Lucrare Finala

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………...2 CAPITOLUL I: Introducere în economia sanitară………………………………………3 1. Economia sanitară şi piaţa liberă……………………………………………...3 2. Finanţarea sistemului sanitar…………………………………………………..3 CAPITOLUL II: Management financiar………………………………………………...4 1. Introducere în management finaciar(MF)…………………………………….4 2. Bugetul de venituri şi cheltuieli – consideraţii cu caracter general..…………5 CAPITOLUL III: Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei instituţii publice.………………………………………………………………………………….....6 1. Prezentarea instituţiei – Spitalul judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani……6 2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani…………………………………...………………………….7 Concluzii…………………………………………………………………………………15 Bibliografie………………………………………………………………………………16

1

Introducere

Sănătatea este un bun fundamental ce nu se poate cumpăra în cadrul unei pieţe, iar determinanţii ei sunt “bagajul” genetic, stilul de viaţă, mediul înconjurător şi îngrijirile de sănătate. Nevoia de îngrijiri de sănatate este un concept relativ care implică atât individul cât şi societatea, totul având drept punct de plecare sărăcia informaţiilor(a cunoştinţelor) de care dispune un pacient în legătură cu “nevoile “ sale de îngrijiri de sănătate. Principalele unităţi de furnizare a ofertei de îngrijiri de sănătate la nivelul unui sistem de sănătate sunt: - practicianul de îngrijiri de sănătate(medicii generalişti, medicii de familie sau alte specialităţi care acordă îngrijiri pacienţilor în ambulatoriu); - unităţile sanitare cu paturi(dintre care, cel mai cunoscut tip este spitalul). Spitalul este consumatorul principal al resurselor pentru sănătate. Un factor important care influenţează activitatea furnizorilor de îngrijiri de sănătate îl reprezintă calitatea îngrijirilor de sănătate. Modul în care calitatea influenţează oferta, derivă din următoarele aspecte: - calitatea este legată de natura şi rezultatul îngrijirilor primare; - calitatea este un factor foarte important al pieţei medicale; - accentul pus pe pregătirea medicală poate duce la o variaţie a calităţii; - sunt situaţii când se alocă resurse doar pentru creşterea calităţii. În concluzie, oferta de îngrijiri de sănătate este o problemă foarte complexă, ea fiind “o complicată secvenţă de răspunsuri adaptative în faţa incertitudinii”(McGuire).

2

Capitolul I: Introducere în economia sanitară 1. Economia sanitară şi piaţa liberă Economia sanitară s-a dezvoltat puternic în ultimele decenii, după o perioadă de incertitudine datorată teoriei conform căreia resursele pentru sănătate nu trebuie limitate. Această teorie susţinea că resursele pentru sectorul sanitar nu trebuie limitate şi că se va ajunge la un viitor previzibil în care nevoile de îngrijiri pentru sănătate vor putea fi acoperite de resursele disponibile. Astăzi, este evident pentru toată lumea că nici o ţară nu poate aloca resurse nelimitate pentru îngrijirile de sănătate, indiferent de nivelul dezvoltării sale ecomonice şi că există o strânsă legătură între resursele alocate îngrijirilor de sănătate şi celelalte domenii economice. Un sistem economic reprezintă un mod de distribuţie a resurselor astfel încât să fie satisfacute nevoile, deci să răspundă celor trei întrebări fundamentale: “Ce producem?”, “Cum producem?” şi “Pentru cine producem?”. Piaţa reprezintă locul în care producătorii şi consumatorii se întâlnesc şi au loc schimburile. Pentru ca bunurile să fie schimbate, ele trebuie să aibă un preţ. Pe o piaţă liberă, preţul unui bun este cel care aduce în balanţă cererea şi oferta, determinând echilibrul pieţei. 2. Finanţarea sistemului sanitar Pe lângă plata directă de către consumatori(pacienţi) a furnizorilor pentru îngrijirile de sănătate private, metoda caracteristică pieţei libere, cea mai cunoscută metodă de plată, este reprezentată de metoda terţului plătitor(asigurarea de sănătate). Principiul de bază al finanţării printr-un terţ plătitor este acela că indivizii plătesc într-un mod regulat o anumită sumă de bani către terţ, iar în momentul în care indivizii primesc îngrijiri de sănătate, plata furnizorilor se face de către terţul respectiv, din sumele colectate în timp. Finanţarea printr-un terţ plătitor reprezintă ceea ce se numeşte o schemă de asigurare împotriva riscului de boală. Ceea ce realizează o schemă de asigurare, deci o finanţare a îngrijirilor de sănătate printr-un terţ plătitor, este diminuarea riscului financiar individual, prin diseminarea acestuia la participanţii din schema de asigurare.

