Lucru Individual.docx

1

Introducere Instituţia înstrăinării bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă implică un studiu al reglementării legislaţiei în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. La moment, normele juridice ce reglementează instituţia dată se regăsesc în Codul Civil al Republicii Moldova şi în alte acte normative, cel fundamental fiind reprezentat de Constituţia Republicii Moldova. În oricare sistem unde dreptul de proprietate este garantat prin Constituţie, momentul crucial pe care îl înfruntă adjudecarea constituţională este selectarea dintr-o varietate de decizii regulatorii cu caracter re-distribuţional, după cum acestea afectează direct sau indirect dreptul de proprietate. Lucrarea reprezintă rezultatele unei analize complexe asupra condiţiei întreţinerii pe viaţă în cadrul contractului civil privind înstrăinarea de bunuri cu condiţia de întreţinere pe viaţă ce reprezintă un interes deosebit pentru persoanele interesate în încheierea unui astefel de contract. Aceste persoane, avînd posibilitatea de a încheia un asemenea contract, sînt asigurate cu cele mai importante condiţii de viaţă pînă la deces. În rezultatul investigaţiei, urmează să stabilim că condiţia de întreţinere este o particularitate a instituţiei înstrăinării de bunuri sub întreţinerea persoanei beneficiare care dispune de caractere specifice individualizate prin lege şi care practic deosebeşte acest contract de altele similare, cum ar fi contractul familial al pensiei de întreţinere, contractul de servicii de asistenţă socială etc. Deosebit de important este acest contract la etapa actuală, cînd o bună parte dintre cetăţeni sînt plecaţi peste hotare, lăsîndu-i fără îngrijirea şi atenţia corespunzătoare pe cei apropiaţi. Legislaţia civilă vine în ajutorul acestora din urmă prin reglementarea raporturilor legate de înstrăinarea bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă ca o posibilitate şi un mijloc eficient de subzistenţă pentru aceste persoane1. Scurt istoric Conceptul instituţiei înstrăinării bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă nu a fost univoc interpretat şi înţeles pe parcursul diverselor perioade istorice. Această stare de lucruri îşi găseşte explicaţia, mai întîi de toate, în faptul că există un spectru foarte larg de probleme ce trebuie soluţionate ca premisă a formulării şi determinării unei viziuni concrete asupra contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă, vizavi de dezvoltarea social-economică a ţării. Este limpede că algoritmul de căutare a răspunsurilor la întrebările ce preocupă specialiştii de domeniu, dar şi conţinutul şi caracterul răspunsuriloraflate, depind de interpretarea normelor în vigoare.

1

Revista “Legea și Viața”, Noiembrie 2016, p. 31.

2

În Republica Moldova, relaţiile sociale cuprinse în instituţia întreţinerii au fost reglementate iniţial de Codul civil al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, adoptat la 26 decembrie 1964 2. În conţinutul Codului civil al RSSM, înstrăinarea bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă se referea de fapt doar la un singur bun, şi anume al casei de locuit, care se întîlnea pe acele timpuri în calitate de bun aflat în proprietatea personală. Însă practic aproape nu se recurgea la această instituţie, din simplul motiv că foarte puţini cetăţenii dispuneau de această proprietate personală . Conform art. 445 Cod civil al RSSM, în baza contractului de înstrăinare a unei case de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o persoană inaptă de muncă din cauza vîrstei sau în legătură cu starea sănătăţii (transmiţător) transmite în proprietate unei alte persoane (dobînditor) o casă de locuit sau o porţiune de casă, în schimbul căreia dobînditorul se obligă să procure transmiţătorului, pînă la moartea acestuia, asigurare materială în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar 3. La 6 iunie 2002, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat un nou Cod civil al Republicii Moldova, în vigoare de la 12.06.2003, graţie căruia această instituţie, prin intermediul contractului de înstrăinare de bunuri cu condiţia întreţinerii pe viaţă, a primit o reglementare mai amplă. În capitolul IV din Titlul III al Codului civil al Republicii Moldova din 2002 sînt cuprinse reglementările privind contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Aici sînt prevăzute opt articole ce reglementează expres această instituţie. Prin prisma art. 839 Cod civil al RM se consemnează că, „în baza contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea celeilalte părţi (dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se obligă să asigure beneficiarului întreţinerii în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntarea”. Potrivit reglementărilor actuale, bunul transmis de beneficiar poate fi atît mobil, cît şi imobil, spre deosebire de Codul civil al RSSM, care prevedea posibilitatea înstrăinării în schimbul întreţinerii doar a unei case de locuit. Legea obligă dobînditorul întreţinerii să asigure beneficiarului locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar în timpul vieţii, precum şi înmormîntarea la deces.

