Memoriu Sanitare.docx

2. FOAIE DE SEMNĂTURI

2

Proiectant general:

SC BRITART INSTAL SRL

Şef proiect:

ing.dipl. Tomel Brau

Proiectat:

ing.dipl. Tomel Brau

Desenat:

ing. Iulian Salinschi

3. BORDEROU A. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Partea scrisă

Foaie de capăt Foaie de semnături Borderou Memoriu tehnic Breviar de calcul Program de control al calităţii lucrărilor

B.

Partea desenată

S01 - Plan de situaţie – Reţele edilitare S02 - Plan parter – Instalaţii de alimentare cu apă rece, apă caldă menajeră și canalizare menajeră S03 - Plan etaj – Instalaţii de alimentare cu apă rece, apă caldă menajeră și canalizare menajeră S04 - Schema coloanelor - Instalaţii de alimentare cu apă rece, apă caldă menajeră S05 - Schema coloanelor - Instalaţii de canalizare menajeră

Întocmit,

ing.dipl. Tomel Brau

3

4. MEMORIU TEHNIC Prezentul memoriu tratează instalaţiile sanitare aferente proiectului “CONSTRUIRE IMOBIL LOCUINTE COLECTIVE IN REGIM DE INALTIME P+2E, AMENAJARE INCINTA SI REAL ACCES AUTO SI IMPREJURIMI TEREN”, situată în jud. Timiş, loc. Timisoara, str. Gavril Musicescu, nr. 165, CF 435526, nr. cad. 4335526 4.1. Situatie existentă Alimentarea cu apă a imobilului se va face prin 1 branşamente de apă. Traseul acestora va fi perpendicular pe conducta publică de apă potabilă proiectata şi se va realiza din ţeavă PEHD 50 x 3.0 mm, PN 10. Pe bransamentul de apa proiectat se prevede montarea unui robinet de concesie prevazut cu tija si camera de manevra. Căminul de branşament se va executa pe terenul din proprietatea beneficiarului, la 1.20 m fata de limita de proprietate, cu respectarea dimensiunilor de gabarit interior de 0,80 x 1,00 x 1,00m. Evacuarea apelor uzate de pe parcela beneficiarului se va face printr-un singur racord de canal. Traseul acestuia va fi perpendicular pe canalul public stradal si se va executa din tuburi PVC cu mufa tip KG Ø160 x 4.7 mm. 4.2.

Instalatii de alimentare cu apa rece, apa calda menajera

Echiparea grupurilor sanitare şi alimentarea cu obiecte sanitare s-a făcut conform normelor în rigoare, în funcţie de specificul încăperilor. Instalaţiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă de consum menajer au fost dimensionate pentru alimentarea obiectelor sanitare cuprinse în planurile de arhitectură. Alimentarea cu apă rece a celor două apartamente ale imobilului se va face din reţeaua de apă potabilă existentă, printr-o conductă de PEHD DN 32 mm. Această conductă va fi montată sub adâncimea de îngheţ. Se va amplasa un cămin de apometru la o distanţă de 1 metru de la limita de proprietate, cămin dotat cu contor de apă, robinet de golire şi robinetele de secţionare. Conductele vor pătrunde în imobil prin bucătăriile celor două apartamente. Dimensiunile conductelor de alimentare cu apă a consumatorilor sunt trecute pe planşele desenate care însoţesc această documentaţie. Debitul de calcul de apă rece s-a determinat pe baza sumei de echivalenţi al punctelor de consum, ţinând seama de tipul clădirii şi regimul de furnizare al apei. A rezultat un debit de consum pentru apa rece potabila de: 

0,65 l/s

Debitul de calcul de apă caldă menajeră s-a determinat pe baza sumei de echivalenţi al punctelor de consum, ţinând seama de tipul clădirii şi regimul de furnizare al apei. A rezultat un debit de consum pentru apă caldă menajeră de:  0,48 l/s Distribuţia interioară de apă rece se va realiza îngropat în şapă la nivelul pardoselii de la parter.

4

Obiectele sanitare se racordeaza la conductele de legatura prin intermediul racordurilor flexibile de diametru corespunzator. Montarea obiectelor se face conform STAS 1504 – 85. Instalaţiile interioare de apă rece şi apă caldă menajeră se vor realiza din conducte din polipropilena. Asigurarea apei caldă de consum menajer se va face de la centrala termica pe combustibil gazos, de 28 kW, amplasată în bucătărie. Conductele de apă caldă menajeră vor urma traseul conductelor de apă rece. Conductele de apă caldă menajeră vor fi izolate cu izolaţie din cauciuc cu grosimea de 13 mm, iar conductele de apă rece vor fi izolate anticondens cu izolaţie de cauciuc cu grosimea de 9 mm. 4.3.

Instalatii de canalizare

Pentru evacuarea in exteriorul cladirii a apelor uzate menajere se va realiza o retea din teava de PP in interiorul cladirii si PVC-KG pentru conducte ingropate in exteriorul cladirii. Reteaua interioara de canalizare se va racorda in reteaua de canalizare exterioara, prin intermediul a doua camine de vizitare, de unde va fi racordata la reteaua de canalizare a orasului. Evacuarea apelor uzate menajere interioare se realizeaza prin intermediul sifoanelor obiectelor sanitare si al sifoanelor de pardoseala. Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul cladirii, conventional curate, se va face prin captatori jgheaburi si burlane exterioare si se va deversa , fie la nivelul terenului, fie in camine de retentie. Dimensionarea instalatiei interioare de evacuare a apelor uzate menajere s-a realizat conform STAS 1795-87. Racordarea conductelor de legatura la coloane se face prin intermediul ramificatiilor si al coturilor la 45°. Conductele de legatura si coloanele se vor executa din tuburi de PP pentru canalizari interioare, imbinate cu mufa si garnituri din cauciuc. Ţevile şi piesele din PVC pentru conductele de canalizare interioară vor fi pozate îngropat în pardoseală, iar coloanele se vor masca cu gips carton, asigurându-se montarea unui capac de vizitare în dreptul pieselor de curăţire prevăzute în prezentul proiect. Ventilarea instalatiei de canalizare se asigura prin conducte de PP, prin prelungiri ale coloanelor de curgere deasupra terasei. In sectiunea de iesire a gazelor nocive in atmosfera s-au prevazut caciuli de protectie, pentru a impiedica patrunderea apei, zapezii etc. Toate conductele de canalizare pozate îngropat se vor monta pe pat de pietriş cu diametru de 0,3-0,9 mm sau nisip amestec cu pietriş cu diametru de 10 mm. Materialul folosit trebuie compactat astfel încât să fie obţinut indicele Proctor prescris. Înălţimea minimă a patului de aşezare este de 0,10 cm sau in functie de diametrul tevi D/10. Umplerea şanţului şi în general a săpăturii este operaţiunea fundamentală a lucrării. Materialul folosit pentru construirea patului va fi aşezat în jurul tubului şi compactat manual pentru formarea straturilor succesive de 20-30 cm până la linia mediană a tubului, având grijă să nu rămână zone goale sub tub şi ca partea laterală dintre tub şi peretele săpăturii să fie continuu şi compact. Cel de al doilea strat al părţii laterale va ajunge până la generatoarea superioară a tubului. Compactarea va trebui la fel să fie efectuată cu maximă atenţie. Stratul al treilea va atinge o cotă de circa 30cm mai mare decât cota generatoarei celei mai înalte a tubului. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral şi niciodata vertical. Umplerea ulterioară se va efectua cu ajutorul materialului care provine din sapătură, curăţat de elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale. Umplerea este efectuată pentru

5

staturi succesive de grosime egală de 30 cm, care trebuie să fie compactate şi eventual udate la o grosime de 1m, măsurată de la generatoarea cea mai înaltă a tubului. 4.4.