3

CAPITOLUL II: Management Financiar(MF) 1. Introducere in managementul financiar Componentă a managementului organizaţiei, managementul financiar(MF) susţine realizarea obiectivelor acesteia, fundamentează realist deciziile şi este vital pentru organizarea şi operarea activităţilor în ansamblu. Domeniul de acţiune al MF vizează obiective şi funcţii specifice, după cum urmează: - planificarea şi fundamentarea bugetului organizaţiei, orientat după veniturile estimate; - calcularea şi controlul costurilor(pe activităţi, centre de cost, servicii, proiecte); - calculul tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pachete de servicii, după metodologii adecvate, respectiv fundamentarea ofertelor financiare; - pregătirea componentelor financiare ale contractelor organizaţiei; - documentarea şi finanţarea investiţiilor; - stimulente financiare pentru productivitate şi eficienţă; - planul financiar pe termen scurt şi mediu al organizaţiei; - raportările financiar-contabile periodice obligatorii, prevăzute în lege; - monitorizarea continuă a situaţiei financiare a organizaţiei, pe ansamblu şi pe surse de venit; - măsurarea performanţei financiare a organizaţiei; - analize financiare de piaţă, relevante pentru organizaţie; - analize şi rapoarte financiare interne, la cerere; - control financiar preventivşsi avertizări cu privire la legalitate şi constrângerile financiare; - auditarea financiară. Acestea intră în responsabilitatea managerului financiar-contabil, însă rezultatele constituie fundament pentru luarea deciziilor informate, de către echipa de conducere.

4

2. Bugetul de venituri şi cheltuieli – consideraţii cu caracter general Este necesară schimbarea percepţiei asupra bugetării: de la simpla execuţie a unui buget stabilit istoric şi impus organizaţiei de către finanţator, la conceperea şi justificarea bugetului previzional de către fiecare organizaţie, pe baza venitutilor aşteptate şi a consumurilor posibile şi necesare. Un argument forte al succesului marilor firme îl constituie tocmai previzionarea financiară riguroasă, în care se ţine cont de potenţialii factori de risc. În accepţiune largă, prin buget s-ar înţelege totalitatea intrărilor şi ieşirilor(în termini financiari), în permanentă reglare(sistem). În sens economic, bugetul descrie situaţia previzională şi limitativă a cheltuielilor şi veniturilor care se doresc realizate într-o anumită perioadă de către o persoană sau un grup(firmă, consorţiu, agenţie publică, etc.). De ce se constituie bugetul? Pentru a programa cheltuielile în funcţie de veniturile aşteptate la un anumit volum, structură şi calitate a serviciilor, pentru o bună utilizare a resurselor, pentru realizarea obiectivelor şi misiunii organizaţiei şi ca sistem de avertizare a schimbărilor necesare. Bugetul reprezintă: - expresia financiară a scopului şi obiectivelor organizaţiei, în forma venituri – cheltuieli; - descrierea unui proiect în termini financiari; - proces de luare a deciziilor; - proces de alocare a resurselor(uname, financiare şi de capital); - un plan de acţiune; - plan de operaţiuni financiare; - instrument de management. Funcţiile bugetului sunt următoarele: Planificare, Coordonare, Comunicare, Motivare, Control şi Evaluare. Etapele constituirii bugetului sunt următoarele: - revizuirea activităţilor precedente; - planificarea activităţilor viitoare; - definirea obiectivelor; - stabilirea ţintelor financiare, ce reflectă obiectivele organizaţiei pe activităţi; - deciderea responsabililor, a monitorizării, raportării şi evaluării.