2

Codul civil al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti din 26 decembrie 1964. În: B. Of. nr. 000 (abrogat). http://lex.justice.md/viewdoc.php?action =view&view=doc&id=286216&lang=1 3 Ibidem.

3

Noțiunea. Elementele. Caracterele contractului. Noțiunea În baza contractului de înstrăinare a unui bun cu condiția întreținerii pe viata, o parte, beneficiarul întreținerii, se obligă să dea celeilalte părți, dobînditorului întreținerii, în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobinditorl se obligă să asigure beneficiarului intreținerea in natur – locuință, hrană, îngrijire și ajutor necesar pe timpul cît va tri, precum și suportarea cheltuielilor de înmormîntare, această reglementare o găsim în Codul Civil al RM, la art 839 alin (1)4. În cazul pluralităţii de părţi, obligaţia de întreţinere este indivizibilă atît activ, cît şi pasiv. Astfel, în caz de pluralitate de beneficiari, ea nu este considerată îndeplinită dacă nu s-a executat, integral, faţă de toţi creditorii, întinderea şi valoarea prestaţiei fiind în funcţie de necesităţile şi durata vieţii tuturor beneficiarilor. În caz de pluralitate de dobînditori, fiecare (oricare) dintre ei poate fi obligat să execute obligaţia de întreţinere, în schimb şi prestarea întreţinerii de către oricare din ei este liberatorie pentru toţi. Creanţa de întreţinere nu poate fi transmisă unei alte persoane şi nici urmărită de creditori. Contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă se aplică în modul corespunzător normele cu privire la renta viageră dacă aceasta este stipulat în contract. Caracterele juridice: 

un contract translativ de proprietate. Contractul respectiv este unul translativ de proprietate, datorită faptului că, în temeiul contractului dat, bunul ce constituie obiect contractual trece din proprietatea beneficiarului întreţinerii în proprietatea dobânditorului;



un contract sinalagmatic, în sensul art.704 CC RM, prin care se stabilesc obligaţii reciproce şi interdependente în sarcina beneficiarului întreţinerii şi dobânditorului. Beneficiarul întreţinerii se obligă să transmită dobânditorului în proprietate un bun mobil sau imobil, iar cel din urmă se obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură;



un contract cu titlu oneros, pentru că ambele părţi contractuale urmăresc să îşi procure un avantaj patrimonial, în schimbul prestaţiei la care se obligă (art.197 alin.(2) CC RM);



un contract consensual. Caracterul consensual al contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă rezultă din prevederile art.679 alin.(1) CC RM, care

4

http://lex.justice.md/md/325085/

4

prevede că contractul se consideră încheiat, dacă părţile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esenţiale; 

un contract de executare succesivă, datorită faptului că raporturile contractuale există pe toata durata de valabilitate a contractului. Contractul stipulat este unul de executare succesivă, în virtutea faptului că obligaţia de întreţinere în natură a beneficiarului întreţinerii urmează a fi executată de către dobânditor permanent pe tot parcursul vieţii celui dintâi. Caracterul succesiv este prezent aproape întotdeauna, dar aceasta nu exclude faptul că obligaţia poate fi executată prin transmiterea unui bun sau plata unei sume unice.;



un contract aleatoriu. Caracterul aleatoriu al acestui contract este unul pronunţat, îtru cât obligaţia dobânditorului depinde nu numai de durata incertă a vieţii beneficiarului întreţinerii, dar şi de obiectul prestaţiei, variabil în funcţie de nevoile lui zilnice sau de alţi factori care pot influenţa întinderea prestaţiilor ( de ex. starea sănătăţii);



un contract intuitu personae. Întreţinerea acordată are un caracter personal, pentru că este strâns legată de persoana beneficiarului, ea neputând fi transferată altei persoane şi nici urmărită de creditori. Obligaţia de întreţinere poartă un caracter personal, deoarece este inseparabil legată de persoana obligată să o presteze şi de cea îndreptăţită să o primească, un caracter îndelungat şi, de regulă, succesiv. Acesta se manifestă prin faptul că din momentul naşterii obligaţiei de întreţinere şi pînă la încetarea ei se scurge un timp îndelungat;



un contract numit, deoarece este reglementat expres de lege, având o denumire stabilită pe cale normativă.

