Lucrare Licenta Brasov.docx

UNIVERSITATEA

DANUBIUS

GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Specializarea: ECONOMIA COMERTULUI TURISMULUI SI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

Profesor coordonator : Lect. Dr. Dan Pauna

Candidat : Mihaela Burbulia

Bacau 2019 1

UNIVERSITATEA

DANUBIUS

GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Specializarea: ECONOMIA COMERTULUI TURISMULUI SI SERVICIILOR

JUDETUL BRASOV

Profesor coordonator : Lect. Dr. Dan Pauna

Candidat : Mihaela Burbulia

Bacau 2019

2

Cuprins: Introducere CAPITOLUL I: Informatii generale despre judetul Brasov 1.1 Istoria pe scurt 1.2 Geografia 1.2.1 Localizare 1.2.2 Ape 1.2.3 Clima 1.2.4 Relief CAPITOLUL II: Potentialul turistic al Brasovului 2 Perioade de calatorii si date statistice 2.1 Tipuri de turism practicate 2.2 Categorii de client si Motivatia 2.3 Cazare ,alimentatie,agrement 3.Analiza diagnostica a destinatiei(HARTA) CAPITOLUL III-Riscuri posibile Concluzii Bibliografie

3

Introducere Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata în alte sectoare-chei din economia mondiala.Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.Romania imbratiseaza in varietatea sa, de la muntii inalti pana la valurile inspumate ale Marii Negre, aproape toate formele de relief, fiind fara indoiala o tara facinanta prin tot ce reprezinta ea. Certitudinea acestei afirmatii trebuie cautata in frumusetea sublima cu care natura a daruit aceste pamanturi, in marturiile zbuciumate ale trecutului istoric si nu in ultimul rand in privirile entuziasmate ale turistilor pentru care descoperirea fermecatoarelor obiective turistice a insemnat decoperirea unor noi perspective. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Judeţul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. Datorită potenţialului geografic, preponderent montan, turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.In ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost determinată aici de numeroşi factori. Este vorba în primul rând de potenţialul turistic natural, de o mare spectaculozitate şi diversitate, precum şi de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul BranRucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase staţiuni balneoclimaterice (Covasna, Tuşnad, Malnaş, etc). CAPITOLUL I: Informatii generale despre judetul Brasov Brasov reprezinta unul dintre cele mai importante orase culturale si istorice din Romania. Aceasta localitate este resedinta judetului Brasov si un punct de plecare catre alte destinatii deosebite din Romania, cum ar fi Maramures,Marea Neagra,Bucovina, muntii Carpati sau zona cetatilor dacice din Tara Hategului. Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos. Atestat documentar in 1235, Brasovul s-a bucurat de-a lungul timpului de numeroase privilegii oferite de domnitorii tarilor romane, fiind unul dintre orasele cele mai importante din Transilvania si datorita pozitiei geografice. Devenit un centru mestesugaresc infloritor 4

, Brasovul a fost transformat in cetate, cu ziduri, bastioane, turnuri de supraveghere si de paza. Astazi, cele mai multe dintre turnuri au fost transformate in muzee, ce se pot vizita contra unor sume modice (intre 1,5 si 5 lei).Desi a fost supus de-a lungul anilor mai multor atacuri si incendii, Brasovul se prezinta astazi ca un oras infloritor, ce a pastrat din arhitectura si farmecul vremurilor trecute. Centrul istoric este renumit pentru multitudinea de edificii si obiective turistice de mare vechime, precum: Biserica Neagra, Biserica Sfantul Nicolae, Prima Scoala Romaneasca, Turnul alb, Turnul negru, Piata Sfatului, Poiana Brasov (la aprox. 12 km).

1.1 Istoria pe scurt Brașov (este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale).Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.

1.2 Geografie 1.2.1 Localizare Pozitie.Judeţul Braşov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, judeţul Braşov face parte din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, alături de judeţele Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Alba.Populaţia judeţului, înregistrată la 1 iulie 2006, este de 595.758 de locuitori, populaţie preponderent urbană. Judeţul Braşov deţine 23,4% din populaţia Regiunii Centru. O mare parte a populaţiei judeţului locuieşte în municipiul Braşov. Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², cu o densitate a populaţiei de 111 loc/km², peste media pe ţară de 90 loc/km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.

