Ioan Ladea Un Medic , Cultura Si Oamenii Poltici

www.adevarul.ro/literar

&

] Pag. P 7

Literar Radu Preda Teologia socialå Minima moralia - mediaticå

Miercuri,, 9 mai 2007 Anul XVI, Nr. 8 Miercuri 870 70

Artistic Cultura, oamenii de culturå ¿i politicienii ªerban Toader

U

De câ¡iva ani vehiculez ideea realizării unei biblioteci particulare - spune anticarul Dumitru Grumåzescu

n cunoscut medic, deja plecat dintre noi – Ioan Ladea -, îmi atrågea aten¡ia adesea cå acela care practicå medicina (în particular acupunctura), acela care dore¿te så vindece al¡i oameni este musai så fie, citez, “om de culturå”. Aici am putea så ne-ntrebåm: ce are a face medicina cu politica? Douå argumente sunt demne de a¿ternut pe hârtie: 1. Medicul despre care vorbesc a avut de suferit încå din tinere¡e din cauza regimului politic instaurat dupå råzboi; a semnat pentru mi¿carea Goma în 1977, fårå a considera acest gest drept o “naivitate”. Nu este cazul så judecåm persoana men¡ionatå mai la urmå ¿i nici un alt ordin de convingeri, la rându-le subiective ¿i contestabile. Judecând cu mintea de atunci, ¿i nu cu cea de acum, suntem obliga¡i så vedem cå acela a fost un gest de curaj. Prin urmare, cåutând spre lucrurile nespuse, în afara expresiei “om de culturå”, observåm cå nu e vorba numai de a avea culturå, ci ¿i de a avea curaj – moral ¿i în aceea¿i måsurå fizic. Este vorba de un model de om mai degrabå, chiar cu riscul de a fi utopici1. De pildå, un om care vindecå trupuri, dar poate vindeca ¿i con¿tiin¡e. Sau poate måcar produce un ¿oc terapeutic. Un om cu carte, care nu este politician(ist), dar este preocupat de ceea ce se întâmplå în ¡arå. ªi dacå am ajuns aici, trebuie så recunoa¿tem cå am avea mult de cåutat! 2. Al doilea argument ne va låmuri întrucâtva: Un exemplu care poate pårea exotic, dacå nu ne-am obi¿nuit deja. Un model cosmologic de origine extrem-orientalå ne înva¡å cå a guverna o ¡arå este la fel cu a guverna propriul trup. Teoria oferå coresponden¡e: de exemplu, sistemul imunitar al organismului uman/sistemul de apårare al unei ¡åri, vasele de sânge/cåile de comunica¡ie etc. Un astfel de model nu îi era stråin doctorului nostru. Mai clar ¿i mai detaliat: el pretindea viitorului medic (acupunctor) så fie un om de culturå. ¥nså nu numai un om “care are culturå”, ci un om deplin, moral ¿i profesional. Dar e cazul så ne situåm mai bine în situa¡ia realå de la noi din ¡arå, dupå introducerea de pânå acum. Poate înainte de a spune cum “trebuie så fie”, este cazul så vedem cum este în realitate. Nu avem nevoie de date statistice ca så observåm realitatea, mass-media ne ajutå din plin: spa¡iul politic este populat de pu¡ini oameni de culturå. Las la o parte tendin¡ele: de la inginerie searbådå ¿i limbaj de lemn cåtre expresii de agramatism ¿i vulgaritate. “Datul în petic” la unii dintre func¡ionarii politici este endemic. Nu doresc så fiu sadic, înså vreau så dau ca exemplu deja clasicul “ciocu’ mic”. Am så trec totu¿i la ceva ¿i mai trist, ¿i anume la faptul cå unii oameni de culturå (din politicå, a¿a cum spuneam) se comportå ca ¿i când nu ar fi oameni de culturå!!! Existå un mecanism distructiv, care îl transformå pe omul de culturå (sau pe artist, så zicem) într-un posibil “terminator”, atunci când på¿e¿te în politicå? Så ne amintim spre exemplu de un fost ministru al culturii, care a azvârlit edituri de prestigiu (chiar dacå de stat) în vârtejul concuren¡ei de pia¡å haotice. Poate cå a fost bine pentru unele (câteva). Dar altele au ajuns în pragul falimentului. Nu intru în detalii – fenomenul este bine-cunoscut. Pentru a fi sinceri ¿i reali¿ti, trebuie så observ cå nu este nevoie ca un politician så fie tobå de culturå. Onest, da. Un bun guvernator, administrator sau chiar un diplomat plin de ¿arm ¿i eficient. ¥nså un om de culturå care intrå în politicå trebuie så råmânå om de culturå! Un jurist, un inginer sau un om de afaceri care ajunge la o carierå în politicå poate cocheta cu cultura - fårå a deveni vreodatå cu adevårat oameni de culturå.

DUMITRU GRUMĂZESCU în dialog cu Marius Vasileanu

Anticariatul trebuie să fie o institu¡ie de educare a oamenilor

continuare în pag. 2 paginile 8 - 11

01 - Front.indd 1

06.05.2007 16:48:59