Elementele contractului. Obiectul contractului de înstrăinare a bunului are două laturi componente și anume, totalitatea acțiunilor benificiarului îndreptate spre transmiterea dreptului de proprietate asupra obiectului contractului către dobînditor, cît și acțiunile dobînditorului referitoare la acordarea serviciilor de întreținere conform contractului. Aceste acțiuni ale părților sunt nemateriale, formeaza obiectul juridic, sau latura juridica a obiectului contractului. În ce privește latura materiala, este intreținerea în natură acordată de catre dobînditor conform art.839 C. civ., sub formă de locuință, hrană, ingrijire e.t.c., iar din partea beneficiarului obiectul material, este bunul mobil sau imobil transmis în realitate dobînditorului pentru a se folosi de acest bun5.

5

Vera Lupașco, Note de curs (partea specială), Chișinău 2013, p.14.

5

În calitate de părți sunt beneficiarul (beneficiarii, dacă sunt desemnate mai multe persoane) întreținerii și dobînditorul (dobînditorii, dacă mai multe personae întrunesc această calitate), unde beneficiar poate fi orice persoană fizică care dorește să incheie un asemenea contract, are capacitate civila de a contracta și seobligă să dea celeilalte parți în proprietate un bun mobil sau imobil și este doar persoana fizică, deoarece termenul contractului și condiția principală este intreținerea pe viată (persoana juridica nu moare). În calitate de dobînditor poate fi orice persoană fizica care posedă capacitate deplină civila, este persoană fizică, deoarece codul civil prevede efectele contractului dat in cazul morții dobinditorului și un alt moment important, este că dobînditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de posibilitatea materiala de a acorda întreținerea necesară benificiarului, trebuie să dispună de capacitate de exercițiu și să-și dea seama de urmările incheierii unui asemenea contract riscant. Un contract de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă nu poate fi încheiat între purtătorii obligaţiei legale de întreţinere (soţ şi soţie (respectiv obligaţia de întreţinere dintre soţi şi obligaţia de întreţinere între foştii soţi); părinţi şi copii; bunici şi nepoţi; cel care adoptă şi cel adoptat; fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute în lege). Pluralitatea subiecţilor participanţi la contractul de înstrăinare a contractului cu condiţia întreţinerii pe viaţă6. La art. 840 CC este menționat expres doar forma scrisă a contractului și autentificată notarial. Reeșind din art. 839 C.civ., termenul va fi egal cu durata vieții beneficiarului, iar deoarece la art. 839 alin.2 se admite pluralitatea de parți atît din partea beneficiarului cit și dobînditorului, termenul contractului va fi egal cu durata vieții ultimului beneficiar cu toate consecintele. Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu înseamna că este și echitabil, ceea ce ar însemna că contraprestațiile părților au aceeași valoare ca și în cadrul contractului de vînzare-cumpărare, de exemplu. Deoarece este un contract aleatoriu, riscant, nici beneficiarul și nici dobînditorul nu pot sî cunoasca termenul intreținerii, ceea ce înseamnă că prețul evaluat al bunului mobil sau imobil transmis către dobînditor, poate fi mai mic sau mai mare decît valoarea intreținerii și invers. Condiţii de valabilitate privind încheierea contractului de întreţinere a)

6

Capacitatea juridică necesară persoanei;

p.17 Hotărârîrii Plenului CSJ nr. 02 din 30.03.2009 cu privire la unele chestiuni apărute în practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor ce ţin de contractele de donaţie şi de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

6

b) Consimţămîntul valabil. El trebuie să fie dat cu intenţia de a produce efecte juridice. Acesta nu trebuie să fie viciat. Viciile care pot interveni sînt: 

Eroarea (nu are autor)



Dol (eroare provocată): captaţie; sugestie.