1.2.2 Ape Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft),Valea Tei,Valea Răcădău,Valea Plopilor cu Valea Scurtă,Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.

1.2.3 Clima Clima este montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitaţiile depăşesc 900mm anual (frecvenţa averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scazută şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator . 5

1.2.4 Relief Trei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului: munţii, depresiunile şi dealurile. Relieful muntos ocupă aproximativ 40% din teritoriu, iar zona de câmpie-deal-podiş 60%. Unităţile montane sunt eşalonate, în marea lor majoritate, la marginea sudică a judeţului, între limita cu judeţul Sibiu – la vest – şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna - la est. Văile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluş, Bratocea şi Tabla Buţii, introduc pronunţate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea şi individualizând o serie de masive, cu particularităţi distincte. Braşovul este unul din cele 41 de judeţe ale României

CAPITOLUL II:Potentialul turistic Judeţul Braşov concentrează în limitele sale munţi impunători, plante şi animale ocrotite, rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, etc. Râurile, lacurile, mlaştinile îmbogăţesc atracţia turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaţie specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiş, Tărlung, Olt) absorb şi ele un flux turistic important. Poiana Braşov - staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent - este situată la poalele versantului de nord al munţilor Postăvarul şi la 12 km sud-vest de oraşul Brasov. Deţine cea mai densă şi modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 şi 5 stele, cu piscină, săli de spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică. Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Staţiunea pune la dispoziţia turiştilor o variată reţea de transport pe cablu şi numeroase pârtii de schi de care pot beneficia toţi cei care doresc să schieze. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14 km distanţă. Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai şi altele. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km distanţă. Între munţii Bucegi şi Postăvarul se află platforma Predealului, cu oraşul staţiune turistică – Predeal - situat la cea mai mare altitudine din ţară (1060m). Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii şi -5ºC pe timpul iernii. Stratul de zapadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Munţii Piatra Craiului sunt unici în Carpaţii româneşti prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin speciile rare de vegetaţie şi faună. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un puternic potenţial investiţional. Culoarul Branului, cu satele risipite şi peisajele pitoreşti beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât şi la Fundata, Moeciu, Şimon, Peştera, Măgura sau Şirnea. Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile culturale şi istorice

6

2. Perioade de calatorii si date statistice Din motivul ca Brasovul reprezinta o zona cu diverse resure antropice si natural el reprezinta o destinatie turistica vizitata atit in sezonul de iarna cit si in cel de vara.Avind un patrimoniu larg de resurse judetul Brasov gazduieste anul mii de turisti. 456.037 de turişti au vizitat Braşovul în anul 2010. Numărul turiştilor care au vizitat Braşovul în primele 11 luni ale anului trecut a crescut cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, de la 404.650 la 456.037 de persoane. O creştere mai importantă, de 20,8%, se înregistrează în rândul turiştilor străini, de la 70.084 la 84.584, în timp ce numărul turiştilor români a crescut cu 11%, de la 334.612 la 371.453. 77,1% dintre turiştii străini care s-au cazat la Braşov sunt din Europa, urmaţi de cei din Asia 10,1%. Cei mai mulţi turişti au fost din Germania, urmaţi de turiştii din Franţa, Italia, Israel, Marea Britanie. Conform acestor date, se observa ca turismul brasovean da semne de redresare, un fapt foarte important si pentru ideea comercializarii unui suvenir etalon al orasului. Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a judeţului asigură condiţii pentru practicarea a numeroase forme de turism.

2.1. Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov Turismul montan de drumeţie este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a suprafeţei mari acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi bazelor de cazare din localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naţional şi internaţional. Turismul dedicat prezintă o varietate mare.  Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi de arhitectură pe întreg teritoriul judeţului.  Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioşi. Mai mult, pe teritoriul judeţului se găsesc şapte complexe monahale şi numeroase biserici cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită. ƒ  Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaţie, mountainbike, deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montane ale judeţului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul şi râsul, în judeţul Braşov trăind 30% din populaţia de mari carnivore a Europei.  Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervaţiile naturale ale judeţului.  Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moeciu, Bran) şi în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potenţial natural, istoric şi turistic deosebit, precum şi în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Braşov. 7

ƒ Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în: - zona Zărneşti, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepţional (Parcul Naţiona Piatra Craiului), cât şi de activitatea de organizare şi promovare a acestui tip de turism de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului, - zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş, unde funcţionează, în prezent, Centrul Educaţional de Ecologie şi Ecoturism, - zona Buneşti-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenţial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcţie, - zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest sens.  Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva căruia judeţul Braşov se bucură de un interes în creştere.

