Inbound546718227.pdf

TESTE-GRILĂ 1. a. b. c.

Ascendentii privilegiați, spre deosebire de ascendenții ordinari: nu sunt înlăturați de la moștenire de către soțul supraviețuitor; nu sunt înlăturați de la moștenire de către colateralii privilegiați; împart moștenirea în mod egal.

2. a. b. c.

În concurs cu mama defunctului, cota succesorală legală a soției supraviețuitoare este de: 3/4; 1/3; 1/2.

3. Este de drept nedemnă de a moșteni: a. soția celui care lasă moștenirea, care, prin violență, I-a împiedicat pe acesta să revoce testamentul întocmit în favoarea sa; b. persoana care, cu rea-credință, a distrus testamentul defunctului; c. persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-I ucide pe cel care lasă moștenirea. 4. Reprezentarea succesorală operează chiar dacă: a. reprezentantul a renunțat la moștenirea lăsată de reprezentat; b. reprezentatul este nedemn față de defunct, cu condiția ca reprezentatul să nu fie în viață la data deschiderii moștenirii defunctului; c. reprezentantul nu îndeplinește toate condițiile generale pentru a-I moșteni pe defunct. 5. a. b. c.

În materia moștenirii legale, bunicul defunctului: este înlăturat de la moștenire de copilul fratelui defunctului; nu înlătură de la moștenire pe fratele tatălui defunctului; nu este înlăturat de la moștenire de soțul supraviețuitor.

6. În cazul în care o moștenire legală se împarte între soția supraviețuitoare, mama defunctului și o soră a defunctului: a. mama defunctului va culege 1/6 din moștenire; b. fiecare va culege câte 1/3 din moștenire; c. sora defunctului va culege 1/2 din moștenire. 7. a. b. c.

În materia moștenirii legale, poate fi reprezentat: colateralul privilegiat de gradul al IV-lea; fratele mamei defunctului; descendentul nedemn, chiar aflat în viață la data deschiderii moștenirii.

8. Soțului supraviețuitor: a. îi poate fi restrâns dreptul de abitație, dacă o parte a locuinței îi este necesară unuia dintre moștenitori; b. îi revine o jumătate din moștenire, daca vine în concurs numai cu ascendenții privilegiați; c. nu îi revin mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune a soților, cu titlu de drept special de moștenire, în ipoteza în care vine concomitent în concurs atât cu descendenții defunctului, cât și cu colateralii privilegiați. 1

9. Dacă moștenirea legală de pe urma lui D. a fost acceptată de M. (mama defunctutui), S. (sora defunctului, din aceiași parinți), F. (fratele uterin al defunctului) și N. (nepotul defunctului rezultat din căsătoria surorii uterine a defunctului cu fratele consangvin al defunctului, ambii predecedați): a. S. va culege tot atat cat M; b. N. va culege mai mult decat M; c. F. va culege mai puțin decat M. 10. Potrivit regulilor devoluţiunii legale, în cazul în care moştenirea este acceptată de vărul primar V (copilul unchiului predecedat U1) și de unchiul U2, moștenirea va fi culeasă de: a. vărul primar V împreună cu unchiul U2, în cote egale; b. vărul primar V, în întregime; c. unchiul U2, în întregime. 11. În materia moștenirii legale: a. poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la data deschiderii succesiunii, chiar dacă este nedemn faţă de defunct; b. cota soțului supraviețuitor al defunctului în concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta ar veni la moștenire numai cu cea mai apropiată dintre ele; c. legatul lăsat nedemnului, după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea, înlătură efectele nedemnităţii, chiar şi în lipsa unei declaraţii exprese în acest sens a celui ce lasă moştenirea. 12. Potrivit dispoziţiilor Codului civil referitoare la devoluţiunea legală a moştenirii: a. în cazul clasei a II-a de moștenitori, nu operează, în niciun caz, reprezentarea succesorală; b. în cazul clasei a III-a de moștenitori, moștenirea se împarte în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare; c. în cazul clasei a II-a de moştenitori, între colateralii privilegiați, împărțirea moștenirii se va realiza pe linii, atunci când aceștia sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite. 13. În cazul retransmiterii dreptului de opțiune succesorală: a. partea succesibilului care renunță nu profită celorlalți moștenitori ai autorului său; b. titularii retransmiterii dreptului de opțiune pot să exercite opțiunea autorului lor la moștenirea primului decedat în termenul de opțiune derivat din propria vocație la moștenirea celui de-al doilea decedat; c. titularii retransmiterii dreptului de opțiune pot să exercite opțiunea autorului lor la moștenirea primului decedat, însă numai în termenul pe care legea i-l oferise acestuia. 14. În cazul nedemnității succesorale: a. nedemnul poate fi înlăturat numai de la moștenirea testamentară; b. nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea testamentară cât și de la moștenirea legală, exceptând situația în care se menține o donație prealabil consimțită în favoarea acestuia; c. efectele nedemnității pot fi înlăturate expres, prin testament sau prin act autentic notarial, de către cel care lasă moștenirea. 15. Un legat cu titlu particular: 2