Violenţa;



Şantajul;



Leziune

c) Obiectul, care trebuie să fie: 

Determinat, adică trebuie să se cunoască cu exactitate, reieşind din prevederile contractuale;



Licit, adică să fie în circuitul civil;



Posibil, adică să poată fi obiect al contractului. Exemplu: steroizii nu pot fi obiect al contractului.

Cauza. Este scopul pentru care părţile încheie contractul. Aceasta trebuie să fie: a)

Licită, adică să nu aducă prejudicii intereselor altei persoane;

b)

Morală, adică să nu încalce limitele moralităţii.

Condiţii cu privire la bun  Să existe sau să poată exista în viitor.  Să fie determinat sau determinabil. Această condiţie este necesară pentru a se evita eroarea ca viciu de consimţămînt.  Să fie în circuitul civil. Modificarea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă În cazul neexecutării de către dobînditor a obligaţiei de întreţinere, beneficiarul întreţinerii poate cere stabilirea obligaţiei de întreţinere prin efectuarea unor plăţi periodice în bani. Stabilirea obligaţiei de întreţinere printr-o sumă de bani se poate face şi prin acordul părţilor. Transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere de către instanţa de judecată, care este o obligaţie de a face, este o consecinţă a imposibilităţii executării ei în mod silit. Suma de bani stabilită constituie despăgubiri periodice şi echivalente pentru prestaţia în natură prevăzută în contractul de întreţinere. După cum corect s-a afirmat în literatura de specialitate, despăgubirile echivalente, egale cu valoarea întreţinerii, nu transformă contractul de întreţinere într-un contract de rentă viageră, chiar dacă ele reprezintă o obligaţia de a da, diferită de obligaţia iniţială, care era o obligaţie de a face. Suma nu reprezintă decît echivalentul cu titlu de despăgubire al obligaţiei iniţiale, o

7

aplicaţie a regulii că obligaţia de a face nu dispare dacă nu este executată, ea se transformă în despăgubiri. Întrucît întreţinerea trebuie acordată pe tot timpul vieţii beneficiarului, este firesc ca şi despăgubirile să capete aspectul unei rente, fără să transforme contractul iniţial într-un contract de rentă viageră, toate celelalte caracteristici ale contractului de întreţinere rămînînd neatinse. Transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere printr-o hotărîre judecătorească, fără acordul părţilor, nu valorează novaţie, raporturile dintre părţi fiind guvernate în continuare de regulile aplicabile contractului de întreţinere. Numai dacă obligaţia de întreţinere a fost transformată prin acordul părţilor, ea valorează o novaţie, noua datorie se substituie celei vechi care se stinge. Garanţii pentru beneficiarul întreţinerii În timpul vieţii beneficiarului întreţinerii, dobînditorul nu are dreptul să înstrăineze bunul. În cazul imobilelor, această interdicţie se înscrie în registrul bunurilor imobile. Gajarea sau grevarea în alt mod a bunului se permite numai cu acordul beneficiarului întreţinerii. Riscul pieirii bunului Pieirea bunului nu-l degrevează pe dobînditor de obligaţiile pe care şi le-a asumat în bază de contract. Rezoluţiunea contractului de întreţinere. Potrivit alin. 1, art. 844 Cod civil, beneficiarul întreţinerii este în drept să ceară rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor. Se pune problema dacă acţiunea în rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea obligaţiei de întreţinere poate sau nu să fie intentată de moştenitorii beneficiarului întreţinerii. Întrucît dreptul la întreţinere este un drept personal şi, ca atare, netransmisibil prin succesiune (stingîndu-se la moartea beneficiarului), moştenitorii nu pot cere ca prestaţia să continue în persoana lor sau ca prestaţia neefectuată în timpul vieţii beneficiarului să fie executată în persoana lor. Acest caracter personal al creanţei de întreţinere nu influenţează însă caracterul patrimonial al acţiunii în rezoluţiunea contractului. Astfel fiind, dreptul la acţiune se transmite moştenitorilor, care îl pot exercita în cadrul termenului de prescripţie. Dobînditorul poate cere rezoluţiunea contractului în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente de voinţa lui. Acesta se întîmplă de cele mai dese ori atunci cînd situaţia materială a dobînditorului s-a schimbat astfel, încît el nu mai este în stare să acorde întreţinere beneficiarului. Efectele rezoluţiunii contractului de întreţinere7.