Prescripţiile generale privind instalaţiile sanitare interioare

La proiectare se ţine cont de următoarele normative şi standarde: I 13 – Normative pentru proiectarea şi executarea normativelor şi standardelor; I 13/1 – Normative pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală; I 7 – Normative pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatorii cu tensiune până la 1000V; C142 - 85 – Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii; C31 -75 – Prescripţii pentru proiectarea, executarea, montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor de apă ISCIR; Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor; PE 924 – Prescripţii pentru calculul izolaţiilor termice al instalaţiilor; NRPM Norme Republicane de Protecţia Mediului; Legea 137 – 95 Legea protecţiei mediului; SR1907 – Instalaţii de încălzire. Calculul necesar de căldură. Prescripţii de calcul; STAS 3417 – Coşuri şi canale de fum pentru instalaţii de încălzire; STAS 10701 – Protecţia împotriva coroziunii. Acoperiri protectoare; STAS 7131 – Instalaţii de încălzire centrală. Măsuri de siguranţă la instalaţiile de încălzire centrală cu apă, având temperatura de maxim 115 C; ORD 462 – 93 – Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei; STAS 1478 Instalaţii sanitare – Alimentări cu apă la construcţii; STAS 1975 Instalaţii sanitare, Canalizări interioare; 19 Normative pentru proiectarea instalaţiilor sanitare; ORD 125 -6 Procedura de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător; IPCT 94 Îndrumător de proiectare pentru centrale termice mici; IPCT 96 Ghid de performanţă pentru instalaţii; In general, la proiectarea instalaţiilor sanitare, sunt luate în calcul toate exigenţele şi în mod special: siguranţa de exploatare, siguranţa de foc, etanşeitatea; confortul termic, adaptarea la utilizare, economie de energie; confort acustic, igiena şi protecţia mediului, confort vizual şi tactil.

6

4.5.

Măsuri de protectia muncii

Pe durata executarii lucrarilor de instalatii sanitare vor fi respectate cu strictete Normele republicane de protectia muncii; Normele specifice de securitatea muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire aprobate de M.M.P.S. cu nr. 117/1996; Normativul I9-1994; Normativul NP 003-1996. Din cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii amintim: - Siguranta in exploatare; - Igiena si sanatatea oamenilor; - Protectia impotriva zgomotului - Siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de lucrari. Conducatorul punctului de lucru are obligatia sa asigure: Luarea de masuri organizatorice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; Realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie si consemnarea acestuia in fisele individuale; Controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul muncitor a normelor si instructiunilor specifice protectie muncii; Verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii/ Zonele cu instalatii in probe, sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altor persoane decat al celor autorizate. Masurile de protectia muncii indicate in prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executantul lucrarilor cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca. 4.6.

Măsuri de prevenire si stingere a incendiilor

La executia lucrarilor de instalatii sanitare se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (aprobate cu ordinul 775/1998), Normativul C 300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora emise de M.L.P.A.T., Normativul I9/1994. Obligatiile si raspunderea privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatii si personalului care executa instalatiilor sanitare. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic privind normele PSI. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii termice sau operatii cu substante inflamabile. Întocmit, ing. dipl. Roxana Iova

7

5.

BREVIAR DE CALCUL 5.1. Dimensionarea hidraulica a instalatiei de apa rece si apa calda

In conformitate cu STAS 1478 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale, pentru consumatorii propusi de beneficiar au rezultat urmatorii echivalenti de debit : 1.

Alimentarea cu apa rece Debitul de calcul pentru alimentarea cu apa conform STAS 1478/90: - suma echivalentilor punctelor de consum pentru locuinta E = 0,7 x E1 + E2 - debitul de calcul qc=b ∙ (𝑎 ∙ 𝑐 ∙ √𝐸 + 0.004 ∙ 𝐸)

Denumirea punctului de consum

Puncte de consum

Qc/punct de Qc(total consum [l/s] ) [l/s]

E / punct de consum

E total

E1 - BATERII PENTRU: Spalator

10

0.20

0.40

1.00

10

Cada de baie Lavoar

10 10

0.20 0.07

0.40 0.28

1.00 0.35

10 3.5

E2 - ROBINETE PENTRU: Rezervor de closet Masina de spalat rufe Masina de spalat vase