2.2 Categoria de clientii si Motivatia Indiferent de natura lor fie familii,student,copii,celibatari,etc,toti cumparatorii parcurg un proces similar de alegere a unui produs sau serviciu. Desi acesta poate fi o viziune simplificata a unui proces complex, el este influentat puternic de factori economici, clasa sociala, familie, grupuri de referinta, gusturi, valori si atitudini. Cumparatorii difera prin ceea ce cumpara, motivatia cumpararii, cine ia decizia cumpararii, modul cum cumpara si, in sfarsit, locul de unde cumpara. Consumatorul isi formeaza preferinta pentru o marca din setul de selectie. De asemenea, el poate avea intentia de a cumpara produsul asupra caruia s-a oprit. Deciziile de cumparare au urmatoarele caracteristici: - spontaneitate: cumparatorii sunt stimulati de mesajele promotionale sau de vanzatori, care le transmit impulsul necesar declansarii procesului decizional care dureaza doar cateva secunde; - emotie: pe langa faptul ca permite intrarea in posesie a produsului dorit, actul cumpararii in sine furnizeaza utilitate prin faptul ca genereaza o emotie; nu putini sunt oamenii care, din cand in cand, cumpara pentru a-si procura emotii care sa-i scoata din plictiseala cotidiana; - indiferenta fata de consecinta: in ciuda eventualelor semne de intrebare, oamenii cumpara la primul impuls, fara considerarea consecintelor ulterioare. Observam ca majoritatea dintre noi suntem persoane carora le plac lucrurile noi, care vizitează cel putin o dată pe an o altă ţară pentru a cunoaşte lucruri inovative, oameni, tradiţii, mentalităti. In Brasov sunt intilnite diferite categorii de clienti in dependenta de forma turismului aleasa:montan,cultural,afaceri,etc.Aici sunt beneveniti toti turistii. Resursele de turism Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Judeţul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi istorice. Resursele cadrului natural Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. Datorită 8

potenţialului geografic, preponderent montan,turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt: ƒ Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, oferă obiective turistice naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta, ƒ Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin, Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional, este unic în Carpaţii Româneşti, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri.Aici se găsesc specii rare de floră şi faună. Sunt oferite turiştilor cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în modernele pensiuni din localităţile limitrofe. ƒ Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puţin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza masivului, Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a judeţului constând în arii protejate şi monumente ale naturii,obiective istorice,culturale şi monumente de arhitectură, ƒ Munţii Făgăraş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România. Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare. De o importanţă deosebită este municipiul Braşov, unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). Mai mult, judeţul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăţi (Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Prejmer,Râşnov, Rupea). O serie de evenimente de anvergură precum festivalurile internaţionale Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporană, Muzică de Cameră, Jazz reprezintă alte puncte de atracţie pentru turişti. Cetăţile ţărăneşti reprezintă cea mai importantă şi mai originală contribuţie pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruş, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI, dar şi bisericile-cetăţi (Beia, Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa, Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri). Între acestea, se remarcă Prejmer şi Viscri, unde se găsesc situri săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte 9

