 19127,8 158408,0 7524,6 1210,2 1341,1 1410,9 1490,6 1585,4 1763,3 2000,2 2479,5 3650,1 16931,3 3765,6 1175,0 1280,7 1341,1 1449,4 1536,2 1699,1 1913,7 2335,8

1 2 110.Etajul 9 111.Total Coloana 2 112.Tronsonul Coloana 2-Coloana 3 113.Etajul 1 114.Etajul 2 115.Etajul 3 116.Etajul 4 117.Etajul 5 118.Etajul 6 119.Etajul 7 120.Etajul 8 121.Etajul 9 122.Total Coloana 3 123.Tronsonul Coloana 3-Coloana 4 124.Etajul 1 125.Etajul 2 126.Etajul 3 127.Etajul 4 128.Etajul 5 129.Etajul 6 130.Etajul 7 131.Etajul 8 132.Etajul 9 133.Total Coloana 4 134.Tronsonul Coloana 4-Coloana 5 135.Etajul 1 136.Etajul 2 137.Etajul 3 138.Etajul 4 139.Etajul 5 140.Etajul 6 141.Etajul 7 142.Etajul 8 143.Etajul 9 144.Total Coloana 5 145.Tronsonul Coloana 5-Coloana 6 146.Etajul 1 147.Etajul 2

3 4 4,670 0,056

5 3,0

6 0,50

7 8 9 983,2 0,012 12647,6

10 6060,3

11 12 0,0915 2811,3

13 1

14 2,2

14 1

16 2,0

17

18

19 20 4,2 516,2

427,2 26,2 23,294 20,382 17,471 14,559 11,647 8,735 5,824 2,912

5,106 0,313 0,278 0,244 0,209 0,174 0,139 0,104 0,070 0,035

3,24 2,0 3,0 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,081 0,028 0,027 0,025 0,023 0,021 0,019 0,016 0,013 0,010

170742,0 29511,0 28457,0 26349,1 24241,1 22133,2 20025,3 16863,4 13701,5 10539,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0568 0,0740 0,0747 0,0762 0,0778 0,0796 0,0816 0,0852 0,0897 0,0958

1116,9 649,6 1020,0 1213,7 1346,9 1509,3 1710,1 2120,3 2747,5 3814,6

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

401,0 20,3 18,020 15,767 13,515 11,262 9,010 6,757 4,505 2,252

4,793 2,97 0,242 2,0 0,215 3,0 0,188 3,0 0,162 3,0 0,135 3,0 0,108 3,0 0,081 3,0 0,054 3,0 0,027 3,0

1 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,079 0,030 0,028 0,026 0,024 0,022 0,020 0,017 0,014 0,010

166526,1 22133,2 20657,7 19182,1 17706,6 16231,0 14755,5 12542,2 10328,8 7377,7

12120,6 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2

0,0571 1055,3 0,0728 292,3 0,0740 477,5 0,0754 523,9 0,0770 579,6 0,0787 646,3 0,0805 727,2 0,0839 891,6 0,0881 1136,9 0,0958 1730,7

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 343,3 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9

380,7 18,8 16,701 14,614 12,526 10,438 8,351 6,263 4,175 2,088

4,551 3,24 0,225 2,0 0,200 3,0 0,175 3,0 0,150 3,0 0,125 3,0 0,100 3,0 0,075 3,0 0,050 3,0 0,025 3,0

1 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,077 0,029 0,027 0,025 0,024 0,022 0,019 0,017 0,014 0,010

162310,3 21395,4 19919,9 18444,4 17706,6 16231,0 14017,7 12542,2 10328,8 7377,7

12120,6 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2

0,0575 1189,4 0,0734 304,8 0,0747 499,8 0,0762 550,6 0,0770 579,6 0,0787 646,3 0,0816 775,9 0,0839 891,6 0,0881 1136,9 0,0958 1730,7

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 343,3 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9

361,9 4,326 3,24 42,0 0,502 2,0 37,358 0,447 3,0

1 0,5 0,50

983,2 0,075 158094,4 983,2 0,036 37942,7 983,2 0,034 35834,7

12120,6 6060,3 6060,3

0,0579 1229,6 0,0695 474,5 0,0705 764,5

1 1 1

2,2 2,2 2,2

1 1 1

2 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 2802,0 5,7 700,5 4,2 516,2