10 10 10

0.15 0.60 0.75 0.17 0.28 0.85 0.10 0.20 0.50 Suma echivalentilor de consum (E)

7.5 8.5 5 44.5

In conformitate cu STAS 1478, debitul de calcul pentru distributia apei reci se determina cu relatia :





qc  b a  c  E  0.004E l / s  = 0.65

In care: E – suma echivalenţilor punctelor de consum alimentate de conducta respectivă; a – coeficientul determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în regimul de distribuţie, ale cărui valori sunt date în STAS 1478/90; a = 0.15 b – coeficientul determinat în funcţie de felul de apă (apă rece, apă caldă), valori date în STAS 1478/90; b=1 c – coeficient adimensional care ţine seama de destinaţia clădirii; c = 1; Pentru calculul conductelor de distributie interioara de apa rece:

8

La debitul de apei qc  1,17 l / s  , qc = 0.65 [l/s ] se necesita un bransament de apa DN 40 (PEHD 40x3.0mm). Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a facut tinandu-se seama de debitul de calcul pe tronson si de vitezele economice (in functie de diametrul conductei). Presiunea necesara in conducta de bransament:

𝐻𝑛𝑒𝑐 = 𝐻1 + 𝐻2 + 𝐻3 (𝑚𝐶𝐴) 𝐻1 = diferenta de nivel dintre punctul de consum cel mai dezavatajos si nivelul apei din conducta ce alimenteaza instalatia interioara 𝐻2 = pierderea de presiune pe instalatia interioara 𝐻3 = pierderea de presiune a obiectului sanitar cel mai dezavatajos 𝐻𝑛𝑒𝑐 = 5 + 2 + 2 (𝑚𝐶𝐴) = 9 mCA

5.2. Debitul de calcul pentru apele uzate menajere In conformitate cu STAS 1795 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale – pentru consumatorii propusi de beneficiar au rezultat urmatorii echivalenti de debit pentru canalizare : Debitul de calcul pentru canalizarea apelor uzate menajere: 𝑙

Qc=𝑄𝑠 + 𝑞𝑠 𝑚𝑎𝑥 [𝑠] Denumirea obiectelor sanitare Cada de baie Spalator Closet cu rezervor montat pe vas si la semiinaltime Lavoar

Obiecte sanitare 10 10 10

Qs / Obiect sanitar [l/s] 0.66 0.33 2.00

Qc(total) [l/s] 1.32 0.66 8.00

E / Obiect sanitar 2.00 1.00 6.00

E total 20.00 10.00 60.00

10

0.17

0.68

0.50

5.00

Masina de spalat rufe 10 Masina de spalat vase 10 Sifon de pardoseala 10 Suma echivalentilor punctelor de consum Es:

0.50 0.66 0.33

1.00 1.32 1.32

1.50 2.00 1.00

15.00 20.00 10.00

𝑞𝑠 𝑚𝑎𝑥 = 2.00 𝑙/𝑠 Qs=0,132 x Es0.5+0.0018 x Es Qs=1.88 Qc=2.00+1.88=3.88

9

150.00

Diametrul minim al tuburilor de PVC tip KG utilizate pentru realizarea racordului de canal este de D= 160 mm x 4 mm.

Debitul rezultat al apelor uzate menajere este qc =3.88 l/s. qcolmax – debitul maxim preluat de coloana, [ l/s]; qcolmax = 4,55 l/s pentru Ø110mm (conform SR-1795/87 tabel 13) De – diametrul conductei – se alege in functie de consumatori; P – panta colectorului orizontal, conform SR-1795/87 tabel 11- pentru conducte din mase plastice; qsp – debitul la sectiune plina, [l/s]; vsp – viteza la sectiune plina, [m/s]; x – raportul dintre debitul de calcul si debitul de scurgere la sectiune plina (SR-1795/87 tabel 12) qcalcul [l/s] qplin

x

u – gradul de umplere al conductei (SR-1795/87 tabel 12); z – raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere la sectiune plina (SR-1795/87 tabel 12); z

vreal (m/s) vplin

voriz – viteza reala de scurgere a apelor menajere prin colector [m/s]; Canalizarea apelor pluviale n