5

CAPITOLUL III: Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei instituţii publice 1. Prezentarea instituţiei – Spitalul judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani este unitate cu personalitate juridică, infiinţată prin Dispoziţia Direcţiei de Sănătate Publică nr. 864/1990 iar prin Ordinul Ministerului Sănătaţii nr. 111/1999 funcţionează ca spital de urgenţă. Spitalul funcţionează în mai multe clădiri, după cum urmează: -sediul central, în municipiul Botoşani, strada Marchian, nr. 11, format dintr-o clădire tip bloc S+P+8, unde funcţionează majoritatea secţiilor cu profil medical şi chirurgical, precum şi laboratoarele; -sediul din municipiul Botoşani, strada Ştefan cel Mare, nr. 33, format din patru clădiri(două tip bloc şi două tip pavilion), unde funcţionează secţiile Boli Infecţioase adulţi şi copii, compartimentul HIV / SIDA adulţi şi copii, secţia Dermato-Venerice plus un laborator de analize medicale şi farmacia, care deservesc aceste secţii; -sediul din municipiul Botoşani, strada Puşkin, nr. 2, format dintr-o clădire în care funcţionează biblioteca medicală, arhiva spitalului şi un deposit de materiale. Spitalul are arondată o populaţie de 462.000 de locuitori şi tratează peste 45% din totalul bolnavilor înregistraţi la nivelul judeţului în cadrul celor 25 de secţii şi compartimente medicale şi chirurgicale. Tipul de spitalizare asigurat este spitalizare continuă şi spitalizare de zi. În raport cu sarcinile pe care le are în acordarea asistenţei medicale, cu structura organizatorică, cu dotarea tehnică cu mijloace de intervenţie şi tratament şi cu încadrarea de personal de specialitate, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani se încadrează în categoria spitalelor judeţene de urgenţă, având un numar de 1000 de paturi şi 600 de angajaţi. În funcţie de teritoriu, de specificul patologiei şi regimul juridic al proprietăţii, acesta se încadrează în categoria spitalelor publice.

6

2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani Se autorizează şi se execută bugetele operaţionale pentru fiecare centru de responsabilitate, după cum urmează: - se planifică volumul de activităţi pe fiecare centru de responsabilitate – secţii clinice; - se stabilesc standardele de calitate ale serviciilor furnizate în fiecare centru de responsabilitate; - se planifică toate costurile pe centrele de responsabilitate(centre de cost); - se pregăteşte câte un buget pentru fiecare centru de activitate/secţie; - se împarte bugetul pe mai multe conturi de costuri, în cadrul centrelor de responsabilitate. Planificarea bugetului Elementele de bază, de care trebuie să se ţină cont în momentul fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului Mavromati Botoşani, sunt: - capacitatea spitalului pentru activităţi de bază: numărul de secţii, numărul de paturi, numărul zilelor de spitalizare, capacitatea serviciilor de susţinere, etc.; - numărul estimat de servicii de sănătate ce vor fi furnizate în perioada anului următor: cantitate şi cost; - resursele umane necesare pentru furnizarea serviciilor de sănătate ce sunt estimate pentru anul viitor: numărul de medici, numărul de asistente medicale, personalul economic, posibilităţile de îmbunătăţire a eficienţei resurselor umane; - costurile serviciilor medicale pe secţie, costurile pe zi de spitalizare, costurile pentru diagnosticare şi analize medicale; - nivelul prevăzut al inflaţiei pentru anul următor; - posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei serviciilor de sănătate; - executatea preliminară a bugetului pe anul viitor; - investiţiile necesare în aparatură şi echipamente medicale; - nivelul de materiale din stoc(medicamente, materiale sanitare, alimente, combustibil, materiale de întreţinere, etc.) ce pot fi folosite pentru activitatea anului viitor.