131

21 3327,5 16058,5 3918,9 1350,1 1536,2 1729,9 1863,1 2025,5 2226,3 2636,5 3263,7 4330,8 20962,1 3857,3 635,6 730,4 776,8 832,5 899,2 980,1 1144,5 1389,8 1983,6 9372,5 3991,4 648,1 752,7 803,5 832,5 899,2 1028,8 1144,5 1389,8 1983,6 9482,7 4031,6 1175,0 1280,7

1 2 148.Etajul 3 149.Etajul 4 150.Etajul 5 151.Etajul 6 152.Etajul 7 153.Etajul 8 154.Etajul 9 155.Total Coloana 6 156.Tronsonul Coloana 6-Coloana 7 157.Etajul 1 158.Etajul 2 159.Etajul 3 160.Etajul 4 161.Etajul 5 162.Etajul 6 163.Etajul 7 164.Etajul 8 165.Etajul 9 166.Total Coloana 7 167.Tronsonul Coloana 6-Coloana 7 168.Etajul 1 169.Etajul 2 170.Etajul 3 171.Etajul 4 172.Etajul 5 173.Etajul 6 174.Etajul 7 175.Etajul 8 176.Etajul 9 177.Total Coloana 8 178.Total bloc 2 179.Tronsonul Bloc 2-bloc 3 180.Etajul 1 181.Etajul 2 182.Etajul 3 183.Etajul 4 184.Etajul 5 185.Etajul 6

3 32,689 28,019 23,349 18,679 14,009 9,340 4,670

4 0,391 0,335 0,279 0,223 0,167 0,112 0,056

5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

6 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

7 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

8 0,032 0,029 0,027 0,024 0,021 0,017 0,012

9 33726,8 30564,9 28457,0 25295,1 22133,2 17917,4 12647,6

10 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

11 0,0716 0,0734 0,0747 0,0770 0,0796 0,0839 0,0915

12 824,9 933,2 1020,0 1182,9 1397,5 1819,6 2811,3

13 1 1 1 1 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1 1 1 1 1

16 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

17

18

19 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

20 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

319,9 38,1 33,842 29,612 25,382 21,151 16,921 12,691 8,461 4,230

3,824 2,97 0,455 2,0 0,405 3,0 0,354 3,0 0,303 3,0 0,253 3,0 0,202 3,0 0,152 3,0 0,101 3,0 0,051 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,070 0,034 0,032 0,030 0,028 0,026 0,023 0,020 0,016 0,011

147554,8 35834,7 33726,8 31618,9 29511,0 27403,0 24241,1 21079,3 16863,4 11593,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0589 0,0705 0,0716 0,0728 0,0740 0,0754 0,0778 0,0805 0,0852 0,0935

1228,5 509,7 824,9 894,7 974,4 1069,2 1247,1 1484,0 1963,3 3133,9

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

281,8 28,2 25,052 21,921 18,789 15,658 12,526 9,395 6,263 3,132

3,369 0,337 0,299 0,262 0,225 0,187 0,150 0,112 0,075 0,037

11 2,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,066 0,030 0,028 0,026 0,024 0,022 0,020 0,017 0,014 0,010

139123,1 31618,9 29511,0 27403,0 25295,1 23187,2 21079,3 17917,4 14755,5 10539,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0598 0,0728 0,0740 0,0754 0,0770 0,0787 0,0805 0,0839 0,0881 0,0958

4877,2 596,5 974,4 1069,2 1182,9 1318,9 1484,0 1819,6 2320,1 3532,1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

253,7 253,7 38,1 33,842 29,612 25,382 21,151 16,921

3,0 3,032 0,455 0,405 0,354 0,303 0,253 0,202

13 2 3 3,0 3,0 3,0 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,063 0,034 0,032 0,030 0,028 0,026 0,023

132799,3 35834,7 33726,8 31618,9 29511,0 27403,0 24241,1

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0605 6137,0 0,0705 509,7 0,0716 824,9 0,0728 894,7 0,0740 974,4 0,0754 1069,2 0,0778 1247,1

1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1

2 2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

2 1

1,5 1,5

7,2 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

3539,4 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

132

21 1341,1 1449,4 1536,2 1699,1 1913,7 2335,8 3327,5 16058,5 4030,5 1210,2 1341,1 1410,9 1490,6 1585,4 1763,3 2000,2 2479,5 3650,1 16931,3 7679,2 1297,0 1490,6 1585,4 1699,1 1835,1 2000,2 2335,8 2836,3 4048,3 19127,8 163723,8 9676,4 1210,2 1341,1 1410,9 1490,6 1585,4 1763,3

