Managementul Proiectelor

DISCIPLINA MANAGEMENTUL PROIECTELOR REFERAT

INTRODUCERE

Transformarile economice din tara noastra precum si necesitatea de adaptare rapida la cerintele pietei comune europene impun transformarea si modernizarea activitatii manageriale in orice domeniu. Din aceasta cauza, apare necesitatea dezvoltării si implementării de instrumente, tehnici, metodologii care sa faciliteze si eficientizeze activitatea din acest domeniu. Pentru activitatea de constructii, datorita particularitatilor pe care le are, se constata o nevoie si mai accentuata in acest sens astfel încât să se asigure specialistilor posibilitatea de a analiza o mare varietate de situatii posibile ce vor putea sa apara in realizarea unui proiect de constructie, de a capata deprinderea de a lua decizii in ce priveste solutiile optimale de rezolvare a problemelor propuse. Astfel, plecând de la aspectele prezentate mai sus, managementul de proiect se poate defini în trei moduri astfel: 1.

Un ansamblu de practici, proceduri, tehnologii care precizează în mod

coordonat actiunile concrete, mijloacele umane si materiale, variantele de executie în vederea realizării cu succes a unui proiect de constructie în anumite conditii impuse: -

un anumit cost,

-

o anumită durată,

-

un anumit nivel al calitătii,

-

un anumit nivel maxim al disponibilului de resurse;

2.

Proces dinamic, stabilit si condus in contextul unui set de constrângeri

(termene, costuri, cerinte) prin care se organizează si utilizează resurse adecvate intr-un mod structurat si controlat cu scopul de a realiza un proiect de constructie cu maxim de eficientă;

3.

Transpunerea în viată a unui proiect de constructie Activitatea de constructie prezintă o serie de caracteristici care o

diferentiază net de productia industrială întrucât problemele ce pot să apară sunt foarte numeroase, foarte diverse si nu în ultimul rând foarte dificil de rezolvat. Această dificultate în rezolvare provine din greutatea în ceea ce privete modelarea matematică a fenomenelor specifice activitătii de constructie. În acest caz la proiectarea

sistemelor

informatice

pentru managementul

proiectelor

de

constructie trebuie să se tină cont de caracteristicile activitătii de constructie astfel încât acestea să fie suficient de flexibile în ceea ce privete schimbările si să se adapteze unor conditiilor si practicilor specifice fiecărui proiect de constructie în parte.

Particularitătile activitătii de constructie a. Caracterul de unicat al activitătii de constructie Realizarea unei lucrări de constructie are caracter de unicat deoarece are la bază un proiect tehnic care definete numai acea lucrare si care impune o serie de măsuri legate de amplasament, proiectarea si adaptarea unor solutii tehnologice si organizatorice specifice de executie, evaluarea si planificarea costurilor de executie.

b. Proces de constructie în permanentă schimbare

Procesul de constructie este mobil, în timp ce produsul acestuia – lucrarea de constructie este fix în spatiu. Acest aspect diferentiază net activitatea de constructie de activitătile industriale unde procesul de productie este fix, iar produsul este mobil. În plus procesul de constructie pe lângă cei trei parametri comuni (obiectele muncii, forta de muncă, mijloacele de muncă), mai include si un alt parametru specific: conditiile naturale de mediu.

Caracterul complex al activitătii de constructie

Caracterul complex derivă din: -

numărul mare , peste 100.000 de sortimente de materiale, număr mare de muncitori cu specializări diferite (aprox. 100 meserii) precum si o gamă largă de utilaje si echipamente tehnologice;

-

diversitatea proceselor de constructie, marea majoritate fiind procese manuale si manual mecanizate, factorul uman intervenind direct în transformările fluxurilor de materiale, energie si informatii;

-

modul de desfă surare o parte importantă a procesului de constructie se desfăoară în aer liber sub influenta directă a factorilor atmosferici.

Durata mare de executie a lucrărilor de constructii

Dimensiunile mari ale obiectelor de constructie ce apartin unei lucrări de constructie, numărul mare de procese de constructie care trebuie realizate în anumite conditii tehnologice si organizatorice, numărul mare de actiuni cu caracter tehnic, economic, administrativ, variatia conditiilor meteorologice fac ca durata de execuŃie a lucrării să fie relativ mare cu implicatii majore asupra costului de executie si a prevederilor contractuale (termene, decontări, repartizarea riscului).

Volum si greutate mare a produselor folosite în executie Folosirea unor materiale si prefabricate cu volum si greutate mare în procesul de construire implică rezolvarea unor probleme suplimentare de transport, depozitare si manipulare.

Multitudinea factorilor implicati Realizarea unui proiect de constructie face apel la numeroase persoane fizice si/sau juridice, cu roluri foarte variate (conceptie, executie, furnizare de materiale

sau servicii, executarea unor anumite sarcini, consultantă tehnică,

economică, juridică, etc.), de

unde

apare necesitatea

unei

foarte

bune

coordonări. Trebuie îmbinate pe de o parte, atât aspectul tehnologic si organizatoric

(ordonarea eficientă

a

diferitelor

actiuni),

cât

si aspectul

psihologic (armonizarea relatiilor între participanti) , pentru a garanta reusita proiectului.

Parametrii principali în realizarea unui proiect de constructie În realizarea unui proiect de constructie intervin trei parametri de bază care stabilesc, în final, factorii de reuită a proiectelor. Acesti parametri sunt: costul proiectului, durata proiectului, calitatea proiectului. COST Costul total de realizare a unui proiect de constructie reprezintă expresia bănească a tuturor “eforturilor” (fortă de muncă, resurse materiale, utilaje si echipamente tehnologice, resurse informationale, servicii, taxe, actiuni cu caracter

tehnico -administrativ, etc.) necesare a fi făcute în scopul realizării

proiectului în toate etapele sale constitutive. DURATA

Durata totală de realizare a unui proiect de constructie reprezintă intervalul de timp necesar realizării proiectului în anumite conditii tehnologice, organizatorice si administrative. CALITATEA Calitatea

se

defineste

ca

rezultanta

totalitătii

performantelor

comportare a constructiilor în exploatare, caracterizându-se prin produse,

resurse, proceduri,

regulamente,

responsabilităti

actiuni,

mijloace

si

de

ansamblul de

măsuri,

tehnologii,

utilizate în conceperea, realizarea si exploatarea

constructiilor precum si aptitudinea de utilizare si coordonare a acestora în scopul satisfacerii exigentelor utilizatorilor si colectivitătilor pe întreaga durată de existentă a constructiilor. Acesti trei parametri au un rol esential în realizarea cu succes a unui proiect de constructie în anumite conditii (conditii impuse de beneficiar, conditii tehnicoorganizatorice, conditii de mediu, etc.). Proiectul de constructie se poate defini ca un ansamblu de etape concretizate în actiuni întreprinse într-o succesiune logică si care sunt destinate realizării unui obiectiv unic si măsurabil. Un obiectiv este unic dacă a fost atins o singură dată si definitiv fiind bine delimitat

spatial,

în

cazul

nostru

obiectivul

fiind

realizarea

unei

constructii (obiect de constructie) sau a unui ansamblu de constructii (obiecte de constructie). Un proiect de constructie are caracter de unicat prin următoarele aspecte: -

este proprietatea intelectuală a unei persoane, grup de persoane sau a unei firme;

-

are la bază un proiect unic si implicit un contract unic;

-

implicarea vitală în societate si natură (prezentând grad

de

oamenilor);

risc

sub aspectul sigurantei si al sănătătii

-

caracteristici (destinatie,

proprii mod

cum de

ar

fi

functionalitate

utilizare), complexitate si

considerente tehnice, economice , organizatorice specifice. Clasificarea proiectelor de constructie Având în vedere aspectele prezentate mai sus proiectele de constructie se clasifică pe baza următoarelor criterii: 1. În functie de destinatie distingem proiecte pentru: a.

Clădiri civile – clădiri de locuinte, pentru învătământ,

artă, cultură, clădiri pentru ocrotirea sănătătii, clădiri administrative. b.

Clădiri industriale – hale industriale, depozite, garaje,

depouri. c.

Constructii speciale industriale – sonde, constructii

energetice, constructii miniere, cosuri de fum, turnuri de răcire. d.

Constructii hidrotehnice – baraje, canale de navigatie,

constructii pentru piscicultură e. -

Constructii speciale: agricole (sere) pentru transporturi si telecomunicatii (căi ferate,

-

drumuri,

treceri

de nivel,

poduri,

viaducte,

tunele),

constructii

pentru

transportul energiei electrice (aeriene, subterane) alimentări cu apă si canalizare (rezervoare de apă,

-

rupturi de apă, retele de

distributie,

de

canalizare,

constructii

pentru

îmbunătătirea calitătii apei – statii de epurare ) f. Constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat, termoficare. 2. După importantă distingem: a.

proiecte de constructie de importantă globală (categorii

de importantă) si aici avem: - constructii de importantă exceptională (A)

- constructii de importantă deosebită (B) - constructii de importantă normală (C) - constructii de importantă redusă (D)

b.

proiecte de importantă specifică (clase de importantă)

stabilită prin reglementări tehnice si criterii specifice. 3. După caracterul lucrărilor distingem proiecte pentru: a.

lucrare nouă;

b.

lucrare de reparatie – care are ca scop readucerea la starea

de functionalitate initială, a unor elemente nestructurale din cadrul unei constructii existente; c.

lucrare de consolidare – are ca scop refacerea sau

mărirea capacitătii portante a unor elemente structurale din cadrul unei constructii existente; d.

lucrare de reabilitare - are ca scop repunerea unei

constructii existente într-o nouă stare de functionalitate (reabilitare functională, structurală, termică ) Etapele în realizarea unui proiect de constructie Realizarea unui proiect de constructie are două componente principale si anume: Etapa I – FUNDAMENTARE SI PROIECTARE Etapa II - EXECUTIE Cele două componente ale realizării unui proiect de constructie pot fi concretizate prin următoarele etape: 1. Initierea proiectului. Analiza de fezabilitate – este etapa prin care beneficiarul reflectă asupra oportunitătii realizării proiectului de constructie precum si asupra implicatiilor si consecintelor ce pot

să apară ca urmare a realizării acestui proiect. Prin această etapă se vizează următoarele aspecte: -

informatii de natură tehnică (structură constructivă, functională

si tehnologică, număr niveluri, arie

construită, etc.) -

informatii de natură economică (costuri de realizare, cantităti de resurse, cheltuieli generale, etc.)

-

informatii

de

natură

managerială

(durată

de

realizare, structuri organizatorice adoptate, planificarea resurselor si aprovizionării)

2. Elaborarea proiectului tehnic – este etapa prin care se stabilesc

dimensiunile, forma

si

structura

elementelor

de

constructie si de instalatii, natura si calitatea materialelor si echipamentelor

folosite.

În

această

etapă

se

conturează

următoarele elemente: date despre realizarea lucrării – memorii tehnice pe specialităti, breviare de calcul, planuri, etc., caietele de sarcini, listele cu cantitătile de lucrări, graficul general de realizare a proiectului, detalii de executie

3. Licitatia / Contractarea – este un „concurs” prin care se prezintă ofertele Această

etapă

în scopul

adjudecării

executiei

presupune întocmirea unei

proiectului.

documentatii

care

cuprinde o serie de informatii de natură tehnică, comercială, financiară si juridică referitoare la procedura de licitare, ofertare, contractare.

4. Executia proiectului – este etapa prin care planurile, detaliile

de executie si specificatiile tehnice se materializează în elemente de constructie. Această etapă se caracterizează printr-un complex de actiuni (procese de constructie, actiuni cu caracter tehnic, economic, organizatoric,

administrativ,

etc.)

care

concură

la edificarea

lucrării de constructie.

5. Finalizarea proiectului - este etapa prin care se certifică finalizarea lucrărilor si încetarea obligatiilor executantului. Această etapă cuprinde aspecte legate de: perioada de garantie a lucrării, cartea tehnică a constructiei care cuprinde date referitoare la proiectarea, executia si receptia lucrărilor precum si cadrul informational pentru identificarea si determinarea stării tehnice a constructiei si evolutia acesteia în timp.