Investitiile In Cercetare Si Dezvoltare-impactul It Asupra Educatiei

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Proiect realizat sub indrumarea: Lect.Dr. Valerica Mares De catre:

Strilciuc Elena Economie, anul I Grupa 1415

Nov-09

Pagina 1

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Investitiile in cercetare si dezvoltare

C

ercetarea si dezvoltarea in societatea bazata pe cunoastere reprezinta una dintre prioritatile tarilor aderente la Uniunea Europeana. Este esential ca atat la nivel european cat si national sa se defineasca procesul de cunoastere, modul de aplicare al acestuia precum si ideea de cercetare-dezvoltare intr-o societate care devine tot mai complexa odata cu trecerea timpului. Astfel, in 1999, s-a observat necesitatea diferentierii intre conceptele de cunostiinte si cunoastere. Prin urmare, cunostiintele au fost considderate ca fiind un sistem stabilizat, ce poate capata o anumita forma pentru ca apoi sa fie transportat, acumulat si luat in proprietate. Cunoasterea, privita ca un proces de creare continua a cunostiintelor, este de natura intrinseca, fiind asociata cu actiunea, fiind cea care sustine dintr-un anume punct de vedere o activitate practica. Globalizarea, cu presiunea sa concurentiala, transforma cerinta de construire a societatii bazate pe cunoastere intr-un oviectiv de maxima urgenta. Referitor la aceasta, s-a stabilit in cadrul reuniunii de la Lisabona, principalul obiectiv pe care il au in vedere toate tarile Uniunii Europene. Pentru a atinge acest obiectiv, fiecare tara trebuie sa aiba in vedere:  Remodelarea sistemului national de invatamant astfel ca acesta sa asigure tuturor sanse egale de a dobandi noi abilitati si competente pe toata durata vietii profesionale.  Stimularea angajatorilor de a ridica nivelul de competente, deprinderi si abilitati ale angajatorilor  Crearea unui mediu stimulativ pentru inovarea si dezvoltarea initiativei antreprenoriale.  Modernizarea structurilor guvernamentale pentru era online. In pozitia sa de organizatie ce are drept prioritate cheie intarirea competitivitatii europene, ERT sustine cu tarie strategia discutata la Lisabona de catre Consiliul European. ERT(European Round Table of Industrialists) detine 46 de conducatori ai celor mai mari intreprinderi europene, activand in diferite ramuri industriale si reprezentand 17 tari europene. Scopul acestui grup este acela de a ranforsa economia europeana si de a perfectiona spatiul competitiv global. ERT, propune astfel spre indeplinire 10 sarcini primordiale: 1. Stabilirea de tinte clare pentru competentele si atitudinile cerute de economia bazata pe cunoastere la varsta minima de parasire a scolaritatii. 2. Exploatarea experientei din afaceri in procesul de instruire 3. Conferirea unui nou statut si a unei noi valori profesiei de educator 4. Crearea unuei serviciu de educatie la nivel european

Nov-09

Pagina 2

Academia de Studii Economice din Bucuresti 5. Identificarea sid efinirea la nivel local, de catre reprezentanti ai autoritatii publice, educatori si reprezentanti ai mediului de afaceri, a necesarului de competente, abilitati si deprinderi din sectoarele de activitate cele mai importante, pe termen scurt, mediu si lung.

Nov-09

Pagina 3

Investitiile in cercetare si dezvoltare 6. 7. 8. 9.