1 2 186.Etajul 7 187.Etajul 8 188.Etajul 9 189.Total Coloana 1 190.Tronsonul Coloana 1-Coloana 2 191.Etajul 1 192.Etajul 2 193.Etajul 3 194.Etajul 4 195.Etajul 5 196.Etajul 6 197.Etajul 7 198.Etajul 8 199.Etajul 9 200.Total Coloana 2 201.Tronsonul Coloana 2-Coloana 3 202.Etajul 1 203.Etajul 2 204.Etajul 3 205.Etajul 4 206.Etajul 5 207.Etajul 6 208.Etajul 7 209.Etajul 8 210.Etajul 9 211.Total Coloana 3 212.Tronsonul Coloana 3-Coloana 4 213.Etajul 1 214.Etajul 2 215.Etajul 3 216.Etajul 4 217.Etajul 5 218.Etajul 6 219.Etajul 7 220.Etajul 8 221.Etajul 9 222.Total Coloana 4 223.Tronsonul Coloana 4-Coloana 5

3 4 12,691 0,152 8,461 0,101 4,230 0,051

5 3,0 3,0 3,0

6 0,50 0,50 0,50

7 8 9 983,2 0,020 21079,3 983,2 0,016 16863,4 983,2 0,011 11593,6

10 6060,3 6060,3 6060,3

11 12 0,0805 1484,0 0,0852 1963,3 0,0935 3133,9

13 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1

16 2,0 2,0 2,0

17

18

19 20 4,2 516,2 4,2 516,2 4,2 516,2

215,6 42,0 37,358 32,689 28,019 23,349 18,679 14,009 9,340 4,670

2,577 2,97 0,502 2,0 0,447 3,0 0,391 3,0 0,335 3,0 0,279 3,0 0,223 3,0 0,167 3,0 0,112 3,0 0,056 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,058 0,036 0,034 0,032 0,029 0,027 0,024 0,021 0,017 0,012

122259,7 37942,7 35834,7 33726,8 30564,9 28457,0 25295,1 22133,2 17917,4 12647,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0617 0,0695 0,0705 0,0716 0,0734 0,0747 0,0770 0,0796 0,0839 0,0915

1553,2 474,5 764,5 824,9 933,2 1020,0 1182,9 1397,5 1819,6 2811,3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

173,6 26,2 23,294 20,382 17,471 14,559 11,647 8,735 5,824 2,912

2,074 0,313 0,278 0,244 0,209 0,174 0,139 0,104 0,070 0,035

3,24 2,0 3,0 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24 3,24

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,052 0,028 0,027 0,025 0,023 0,021 0,019 0,016 0,013 0,010

109612,1 29511,0 28457,0 26349,1 24241,1 22133,2 20025,3 16863,4 13701,5 10539,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0634 0,0740 0,0747 0,0762 0,0778 0,0796 0,0816 0,0852 0,0897 0,0958

1941,9 649,6 1020,0 1213,7 1346,9 1509,3 1710,1 2120,3 2747,5 3814,6

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

147,3 20,3 18,020 15,767 13,515 11,262 9,010 6,757 4,505 2,252

1,761 2,97 0,242 2,0 0,215 3,0 0,188 3,0 0,162 3,0 0,135 3,0 0,108 3,0 0,081 3,0 0,054 3,0 0,027 3,0

1 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,048 0,030 0,028 0,026 0,024 0,022 0,020 0,017 0,014 0,010

101180,4 22133,2 20657,7 19182,1 17706,6 16231,0 14755,5 12542,2 10328,8 7377,7

12120,6 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2

0,0647 1968,0 0,0728 292,3 0,0740 477,5 0,0754 523,9 0,0770 579,6 0,0787 646,3 0,0805 727,2 0,0839 891,6 0,0881 1136,9 0,0958 1730,7

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 343,3 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9

983,2 0,044 92748,7

12120,6

0,0661 2392,7

1

2,2

1

2

1

1,5

5,7 2802,0

127,1 1,519 3,24

1

133

21 2000,2 2479,5 3650,1 16931,3 4355,2 1175,0 1280,7 1341,1 1449,4 1536,2 1699,1 1913,7 2335,8 3327,5 16058,5 4743,9 1350,1 1536,2 1729,9 1863,1 2025,5 2226,3 2636,5 3263,7 4330,8 20962,1 4770,0 635,6 730,4 776,8 832,5 899,2 980,1 1144,5 1389,8 1983,6 9372,5 5194,7