7

Revista Națională de Drept, Nr. 6, 2013, p.42.

8

În cazul rezoluţiunii contractului de către beneficiarul întreţinerii, acesta are dreptul să ceară fie restituirea bunului, fie plata valorii lui. Valoarea întreţinerii prestate de dobînditor nu trebuie restituită (art. 845 Cod civil). Soluţia contrară ar duce la imposibilitatea pentru beneficiarul întreţinerii de a cere rezoluţiunea contractului din culpa dobînditorului ori de cîte ori prestaţiile primite cu titlu de întreţinere ar egala valoarea bunului sau chiar ar depăşi-o. Astfel, beneficiarul ar fi lăsat la discreţia dobînditorului, care ar putea să nu mai execute contractul, ştiind că nu va mai fi obligat să restituie bunul, deoarece beneficiarul nu ar mai avea interes să obţină rezoluţiunea din cauza sumei pe care ar trebui s-o restituie drept contravaloare a întreţinerii prestate. S-ar ajunge astfel la înlăturarea efectelor aleatorii ale contractului, dîndu-se posibilitate dobînditorului de reacredinţă să nu mai execute obligaţia de întreţinere ori de cîte ori valoarea prestaţiilor efectuate depăşeşte valoarea bunului8. Efectele contractului de întreţinere Efecte faţă de întreţinut: a)

Întreţinutul are obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului înstrăinat.

b)

Întreţinutul este obligat să-l garanteze pe întreţinător contra evicţiunii sau viciilor ascunse

ale bunului transmis. Efecte faţă de întreţinător: a)

Întreţinătorul are obligaţia de a presta în natură, întreţinerea, în favoarea Întreţinutului.

b) Întreţinerea va trebui prestata la locul convenit între părţi sau, în lipsa unui asemenea acord expres, la domiciliul Întreţinutului Cum încetează contractul de întreţinere? Obligaţia de întreţinere va înceta la împlinirea termenului prevăzut în contract sau, daca nu s-a stabilit un termen , la decesul Întreţinutului (cînd contractul are efecte pe toata perioada vieţii Întreţinutului). La rezoluţiunea contractului: a)

Întreţinutul redobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului înstrăinat.

b) Sumele prestate ca întreţinere nu se restituie întreţinătorului. c)

Întreţinutul are obligaţia de a restitui întreţinătorului sumele plătite de acesta cu titlu de

impozite şi prime de asigurare achitate pentru bunul transmis.

8

https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-civil-contracte/contractul-de-instrainare-abunului-cu-conditia-intretinerii-pe-viata/

9

10

11

Distincția dintre contractul de donație și contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Pe de altă parte, contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă constituie un contract prin care o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea celeilalte părţi (dobânditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobânditorul se obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură - locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum şi înmormântare (art.839 alin.(1) CC). Dar de unde se naște confuzia între aceste 2 categorii de contracte? De facto, deosebirea esențială dintre aceste două, rezultă din caracterul lor, gratuit în cazul donației și oneros, în cazul celui de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Deosebirea este sesizabilă apriori, din denumirea acestor acte juridice. Donația reprezintă un dar, un cadou care se dă necondiționat, dezinteresat, consimțit cu intenție liberală și fără a aștepta în schimb o contraprestație. Pe de altă parte, contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, presupune înstrăinarea unui bun în schimbul întreținerii, deci este prezentă o reciprocitate oneroasă, evaluabilă în bani. Confuzia se naște în situația în care contractul de donație este încheiat sub condiție. Spre exemplu, puteți dona bunul sub rezerva dreptului de abitație viageră, adică dreptul de a locui în bunul donat. Mulți pun la îndoială nejustificat însă, caracterul gratuit al donației în cazul în care contractulde donație este încheiat sub condiție, spre exemplu îndeplinirea unei sarcini sau realizarea unui scop. Va constitui donaţie numai partea excedentară cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. Contractul de donație este unul gratuit, or dacă condiția/sarcina ar fi mai valoroasă decât bunul, nu am mai fi în fața unui contract de donație, ci de înstrăinare cu condiția întreținerii, unui contract de vânzare-cumpărare, schimb sau altui contract cu titlu oneros. Mai mult decât atât, contractul de donației este unilateral, deoarece creează obligaţii numai în sarcina donatorului, pe când cel de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă este sinalagmatic, deoarece ambelor părţi li se incumbă câte o obligaţie: transmiterea bunului în proprietate de către beneficiarul întreţinerii şi, respectiv, prestarea întreţinerii de către dobânditorul bunului. Un aspect important al donației este faptul. că este un contract ce produce efecte între vii, nefiind un act pentru cauză de moarte (ca în cazul testamentului), iar contractul care prevede predarea bunului după decesul donatorului este lovit de nulitate absolută,