Qcp  0.0001 I   j  S cj j 1

[l/s]

I - intensitatea de calcul a ploii [l / s  ha] j 

coeficientul de colectare al apei meteorice de pe suprafaţa respectivă

S cj 

suprafaţa de calcul având coeficientul de colectare

j

2 în [m ]

I = 40 [l / s  ha]

j 

0.9 S cj = 165.37 [m2] Qcp  2.72 [l/s] Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul cladirii, conventional curate, se va face prin captatori, jgheaburi si burlane exterioare la nivelul terenului.

10

Întocmit, ing. dipl. Roxana Iova

6.

PROGRAM DE CONTROL A CALITĂŢII LUCRĂRILOR

In conformitate cu” Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea în construcții” , C56 – 2001 nr.272/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare și expertiză tehnică de calitate a proiectelor, a execuției construcțiilor, participanții care concură la realizarea planului de control a urmăririi execuției, astfel încât lucrările executate să fie conforme cu prevederile normale în vigoare, iar instalația executată să se încadreze în parametri normali de performanță, calitate și fiabilitate sunt: B – beneficiar (diriginte de santier desemnat de acesta) E – executant (responsabil tehnic cu execuţia) P – proiectant (șef de proiect) I – inspector în construcţii

11

Conform prevederilor Legii nr.10/1995 secţiunea 3 art.23d, executantul are obligaţia convocării factorilor ce participă la verificări cu minimum 3 zile înainte de fiecare fază. Prezenţa proiectantului şi certificarea de către acesta a calităţii lucrărilor executate este obligatorie pentru următoarele faze: predarea amplasament şi trasarea lucrării alegerea traseelor sistemului de distribuție, poziționarea robinetelor; ori de câte ori condiţiile obiective de pe şantier impun modificarea soluţiilor proiectului; la recepţia la terminarea lucrărilor; la recepția punerii în funțiune; Recepția lucrărilor. Recepţia lucrărilor se va efectua în strictă conformitate cu prevederile normativelor și a legislației în vigoare. Fazele de recepția lucrărilor sunt: Recepţia la terminarea lucrărilor; Recepția la punerea în funcțiune; Recepția finală după expirarea perioadei de garanție; Pe parcursul execuției lucrărilor se vor respecta întocmai prevederilor proiectului de execuție, ale standardelor și normativelor în vigoare. Înainte de montare, toate echipamentele şi materialele folosite vor fi inspectate vizual de către executant pentru a putea depista din această fază eventualele defecte, neconcordanțe cu nivelul de calitate prescrise în certificatele de calitate și conformitate sau cu prevederile prezentei documentații.

Nr crt 0 1 2

3 4

5

Faza

Observaţii

1 2 Predarea B+E amplasamentului Montare conducte, B + E + P armături

3 PV

Montare obiecte B + E sanitare Proba de presiune, B + E etanşeitate și funcționare a instalației sanitare Recepţia la terminarea B + E + P lucrărilor

PV

4 Se întocmeşte PV de predare a amplasamentului și trasare a lucrării Se verifică corespondenţa între proiect și lucrarea realizată, se verifică existența certificatelor de calitate, conformitate și a cărților tehnice, PV de lucrări ascunse. Se întocmeşte PV

Faza de execuţie

PROIECTANT, NOTA:

12

Cine verifică

PV

PV

Se întocmeşte PV de probe de presiune, etanșeitate și funcționare după caz

PVR

Se întocmeşte PV de terminarea lucrărilor

BENEFICIAR,

EXECUTANT,

recepție la

1. Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi să participe cu minimum 10 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea 2. La recepţia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construcției 3. P.V.L.A – proces verbal de lucrări ascunse 4. P.V.R – proces verbal de recepţie 5. P.V – proces verbal B –beneficiar; E – executant; P – proiectant

13