1 2 224.Etajul 1 225.Etajul 2 226.Etajul 3 227.Etajul 4 228.Etajul 5 229.Etajul 6 230.Etajul 7 231.Etajul 8 232.Etajul 9 233.Total Coloana 5 234.Tronsonul Coloana 5-Coloana 6 235.Etajul 1 236.Etajul 2 237.Etajul 3 238.Etajul 4 239.Etajul 5 240.Etajul 6 241.Etajul 7 242.Etajul 8 243.Etajul 9 244.Total Coloana 6 245.Tronsonul Coloana 6-Coloana 7 246.Etajul 1 247.Etajul 2 248.Etajul 3 249.Etajul 4 250.Etajul 5 251.Etajul 6 252.Etajul 7 253.Etajul 8 254.Etajul 9 255.Total Coloana 7 256.Tronsonul Coloana 6-Coloana 7 257.Etajul 1 258.Etajul 2 259.Etajul 3 260.Etajul 4 261.Etajul 5

3 18,8 16,701 14,614 12,526 10,438 8,351 6,263 4,175 2,088

4 0,225 0,200 0,175 0,150 0,125 0,100 0,075 0,050 0,025

5 2,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0

6 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

7 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

8 0,029 0,027 0,025 0,024 0,022 0,019 0,017 0,014 0,010

9 21395,4 19919,9 18444,4 17706,6 16231,0 14017,7 12542,2 10328,8 7377,7

10 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2 4242,2

11 12 0,0734 304,8 0,0747 499,8 0,0762 550,6 0,0770 579,6 0,0787 646,3 0,0816 775,9 0,0839 891,6 0,0881 1136,9 0,0958 1730,7

13 1 1 1 1 1 1 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1 1 1 1 1 1 1

16 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

17 1

18 1,5

19 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

20 343,3 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9 252,9

108,3 42,0 37,358 32,689 28,019 23,349 18,679 14,009 9,340 4,670

1,294 3,24 0,502 2,0 0,447 3,0 0,391 3,0 0,335 3,0 0,279 3,0 0,223 3,0 0,167 3,0 0,112 3,0 0,056 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,041 0,036 0,034 0,032 0,029 0,027 0,024 0,021 0,017 0,012

86425,0 37942,7 35834,7 33726,8 30564,9 28457,0 25295,1 22133,2 17917,4 12647,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0673 0,0695 0,0705 0,0716 0,0734 0,0747 0,0770 0,0796 0,0839 0,0915

2614,4 474,5 764,5 824,9 933,2 1020,0 1182,9 1397,5 1819,6 2811,3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

66,3 38,1 33,842 29,612 25,382 21,151 16,921 12,691 8,461 4,230

0,792 2,97 0,455 2,0 0,405 3,0 0,354 3,0 0,303 3,0 0,253 3,0 0,202 3,0 0,152 3,0 0,101 3,0 0,051 3,0

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,032 0,034 0,032 0,030 0,028 0,026 0,023 0,020 0,016 0,011

67453,6 35834,7 33726,8 31618,9 29511,0 27403,0 24241,1 21079,3 16863,4 11593,6

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0716 0,0705 0,0716 0,0728 0,0740 0,0754 0,0778 0,0805 0,0852 0,0935

3266,8 509,7 824,9 894,7 974,4 1069,2 1247,1 1484,0 1963,3 3133,9

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2 516,2

28,2 28,2 25,052 21,921 18,789 15,658

0,337 0,337 0,299 0,262 0,225 0,187

1 0,5 0,50 0,50 0,50 0,50

983,2 983,2 983,2 983,2 983,2 983,2

0,021 0,030 0,028 0,026 0,024 0,022

44266,4 31618,9 29511,0 27403,0 25295,1 23187,2

12120,6 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

0,0796 0,0728 0,0740 0,0754 0,0770 0,0787

20403,7 596,5 974,4 1069,2 1182,9 1318,9

1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1

2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1 1

1,5 1,5

5,7 5,7 4,2 4,2 4,2 4,2

2802,0 700,5 516,2 516,2 516,2 516,2

11 2,0 3,0 3,0 3,0 3,0

134

21 648,1 752,7 803,5 832,5 899,2 1028,8 1144,5 1389,8 1983,6 9482,7 5416,4 1175,0 1280,7 1341,1 1449,4 1536,2 1699,1 1913,7 2335,8 3327,5 16058,5 6068,8 1210,2 1341,1 1410,9 1490,6 1585,4 1763,3 2000,2 2479,5 3650,1 16931,3 23205,7 1297,0 1490,6 1585,4 1699,1 1835,1