Identificarea de parghii fiscale de incitare a formarii continue a fortei de munca. Protejarea dreptului de proprietate intelectuala Scurtarea duratei de transfer in practica a rezultatelor cercetarii si inovarii. Incurajarea asumarii de risc prin reducerea costului capitalului in Europa la toate nivelurile. 10. Economia bazata pe cunoastere sa devina o parte din realitatea de zi cu zi a tuturor cetatenilor Europei. Cresterea si perfectionarea investitiilor in cercetare si dezvoltare La nivel european, se apreciaza ca 80% din decalajul fata de SUA se datoreaza nivelului inca scazut al investitiilor in cercetare si dezvoltare din sectorul privat, in mod deosebit din zona tehnologiei comunicatiilor si informatiei. Procentul de 3% din PIB-ul (Produsul Intern Brut) pe care tarile membre trebuie sa-l aloce cercetarii si dezvoltari presupune, in acelasi timp, si preocuparea pentru crearea unui cadrul mai favorabil si a unor masuri de incitare mai puternica pentru intreprinderile angajate in activitatea de cercetare-invovare si care utilizeaza un numar mare de cercetatori superior pregatiti. Fiecare tara membra este chemata sa precizeze proprii pasi prin care vor fi atinse tintele propuse concomitent cu efortul european de mobilizare a resurselor umane, financiare si de infrastructura pentru recuperarea decalajului competitiv. In acest plan, facilitatile fiscale indreptate catre firmele mici si mijlocii care produc tehnologie inalta, finantarea cercetarii inalt competitive prin Programul- cadru 7, ca si eforturile de coagulare si coordonare a potentialului de cercetare european prin intermeiul Consiliului Cercetarii European, sunt toate destinate eficientizari eforturilor la nivel continental. Programul Cadru 7 al UE – o oportunitate pentru cercetarea românească În cadrul “Zilelor cercetării româneşti”, în perioada 27-28 septembrie 2005, s-a desfăşurat, în aula “Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române, conferinţa internaţională “FP7 – oportunităţi şi provocări pentru România”. Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) cu sprijinul Comisiei Europene (CE) şi al proiectelor internaţionale ROINTERA, coordonat de Academia Română, ROMNET-ERA, coordonat de IMT şi RODI, coordonat de IPA. Cu ocazia conferinţei, cercetătorii români participanţi au putut afla, de la delegaţii Comisiei Europene (CE) şi de la specialiştii ANCS, din direcţia de Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională, principalele prevederi ale Programului Cadru 7 de cercetare (FP7) al UE. FP7 este programul european de cercetare a inceput la sfârşitul anului 2006, dispunand de o finanţare de 70 miliarde de Euro pe şapte ani. În viziunea Comisiei Europene, el reprezintă “o investiţie în viitorul Europei”. El constituie, alături de alte reforme prevăzute a se petrece la nivel naţional şi european, una dintre iniţiativele menite să transpună în viaţă obiectivul stabilit de şefii de stat în anul 2000 la Lisabona, de transformare a UE în 2010 în “cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”. Pentru a înţelege spiritul şi conţinutul FP7 e recomandabil să se se descrie pe scurt contextul european actual.În primul rând, trebuie remarcat că iniţiativele europene pornesc de la Nov-09

Pagina 4

Investitiile in cercetare si dezvoltare conştientizarea preocupărilor şi aspiraţiilor cetăţenilor UE (locuri de muncă, creştere economică şi o reţea adecvată de instituţii şi relaţii sociale) precum şi de la constatarea că lipsa actuală a unei creşteri economice corespunzătoare afectează întreaga societate, cetăţenii şi întreprinderile. FP7 apare într-un moment de evaluare în care se constată că rezultatele nu sunt cele aşteptate şi că pachetul de reforme, care e caracterizat de 28 obiective principale, 120 de subobiective şi 117 de indicatori, nu e însoţit de o angajare în măsura dorită a celor 25 de state membre. În consecinţă Strategia de la Lisabona a fost actualizată punându-se accentul pe creşterea economică şi folosirea forţei de muncă. Cele patru programe specifice mari ale FP7 sunt:  “Cooperarea” între diverse organizaţii (universităţi, institute, industrie, administraţie publică) pe nouă tematici (tehnologii informatice si de comunicatii; energie; sănătate; producţia de alimente, agricultura şi biotehnologii; nanoştiinţe, nanotehnologiui, materiale şi noi tehnologii de producţie; energie şi mediu inclusiv schimbările climei; transport; ştiinţe socio-umane; securitate şi spaţiu) .  “Idei” care urmăreşte sprijinirea creativităţii în cercetare sub coordonarea Consiliului European al Cercetării.  “Oameni”, care vizează creşterea cantitativă şi calitativă a resurselor umane antrenate în cercetarea europeană.  “Capacităţi”, care se referă la întărirea infrastructurilor de cercetare, sprijinirea IMM, dezvoltarea unor “regiuni bazate pe cunoaştere”. Întărirea “Institutelor de cercetare comune” (Joint Research Centers – JRC) care au ca scop furnizarea de “servicii ştiinţifice” statelor membre şi Comisiei Europene. Cele mai noi informatii referitoare la FP7, luand in considerare ceea ce priveste direct Romania, ca si stat membru, priveste Conferinta Internationala in implementarea Directivei Cadrului de munca European al Apei (European Water Framework Directive), ce a avut loc anul acesta intre 1-4 octombrie in Romania, la Sibiu. In cadrul acestei conferinte au fost puse in centrul atentiei trei mari probleme de natura ecologica:  Pregatirea programelor de masuri pentru Directiva Cadrului de munca al Apei.  Implementarea Directivei Fluidului.  Analiza implementarii Directivei Cadrului de munca al Apei in bazinele raurilor de peste hotare.

Marile domenii prevazute pentru cercetare si dezvoltare (industrie si tehnologie industriala, transport si constructii, energie, mediu si clima, tehnologia informatiei si comunicarii,

Nov-09

Pagina 5

Investitiile in cercetare si dezvoltare biologie si medicina, agricultura si suplimente de hrana, preocupari sociale si economice, cercetare in practica, cercetari efectuate)

Nov-09

Pagina 6

Investitiile in cercetare si dezvoltare In ceea ce priveste programul EURATOM: Budget, s-a constituit un grafic pe 5 ani, care surprinde bugetul alocat in cele patru momente consemnate. Acest program are o durata de desfasurare ce se intinde pe 4 ani; a inceput in 2007 si va continua pana in 2011.

Programul Euratom:Budget Euro 2000 1500 1000 500 0 PC4

PC5

Fuziune

Fisiune

PC6

PC7

JRC

Facilitarea inovarii, absorbtia tehnologiei comunicatiilor si a informatiei in toate domeniile vietii sociale si utilizarea durabila a resurselor Universitatile eu un rol crucial in crearea si diseminarea cunoasterii la nivel european. Astfel, la nivel european, au fost elaborate linii directoare pentru perfectionarea colaborarii in cercetare si transferul tehnologic. Se apreciaza ca sistemul de finantare, guvernanta si standardele de calitate ale universitatilor europene sunt necompetitive pentru piata serviciilor academice, ce a devenit tot mai globala din perspectiva institutiilor, a studentilor si a cunoasterii insesi. Cum tehnologia comunicatiilor reprezinta osatura de suwstinere a economiei bazate pe cunoastere, asigurand jumatate din productivitatea muncii din economiile moderne, importante resurse investitionale trebuie directionate in acest sector, in mod deosebit in servicii, transporturi si servicii financiare. Traditiile din punct de vedere polotic difera de la o tara la alta, influentand modalitatea in care oamenii inteleg rolul stiintei si cel al cunoasterii in schimbarea comportamentelor si practicilor sociale. Formarea profesionala- o problema primordiala in economia bazata pe cunoastere

Intreprinderile din zilele noastre se confrunta tot mai des cu problema unui personal lipsit de abilitati de munca si slab format profesional. Economia bazata pe cunoastere, inca de la inceput, presupune schimbari in abilitatile de baza cerute personalului chiar si in industriile ce nu sunt de inalta tehnologie. Pentru a combate toate acele probleme ce intervin in buna functionare a fortei de munca in toate sectoarele de activitate, s-au propus anumite alinate ce se impun in procesul de formare continua si armonizata a fortei de munca, si anume:

Nov-09

Pagina 7

Investitiile in cercetare si dezvoltare  Consortii: aliante ale firmelor din aceeasi industrie ce reprezinta mai mult de 50% din forta de munca din acea industrie si din respectiva regiune.  Consilii de coordonare mixte formate din managerii firmelor din regiune, oficialitati ale administratiei centrale si locale, reprezentanti ai institutiilor de formare si invatamant, reprezentanti ai sindicatelor.  Aliante la nivel national ale firmelor dintr-o singura industrie. Societatea bazata pe cunoastere si orientata spre inovare se sprijina pe sase pivoti principali: 1. o politica fiscala bazata pe principiul ca zona publica trebuie s dispuna de resurse minime optime pentru a atinge obiectivele politice asociate economiei bazate pe cunoastere si cu stimularea concomitenta a sectorului privat. 2. asigurarea durabila a resurselor energetice, materiale si financiare care sa sustina procesul de investitii competitive intr-o economie globalizata. 3. alocarea de resuwrse prioritar spre zonele definitorii ale economiei bazate pe cunoastere: educatie, formare continua si cercetare stiintifica si tehnologica. 4. initierea unui sistem flexibil de reglementare, care sa sustina cresterea si inovarea, inclusiv politicile de revolutionare a tehnologiei informatiei. 5. promovarea politicilor care sa permita fiecarui cetatean accesul la instrumentele care sa ii asigure existenta, adaptarea si prosperitatea intr-un mediu economic extrem de dinamic. 6. democratizarea accesului si introducerea elementelor avansate de a tehnologia informatiei la nivelul unitatilor administratiei publice astfel incat structurile guvernamentale centrale si locale sa devina mia orientate catre cetateni, cu raspunsuri si solutii rapide si flexibile la diferite solicitari ale societatii civile si ale mediului de afaceri. Cateva date statistice Sumele alocate de cele mai mari companii din lume pentru activitatile de cercetare si dezvoltare au crescut cu 7% in perioada 2005-2006, evolutie fara precedent, determinata de intensificarea concurentei globale, potrivit unui raport al Departamentului britanic de Comert,. "Profiturile cresc puternic pe multe segmente de activitate, astfel ca firmele isi pot permite sa aloce sume mai mari activitatilor de cercetare si dezvoltare", a declarat Norman Price, reprezentant al Departamentului britanic de Comert si Industrie, institutie care publica anual o evidenta a primelor 1.250 companii la nivel mondial, clasificate in functie de investitiile pentru cercetare si dezvoltare in toate domeniile de activitate. Price a explicat ca, atunci cand profiturile sunt mici, situatie semnalata in sectorul auto, concurenta este atat de puternica incat companiile nu isi pot permite sa reduca investitiile. Europa, departe de cresterea SUA Rezultatele aferente anului 2006 nu atenueaza insa temerile politicienilor europeni, ingrijorati ca performanta companiilor europene in sectorul de cercetare si dezvoltare. Astfel, companiile europene au majorat sumele alocate activitatilor de cercetare si dezvoltare cu 5,6% in 2005-2006 fata de nivelul mediu consemnat in ultimii patru ani, in timp ce firmele din Statele Unite au operat o crestere cu 15,4% a investitiilor.

Nov-09

Pagina 8

Investitiile in cercetare si dezvoltare

Nov-09

Pagina 9

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Impactul Tehnologiei Informatiei asupra educatiei

D

ezvoltarea si cercetarea in domeniul Tehnologiei Informatiei a adus societatea intr-un punct in care dependenta de calculator exprima valori ingrijoratoare. Cu toate acestea, tehnologia inovatoare din ramura de IT sustine din ce in ce mai mult procesul instructiveducativ. Acest proces mai este cunoscut si sub denumirea de: proces de invatamant (activitatea organizata in scoala in vederea instruirii si educarii cursantilor), proces aducational (instruire in contextul actiunii educationale), proces didactic („teoria” procesului didactic), proces de predareinvatare. In fond, educatia presupune:  activitate de comunicare/transmitere de valori in vederea dezvoltarii psihologice a celor ce le recepteaza, si de pregatire a lor pentru viata.  Activitate de achizitionare de capacitati pentru viata sociala, prin convertirea valorilor culturale in idealuri de viata, comportamente, priceperi si deprinderi profesionale.  Activitate de cultivare a rationalitatii umane in luarea deciziilor. Obiectivele si componentele educatiei Finalitatea procesului de educatie se exprima prin obiective; acestea sunt puse in legatura cu scopurile procesului educativ, idealul educational si cel social, precum in figura de mai jos.

Activitatea de invatare presupune parcurgerea unor anumiti pasi si se bazeaza si pe experienta anterioara a cursantului. Un astfel de model ar presupuen urmatorii pasi: Experienta anterioara a cursantului – Orientarea in studiu-Contextul de invatare- Perceptia cerintelorAbordarea- Rezultat. O invatare in profunzime se bazeaza pe urmatoarele 5 elemente esentiale: 1. metodele de predare si de evaluare ce presupun angajarea pe termen lung a cursantului. 2. predarea care demonstreaza angajarea personala a profesorului in domeniul respectiv. 3. exprimarea clara a asteptarilor. 4. interesul (motivatia). 5. posibilitatea efectuarii unor alegeri in ceea ce priveste metodele si continutul studiului.

Nov-09

Pagina 10

Academia de Studii Economice din Bucuresti Modul in care este interpretat procesul de predare determina maniera de evaluare a diferitelor situatii specifice, creand un context al predarii in care esunt intreprinse actiunile educationale. Modelul activitatii de predare presupune urmatoarele: Interpretarea procesului de predare

Evaluarea diferitelor situatii specifice

Contextul predarii

Actiuni

Reflectare in experienta In procesul educativ, un rol important il ocupa didactica. Principalele probleme de care se ocupa aceast sunt continutul procesului educativ ( din punctul de vedere al volumului si calitatii cunostiintelor), tehnologia desfasurarii proceselor de invatamant (ca ansamblu al principiilor, metodelor, procedeelor, mijloacelor si formelor de organizare folosite in vederea transmiterii si asimilarii cunostiintelor), asigurarea echilibrului dintre predare, invatare si evaluare a randamentului in procesul de invatare, si nu in ultimul rand conducerea activitatii didactice. Tehnologia procesului educativ Tehnologia didactica vizeaza ansamblul formelor si mijloacelor prin care se poate ajunge la atingerea obiectivelor fixate. In cadrul tehnologiei didactice, se disting strategiile didactice, mijloacele de invatamant si formele de organizare a procesului de invatamant. Principalele strategii didactice sunt cele de tip expozitiv-euristic ( care au ca metode si procedee specifice, povestirea, explicatia, prelegerea, conversatia, problematizarea, descoperirea, demonstratia, modelarea, observatiile independente, lucrarile experimentale), algoritmizat (constau in asigurarea unei succesiuni rigide de operatiuni intre activitatea de predare si cea de invatare) si cele de tip evaluativ-stimulativ (care se bazeaza pe conexiunea inversa din cadrul procesului de invatamant). Metodele si procedeele algoritmice constau, in principal, din algoritmizare si instruire programata. Activitatea din cadrul instruirii programate presupune parcurgerea etapelor: Definirea criteriilor

Analiza

problemei Specificarea obiectivelor

Integrarea Elaborarea programei: analiza obiectivelor, decizia asupra strategiei de invatare, scrierea lectiilor

Elaborarea testelor

Validarea Testarea programei Utilizarea programei

Nov-09

Pagina 11

Academia de Studii Economice din Bucuresti Unele generatii de mijloace de invatamant se bazeaza puternic pe cele trei inovari tehnologice majore ale secolului XX: telecomunicatiile, audiovizualul si microinformatica. Aceste tehnologii au dus la aparitia unor paradigme ale instruirii, cum ar fi instruirea la distanta. Serviciile de comunicare electronica (e-mail, voice-mail). Invatarea la distanta, cu dezvoltarea de retele interactive si audiovizuale, este adaptata la invatamantul scolar si universitar. Telecursurile asigura difuzarea prin retea a vocii, a suntelor sia documentelor. Primele echipamente din domeniul software pentru introducerea dimensiunii multimedia in procesul de instruire , au fost concepute la sfarsitul anilor ’80. Calculatorul a devenit astfel, un mijloc de invatamant cu tot mai mari perspective. Odata cu aplicatiile multimedia, informatiile pot fi prezentate in modul cel mai accesibil cu putinta, cursantul poate exercita un control deplin asupra propriului proces de invatare, dispunand de un feed-back pentru evaluarea progresului realizat. O tehnologie poate fi folosita ca suport pentru mai multe procese de instruire, dar adevarate progrese nu provin din simpla utilizare, ci faptul ca ea faciliteaza alte inovatii care schimba, in cele din urma, modul de realizare a instruirii, rolul profesorilor si al cursantilor, precum si obiectivele educationale. Implicarea calculatorarelor personale in asistarea procesului este reflectata in literatura de specialitate sub denumirile: IAC (Instruire Asistata de Calculator), CAL (Computer Assisted Learning), CBT ( Computer Based Training), ILT (Instructor-Led Training). Dupa anii ’90, sunt dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogica. Aplicatiile sunt realizate pe compact-discuri(CD-ROM). Sistemele Learning si Authorware marcheaza principalele directii ale mediului educational asistat de calculator. Indiferent de modul de formalizare interna, orice produs de instruire asistata de calculator trebuie sa-si adapteze reprezentarile la unele mai putin formale, potrivite pentru a fi intelese de majoritatea oamenilor, aflati in postura de subiecti ai unui proces de instruire.

Utilizarea calculatorului si a echipamentelor asociate (casete video, CD-uri) in procesul didactic de invatare determina o serie de efecte pozitive, precum:  Indivizualizarea invatarii: fiecare persoana care invata este diferita, in sensul unui stil diferit de invatare, a unor cunostiinte anterioare diferite, cu diferite interese si motivatii. Chiar daca se recunoaste ca fiecare persoana este strict individualizata,desfasurarea “clasica”a procesului instructiv-educativ nu permite o buna indivizualizare a procesului de instruire.

Nov-09

Pagina 12

Academia de Studii Economice din Bucuresti  Motivarea.Individualizarea procesului de instruire determina, in general, o crestere a motivatiei persoanei instruite. In acelasi timp, caracterul ludic al utilizarii anumitor programe determina o intarire a motivatiei.  Invatarea interactiva. Cursantul are un rol activ. Interactivitatea sustine procesele de invatare creativa, prin descoperire.  Indivizualizarea continutului. Cursantul poate avea controlul continutului si al cailor de invatare a acestuia, pentru adaptarea interactiunii la diferite stiluri de invatare.  Schimbari in statutul profesorului. Profesorul organizeaza resursele de instruire, ofera sfaturi cu privire la ceea ce este bine sa se realizeze in timpul interactiunii educationale.  Schimbari in tehnicile de evaluare.Cu ajutorul calculatorului, testarea si instruirea se pot realiza concomitent. Evaluarea poate fi deci, continua.  Schimbari in cadrul organizatoric de desfasurare a activitatii de instruire. Se poate fructifica, in acest sens, flexibilitatea inerenta interactivitatii. Grupele de studiu pot varia ca dimensiune, criteriile de constituire fiind deosebit de flexibile. De asemenea, se poate practica sistemul de instruire la distanta. Pe de alta parte, utilizarea calculatorului pentru procesul instructiv educativ presupune cheltuieli mult mai mari, pe care le-am reprezentat intr-un tabel in Excel. !!!model_bilet examen EG_comentat.xls Evaluarea procesului instructiveducativ este un proces obligatoriu si presupune masurare calitatii si eficacitatii lui. Exista o mare varietate de produse software utilizate in procesul educativ sic are pot fi caracterizate drept software pentru instruire. O parte dintre aceste produse sunt scrise special pentru activitatea de instruire (cele care urmeaza sa fie utilizate in mod tutorial), in timp ce altele reprezinta software general, aplicat in numeroase domenii de activitate, inclusiv in activitatile educationale, ca instrumente de lucru. Varietatea software-ului educational ridica o serie de probleme in procesul de luare a deciziilor privin dintroducerea lui in procesul de educare. Este necesar sa se realizeze o buna incadrare a sistemelor pe clase si o evalurare acestora, sub aspectul impactului asupra activitatii de instruire. Conform clasificarii UNESCO, se pot evidentia mai multe clase de sisteme software pentru instruire. In continuare vom prezenta cateva dintre aceste sisteme pe scurt. Sisteme pentru antrenare(exersare), denumite si sisteme drill and practice. Abordarea acestor sisteme reprezinta cel mai vechi mod de utilizare a calculatorului ca mijloc didactic si a fost introdusa de Patrick Suppes si Robert Alkinson, la Standford, la sfarsitul anilor’50. Primele sisteme pentru antrenare erau extrem de simple avand la baza un set de generatoare de probleme. Fiecare generator producce un set de probleme pentru o anumita clasa. Cursantului i se prezinta o problema din tipul generat aleator, fiind obligat sa introduca raspunsul. Raspunsurile pot fi corecte sau gresite, dar sistemul nu ofera asistenta sau Help. Cursantul ramane pe un anumit tip de problema pana o insuseste. Sistemele pentru antrenare nu sunt, in general, utilizate in invatarea initiala, ci dupa insusirea materiei prin alte mijloace de instruire. Sisteme tutoriale , sunt utilizate in cadrul unor sesiuni de instruire de tip tutorial. Modul tutorial de desfasurare a activitatilor eduationale este in opozitia cu modul lectura, inc are profesorul vorbeste o perioada lunga de timp si in care participarea cursantului este extrem de scazuta. Intr-o interactiune de tip tutorial, cursantul are un rol activ,realizandu-se o interactiune

Nov-09

Pagina 13

Academia de Studii Economice din Bucuresti in care ambii parteneri (profesorul si cursantul) pot prelua initiativa. O instruire de tip tutorial nu presupune neaparat o situatie 1:1, intrucat mai multi cursanti por lucra impreuna, in grup, cu un anumit profesor. Sisteme pentru simulare. Reprezinta produse ce simuleaza aspecte din lumea reala sau imaginara. Simularile pot juca un important rol pedagogic. Probabil ca cel mai important rol pe care il pot avea se refera la dezvoltarea intuitiei cursantului, a capacitatilor sale de gandire creatica. Prin simulare se creeaza o experienta (controlabila), ce poate fi utilizata in scopul realizarii instruirii. Impactul simularii asupra activitatiid e instruire poate varia foarte mult. Cursantul trebuie invatat sa utilizeze simularile, intrucat acestea sunt mai greu accesibile fata de alte instrumente. Sisteme utilitare(de tip instrument). Au in general, o aplicare mai larga decat celelalte sisteme de instruire. Cele mai cunoscute sunt: procesoarele de texte, spreadsheet-urile, sistemele de gestiune a bazelor de date. Aceste sisteme nu sunt realizate pentru a fi utilizate strict in contextul educational. Luand de exemplu,un procesor de texte, daca s-ar proiecta pentru uz didactic ar prezenta, probabil un alt mod de functionare si de utilizare decat procesoarele de texte comerciale, ce sutn efectiv utilizate in activitatile didactice. Sistemele software utilitare ridica o serie de probleme, intrucat cursantii trebuie sa invete sa le utilizeze, ceea ce poate s nu fie o sarcina triviala. Cu cat numarul instrumentelor creste, cu atat asimilarea lor este mai dificila. Sisteme destinate rezolvarii problemelor. Sunt specializate si exista intr-o mare varietate. Tip de invatare

Rezolvarea problemelor

Invatarea principiilor

Invatarea Memorarea conceptelor Tipuri de sisteme software Sistemedestinate destinate Sisteme rezolvarii problemelor, rezolvarii problemelor, sistemepentru pentru sisteme simulare, sisteme simulare, sisteme

tutoriale tutoriale

Sistemepentru pentru Sisteme simulare,sisteme sisteme simulare, tutoriale tutoriale

Sistemepentru pentru Sisteme simulare,sisteme sisteme simulare, tutoriale, tutoriale, Drill&Practice Drill&Practice

Sistemetutoriale, tutoriale, Sisteme Drill&Practice Drill&Practice

Posibilitati de utilizare a sistemelor software dupa tipul de invatare

Nov-09

Pagina 14

Academia de Studii Economice din Bucuresti Tendinte in organizarea procesului instructiv-educativ Privite in general, instrumentele IT permit fiecarui individ sa-si administreze propriul proces de invatare de dupa nivelul, ritmul si stilul sau de invatare, dar si dupa necesitatile specifice in materie de calificare, evolutie, promovare sau reconversie. Din acest moment, instruitul este stapanul propriului parcurs, inconjurat de o echipa insarcinata cu asistarea si administrarea itinerariilor individualizate. Noile tehnologii educative, ca orice instrumente tehnologice, nu au relevanta decat in virtutea capacitatii de a raspunde nevoilor unei piete suficiente. Aceasta nu depinde doar de capacitatea echipamentelor de a trata informatia, ci si de produsele educative pe care le transmit. Cu alte cuvinte, calitatea noilor tehnologii educative depinde, in egala masura, de valoarea lor tehnica si pedagogica, cu toate ca, in acest caz, continutul formativ nu poate fi disociat de mijloacele de difuzare a acestuia. Interesul fata de TI in domeniul instruirii este ridicat, intrucat, in primul rand, se incearca sa se raspunda, la enormele nevoi de formare din diversele sectoare economice, aducand calitate, suplete si eficacitate superioare tehnicilor traditionale, in conditiile in care se reduc costurile formarii. In al doilea rand, interesul este de ordin strategic atat pentru intreprinderile cat si pentru tarile aflate in competitia tehnologica. In cele din urma, un sistem de formare bazat pe produse de inalta tehnologie poate nu numai sa constituie un argument puternic pentru vanzare, dar sa si inscrie intreprinderea sau statul client in cultura tehnica a societatii ofertante (metode, procedee, norme etc). In general, orice act educational pune in relatie trei parteneri: cursantul, formatorul, cunostiintele. In functie de termenul pe care cade accentul, pot fi puse in evidenta diferite moduri specifice de invatare. Un sistem de instruire asistata trebuie sa respecte anumite principii, dintre care:  Informatia sa fie prezentata in modul cel mai variat si cel mai accesibil cu putinta.  Instruitul sa poata exercita un control asupra propriului proces de invatare  Anumite activitati ofera posibilitatea de a prelucra informatii numeroase si netriate pentru a lasa instruitul sa-si dezvolte propriile capacitati de sinteza si sa foloseasca propriile strategii.  Permanent este disponibil un feed-back pentru evaluarea progresului realizat. Recentele progrese tehnice au facut ca noile servicii multimedia si noile infrastructuri (autostrazile informatiei), sa devina o realitate. Utilizarea instrumentelor TI in invatamant impune ca, in foarte scurt timp, factorii de decizie din domeniul formarii sa poata provoca o dezbatere si actiuni in privinta marilor principii ale procedeelor cognitive puse in joc, astfel incat realizarea acestora pe baza mediilor noi s se faca avand in vedere nevoile sociale, culturale si economice, impuse de dezvoltarea actuala si viitoare a societatii.

Nov-09

Pagina 15

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Nov-09

Pagina 16

Academia de Studii Economice din Bucuresti Bibliografie:

1. Ion Gh. Rosca si colab.-SOCIETATEA CUNOASTERII-Editura Economica, Bucuresti 2006 2. Ion Gh. Rosca si colab.-INFORMATICA INSTRUIRII-Editura Economica, Bucuresti 2002 3. www.cnfpa.ro 4. www.bcschools.net 5. www.bcschools.com 6.

http://cis01.central.ucv.ro/

7. www.cordis.europa.eu

Nov-09

Pagina 17