a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea şi promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potenţialului pe care îl pot oferi. Cel mai important punct de atracţie turistică, recunoscut pe plan internaţional, este Castelul Bran, cu a sa legendă a lui Dracula. Resursele turistice antropice ale zonei Municipiul Brasov ofera un profil turistic caracterizat pe de o parte de cadrul natural,inconjurat fiind de munti, iar pe de alta parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unuldin cele mai bine pastrate situri medievale din tara. Majoritatea turistilor ce viziteazăanual municipiul sunt de origine romana, numarul celor care aleg sa innopteze aicicrescand de la an la an. Interesul turistilor straini pentru Brasov a crescut si el, insa intr-un ritm mai lent.Conform datelor Directiei Judetene de Statistica, în anul 2006, la nivelul municipiuluiBrasov existau 51 de unitati de cazare turistica : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-urisi vile turistice.Turistii care sosesc in zona municipiului au la dispoziţie si un camping. Statiunea Poiana Brasov Este o zona turistica recunoscuta pentru practicareasporturilor de iarna dar si pentru sejururile de odihnasi este deschisa pe toata perioada anului. PoianaBrasov ocupa locul intai intre statiunile de schi dintara, oferind schiorilor 9 parti cu diferite grade dedificultate, cu o lungime totala de 17 km si dotate cuinstalatii de transport pe cablu. In zona se practica si turismul de conferinta. În anul 2006,numarul unitatilor de cazare turistica se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice si 2 sate de vacanta. Capacitatea de cazare turistica inzona a crescut treptat in ultimii ani. Orasul Predeal Este o statiune montana cu profil complex tratament, odihna, turism montan si regim de functionare permanenta.In 2006, aproape 386.000 de turisti romani sistraini au innoptat in cele 110 unitati de cazare din zona.Orasul Predeal dispune si de 12 partii de schi omologate. Numarul turistilor romani ce aleg sa innopteze in Predealeste si aici majoritar, turistii straini reprezentad doar 5% din innoptarile pe anul 2006. Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Postavarul se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras. Temperatura medie este de 14 C in timpul verii si -5 C pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuridar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile ceea ceeste ideal pentru sporturile de iarna.Conditiile particulare (bioclimatul, aerul curat,concentratia mare de ozon) impreuna cu facilitatile care se gasesc aici plaseaza orasulPredeal printre cele mai importante statiuni din Romania. Pe langa ceea ce orasul Predealofera, reprezinta un punct ideal de plecare pentru excursiile in muntii inconjuratori sicatre numeroase cabane usor de gasit. Arie de protectie speciala avifaunistica Complexul Piscicol Dumbravita Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul dincele mai reprezentative din Transilvania, mai ales in migratie.Complexul se afla in Depresiunea Barsei, judetul Brasov, la 25 km N de MunicipiulBrasov, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumularesi un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha. Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, cateva sunt incluse in directivele si conventiile internationale privind protectia faunei: buhaiul de balta, starcul pitic, starcul rosu,

10

rata rosie, crestetulcenusiu, carstelul de camp etc. Zona a fost numita "Delta Brasovului" sau "Delta dintremunti". Zona Bran-Moeciu Este zona cu cea mai mare imortanta turistica din partea nordica a Brasovului. In lunguldrumului principal au fost realizate numeroase pensiuni, vile, case de vacante,restaurante, motele toate cu un bun nivel de asigurare a serviciilor. Tot aceasta zona esterenumita pentru un bogat fond etnofolcloric ( tesaturi, port, cojacarit, obiceiuri etc.), dar in ultimul timp si prin agroturism. Constitue punct de plecare spre Muntii Bucegi, PesteraLiliecilor si Grota Miresii. Culoarul Bran-Rucar Este o straveche poarta de legatura intre locuitorii de pe cei doi versanti majori carpatici(transilvan si muntean) . reprezentand elemente de atractie importanta cum ar fi: castelulBran, dar si sate traditionale cum ar fi Pestera, Magura, Fundata. Patrimoniu cultural Patrimoniul judetului ofera o combinatie deosebita de arhitectura, cladiri de patrimoniu,monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita este municipiul Brasov,unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric arhitectural esteconservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile deaparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (C odlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer,Rasnov, Rupea) O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationaleCerbul de Aur, Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte puncte de atractie pentru turisti. Cetătile taranesti reprezinta cea mai importanta si maioriginala contributie pe care arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in patrimoniul artistic european. Din aceasta categorie fac parte cetatile taranesti cu bisericide incintă (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Halmeag,Harman, Maieruş, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si romanii locuitori aisatelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti, Cata,Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer,Roades ,Soars,Viscri). Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu bisericifortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea acestor resurse nu se ridica însă la nivelul potentialului pe care il pot oferi. Cel mai important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul Bran,cu a sa legenda a lui Dracula. Biserica Neagra- cea mai mare constructie in stil gotic din Romania. Numele de Biserica Neagra l-a primit biserica parohiala evanghelica luterana din Brasov, dupamarele incendiu al orasului din anul 1689. Fumul si flacarile au innegrit zidurile, insa nuau putut distruge maretia edificiului. Biserica Neagra, cu o lungime de 89 m, este cel maimare edificiu religios între Viena si Istanbul (Constantinopol).