1 2 262.Etajul 6 263.Etajul 7 264.Etajul 8 265.Etajul 9 266.Total Coloana 8 267.Total bloc 2 268.Total pe blocuri

3 12,526 9,395 6,263 3,132

4 0,150 0,112 0,075 0,037

253,7 761,0

3,0 9,1

5 3,0 3,0 3,0 3,0

6 0,50 0,50 0,50 0,50

7 983,2 983,2 983,2 983,2

8 0,020 0,017 0,014 0,010

9 21079,3 17917,4 14755,5 10539,6

135

10 6060,3 6060,3 6060,3 6060,3

11 0,0805 0,0839 0,0881 0,0958

12 1484,0 1819,6 2320,1 3532,1

13 1 1 1 1

14 2,2 2,2 2,2 2,2

14 1 1 1 1

16 2,0 2,0 2,0 2,0

17

18

19 4,2 4,2 4,2 4,2

20 516,2 516,2 516,2 516,2

21 2000,2 2335,8 2836,3 4048,3 19127,8 188355,8 510487,6

Anexa 7. Calculul hidraulic al sistemului de alimentare cu apa caldă menajeră Nr.

Denumirea segmentului

1. Tronsonul punct termic-bloc 1 2. Coloana 1 3. Coloana 2 4. Coloana 3 5. Coloana 4 6. Coloana 5 7. Col.oana 6 8. Total bloc1 9. Tronsonul bloc1-bloc2 10. Coloana 1 11. Coloana 2 12. Coloana 3 13. Coloana 4 14. Coloana 5 15. Co.oana 6 16. Total bloc 2 17. Tronsonul bloc2-bloc3 18. Coloana 1 19. Coloana 2 20. Coloana 3 21. Coloana 4 22. Coloana 5 23. Col.oana 6 24. Total bloc 3 25. Total clădirea locativă

Q, kW 488,4 27,1 27,1 27,1 27,1 27,1 27,1 162,8 325,6 27,1 27,1 27,1 27,1 27,1 27,1 162,8 162,8 27,1 27,1 27,1 27,1 27,1 27,1 162,8

G, kg/s

l, m

m/s

di, m

ech,

mm

Re

Re

ech/

d

i

teu plin, Pa Cant.

1,948 8,97 1 0,050 0,006 69089,4 7945,3 0,0641 5715,2 0,108 6,6 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 10114,5 0,108 8,8 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 13485,9 0,108 8,8 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 13485,9 0,108 6,6 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 10114,5 0,108 3,3 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 5057,2 0,108 3,3 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 5057,2 0,6 63030,4 3,892 13,00 1,00 0,071 0,006 149662,7 12120,6 0,0587 5283,5 0,108 6,6 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 10114,5 0,108 8,8 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 13485,9 0,108 8,8 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 13485,9 0,108 6,6 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 10114,5 0,108 3,3 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 5057,2 0,108 3,3 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 5057,2 0,6 62598,7 1,946 13,00 1,00 0,050 0,006 105396,3 12120,6 0,0641 8192,8 0,108 6,6 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 10114,5 0,108 8,8 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 13485,9 0,108 8,8 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 13485,9 0,108 6,6 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 10114,5 0,108 3,3 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 5057,2 0,108 3,3 0,7 0,014 0,006 13541,5 5561,7 0,0881 5057,2 0,6 65508,0

136

1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

1 1 1 1 1 1 1

2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2

Robinet Cot 90o P ploc, Can Pa Cant. Pa t. 1 2 3 1,5 8,7 4323,9 10039,1 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 11867,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 15239,3 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 15239,3 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 11867,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 6810,6 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 6810,6 14844,3 77874,7 1 2 2 1,5 7,2 3539,4 8822,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 11867,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 15239,3 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 15239,3 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 11867,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 6810,6 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 6810,6 14059,8 76658,5 1 2 2 1,5 7,2 3539,4 11732,2 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 11867,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 15239,3 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 15239,3 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 11867,9 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 6810,6 1 2 2 1,5 7,2 1753,4 6810,6 14059,8 79567,8 234101

kPa

77,9

76,7

79,6 234,1

Aneza 8. Calculul pierderilor de căldură de la reţele termice

Nr.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Dia Strat Coeficienţii de met termoizo conductibilitate Rezistenţele termice rul Diametrul lant termică Temp. Lung. de standard Denumirea tronsonului Riz, Rs, R0, oţ, iz, s, calc Dex Dint K K K K W W W ul R c, W m, d, de, di, d, de, W W W t, oC Q,kW l, m m  K m  K m  K kg/s mm mm mm mm mm Pierderile de căldură de la reţele termice de la punct termic centralizat la clădiri Conducta de la PTC până la CT1 80 4016,2 38,3 224 245 229 465 245 70 76 0,058 1,50 0,000142 1,759 0,175 0,195 Conducta de la CT1 până la CT2 80 1300,4 12,4 127 140 130 260 140 42 76 0,058 1,50 0,000155 1,700 0,236 0,195 Conducta de la CT2 până la blocul 1 80 650,2 6,2 90 108 100 198 108 12 76 0,058 1,50 0,000161 1,664 0,265 0,195 Conducta de la CT2 până la blocul 2 80 650,2 6,2 90 108 100 198 108 23 76 0,058 1,50 0,000161 1,664 0,265 0,195 Conducta de la CT1 până la CT3 80 2715,8 25,9 184 199 187 359 199 63 76 0,058 1,50 0,000130 1,620 0,202 0,195 Conducta de la CT3 până la blocul vecin 80 115,0 1,1 38 48 42 88 48 61,5 76 0,058 1,50 0,000280 1,664 0,351 0,195 Conducta de la CT3 până la CT4 80 2600,8 24,8 180 199 187 339 199 43,5 76 0,058 1,50 0,000130 1,462 0,208 0,195 Conducta de la CT 4 până la blocul 3 80 650,2 6,2 90 108 100 198 108 11,5 76 0,058 1,50 0,000161 1,664 0,265 0,195 Conducta de la CT 4 până la blocul nostru 80 1950,6 18,6 156 168 158 258 168 11,5 76 0,058 1,50 0,000129 1,178 0,237 0,195 Pierderile de căldură de la reţele termice Pierderile de căldură de la reţele termice de la punct termic centralizat la clădiri cu utilizarea PTI Conducta de la PTC până la CT1 80 2065,6 19,7 161 190 182 284 190 70 76 0,032 1,50 0,000090 1,993 0,232 0,195 Conducta de la CT1 până la CT2 80 1300,4 12,4 127 140 130 229 140 42 76 0,032 1,50 0,000155 2,458 0,254 0,195 Conducta de la CT2 până la blocul 1 80 650,2 6,2 90 108 100 195 108 12 76 0,032 1,50 0,000161 2,934 0,272 0,195 Conducta de la CT2 până la blocul 2 80 650,2 6,2 90 102 94 188 102 23 76 0,032 1,50 0,000171 3,049 0,275 0,195 Conducta de la CT1 până la CT3 80 765,2 7,3 98 108 100 195 108 63 76 0,032 1,50 0,000161 2,934 0,272 0,195 Conducta de la CT3 până la blocul vecin 80 115,0 1,1 38 45 39 126 45 61,5 76 0,032 1,50 0,000300 5,143 0,318 0,195 Conducta de la CT3 până la CT4 80 650,2 6,2 90 102 94 188 102 43,5 76 0,032 1,50 0,000171 3,049 0,275 0,195 Conducta de la CT 4 până la blocul 3 80 650,2 6,2 90 102 94 188 102 11,5 76 0,032 1,50 0,000171 3,049 0,275 0,195 Conducta de la PTC la PTI blocul nostru 80 2439,0 23,3 175 190 182 284 190 11,5 76 0,032 1,50 0,000090 1,993 0,232 0,195 Pierderile de căldură de la reţele termice cu utilizarea PTI Reducerea pierderilor de căldură din contul implimentării PTI Deb Flux it de de căld. apă

137

Pierderi de căldură

q, W/K

Q,W

0,470 0,469 0,471 0,471 0,496 0,452 0,536 0,471 0,621

3715,3 2226,3 638,2 1223,2 3528,6 3143,3 2634,9 611,6 806,9 18528,4

0,413 0,344 0,294 0,284 0,294 0,177 0,284 0,284 0,413

3268,8 1632,4 398,7 738,4 2093,3 1228,7 1396,5 369,2 537,0 11662,9 6865,5