a. conferă legatarului dreptul la fructele bunurilor din ziua deschiderii moștenirii, în cazul în care cel care a posedat bunurile a fost de rea-credință; b. cuprinde și dreptul la acțiunea în despăgubire pentru prejudiciul adus de către un terț, indiferent de data producerii acestuia; c. este nul absolut, atunci când are ca obiect un bun individual determinat, iar la data întocmirii testamentului, testatorul nu a știut că bunul nu este al său. 16. Colateralii privilegiați: a. sunt moștenitori sezinari; b. nu pot veni niciodată în concurs cu descendenții în linie directă ai defunctului; c. pot reveni, în termenul de opțiune succesorală, asupra renunțării la moștenire. 19. În cazul în care defunctul a vândut către unul dintre copii o construcție, reținând proprietatea asupra terenului pe care se afla construcția respectivă, celălat copil: a. are dreptul de a considera vânzarea ca fiind o donație, deoarece defunctul a înstrăinat o proprietate rezervându-și un dezmembrământ asupra acesteia, și anume dreptul de superficie b. nu poate cere readucerea la moștenire, cu titlu de raport, a dreptului de proprietate asupra construcției; c. nu poate introduce acțiunea în declararea simulației dacă, în prealabil, a acceptat moștenirea. 20. Descendenţii copilului defunctului pot veni la moştenirea acestuia din urmă prin reprezentare: a. numai în cazul în care copilul era decedat la data deschiderii succesiunii; b. şi dacă au renunţat la moştenirea copilului defunctului; c. cu condiţia să nu fie nedemni faţă de copilul defunctului. 21. Când soţul supravieţuitor vine la moştenire: a. împreună cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi, cota sa este de două treimi din moştenire; b. împreună cu copiii defunctului, dreptul său de abitaţie se întinde asupra unei cote de un sfert din casa în care a locuit la data deschiderii moştenirii; c. împreună cu copiii defunctului, el nu moşteneşte şi dreptul exclusiv asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic ce au fost afectate folosinţei comune a soţilor 22. Revocarea expresă a legatului: a. poate fi făcută numai printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior, cu respectarea simetriei formelor; b. poate fi retractată şi prin testament; c. realizată prin distrugerea testamentului produce efecte numai dacă testatorul este în măsură să îl refacă. 24. Caducitatea legatului: a. atrage revocarea sa pe cale judecătorească, în termenul de un an de la deschiderea succesiunii; b. profită moştenitorilor care ar fi fost obligaţi la executarea legatului; c. atrage întotdeauna rămânerea fără efecte a legatului-sarcină care greva legatul caduc, mai puţin în cazul pieirii bunului ce forma obiectul legatului. 3

25. În cazul săvârşirii de către un succesibil a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe de cuius: a. nedemnitatea operează numai în prezenţa unei hotărâri penale definitive de condamnare; b. moştenitorii succesibilului nedemn pot fi înlăturaţi de la moştenirea lui de cuius şi ca efect al constatării faptelor ce atrag nedemnitatea prin hotărârea definitivă a instanţei civile; c. nedemnitatea de drept poate fi constatată numai înăuntrul termenului general de prescripţie. 26. Legatul bunul altuia: a. este nul, cu excepția cazului în care testatorul a cunoscut, la data întocmirii legatului, că bunul nu îi aparține; b. poate fi executat printr-un echivalent, dacă testatorul știa, la data întocmirii legatului, că bunul nu îi aparține, cu excepția cazului în care a fost dobândit ulterior acelei date; c. nu poate fi anulat pentru cauză imorală, chiar dacă testatorul a cunoscut, la data întocmirii testamentului, că bunul nu îi aparține, iar achiziționarea lui, ulterior întocmirii testamentului, ar fi o sarcină prea oneroasă, de natură să prejudicieze drepturile moștenitorilor rezervatari. 27. Pentru a fi revocat un testament autentic este necesar ca: a. actul ulterior care cuprinde dispoziții contrare, dacă nu este și el un testament, să fie încheiat în formă autentică notarială; b. testamentul ulterior să nu devină caduc; c. testamentul să fie distrus chiar de testator. 27. Nu poate constitui obiectul unui legat cu titlu universal: a. proprietatea unei cote-părți din moștenire; b. uzufructul moștenirii; c. uzufructul asupra unui imobil. 29. Ascendenții privilegiați: a. au fiecare cota de rezervă succesorală de o șesime din moștenire , dacă vin în concurs atât cu soțul supraviețuitor, cât și cu colateralii privilegiați; b. au fiecare cota de rezervă succesorală de o optime din moștenire , dacă vin în concurs atât cu soțul supraviețuitor, cât și cu colateralii privilegiați; c. au fiecare cota de rezervă succesorală de o doisprezecime din moștenire , dacă vin în concurs atât cu soțul supraviețuitor, cât și cu colateralii privilegiați. 30. Efectele nedemnității: a. pot fi înlăturate expres prin testament sau prin act autentic notarial de către cel care lasă moștenirea; b. pot fi înlăturate doar atunci când este vorba despre nedemnitatea de drept; c. constau în înlăturarea nedemnului de la moștenirea legal, nu și de la cea testamentară. 31. În materia moștenirii legale: a. creditorii succesibilului care a renunțat la moștenire în frauda lor nu pot cere instanței revocarea renunțării în ceea ce îi privește, fiind vorba de o apreciere personală din partea succesibilului;

4

b. succesibilul care, cu rea-credință, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral, este considerat că a acceptat moștenirea, chiar daca anterior renunțase la ea; c. pentru îndestularea creanței lor, creditorii succesibilului nu pot accepta moștenirea pe cale oblica. 32. Daca defunctul a lăsat un legat cu titlu particular fiului său, după ce acesta din urmă a fost condamnat pentru tentativă de omor asupra propriului frate [? uterin], faptă pentru care a intervenit amnistia după condamnare: a. efectele nedemnităţii de drept sunt înlăturate prin intervenirea amnistiei după condamnare; b. efectele nedemnităţii de drept nu sunt înlăturate în lipsa declaraţiei exprese a celui care lasă moştenirea; c. nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi cea testamentară. 37. A, B și C au moștenit, în cote egale, un imobil – construcție, în suprafață utilă de 250 mp. Întrucât imobilul este adecvat desfășurării activității unui cabinet dentar, A și B au încheiat un contract de locațiune, pe termen de 5 (cinci) ani, cu clinica dentară Beauty Smile, la data de 1 septembrie 2014. C nu a fost este de acord cu actul încheiat de frații săi A și B și vă întreabă ce ar trebui sa știe din punct de vedere legal pentru a-și proteja drepturile. Selectați din cele de mai jos: a. să exercite, înainte de partaj, o acțiune posesorie împotriva terțului care a intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului, pentru restituirea posesiei în folosul tuturor coproprietarilor; b. având în vedere că nu a consimțit expres sau tacit la încheierea contractului de locațiune, acesta nu îi este opozabil; c. contractul de locațiune a imobilului reprezintă un act de administrare cu privire la bunul comun care poate fi făcut cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor – părți. 38. D.R. locuiește în străinătate de câțiva ani și a moștenit un imobil, situat în oraşul P, de la tatăl său. Întrucât nu a fost în măsură să se ocupe de această proprietate, la sfatul unui avocat, a dat o declarație în formă autentică prin care a renunțat la dreptul de proprietate iar declarația a fost înregistrată în cartea funciară, la data de 10.08.2015. Din câte știe, consiliul local al oraşului P a luat act de renunțarea lui printr-o hotărâre. Recent, D.R. a găsit un posibil cumpărător al imobilului și s-a răzgândit cu privire la renunțare. Întrucât în cartea funciară este inregistrată doar declarația lui și nu figurează un alt proprietar, vă întreabă dacă poate reveni asupra declarației de renunțare pentru a vinde imobilul. Selectați răspunsul/rile pe care îl/le considerați corect/e din cele de mai jos: a. imobilul la care D.R. a renunțat a intrat în domeniul privat al oraşului P prin hotărârea consiliului local; b. imobilul la care D.R. a renunțat nu poate fi dobândit de oraşul P fără înscriere în cartea funciară; c. dreptul de proprietate al lui D.R. s-a stins prin înscrierea în cartea funciară, în condițiile legii, a declarației de renunțare. 39. Reprezentarea succesorală operează: a. chiar dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat; b. chiar daca reprezentantul este nedemn față de cel care lasă moștenirea; c. chiar dacă reprezentantul a renunțat la moștenirea lăsată de reprezentat. 5

41. La data de 15.03.2014 P decedează, neavând nici descendenți, nici soție supraviețuitoare. Moștenirea după acesta este acceptată de B, care este văr primar, respectiv fiul unchiului C (fratele tatălui lui P) predecedat şi de D, care este mătușa lui P (sora tatălui lui P). Conform devoluțiunii legale a moștenirii, aceasta urmează a fi culeasă de: a. B în întregime; b. D în întregime; c. B, împreună cu D, în cote egale 43. Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate: a. tacit; b. pentru nedemnitatea de drept; c. prin reabilitarea nedemnului. 44. X decedează, moștenirea fiind acceptată de către Y, fratele consangvin al defunctului, Z, fiul fratelui bun, predecedat, al defunctului și T, unchiul defunctului. Prin raportare la această situație de fapt: a. Z va putea încheia singur pentru o perioadă de trei ani un contract de locațiune privind un bun din masa succesorală; b. Y va culege 1/3 din moștenire; c. oricare dintre moștenitori va putea încheia singur un contract de comodat având ca obiect un bun din masa succesorală. 45. Moştenirea se împarte între colateralii privilegiaţi potrivit următoarelor reguli: a. în cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea se împarte între ei, în mod egal, între linia paternă şi maternă; b. în cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire în nume propriu, aceasta se împarte în mod egal; c. colateralii privilegiaţi nu pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală. 46. La moștenirea defunctului D au fost chemați soția supraviețuitoare S, F, fiul din căsătoria cu aceasta, N, un nepot de fiu predecedat, Px2, părinții defunctului și doi legatari, L1 și L2 cărora defunctul le-a lăsat prin testament un imobil, fără să fie încălcată rezerva succesorală. Clientul L1 este confuz și vă întreabă care sunt drepturile sale asupra imobilului și cine culege moștenirea defunctului și în ce cote, dacă S a fost declarată prin hotărâre judecătorească nedemnă de a moșteni, ca urmare a ascunderii, cu rea-credință, a testamentului defunctului prin care L1 și L2 erau desemnați legatari ai imobilului? a. S este înlăturată de la moștenire pentru nedemnitate, N și F culeg ¾ din moștenire împreună, Px2 culeg ¼ din moștenire împreună, iar L1 și L2, în calitate de legatari cu titlu universal, dobândesc imobilul care face obiectul legatului în cote egale; b. S este înlăturată de la moștenire pentru nedemnitate, N culege ¼ din moștenire, întrucât vine la moștenire prin reprezentare, F culege ¾ din moștenire, Px2 sunt înlăturați de la moștenire de descendenții defunctului iar L1 și L2, în calitate de legatari cu titlu universal, dobândesc imobilul care face obiectul legatului în cote egale; c. L1 și L2 culeg legatul cu titlu particular în cote de ½ fiecare, S este înlăturată de la moștenire pentru nedemnitate, Px2 sunt înlăturați de la moștenire de descendenții defunctului iar moștenirea se împarte între F și N în cotă de ½ fiecare.

6

47. Succesiunea defunctului A se împarte între colateralii săi privilegiati (frații B și C, precum și nepoții de frate (D) după tată, predecedat, E si F) potrivit următoarelor reguli: a. E și F vin la moștenire prin reprezentare, succesiunea se imparte la toți succesorii în mod egal, cu B și C, pe tulpină; b. B și C vor culege, pe ambele linii, partea din moștenire care Ii se cuvine; c. E și F vin la moștenire prin reprezentare, succesiunea se împarte în mod egal, cu B și C, între linia paternă și maternă. 48. În cazul în care la moștenirea lui de cujus vin: S, soția supraviețuitoare, F, fiul lui de cujus dintr-o căsătorie anterioară, N, nepotul de fiu predecedat (P) al lui de cujus, născut din căsătoria cu S, care a renunțat la moștenirea lui P, și G fiul lui S dintr-o căsătorie anterioară, care a fost întreținut de de cujus, moștenirea se va împărți astfel: a. S va culege 1/4 din moștenire, F, N și G vor culege câte 1/4 din moștenire fiecare; b. S va culege 1/4 din moștenire, F și G vor culege câte 3/8 din moștenire fiecare; c. S va culege 1/4 din moștenire, F și N vor culege câte 3/8 din moștenire fiecare.

7