2.3 Cazare,alimentatie,agreement (date statistice)

11

Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace”5*****, iar in Poiana Brasov: „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” și „Edelweiss” 4***,[M&D accommodation]; in oras: „Capitol”3***, „Ambient”4****, "Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Brașov”3***, „Coroana”2** și „Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de menționat: „Pensiunea Luiza” 3***, „The Country Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) și „Heraldic Club”(5margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranța”, „Casa Țepeș” și „Curtea Brașoveană” (4margarete) și „Leo”, „Stejeriș”, „Memo” 3***, Casa din Noua 3*** De asemenea, se poate opta pentru turismul rural. Staţiunea Poiana Braşov, zonă turistică recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă dar şi pentru sejururi de odihnă, este deschisă pe toată perioada anului. În anul 2006, numărul unităţilor de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice şi 2 sate de vacanţă. Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut treptat în ultimii ani, de la 2.090 de locuri în 2002, la 2.544 în anul 2006. În ciuda potenţialului zonei, statisticile arată în timp scăderea interesului acordat de străini, numărul acestora scăzând de la 96.000 în 2002 la 78.000 în 2006. Judeţul Braşov deţine în ţară supremaţia la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15 cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii şi 8 baze de salvare. Aproape 200 de trasee turistice montane sunt omologate. Datorită unui important potenţial agroturistic, numeroase pensiuni agroturistice sunt clasificate sau în curs de clasificare. Zona Bran-Moeciu-Fundata deţine ponderea cea mai mare a pensiunilor, peste 150 de unităţi. În zona Săcele au fost omologate 20 de pensiuni iar în Ţara Făgăraşului 15. Proiecte de dezvoltare a acestei nişe turistice există şi în Vama Buzăului. Turismul rural şi ecoturismul au început a fi practicate, însă cu o evoluţie mai lentă din cauza promovării insuficiente şi a infrastructurii de acces deficitare, şi în alte localităţi precum Hărman, Hoghiz, Jibert, Poiana Mărului, Prejmer, Purcăreni, Sânpetru, Teliu, Viscri, Zărneşti, Zizin. De remarcat este şi complexul turistic de lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Parcul Naţional Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti anual, majoritatea venind pentru vizite de o zi, drumeţii şi picnic. Mai mult, datorită gradului ridicat de dezvoltare activităţilor de schi, judeţul Braşov ocupă primul loc pe ţară la această nişă turistică. Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinaţii turistice precum Judeţul Braşov. Există aproximativ 80 de agenţii de turism în Braşov iar câţiva dintre marii operatori deservesc piaţa naţională şi internatională de transport de persoane. Totuşi, durata şederii pe teritoriul judeţului este scurtă, deoarece clienţii acestor operatori optează pentru circuite naţionale. Alături de aceşti operatori, mai multe asociaţii activează pentru promovarea judeţului ca destinaţie turistică şi pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă. Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul oraşelor, cât şi la nivelul întregului judeţ. Deşi există o reţea de informare turistică la nivelul judeţului, în curs de organizare prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov (APDT), cuprinzând 7 centre (Braşov, Predeal, Râşnov, Făgăraş, Prejmer, Bran, Zărneşti), acestea nu răspund încă în mod adecvat nevoilor diverse ale turiştilor. 12

Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran şi Braşov. Totuşi, acestea nu sunt actualizate şi nu acoperă suficient o serie de activităţi turistice precum planificarea, marketingul şi managementul, serviciile de ghizi şi ghizi pentru circuitele în natură. • Numărul turiştilor care au vizitat Braşovul a ajuns la 638.134 la sfîrşitul lui 2011 • Statisticienii spun că cei mai mulţi bani în turismul braşovean sînt aduşi, cel puţin în acest moment, de municipiul Braşov, pentru că jumătate dintre turişti se cazează aici La sfîrşit de 2011, Braşov a ajuns pe locul 1 într-un top al judeţelor din România - exceptînd Bucureştiul - care atrag cei mai mulţi turişti pe parcursul anului. Oficial, în 2011, la Braşov au ajuns peste 638.000 de turişti, ceea ce reprezintă o creştere cu 25% faţă de 2010. În aceeaşi perioadă, la nivel naţional, numărul vizitatorilor a crescut cu aproximativ 16%! Diferenţa între judeţul Braşov şi restul ţării se observă şi la numărul de înnoptări. Anul trecut, în structurile din Braşov s-au înregistrat oficial 1.319.740 de înnoptări, cu 23% mai multe faţă de anul precedent. În România, aproape 16 milioane de turişti s-au cazat anul trecut în hoteluri, moteluri sau pensiuni. Numărul lor este însă cu doar 12% mai mare decît în 2010. Chiar dacă Braşovul a ajuns în statistici „primul judeţ turistic al ţării” la sfîrşitul lui 2011 - la mare luptă cu Constanţa - directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, Ion Popescu, spune că „dacă am număra toţi turiştii care ajung la Braşov, nu doar pe cei care se şi cazează, am depăşi cu mult Constanţa şi poate chiar Bucureştiul”. 50% dintre turişti se cazează în municipiul Braşov Numărul turiştilor care au vizitat Braşovul a ajuns la 638.134 la sfîrşitul lui 2011. Peste 533.000 sînt însă români, iar ceilalţi 104.500, turişti veniţi din alte ţări. Per total, aceştia au plătit, la diferite structuri de cazare, 1.319.740 de nopţi, cu peste 300.000 mai multe faţă de anul 2010, aducînd astfel şi venituri mai mari hotelierilor. Statisticienii spun că cei mai mulţi bani în turismul braşovean sînt aduşi, cel puţin în acest moment, de municipiul Braşov, pentru că jumătate dintre turişti se cazează aici. Dintre aceştia, 32% se cazează în oraş, iar 18% în Poiana Braşov. Sînt mulţi turişti care aleg cazările la Predeal, mai ales în perioada de iarnă. De altfel, Predealul este pe locul trei în topul zonelor din Braşov cu cele mai multe venituri din cazări, pentru că 20% dintre turişti aleg structurile din această localitate. Branul contribuie cu 7,7% la veniturile din turism, Moieciul cu 5%, iar Rîşnovul cu 1,2%. Directorul Direcţiei Judeţene de Statistică spune însă că aceste cifre se bazează numai pe numărul de turişti care s-au şi înregistrat într-o structură de cazare. „Nu înseamnă neapărat că Rîşnovul, de exemplu, nu este vizitat decît de 1,2% dintre turişti ci doar că 1,2% dintre cei care vin la Braşov aleg să se cazeze acolo”, a explicat Popescu.

3.Analiza diagnostica a destinatiei(HARTA) 2011, mai bun ca 2008 Chiar dacă 2011 a fost un an de criză, asta nu s-a văzut mai deloc în turismul braşovean. Comparativ cu anul 2008, pe care specialiştii îl consideră cel mai bun din punct de vedere economic din 1989 încoace, în aproape toate zonele turistice ale judeţului s-au înregistrat creşteri la numărul de sosiri şi de înnoptări. Faţă de 2008, cînd românii au avut cel mai înalt nivel de trai de după revoluţie, turismul la Braşov a crescut cu 10%. Bran - Moieciu - Fundata a devenit una dintre cele mai atractive zone din judeţ, înregistrînd, faţă de 2008, o creştere medie (pe toate cele trei localităţi) de 20,8%. La Bran, spre exemplu, anul trecut au venit cu 37% mai mulţi turişti faţă de 2008, majoritatea atraşi de Castelul Bran şi pachetele atractive propuse de particularii din 13

zonă. Şi turismul în municipiul Braşov (exceptînd Poiana) a sporit în 2011, cu 22%. Surprinzător însă, Poiana Braşov a cunoscut o oarecare scădere. Anul trecut au sosit cu 10% mai puţini turişti faţă de 2008. Scăderea este şi mai mare la Predeal. În 2008, staţiunea era preferată de mai mulţi turişti. Atunci s-au cazat la Predeal cu 20% mai mulţi turişti decît în 2011. Prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin dezvoltarea industrială şi culturală, Braşovul este o atracţie în sine pentru locuitorii săi temporari sau permanenţi.