7

Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii Spitalele trebuie să se conformeze reglementărilor cu privire la bugetele pentru instituţii publice, stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. “Clasificarea veniturilor şi a cheltuielilor extrabugetare” stabileşte anumite criterii ce stau la baza contabilităţii financiare şi a raportărilor spitalului. Proiectarea veniturilor: 1) venituri fixe, ce provin din contracte, sponsorizări, donaţii, etc; 2) venituri variabile, ce provin din plăţi sau co-plăţi directe pe serviciu(de la beneficiari, cumpărători, etc.). Veniturile pot fi încadrate, în funcţie de sursa lor, în capitole specifice de venituri. Aceste capitole sunt divizate în subcapitole şi paragrafe, ca cel din exemplul de mai jos: *Capitolul 33.10 – “Venituri din prestări de servicii şi alte cheltuieli” este divizat în subcapitolele: 33.10.08. – Venituri din prestări de servicii; 33.10.21 – Venituri din contractele cu casele de asigurări de sănătate; 33.10.50 – Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi. Veniturile spitalului provin din mai multe surse, dintre care cele mai importante sunt: Consiliul Judeţean(~ 5%), bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii(~ 6%) , C.A.S(~ 85%), furnizarea de servicii medicale, alte activităţi proprii ale spitalului precum şi donaţiile şi sponsorizările.

În tabelul care urmează, tabelul nr.1, sunt prezentate veniturile proprii ale spitalului judeţean Mavromati Botoşani, extrase din bugetul consolidat, pe anul 2008.

8

Tabel nr. 1 Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7

Capitol

Subcap

A. TOTAL VENITURI PROPRII 30.10 33.10 08

8

21

9

50

10 11 12

37.10 01 50

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Denumirea indicatorilor

Paragraf

01 05 39.10 01 42.10 11 43.10

23

10

I. VENITURI CURENTE C. VENITURI NEFISCALE C1 VENITURI DIN PROPRIETATE C2 VÂNZĂRI DE BUNURI ŞI SERVICII VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ŞI ALTE ACTIVITĂŢI Venituri din prestări de servicii Venituri din contractele cu casele de asigurări de sănătate *) Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi **) TRANSFERURI VOLUNTARE ALTELE DECÂT SUBVENŢIILE Donaţii şi sponsorizări Alte transferuri voluntare Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit prin programe de sănătate Alte transferuri voluntare II. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice IV. SUBVENŢII Subvenţii de la bugetul de stat Subvenţii de la bugetul de stat pentru spitale Programe naţionale de sănătate Subvenţii de la alte administraţii Subvenţii de la bugetele locale pentru spitale

Prevederi anuale(RON)

6000000 5345215.53 5345215.53 0.00 5345215.53 5272764.01 72451.52 5201092.16 0.00 72392.16 360.16 72032 0.00 72032 1440.64 1440.64 1440.64 653330.24 343592.64 343592.64 343592.64 309737.60 309737.60

*) se includ şi actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate; **) se detaliază pe surse; NOTĂ: 1) Veniturile realizate din bunurile primite cu titlu gratuit cuprind sumele aferente medicamentelor şi materialelor sanitare contractate şi distribuite ce CNAS, fără plata prin programe de sănătate; 2) La litera A, se prevăd Veniturile Totale care se compun din Venituri curente(I), Venituri de capital (II) şi Subvenţii(IV); 3) Sumele aferente fiecărei secţii nu pot fi transferate altor secţii, veniturile având în acest caz menire specială.

9

Cheltuielile instituţiilor publice finanţate din venituri proprii, inclusiv ale spitalelor, sunt împărţite în funcţie de conţinut, în două mari categorii: Cheltuieli funcţionale şi Cheltuieli economice. Clasificarea funcţională a cheltuielilor indică întotdeauna destinaţia fondurilor, arătând în care dintre sectoarele economiei naţionale sau în care dintre instituţii au fost făcute cheltuieli. De exemplu, cheltuielile spitalului sunt funcţionale deoarece, ca instituţie publică, spitalul este integrat în cadrul sectorului de sănătate publică al economiei. Cheltuielile funcţionale ale spitalelor sunt clasificate în capitole şi subcapitole. Capitolele reprezintă destinaţia generală a cheltuielilor. Subcapitolele individualizează cheltuielile în funcţie de tipurile de spitale, conform legii. Clasificarea economică a cheltuielilor arată conţinutul economic al respectivelor cheltuieli, precum: salarii, medicamente, alimente, curent electric, gaze, spălătorie, servicii, etc. Cheltuielile economice sunt clasificate după titlul de cheltuieli, ce reflectă o anumită categorie a cheltuielilor, de exemplu: titlul “Cheltuieli de personal”, titlul “Cheltuieli materiale şi servicii” şi titlul “Cheltuieli de capital”. Fiecare titlu de cheltuieli este împărţit în elemente analitice sau “articole” ce asigură o cunoaştere mai bună a conţinutului cheltuielilor. Aceste articole pot avea paragrafe ca subdiviziuni. Fiecare subdiviziune a cheltuielilor are un anumit cod ce identifică titlul, articolul sau paragraful. Cheltuielile din venituri proprii se împart in mai multe categorii, după exemplul celor prezentate în următorul tabel. Tabelul nr.2 evidenţiază cheltuielile spitalului judeţean Mavromati Botoşani, extrase din acelaşi buget consolidat pentru anul 2008, ca şi veniturile prezentate anterior.

10

Tabel nr.2 Nr. Crt.

Titlu

Articol

Aliniat

B. TOTAL CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

10 01 01 02 03 04 05 06 07 08 10

13 14 15 16 17 18

11 30 02 01 03

19 20

01 02

21

03 04

22 06 23 24 25 26 27 28 29 30 31

20 01 01 02 03 04 05 06 08

32 09 33 30 34 35

Denumirea indicatorilor

02

01. CHELTUIELI CURENTE 10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli salariale in bani Salarii de bază Salarii de merit Indemnizaţii de conducere Spor de vechime Sporuri pentru condiţii de munca Alte sporuri Ore suplimentare Fond de premii Fond pentru posturi ocupate prin cumul Fond aferent plaţii cu ora Alte drepturi salariale in bani Cheltuieli salariale in natură Tichete de masă Contribuţii Contribuţii pentru asigurări sociale de stat Contribuţii pentru asigurările de şomaj Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate Contribuţii de asigurari pt accidente de munca si boli profes. Contribuţii pentru concedii si indemnizaţii 20 TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII Bunuri şi servicii Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Iluminat, incălzit şi forţă motrică Apă, canal si salubritate Carburanţi si lubrifianţi Piese de schimb Poştă, telecomunicatii, radio, tv, internet Materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere si funcţionare Reparaţii curente

11

Prevederi anuale (RON)

6035179.51 5667816.31 3995701.47 2837765.46 1516345.63 47879.67 18930.00 259113.51 224682.21 106981.92 225841.92 197475.72 1368.60 227008.84 12137.39 312748.53 312748.53 845187.47 537596.42 72809.94 193470.74 13981.41 27328.94 1672184.4 616284.18 9277.72 11345.04 291938.49 87266.76 2967.71 360.16 19182.12 5575.27 188370.88 41540.85

36 37 38 39 40 41 42

03

43 44 45 46 47

05

48 49 50 51 52 53

11 13 14 30 70

54

71

01 04 01 02 03 04

30 06 01 09

30

55 56

01 30

Hrană Hrană pentru oameni Medicamente şi materiale sanitare Medicamente Materiale sanitare Reactivi Dezinfectanţi Bunuri de natura obiectelor de inventar Alte obiecte de inventar Deplasări, detaşări, transferări Deplasări interne, detaşări, transferări Materiale de laborator Cărti, publicaţii si materiale documentare Pregatire profesională Protecţia muncii Alte cheltuieli Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 70. CHELTUIELI DE CAPITAL 71. TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE Active fixe (inclusiv reparaţii capitale) Alte active fixe

B.1. CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII B.2. CHELTUIELI DIN ALTE VENITURI PROPRII

57 58

110936.48 110936.48 826315.08 532222.83 183753.63 86258.32 24080.29 51200.34 51200.34 79.23 79.23 19427.03 1491.06 2938.90 497.02 1404.62 1404.62 367363.20 367363.20 367363.20 367363.20 5309457.11 725722.4

NOTĂ: La litera B, se prevăd Cheltuielile Totale care se compun din Cheltuieli din venituri proprii(B1) şi Cheltuieli din alte venituri proprii(B2).

Ce se poate întâmpla în derularea şi executia bugetului?

12

Datorită multitudinii de factori care influenţează exerciţiul bugetar, pot apărea următoarele probleme în derularea şi execuţia bugetului: - Creşterea costurilor,de exemplu: modificarea preţului combustibililor sau a consumabilelor, aparariţia consumurilor neprevăzute sau a penalizărilor, etc.; - Întârzierea unor plăţi sau încasări; - Acumularea de datorii; - Prevederi ce depăşesc necesarul unei linii bugetare; - Modificări în contracte deja existente sau apariţia de noi contracte; - Modificări legislative sau alte schimbări importante în mediul extern. Apariţia acestor probleme a dus la perfecţionare sistemului financiar-contabil. Acesta trebuie să deţină capacitatea de înregistrare şi raportare corectă şi la timp a tuturor tranzacţiilor şi operaţiunilor spitalului. Este de mare interes analiza ce utilizează indicatorii instituţiei din ultimii 3 ani: situaţia proprietăţii, balanţa venituri – cheltuieli pe tipuri, venituri aduse de fiecare tip de program sau serviciu prestat, câştigurile nete, situaţia amortizării investiţiilor, elemente de productivitate, etc. Variaţia bugetului Bugetul unei instituţii poate varia în funcţie de mai muţi factori. Această variaţie se poate exprima ca fiind diferenţa dintre costurile bugetare şi costurile curente, ca în formula de mai jos: Variaţia bugetului = costuri bugetare – costuri curente; Factorii ce pot influenţa variaţia bugetului sunt: modificări ale preţurilor de intrare, modificări ale productivităţii şi modificări în volumul activităţilor. Pot fi calculate următoarele variaţii pentru identificarea efectelor acestor trei factori: Variaţia de preţ = (preţul current – preţul vechi) x calitatea curentă; Variaţia eficienţei = (cantitatea curentă – cantitatea preconizată la vechea) x preţul vechi Variaţia volumului = (volumul prezent – volumul vechi) x costul vechi per unitate Echipa

de

conducere

stabileşte

scopul,

obiectivele,

nivelul

activităţii,

disponibilitatea resurselor, oportunităţile acestui spital. Managerul financiar transformă

13

aceste coordonate în obiective financiare şi face schiţa de buget. Documentul buget conţine: sinteza de buget – pe linii bugetare şi justificarea bugetului – detalierea fiecărei linii bugetare, cu explicaţii ale calculaţiei. Fiecare departament/secţie îşi estimează costurile, pregateşte necesarul şi justifică cererea de buget. Conducerea revizuieşte, corectează, corelează părţile şi aprobă bugetul.

Graficul următor scoate în evidenţă variaţia bugetului de la un an la altul, în perioada 2005 – 2008.

6,000,000.00

6000000 5000000

4,500,000.00

5,000,000.00

5,300,000.00

4000000 3000000 2000000 1000000 2005 0

1

2006

2007

2008

2

3

4

Anul

Veniturile incasate

Dacă în anul 2005 veniturile spitalului judeţean Mavromati Botoşani erau de 4,500,000.000 RON, constatăm ca în anul 2008 sunt mai mari cu aproximativ 33 de procente. Această creştere a veniturilor a influenţat într-un mod pozitiv mai ales angajaţii deoarece, începand cu anul 2006, salariile şi alocaţiile pentru hrană au crescut simţitor.

CONCLUZII

14

Sistemul serviciilor de sănătate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale, financiare, informaţionale şi simbolice utilizate în combinaţii variabile, pentru a produce îngrijiri şi servicii care au ca scop îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate. El reprezintă doar un subsistem al sistemului de sănătate, care cuprinde ansamblul elementelor şi relaţiilor ce influenţează starea de sănătate a indivizilor. Alături de serviciile de sănătate, factorii majori care influenţeaza starea de sănătate sunt cei comportamentali, de mediu şi biologici. Sistemul de sănătate din Romania se gaseşte spre finalul unei tranziţii prelungite de la un model integrat, în care majoritatea organizaţiilor furnizoare de asistenţă medicală erau în proprietate publică, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, încadrate cu personal angajat al statului, către un model contractual finanţat predominant din surse publice, în care majoritatea furnizorilor de servicii de sănătate publice sau private, cu un grad crescut de autonomie, încheie contracte obligatorii cu casele de asigurări de sănătate. Aceste contracte se bazează pe un contract – cadru, prin care statul, în consultare cu reprezentanţii principalelor categorii de furnizori, reglementează condiţiile de acordare a serviciilor medicale. Finanţarea îngrijirilor de sănătate şi alocarea resurselor reprezintă, pentru sistemul de îngrijiri de sănătate, locurile principale de acţiune ale reformei sanitare ce se desfaşoară în Romania în ultimii ani. Finanţarea sistemului sanitar din Romania a trecut în ultimii 15 ani, din punct de vedere conceptual, prin trei mari etape: - schema de asigurări obligatorii prin impozitare generală; - schema de asigurări obligatorii prin impozitare generală şi taxe dedicate sănătăţii; - schema de asigurări sociale de sănătate şi asigurări obligatorii prin impozitare generală şi taxe dedicate sănătăţii.

BIBLIOGRAFIE

15

1) Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului de Urgenţă Mavromati Botoşani, pentru anul 2008 2) Drugus I.; Managementul sănătăţii; Sedcom Libris 2003 3) Dragomirişteanu A., Radu P., Mihăescu C., Brutu C. ş.a.; Economie sanitară şi management financiar; Rao, Bucureşti 2003 4) Mihăescu – Pintia C., Vladu C.; Calculul costurilor unitare în serviciile medicale şi sociale. Ghid metodologic 2004 5) Petrescu I.; Psihosocioeconomia managementului calităţii totale; Lux Libris, Braşov 1998 6) Popescu I. ş.a.; Managementul tranziţiei la economia de piaţă funcţională; Editura Universităţii Lucian – Blaga, Sibiu 2004 7) Radu P., Palas C., Sava D. ş.a.; Creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor într-un spital. Raport final – Proiect DRG; Cluj 2001 8) Vlădescu C.; Sănătate publică şi management sanitar; Cartea Universitară 2004 9) Vlădescu C., Predescu M., Stoicescu E.; Sănătate publică şi management sanitar: Evaluarea nevoilor şi planificarea sanitară; Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate; Etica medicală şi drepturile pacienţilor; CPSS – Bucureşti 2002

16