Iuliacojocariu-despre Distihuri Paradoxiste

PROVERBE SI ANTIVERBE Miscarea paradoxista[1] se prezinta ca fiind "ultima avangarda literar-artistica a mileniului doi". Volumul de fata cuprinde un numar prim, 601, de tipice distihuri paradoxiste colectate si prelucrate în perioada 1993-1998. Este vorba asadar despre o lucrare ce poate fi considerata ca fiind deja "clasica", reprezentativa si inscrisa deplin in spiritul miscarii (PARADOXISMUL : O avangarda / Ajunsa traditionala). "DISTIHUL PARADOXIST este format din doua versuri, antitetice unul altuia, dar care împreuna se contopesc într-un întreg definind (sau facând legatura cu) titlul. De regula, al doilea vers neaga pe primul, continând asadar o notiune/sintagma/idee opusa (antinomica, antagonica)." (Florentin Smarandache) Paradoxul vine in contradictie cu adevarul general acceptat (opiniile comune). De aici si sursa inepuizabila de paradoxuri ce poate fi gasita in rastalmacirea, rasturnarea si contrazicerea ("forfecarea") proverbelor, expressilor uzuale, aforismelor, cugetarilor si panseurilor celebre (LA NEVOIE : Prietenul bun / Anevoie se cunoaste). Din perspectiva logicii, paradoxul este un rationament aparent just care duce la concluzii contradictorii ("On ne peut expliquer un paradoxe, non plus qu'un éternuement. D'ailleurs, le paradoxe n'est-il pas un éternuement de l'esprit ?" - Emil Cioran, Le crépuscule des pensées). Exercitiul distihului paradoxist este de natura de a accentua contradictiile prin proximitatea in care situeaza notiunile antinomice (CONTRADICTORIU : E-atât de-adevarat / Încât pare fals!). Distihul paradoxist ia uneori forma unei enigme (din familia celor rebusistice), enuntata prin titlu inaintea definitiei (NEPASARE : Pasivitate / Violenta), pune in lumina trasaturi si caractere (COMOD : A facut efortul de-a / Nu face nici un efort), ne invita la reflectii fara a isi pierde insa sensul umorului, facind deseori haz de necaz (FARA SANSE : Îsi încearca / Nenorocul). Varietatea temelor contribuie la reusita ansamblului, intr-un volum coerent si original atit prin fondul cit si prin forma sa. In acest sens, lucrarea constituie o referinta, un posibil punct de intrare pentru cititor in universul creativ revelat de miscarea paradoxista . Iulia Cojocariu

Resurse Interviu: Rodica Diaconu – Florentin Smarandache Florentin Smarandache : http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/a/lit.htm [1] Despre paradoxism "Paradoxismul este o miscare internationala de avangarda in literatura, arta, filozofie, chiar si stiinta, bazata pe folosirea excesiva de antiteze, antinomii, contradictii, oximorone, parabole, paradoxuri in creatie. A fost infiintat de catre scriitorul si matematicianul Florentin Smarandache in anii 1980 in Romania, care dorea “largirea sferei artistice prin elemente neartistice si prin experimente contradictorii; in special creatie in contra-timp, contra-sens.” (Gheorghe Niculescu - Despre paradoxism)