Situat in inima tarii, la rascrucea tuturor drumurilor, Brasovul este orasul care atrage anual cei mai multi turisti dupa cum am observant din datele statistice. Fie ca sunt grupuri organizate, cazate la marile hoteluri din oras si la cele din Poiana Brasov, turisti aflati in tranzit, care cauta pensiunile mici si cochete din centrul istoric, fie ca sunt romani veniti pentru cateva zile la rudele din Brasov ori vizitatori din strainatate adusi cu autocarele pentru un tur de o zi, turistii asediaza acest frumos oras batran, pe tot parcursul anului. Aici, viata este curata, plina de culoare, gust si aroma, relaxarea este maxima si multumirea deplina. Ai tot ce ti-ai putea dori: puritatea aerului si racoarea muntilor, frumusetea cladirilor si monumentelor medievale bine intretinute, confortul spatiilor de cazare, ospitalitatea restaurantelor cu specific, varietatea si abundenta locurilor pentru cumparaturi. Zilnic patrund in Brasov intre cinci si zece mii de vizitatori (conform estimarilor primariei) care se adauga celor aflati deja in sejur. Totul este vizibil mai ales seara, in centru, atunci cand strazile pietonale arata ca pasajele de la metrou, in orele de varf! 14

Brasovul are sezon turistic tot anul si este unul din putinele locuri din Romania in care te bucuri ca esti in vacanta, indiferent de vreme. Orasul este la fel de frumos si cand straluceste soarele, si cand tuna si fulgera, si cand ninge, si este atragator si ziua, si noaptea,de aceea merita de vizitat indifferent de sezon. CAPITOLUL III-Riscuri posibile: In principiu, o vacanta trebuie sa aduca bucurie, energie, entuziasm. Se poate insa ca, in timpul unei astfel de perioade, sa treci prin momente neasteptat de grele, poate chiar de cosmar. Pentru a-ti mari sansele de a evita asa ceva, cel mai bine este sa te informezi intotdeauna asupra riscurilor care pot sa apara in locul in care te duci si sa iei masuri de precautie. Pericolele pe munte sunt de 2 feluri: subiective si obiective. Este mai bine sa previi decat sa tratezi, asa ca cel mai simplu e ca inainte sa plecati la drum sa aveti cunostintele necesare pentru a face fata la orice situatie neprevazuta. Concluzii Situat in inima tarii, la rascrucea tuturor drumurilor, Brasovul este orasul care atrage anual cei mai multi turisti dupa cum am observant din datele statistice. Fie ca sunt grupuri organizate, cazate la marile hoteluri din oras si la cele din Poiana Brasov, turisti aflati in tranzit, care cauta pensiunile mici si cochete din centrul istoric, fie ca sunt romani veniti pentru cateva zile la rudele din Brasov ori vizitatori din strainatate adusi cu autocarele pentru un tur de o zi, turistii asediaza acest frumos oras batran, pe tot parcursul anului. Aici, viata este curata, plina de culoare, gust si aroma, relaxarea este maxima si multumirea deplina. Ai tot ce ti-ai putea dori: puritatea aerului si racoarea muntilor, frumusetea cladirilor si monumentelor medievale bine intretinute, confortul spatiilor de cazare, ospitalitatea restaurantelor cu specific, varietatea si abundenta locurilor pentru cumparaturi. Zilnic patrund in Brasov intre cinci si zece mii de vizitatori (conform estimarilor primariei) care se adauga celor aflati deja in sejur. Totul este vizibil mai ales seara, in centru, atunci cand strazile pietonale arata ca pasajele de la metrou, in orele de varf! Brasovul are sezon turistic tot anul si este unul din putinele locuri din Romania in care te bucuri ca esti in vacanta, indiferent de vreme. Orasul este la fel de frumos si cand straluceste soarele, si cand tuna si fulgera, si cand ninge, si este atragator si ziua, si noaptea,de aceea merita de vizitat indifferent de sezon.

Bibliografie: 1. Document:Turism si patrimoniu 2. Vasile Glăvan ”Turismul în Români”,Editura Economică,Bucureşti 3. Ilie Niţă,Constantin Niţă :”Piaţa turisticăa României”,Editura Economică 4. Ghid turistic: http://romaniaturistica.com 5. http://ro.wikipedia.org 6. http:// www.brasov.ro 7. http://www.ghid-brasov.ro/ 8. Institutul Naţional de Statistică http://www.insse.ro

15

16