12

conform art.827 alin.(4) CC. Donația, comparativ cu de înstrăinarea bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă poate fi revocată în două situații: pentru neîndeplinirea sarcinii, dacă contractul este încheiat sub condiție și, în cel de-al doilea caz, pentru ingratitudine, când donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia. În sens civil, nu este necesară existenţa unei sentinţe penale definitive care să constate tentativa de omor sau omorul, pentru revocarea donaţiei fiind suficient ca instanţa să constate prin probe veridice intenţia donatarului de a-l ucide pe donator sau pe rudele apropiate ale acestuia. Rude apropiate ale donatorului se consideră părinţii, copiii, fraţii, surorile şi bunicii, în sensul art.302 alin.(2) CPC. Acţiunea în revocarea donaţiei este o acţiune strict personală, deoarece numai donatorul este în măsură să aprecieze ingratitudinea manifestată faţă de el, termenul de prescripţie pentru depunerea acţiunii în revocare este de 1 an. Posibilitatea rezoluţiunii contractului de donaţie în cazul stării de nevoie este prevăzută de Art.836 CC. Acest temei operează în situaţia în care, după executarea donaţiei, adică după mărirea patrimoniului donatarului din contul patrimoniului donatorului (transmiterea bunului donat), donatorul nu mai este în stare să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare şi să-şi îndeplinească obligaţiile legale de întreţinere faţă de terţi. Rezoluţiunii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă trebuie justificată. Dobânditorul trebuie să demonstreze existenţa unor circumstanţe, apărute independent de voinţa sa, din cauza cărora este în imposibilitate de a-şi executa obligaţia de întreţinere faţă de beneficiar. Astfel de circumstanţe pot fi: înrăutăţirea stării materiale a dobânditorului datorită concedierii din funcţie, boala, invaliditatea, condamnarea penală cu stabilirea pedepsei închisorii pe un termen care să provoace discontinuitatea întreţinerii, stabilirea domiciliului în altă ţară etc., în caz contrar, acţiunea sa se va respinge ca neîntemeiată9.

9

http://www.parajurist.md/assets/site/files/Donat%CC%A6ia_versus_i%CC%82ntret%CC%A6inerea_pe_viat%C C%A6a%CC%86.pdf

13

Model de întocmire a contractului CONTRACT DE ÎNTREŢINERE Încheiat astăzi .................... la ........................................ I. PĂRŢILE CONTRACTANTE 1.1.D...............................................................,domiciliat în .................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., născut la data de (ziua, luna, anul) ..................................... în (localitatea) .................................., fiul lui ............................... şi al ........................., posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria .........nr............................

eliberat

de

................,

cod

numeric

personal

........................................, în calitate de întreţinut, pe de o parte, şi 1.2.D...............................................................,domiciliat în ....................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judeţ ............................, născut la data de (ziua, luna, anul) ............................................. în (localitatea) ................................., fiul lui ........................... şi al ..........................., posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ......... nr. ........................ eliberat de ............................., cod numeric personal ............................................, în calitate de întreţinător, pe de altă parte, au convenit să încheie prezentul contract de întreţinere cu respectarea următoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI1) 2.1. Întreţinutul transmite întreţinătorului dreptul de proprietate asupra următoarelor valori şi/sau

bunuri

....................................................................................................................

în

scopul următoarelor prestaţii în favoarea întreţinutului/beneficiarul întreţinerii (numele şi prenumele, precum şi domiciliul acestuia):........................................................................ III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR