Finala-prezentarea.pptx

Sindromul burnout la cadrele didactice și manageriale din instituțiile de învățământ

Seminar cu directorii instituțiilor școlare 15. 02.2018 Direcția Învățământ Tineret și Sport Nisporeni Nina Sterpu, șef direcție

Ce culoare are dispoziția Dumneavoastră? • • • • • • •

•

• •

Culoarea rosu semnifica romantismul, curajul, competitivitatea; Culoarea albastru este un simbol regal al calmului; Culoarea verde este un simbol al determinarii; Culoarea galben detine puterea de a lumina viata celor dragi prin dispozitia optimista si prietenoasa; Portocaliu este culoarea simbol a energiei, a pasiunii; Culoarea alb semnifica puritatea; Culoarea negru , preferata in general de persoanele pesimiste. Un individ care prefera aceasta culoare nu isi asuma aproape niciodata riscuri si evita sa fie in centrul atentiei; Violetul este culaorea caldurii si a permutatiilor este culoarea imbinarii mintii cu inima; Culoarea gri este o culoare de initiere si poate indica trezirea unor capacitati inascute. Culoarea maro poate indica lipsa de energie sau dezechilibru https://www.youtube.com/watch?v=Ftm2uv7-Ybw

Sindromul burnout la cadrele didactice și manageriale din instituțiile de învățământ 1. Ce este burnout-ul? 2. Sindromul burnout în instituțiile educaționale. 3. Dimensiuni ale sindromului burnout.

DISCUTĂM DESPRE:

4. Etape în evolutia burnout-ului.

4.Factori ce condiţionează apariția sindromului arderii emoționale. 5. Stresul și arderea emoțională la profesori.

6.Consecințele arderii emoționale 7.Prevenire şi diminuare a sindromului arderii emoţionale 8.Concluzii/Reflecții

Analizați propria activitate.

Ce poziție ocupați?

evocare: (filmul Oboseala comentat) /www.youtube.com/watch?v=zKrEhzi8_1M Discuție

Ce numim burnout? Specialiștii spun:

•Interviu cu Monica Burcea, psihoterapeut România https://www.youtube.com/watch?v=0O7ztlqRYzs

Ce este burnout-ul? • Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică

medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.

Sindromul burnout poate fi „contagios”. Angajați care suferă de burnout devin conflictogeni, perturbând ritmul și sarcinile comune de lucru. Drept consecință, apare riscul ca arderea emoțională să-i afecteze și pe ceilalți angajați

• Sindromul burnout în instituțiile educaționale • Instituțiile de învățământ nu totdeauna recunosc impactul deplin al arderii emoţionale. • Deseori problema este ignorată, deși a devenit destul de gravă, având în vedere, că părinții și elevii se plâng, iar administrația este obligată să ia măsuri pentru eficiența serviciilor prestate. • Ca rezultat al burnout-ului unii profesori renunță la predare, la cariera pedagogică în general, în pofida faptului, că pentru ei această activitate a fost cândva o sursă de bucurie și de identificare personală.

• Alți profesori, deşi se confruntă cu arderea emoțională, continuă să lucreze. Evident, calitatea muncii lor lasă mult de dorit. Rata de boală la acești profesori este destul de mare, ceea ce conduce la abandon sau absenteismul de la serviciu . Absențele temporare, scurte și repetate, apar mai ales în situații de stres, de multe ori în faza de început a burnout-ului. • Absențele continue vorbesc despre arderea emoțională ca proces . • Este cert că sindromul burnout afectează sănătatea, stima de sine, creează tensiuni în relațiile cu familia, cu prietenii și colegii, conduce la scăderea performanței, la absenteismul de la serviciu și la exodul din profesie.

• Costurile financiare ale sindromului burnout în educație sunt destul de mari : • Instituțiilor de învățământ li se solicită sume importante pentru acoperirea cheltuielilor ce țin de concediile de boală, dar, costul arderii profesionale la cadrele didactice se reflectă și asupra discipolilor , care nu au beneficiat de servicii educaționale de calitate.

Sunt 3 dimensiuni ale sindromului burnout:

Detașarea Atitudinea indiferentă, detașată, izolare iresponsabilitate

Epuizarea emoțională Persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită de energie

Scăderea performanței scade capacitatea de concentrare a atenției, creativitatea și spontaneitatea

Precizăm, cele trei dimensiuni ale sindromului burnout: Epuizarea emoțională • Persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită de energie, simte că activitatea depusă a suprasolicitat-o și a rămas fără resurse.

• Detașarea/depersonalizare • Persoanele devin în timp pesimiste, cinice, resimt frustrare în legătură cu activitatea lor, atitudinea lor pare indiferentă, detașată, uneori tind să se izoleze sau să fugă de responsabilități.

• Scăderea performanței/reducerea realizărilor personale • Scade stima de sine, încrederea în propriile capacități și realizări, subiecții simt că ceea ce fac este neapreciat și nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atenției, creativitatea și spontaneitatea. • Deși clasificările internaționale ale maladiilor nu includ sindromul burnout în categoria afecțiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experți și foarte răspândit în societatea actuală.

Studiu de caz filmul de scurt metraj ”Ciocolata neagră” https://www.youtube.com/watch?v=UHHN-mYYQ1g

• Analizați comportamentul cadrului didactic din filmulețul atașat. • Considerați că sindromul burnout este prezent la dna profesor? • Care este domeniul de intervenție a unui manager?

• Gradul de afectare /arderea profesională a cadrelor didactice este destul de mare, fapt ce permite să calificăm una din cele mai periculoase provocări cu care se confruntă profesorii în ziua de azi. Specialiștii au constatat:

• Persoana afectata de sindromul burnout se distanteaza de ceilalti , incepe sa priveasca colegii intr-un mod impersonal, deoarece nu mai are resurse emotionale si fizice, isi reduce realizarile personale si detine un grad ridicat de epuizare emotionala, se simte golita, incapabila sa mai ofere ceva si devine foarte vulnerabila la factorii stresori din mediu.

Etape in evolutia burnout-ului: • "Luna de miere" In aceasta etapa, angajatul este de obicei entuziast si satisfacut de slujba sa si de sarcinile pe care le are de indeplinit. Daca aceasta faza continua fara pauze si fara modalitati de "reincarcare a bateriilor", sarcinile devin neplacute si individul isi pierde din energie. "Pana de combustibil" Oboseala se instaleaza. Angajatul poate reactiona prin folosirea abuziva de substante (alcool, medicamente etc.) sau poate incepe sa aiba probleme cu somnul.

• "Simptomele cronice" In aceasta etapa, munca peste masura duce la efecte fizice (incluzand epuizare, extenuare constanta si susceptibilitate la boli) si la efecte psihologice (care includ manie, furie acuta sau depresie).

"Criza" Angajatul nu mai este capabil sa isi indeplineasca indatoririle profesionale si, adeseori, sufera de anumite afectiuni fizice. Pot fi afectate si relatiile cu familia, din cauza pesimismului, a indoielii de sine, a faptului ca problemele profesionale il obsedeaza pe individ.

"Izbirea de perete" Problemele psihologice si fizice pot deveni atat de grave, incat sa duca la boli grave, care ameninta viata individului. Problemele de la locul de munca devin atat de serioase, incat ii pun in pericol cariera angajatului.

modalitatile de prevenire : - Incercati sa va ganditi la toate beneficiile, de orice natura, pe care le obtineti ca urmare a job-ului actual: bani, recunoastere profesionala, deprinderea de noi abilitati, compania placuta a colegilor - ganditi-va la orice satisfactie, oricat de neinsemnata. Daca aveti angajati care sunt afectati de burnout, puteti discuta cu ei si ii puteti ajuta sa isi alcatuiasca o astfel de lista a beneficiilor. • Concentrarea pe aspectele pozitive va ajuta sa aveti un nivel optim de motivare si o atitudine pozitiva / mica secventa din ex. Papucii fericirii:

• Notati-va activitatile pe care le aveti de indeplinit la locul de munca si ierarhizati-le in ordinea gradului in care va fac placere - astfel, puteti descoperi ca orice job, oricat de greu sau de solicitant vi s-ar parea, are si o parte interesanta si placuta; - Nu renuntati la viata sociala - intalniti-va cu prietenii, in timpul liber pe care il aveti; - Invatati strategii de management al timpului, faceti exercitii de relaxare, invatati sa fiti asertivi si sa refuzati cand nu mai puteti face fata - orice va ajuta sa va pastrati eficienta la locul de munca, mentinandu-va in acelasi timp un echilibru interior si o stare de bine psihic.

Management eficient al timpului

ASCUTE

FERĂSTRĂUL!

de unde vine această metafora?

Odata cineva mergea prin padure si vede un taietor de lemne care se muncea din greu sa doboare un copac urias . – „Ce faci, om bun?” – „Tai copaci”. – „Pari istovit. De mult lucrezi asa?” – „De ceva vreme. E munca multa, nu gluma!” – „Poate ar fi bine sa te opresti sa iti ascuti ferastraul” – „Nu am timp. Trebuie sa termin mai repede!”

Un nou final !

La un moment dat omul nostru vazand ca n-are spor s-a hotarât sa mearga totusi sa -si ascuta ferastraul. Si a mers la magazin, doar ca acolo vanzatorul i-a spus, ca daca vrea sa aiba si mai mult spor, sa isi ia UN FERĂSTRĂU ELECTRIC. E ceva nou, costa mai mult, dar timpul in care ajungi la rezultate e mult, mult mai mic. Si taietorul de lemne, convins , a luat ferăstrăul electric si a plecat repede sa termine ce avea de facut in padure. La numai doua zile, insa, se intoarse la magazin. Era transpirat, nervos, frustrat: – Mi-ai promis ca o sa pot taia mai multi copaci si mult mai repede. Tai de doua zile cu acest ferăstrău si inca n-am reusit sa dobor nici macar un copac. Omul de la magazin se uita la ferăstrău, se uita la lant si nu vazu nimic defect. Trase sfoara de pornire si se auzi un sunet caracteristic: “B-b-b-b-r-r-r-rr-r-o-o-o-o-o-o-m-m-m-m-!”, scoase ceva fum si porni. La care taietorul: Ia o pauză, cercetează problema, examenează – Dar ce-i cu zgomotul asta? cu grijă modalitățile de soluționare!

Generalizăm:

Climatul psihologic în instituție este mult influențat de competența managerului

• Care este primul sfat oferit unui manager debutant în vederea exluderii sindromului burnout? • Despre relația manager –subaltern : https://www.youtube.com/watch?v=B3h7SEpbNtw

Adresarea cadrului didactic către manager:

Ce decizi,

Exercițiu (20min):

domnule Director?

• A)Repartizare în 3 grupuri; • B) Delegarea unui membru de grup care deține rolul de prezentare a unei probleme; • C) Membrul grupului descrie cazul-problemă, colegii în rol de manager aplică variate strategii de soluționare; • D) Moderatorul a repartizat 3 plicuri, în care sunt fișe cu 3 descrieri de caz; • E) Prin rotație membrul delegat de grup implică toți colegii în discuția tuturor situațiilor descrise pe fișe;

Descrierea activității:

!

Liderul grupului primește un plic cu 3 fișe pe care sunt descrise situațiileproblemă. Liderul descrie problema membrilor de grup, primește o consultație de la colegi. Timpul de lucru cu fiecare grup-5min. După consilierea primită de la colegi pe marginea problemelor descrise pe fișele din plic , liderul trece la alt grup, unde propune altă situație-problemă , selectată aleatoriu din plic.

• Se expune punctul de vedere vis-a-vis de situațiileproblemă descrise (dacă sunt caracteristice instituțiilor școlare, etc); • Se precizează dimensiunile sindromului burnout, care au generat problema; • Se apreciază utilitatea consilierii primite de la colegi;

Să nu uităm! Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita la stresul profesional si de cele mai multe ori este insotita de depresie.

Determinăm gradul personal de afectare:

• Chestionar de evaluare a sindromului Burnout • Chestionarul „Arderea Emoţională”, elaborat de Maslach și Jackson • (MBI-HSS)

Rezultatul: • fiecarei dimensiuni ii corespund urmatorii itemi: • Extenuarea emotionala – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22. Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25. Reducerea realizarilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24. • Itemii subliniati se coteaza invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct). • Se calculeaza suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obtinandu-se cate un scor, care se raporteaza la valorile de mai jos. • Nivelele epuizarii profesionale pe dimensiuni:

Factori ce condiţionează apariția sindromului arderii emoționale. • Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita la stresul profesional si de cele mai multe ori este insotita de depresie. Fazele urmatoare pot apărea daca nu se iau masuri din timp. • Este important sa existe si sa se pastreze un echilibru intre somn, munca si relaxare. Atunci când cei ”3 opt”: 8 ore de munca, 8 ore de relaxare si 8 ore de odihna, si-au pierdut demult valoarea. Arderea emoţională apare ca rezultat al acumulării interne a emoţiilor negative fără posibilitatea de a le exterioriza sau elibera

influențează și: -asteptarile prea mari -munca multa cu rezultate slabe, nesatisfacatoare -efort crescut dar fara rezultate palpabile -lipsa viziunii si a sperantei ca situatia se va remedia -furie indreptata catre ceilalti -epuizare psihica si fizica -cinism -aparitia sentimentelor de disperare -pierderea sperantei intr-un viitor apropiat sau indepartat mai bun -colaps fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc,.) si colaps psihic exprimat prin nevroze, depresie, schizofrenie, psihioza maniaco-depresiva, tulburari delirante etc.

Pe fondul situatiei economice actuale, unora le este din ce in ce mai greu sa faca fata provocarilor de la locul de munca. In unele situatii, stresul se manifesta intr-o proportie mai mare si pe fondalul stresului propriu: probleme personale de sanatate, neintelegeri in cuplu, un copil bolnav, un parinte bolnav etc.

Stare normala

stres

Simptome de stres excesiv -anxietate, iritabilitate, depresie; -apatie, pierderea interesului pentru job; -probleme cu somnul; -oboseala; -probleme de concentrare; – tensiuni musculare; -durere de cap; -afectiuni gastrice; -retragere sociala; -utilizarea de alcool sau droguri pentru a face fata, etc

• Activitatea de predare mereu va implica factori de stres. Cu toate acestea sunt şi aspecte pozitive ale stresului -profesorii sunt motivaţi să exploreze noi metode de predare, să adopte abordări inovatoare în creşterea nivelului de motivare a elevilor. • Numai atunci când devine copleşitor vor fi observate consecinţele negative ale stresului.

• Profesorii, administraţia şi directorul şcolii pot facilita condiţiile de ameliorare a stresului. Profesorii care au susţinere socială din partea directorilor denotă un nivel de stres mai scăzut, decât cei care nu au. • Organizarea discuţiilor în luarea deciziilor în şcoală, permite profesorilor să participe la acest proces, astfel implicându-se şi diminuând sentimentul de subordonare.

De asemeni, administraţia şcolii poate dezvolta împreună cu profesorii un program, scopul căruia să fie îndreptat spre ameliorarea stării fizice şi psihice sau pot să invite experţi în managmentul stresului pentru a oferi oportunităţi de dezvoltare profesională, învăţarea tehnicilor de reducere a stresului, analiza şi evaluarea propriului nivel de stres, modificarea obişnuinţelor emoţionale, gestionarea capitalului de energie personală şi dezvoltarea unei atitudini pozitive şi constructive.

Este important ca persoana să înveţe să-şi controleze emoţiile, canalizând energia generată de acestea spre rezolvarea cu succes a problemelor.

Să ne privim dintr-o parte:

• CUM REACȚIONĂM LA STRES?

• https://www.youtube.com/watch?v=AOz2JcOOlaI

Consecințele arderii emoționale • Istovirea emoţională • Dezvoltarea sindromului de ardere emoţională este anticipată de o perioadă de activitate intensă, când persoana • este complet ocupată cu lucrul, în detrimentul necesităţilor sale din alte domenii ale vieţii. Aceasta duce la dezvoltarea primului semn al arderii emoţionale – istovirea emoţională. Istovirea emoţională se exprimă prin • senzaţia de oboseală şi dezechilibrul emoţional provocat de lucru. Persoana devine incapabilă să lucreze cu aceeaşi energie. Lucrul este îndeplinit formal. Istovirea emoţională reprezintă semnul principal al arderii profesionale

Consecințele arderii emoționale • Depersonalizarea • În sfera socială, depersonalizarea presupune lipsa emoţiilor, relaţia inumană şi cinică cu colegii, cu elevii, părinții. Elevul este acceptat ca un obiect depersonalizat. Atitudinea negativă cauzează pesimismul, lipsa dorinţei de a comunica, ignorarea. • În consecință suferă elevii, colegii, părinții prin atitudinea inumană, prin cinismul cu care tratează dificultățile personale.

Consecințele arderii emoționale Reducerea realizărilor personale Reducerea realizărilor personale este însoţită de scăderea autoaprecierii persoanei. Principalele manifestări ale simptomului sunt: • tendinţa spre aprecierea negativă a sa, a realizărilor sale profesionale şi a succeselor; • negativismul în relaţie cu obligaţiunile de serviciu; • scăderea motivaţiei profesionale etc.

Prevenire şi diminuare a sindromului arderii profesionale •

Cunoscând impactul major al sindromului burnout asupra cadrelor didactice și populației școlare, se deduce importanța cunoașterii măsurilor de prevenție.

Strategiile la nivel personal vizează îmbunătățirea stării de bine prin exerciții, program de odihnă adecvat, alimentație adecvată, sănătate personală, îmbunătățirea relațiilor personale cu prieteni dinafara locului de muncă, hobby-uri, varietatea activității practice, impunerea unor limite personale. De asemenea, sunt importante discuțiile cu ceilalți (destăinuiri, discuții cu familia, psihoterapeut, igiena psihică), așteptări realiste.

•

La nivel profesional, strategiile de prevenție vizează: discuții în echipă, supervizare, briefing, camaraderie, grupuri de suport Aplicarea măsurilor de prevenție a sindromului burnout este indicată pentru menținerea unei bune stări de sănătate fizică și mentală a personalului. Managerii trebuie să includă în programul de activități acțiuni orientate spre conștientizarea importanței autocunoașterii și a autoreflexiei. Pedagogii implicați în acest program vor învața să acționeze pentru diminuare dificultăților cu care se confruntă și pentru îmbunătățirea calității vieții, fiind familiarizați cu conceptele: stres, epuizare emoțională, burnout.

Managerilor din domeniul educaţiei se recomandă: Acordarea asistenţei psihologice/manageriale profesorilor nou-angajaţi, în scopul prevenirii „şocului realităţii”, care constă în racordarea dintre aşteptări/efort/realitate, prin organizarea şedinţelor de grup sau a discuţiilor individuale; • Instituirea serviciului mentoratului, ce ar permite ghidarea pedagogilor debutanți în adaptarea la realităţile profesiei;

• Creşterea atractivităţii în cadrul profesiei de pedagog prin: promovare, prin accentuarea feedback-ului pozitiv şi recunoaşterea aportului adus de cadrul didactic şi prin condiţiile materiale asigurate. • Personalul trebuie sprijinit prin discuţii și încurajări chiar când lucrurile nu merg bine; • Trebuie susţinute activităţile de promovare a sănătăţii la locul de muncă şi de menţinere a echilibrului vieţii profesionale .

Cadrelor didactice se recomandă: •

• • • • • •

Organizarea sistematică a activităţilor de psihoprofilaxie în cadrul comisiilor metodice , care ar avea scopul împărtăşirii problemelor întâlnite pe parcursul muncii şi identificarea soluţiilor. Stabilirea priorităţilor şi gestiunea corectă a timpului; Evitarea sarcinilor în plus şi evitarea întârzierilor la serviciu; Respectarea regimului de muncă, odihnă şi alimentaţie; Viaţa personală trebuie separată clar de viaţa de serviciu; Determinarea scopurilor şi posibilităţilor de creştere profesională; Aranjarea locului de muncă, crearea condiţiilor confortabile de muncă.

• • • • • • • •

• ÎN CONCLUZIE: 1. Stabiliți expectanțe înalte care să inspire, să motiveze și să stimuleze gândirea cadrelor didactice; 2. Urmăriți ca fiecare pedagog să înregistreze progres 3. Faceți dovada unei bune cunoașteri a disciplinei de studiu și a managementului educațional; 4. Proiectați activitatea managerială; 5. Adaptați munca cu personalul în funcție de nevoile și potențialul oamenilor; 6. Folosiți evaluarea cu acuratețe și eficiență 7. Asigurați un mediu de muncă stimulativ și sigur printr-un bun management al conduitei 8. Asumați-vă responsabilitatea de managementul resurselor umane;

Determinarea nivelului de autoapreciere a managerilor școlari

-0,1- -1 autoapreciere scăzută; 0-1 autoapreciere adecvată; 1-3- supraapreciere

extindere

Concluzii: Meseria de profesor implică mult mai mult decât ceea ce se vede pe ”scena” clasei, adică din calitate de spectator. În primul rând, această meserie presupune alocarea unui volum mare de timp si de efort intelectual necesar pregătirii corespunzătoare pentru lecție: multe ore de studiu, de analiză a articolelor și a lucrărilor de specialitate, elaborarea strategiei de abordare a fiecărei lecții, pentru fiecare clasă, pregătirea materialelor didactice, a instrumentelor de evaluare, analiza lecțiilor desfășurate, aprecierea elevilor, a produselor activităților acestora, activități administrative etc.

• În al doilea rând, cadrele didactice îşi petrec foarte mult timp fiind implicați în gestionarea unor relaţii atât cu elevii, cât şi cu managerii unității de învățământ, colegii de serviciu, părinții etc., toate aceste relaţii fiind mari ”consumatoare” de resurse energetice mentale, emoționale, chiar și fizice. • În al treilea rând, reforma continuă a învățământului din Moldova are ca efect restructurarea curriculumului, a planurilor de învăţământ, profesorul fiind pus în permanență în faţa noului, la aceasta adăugându-se volumul mare al sarcinilor administrative, cerinţele zilnice, uneori exagerate, legate de serviciu, cât şi cele de performanţa proprie.

Când ”stocul” emoțional este epuizat, organismul nu reuşeşte să mai facă faţă situaţiei stresante şi se dezvoltă ”arderea emoţională”, adică diminuarea dedicaţiei profesionale.

• Aceste efecte pot fi prevenite si diminuate prin participarea cadrelor didactice la ateliere de dezvoltare personală care au ca obiective familiarizarea cu noţiunea de ardere emoţională (cunoaşterea cauzelor, caracteristicilor şi consecinţelor acestui fenomen), diminuarea nivelului de ardere emoţională prin dezvoltarea strategiilor personale de gestionare a resurselor, dezvoltarea competenţelor emoţionale și sociale, restructurarea cognitiv-perceptivă și dezvoltarea gândirii pozitive, adoptarea unui stil de viață echilibrat, cu efecte benefice asupra sănătății.

• Profesorii și managerii care sunt conștienți de sursele și simptomele arderii emoționale şi care sunt informaţi de existenţa strategiilor de adaptare și a măsurilor de prevenire pot fi capabili să evite această stare.

• Este mai ușor să previi decât să repari!

În contextul Standardelor de competență profesională, aprobate prin Ordinul nr. 623 din 28 iunie 2016 al Ministrului Educației:

Managerul școlar creează și menține mediul stimulativ și cooperant în vederea dezvoltării continue a capitalului uman al şcolii În vederea asigurării standardului deținem enorme responsabilități!

https://www.youtube.com/watch?v=rlwfd1ZaDJ4