Arad.docx

Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp. Orașul se află la o altitudine de 110 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea(N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană. Morfologia zonei

Municipiul Arad se află pe un relief ale cărui caracteristici morfografice sunt asemănătoare Câmpiei Banatului. Fiind situat la circa 110 m altitudine, oraşul Arad este inclus în Câmpia Mureşului, preponderent în lunca înaltă a Mureşului, flancată la sud de Câmpia Vingăi (consideratăo câmpie piemontan terasată) iar la nord de câmpia Aradului (câmpie piemontan tabulară) Ape de suprafata

Resursa naturală de apă constă din cele două bazine hidrografice Mureş şi Crişul Alb şi din apele subterane aflate, în principal, în conul aluvionar al Mureşului şi Crişului Alb. Retele edilitare

Municipiul Arad este alimentat cu apă potabilă numai din surse subterane din fondul de captare Arad-Ch. Criş, care are 118 puţuri. Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există în teritoriu un număr de 65 de foraje de ordinul I şi 26 de foraje de ordinul II, componente ale reţelei naţionale. La acestea se adaugă forajele de supraveghere situate în raza surselor de poluare a mediului Reţele tehnico - edilitare • Lungime străzi total: 343 km • Lungime străzi modernizate: 212 km • Lungimea simplă a reţelei de distribuţie apă potabilă: 521.4 km • Lungimea simplă a reţelei de canalizare: 440 km • Lungimea simplă a reţelei de gaz: 355 km

Clima Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Temperatura medie anuală: 12,39 o C;

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm. Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120. Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%. Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%). Populatia Potrivit cifrelor oficiale, la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului ARAD era de 430.629 persoane, din care 223.121 femei (51,8%). Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, municipiul Arad, este de 159,1 mii persoane

Date generale despre amplasament Depozitul de produse petroliere a fost demolat. A fost indepartata sursa generatoare de poluare. Suprafata depozitului a fost de 16410 m2. Pe amplasament, au existat suprafata construita, suprafata libera si cai de transport. Componenta amplasamentului a fost:  Rezervoare de inmagazinare motorina, benzina;  Rampa descarcare;  Peron incarcare auto;  Magazie. Activitatile desfasurate pe amplasament au fost:  Depozitare de produse petroliere;  Descarcarea/incarcarea produselor petroliere in rezervoarele de stocare;  Incarcarea autocisternelor in vederea comercializarii produselor petroliere.

Clima Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Temperatura medie anuală: 12,39 o C;

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm. Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120. Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%. Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%). Morfologia zonei Municipiul Arad se află pe un relief ale cărui caracteristici morfografice sunt asemănătoare Câmpiei Banatului. Fiind situat la circa 110 m altitudine, oraşul Arad este inclus în Câmpia Mureşului, preponderent în lunca înaltă a Mureşului, flancată la sud de Câmpia Vingăi (consideratăo câmpie piemontan terasată) iar la nord de câmpia Aradului (câmpie piemontan tabulară)

Retele edilitare Municipiul Arad este alimentat cu apă potabilă numai din surse subterane din fondul de captare Arad-Ch. Criş, care are 118 puţuri. Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există în teritoriu un număr de 65 de foraje de ordinul I şi 26 de foraje de ordinul II, componente ale reţelei naţionale. La acestea se adaugă forajele de supraveghere situate în raza surselor de poluare a mediului Reţele tehnico - edilitare • Lungime străzi total: 343 km • Lungime străzi modernizate: 212 km • Lungimea simplă a reţelei de distribuţie apă potabilă: 521.4 km • Lungimea simplă a reţelei de canalizare: 440 km • Lungimea simplă a reţelei de gaz: 355 km Alimentarea cu apă a unitatii se realizează din reteaua de apă potabilă a orasului Arad printr-un racord situat in partea de est a amplasamentului. Energia electrică necesară functionării instalatiilor din incinta amplasamentului este preluată din reteaua ENEL (statiile ENEL 110 kV Bujac si Gai) prin LES 20KV in bucla. Vecinatati Amplasamentul este situat în zona industrială NV a municipiului Arad.

In prezent, se învecinează cu societăti comerciale de productie (textile, cablaje auto). Vecinătătile obiectivului sunt: - N – canalul Ier; - S – SC Leoni Wiring System SRL; - E – SC Aries Textile SRL; - V – teren viran. Cea mai apropiata zona rezidentiala (cartierul Gai) se află la cca. 1400 metri spre est. In vecinatatea amplasamentului nu se afla cai ferate, retele de alimentare cu apa, canalizare sau conducte de gaz metan care deservesc localitatea Arad. Cai rutiere si feroviare Judetul Arad esteamplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea(N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană. Amplasamentul beneficiază de acces auto carosabil si pietonal din artera carosabilă asfaltată adiacentă laturii estice, respectiv strada III din Zona Industriala Arad Vest. Geologia amplasamentului Au fost executate 5 foraje cu adancimi cuprinse intre 4.5 - 7 m si distanta intre foraje de: F1-F2 F2-F3 F3-F4 F4-F5

22.50 m 12.50 m 15.50 m 10 m

Hidrogeologie a) Hidrogeologia zonei Apele freatice sunt cantonate în depozite cuaternare alcătuite din nisipuri cu granulometrie diferită, pietrisuri cu intercalaŃii de argile, prafuri argiloase sau argilo-prăfoase. În partea superioară a acestor depozite permeabile se dezvoltă formaŃiuni cu o permeabilitate mai redusă care fac ca în anumite zone nivelele hidrostatice să prezinte caractere ascensionale. În acelasi timp, formaŃiunile cu granulometrie fină si apariŃia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile, bine dezvoltate, fac ca deasupra acestora (0,4 - 0,6 m) să se acumuleze strate acvifere sezoniere (suprafreatice) influenŃate de condiŃiile climatice, motiv pentru care prezintă oscilaŃii sezoniere accentuate. Aceste strate sunt discontinue si se află în interdependenŃă cu stratele freatice propriu-zise. Nivelurile apelor freatice în câmpia joasă se întâlnesc între 0,0 si 3,0 metri, excepŃie fac areale reduse de 3,0 - 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 - 2,0 metri se întâlnesc în zonele depresionare si pe fostele albii părăsite. În zonele înalte, apele freatice se drenează mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele plane si depresionare. Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din precipitaŃii si mai puŃin din Mures. CondiŃiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în care predomină materialele ceva mai grosiere. Maximele de nivele se produc, de regulă, în lunile februarie si martie. În continuare nivelul scade treptat până în lunile octombrie-noiembrie când se înregistrează valorile minime. Nivelul hidrostatic, având adâncime relativ mică este supus si influenŃei climatice în sensul că primăvara când se produc infiltraŃii acesta se ridică usor, iar vara, când evapotranspiraŃia creste, nivelul scade. OscilaŃiile nivelului freatic prezintă amplitudini de 1,0 -1,5 metri în apropierea Muresului, în depozitele grosiere, ele pot atinge până la 2,0 - 2,5 metri iar în zonele de interfluvii, acestea sunt

situate între 0,5 - 2,5 metri. Datorită amplitudinii mari, în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc uneori la suprafaŃă sau aproape de suprafaŃă din care cauză se semnalează fenomene de băltiri. OscilaŃii ale nivelurilor freatice se întâlnesc si de la un an la altul, funcŃie de regimul precipitaŃiilor. Trebuie subliniat că tendinŃa în ultima vreme este ca aceste niveluri să scadă. Regimul apelor freatice este puternic influenŃat de îndiguiri si desecări. ReŃeaua canalelor de drenaj de adâncime construită în toată câmpia a determinat înlăturarea parŃială a pânzelor de ape suprafreatice si a contribuit la coborârea nivelului freatic. b) Hidrogeologia amplasamentului Acviferul este cu nivel liber. Dupa executia forajelor acestea au fost echipate si transformate in puturi de monitorizare a apei freatice. Din studiul fiselor litologice si a profilelor litologice a reiesit ca directia de curgere este spre Forajul 4 si stratul acvifer variaza intre 2.1-2.5 m. Informatii despre surse Surse de poluare Toate probele de sol, subsol si apa subterana prelevate au fost analizate pentru compusii THP si BTEX. A rezultat ca exista poluare la un prag sensibil al terenului. Caracterizarea surselor Sursele generatoare ale poluarii mediului subteran au fost rezervoarele petroliere in momentele de incarcare/descarcare, conductele de transport, rampa de descarcare CF si peronul auto. Afectarea calitatii solului, subsolului si a apei freatice a fost cauzata de: o Deversarile de produse petroliere pe suprafata solului o Infiltratiile de produse petroliere din rezervoare o Calitatea apei subterane a fost periclitata de fenomenul de percolare a produselor petroliere din sol si subsol, precumsi prin apele de precipitatii. Potentiale cai de migrare a poluantilor:  Contact dermal  Inhalare  Ingerare  Adsorbtia prin piele

Sursa-Cale-Receptori APA Sursa Transport poluanti Utilizari sau activitati Cai de expunere Receptori

Importanta risc

Caracteristici sol Sol contaminat Migrarea poluantilor din zona contaminata spre zona decontaminata Front de captare apa subterana Lucrari de epuisment Ingerare Contact dermic Angajatii si vizitatori centrului comercial Angajatii si vizitatorii SC Leoni Wiring System SRL; Angajatii si vizitatorii SC Aries Textile SRL Rezidentii cartierului Gai Risc mediu

SOL Sursa

Transport poluanti

Utilizari sau activitati Cai de expunere

Receptori

Importanta risc

Depozitari necontrolate Transport de la rampa CF si auto Fisuri in conductele de transport Deversari de substante petroliere pe suprafata solului Infiltratii in sol ale produselor petroliere din rezervoare si deversari Antrenarea poluantilor prin: percolare, scurgere ape de suprafata, vant Bioacumulare si modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului Exfiltratii Se doreste construirea unui centru comercial Lucrari de excavatie pentru fundatie si retea edilitara Se va betona cu scopul realizarii unei parcari contaminata actuala si forajul 4 Muncitorii care vor lucra la construirea centrului comercial vor fi expusi la contact dermic, inhalare si ingerare Angajatii si vizitatorii vor fi expusi la inhalare Angajatii si vizitatori centrului comercial Angajatii si vizitatorii SC Leoni Wiring System SRL; Angajatii si vizitatorii SC Aries Textile SRL Rezidentii cartierului Gai Materialele de constructii depozitate Risc ridicat

Plan de management  Pe amplasament se va construi un centru comercial  Pe baza modelului conceptual s-a realizat ca este o zona sensibila si sunt necesare masuri pentru a stopa migrarea poluantilor si a reduce efectele adverse ale acestora. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -