Ghid-de-nursing-part-2 (1).pdf

... ...•

,"-',_,"",C

I

,

II. Dependenta in satisfacerea

I;

in 1. 2. 3.

I:

'.' ...• ,.: ... I.•

satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele Alterarea vocii; Dispneea; Obstructia caiior respiratorii.

, _.• _M.

' •..'",~~" •.'

."'~".<"~._~ " '""'..~" .,..",. _,'",'',.-'

W,i••.. >..,".,.•. ",••,.•'.'•••. ,",

Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze; mai frecvent, de bolile inimii :;;i ale plamanului, dar :;;i alecailor respi-ratorii superioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea defectuoasa a tesuturilor :;;i acumularea de CO2 in sange. Pacientul este anxios.

probleme:

~~i

Manifestari de dependen~a ortopnee

- pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavul stand :;;ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)

Apnee

- oprirea respiratiei

Bradipnee

- reducerea frecventei

Tahipnee

- cre:;;terea frecventei

Amplitudine modificata

- respiratie superficiala

Hiperventilatie

- patrunderea

unei cantitati mari de aer In plamani

Hipoventilatie

- patrunderea

unei cantitati mici de aer In plamani

Tuse

- expiratie fortata, ce permite superioare de secretii acumulate

Hemoptizie

- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor respiratorii - p'amani

Mucozitati (sputa)

- amestec de secretii din arborele traheo-bron:;;ic, mucus, puroi, sange, celule descuamate

"

.;: f'-':r,

~

2. Dispneea

nevaii

Surse de dificultate, care determina nesatisfacerea nevoii de a respira - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron:;;ice, traheale sau parenchimului pulmonar; tabagism; - obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice; dezechilibru hidroelectrolitic; durere;

Surse de ordin fizic

., .....•• ".••"" ..,....w.,;,..,~..

,.,•.•. , .." •.,.,•."••,"••" ••.•.....•.• , .••..•.. " •.", ..N'....

respiratiei respiratiei

~:

!jlj

Surse de ordin psihologic

- anxietatea; stresul; - situatia de criza;

Surse de ordin sociologic

- aerul poluat, umed; - altitudinea inalta;

Lipsa cunoa$terii

- cunoa:;;terea de sine; - cunoa:;;terea mediului ambiant; - cunoa:;;terea altor persoane.

I , . I•.......... lit' I IlL t 1. Aiterarea Il ~ ~~,~~.

.~

o

~.....f.. :'!.

i

-

Prezentam

trei probleme

de dependenta:

••. ~:- .•. '\.:;';",,;.",:'"".•.... -=:-"

,.' ,.".

vocii •••••.

~. ,''''

• .'0

Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare nas, faringe, laringe, dar :;;ide prezenta alergenilor din mediul inconjurator.

~

~.~. I '~I Disfonie

I 'I~..' .I:. .!,I..•~.•...

'l ~:.;'

Afonie Senzatia sufocare

- imposibilitatea de

de a vorbi

- lipsa de aer

~.

I

I

cailor

respiratorii

formate din

respiratie din ce in ce mai Dispnee de frecventa ajunsa la un grad tip Che~q:'le'=", . 'maxim; dupa care. frecventa Stokes scade treptat:;;i este urmata de 0 perioada de apnee. Ciclul se reia Dispnee Ki.ismaul

I, ~>~

.

degajarea

15"

- inspiratie lunga urmata de 0 expiratie fortata, apriee. Ciclul se reia

I

Zgomote respiratorii

- sunt de diferite tipuri: crepitante,

Cianoza

- tegumente vinete urechii, unghii

15"

I

romflante, sibil ante

'i-

...

I~

lif ~;

Manifestari de dependen1:a

- tulburari interesand inaltimea, ale emisiunii vocale, intensitatea :;;i timbrul vocii. Se mani.festa sub forma de ragu:;;eala, voce stinsa, voce aspra.

~

I !\t:.

~<'..

sau profunda

80

la nivelul

extremitatilor:

nas, buze, labul

R1 :.(;'

,

Q

-'L

3. Obstruc~ia ciiilor respiratorii

Oprirea epistaxisului

Poate fi prod usa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi la copii - ca $i de deformari ale nasului.

- a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel - comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 minute - aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa - recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul

Manifestari de dependen~a ------>' ;;c;::....

- bolnavul respira pe gura

Secrelii abundente nazale

- secretii mucoase, impiedica respiratia

Epistaxis

- hemoragie nazala

Deformari ale nasului

- deviatie de sept, traumatisme

Stranut

- expirare fortata

Aspirajie pe nas

- smiorcait

Tuse

- eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta

Cornaj

- zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de la distanta

purulente

sau sanguinolente,

~

-

J

I

-

depresiune inspiratorie a partilor epigastru, intercostal

I suprasternal,

I

care

~,

._.

Tiraj

'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui '-t',ezmte mu- umeze$te aerul din rncapere coase res pi- recomanda pacientului repaus vocal absolut r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala $i integre

'1.."

Respiralie dificila pe nas

moi

ale

Ij"

toracelui

m

- Interven~iile asistentei Pacientul cu deficienje respiratorii - ,'-,.. _.~ INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE OBIECTIVE ..

n,;",,,

Pacientul sa respire Iiber, pe nas

-

la nivelul nasului indeparteaza secretiile nazale umeze$te aerul din incapere asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore ,

Pacientul sa nu devina sursa de infeetie

I •• f_-

- intrerupe alimentatia solida - recomanda gargara cu solutii antiseptice - alimenteaza pacientul cu lichide caldute

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice

Pacientul sa prezinte rezistenJa crescuta taja de infecjie

- invata pacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura $i de asemenea, aglomeratiile

Pacientul sa prezinte cai respirator'll permeabile $i o buna respiralie

- la nivelul plamanului $i bronhiilor - invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colecteze

- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat) - administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheobron$ice

I ~ it ~ ~'

- educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica folosinta - educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazale

~ ~,

g

~ ~ ~

Pacientul sa fie echilibrat psihlc

I'J •

1I I

!I

sputa - umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I - aspira secretiile bron$iee, daca este cazul I - invata pacientuJ sa faca gimnastica respiratorie - asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nd pacientilor cu .' dispnee '

a'

~

I

I I

Pacientul sa inghita tara diticultate

~:

1I

- asigura pozitie antalgica - invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare - pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care va fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice)

'I

II

I

I I,

~,

82

~,

m

83

I

",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\.

(:<)'/;;\'~ ••••

~

,:

\11\.

>,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f ••1Ji:1'U)<,.f!;

~'~n

,',i" '.",';.'-" ,

....., ..

" •..

;",(': :;",',.;

i'l

l

~&;:).

"Fiecare are varsta arterelor sale. "

.(1'

Manifestarile de independen~a

(Cazali)

B. CIRCULATIA *

~~r

Frecvenfa

'AAM

Defini~ie

~t

Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u' mi$carea .sangelLi in interioru! vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i a oxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi la organele excretoare. Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima, 1nconditiide integritate anatomica $i funclionala. Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i a tensiunii arteriale.

IIIi!: :'T{::~:

:!t'

I,(!~: I. Independenta in satisfacerea I~~,i, I1; :., .... ".'""': .. ,,,'.: ..... : , I.. ::::'i"::

,",'

Reprezinta numarul de pulsatii pe minut - la nou-nascut 0 130-140 pulsatii/minut - la copilul mic

0

100-120 pulsatiilminut

- ..la,' ;.,'.N .~0•.€""""-ani

'0

90-100 pulsatii/minut . -'. ,~< " ~ .,~

0

60-80 pulsatiilminut

- la aduit - varstnic

Sfigmograma

c: peste 80-90 pulsatiilminut

a) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota

circulatiei

Ritm

- pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic

Amplitudine (volum)

- este determinata de cantitatea de sange existenta In vase - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima - la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

Tensiunea pulsului

- este determinata de forta necesara In comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara

Celeritatea

- reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile

Coloratia tegumentelor

- coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliior - tegumentele sunt calde

a) PULSUL

!

Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos $i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$tere dinconflictul dintre sangele existent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

'::!,I"

.••'o.."'....•."" '.!

Factori biologici

,i'i"

~1 '"..''.,,' I ..,..•... ;

!l~' :::~:; ,-;.:

Ili!i'

l~::: ...", i.'

_::

_I

Factori sociali

"

- varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la

adult; de asemenea, la varstnici corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decal a celor 1nalte - somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mai redusa - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ." - eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, care scade dupa Incetarea efortului

p-'"

'

•. -,

....•.

'" i,-,":"',

. '", ~ ,'''._'

••

-.c••• ,., ••••..,.;.....,

,

.'......

.'

"- ___

,_:'

.; __-., •

.,.

,_,

."

••

I I

- ina/limea

Factori psihologici

Ill.i

];1. I:;;(,'i

'}

Factorii care influen~e;azapulsul

;;'!:t;

1....'.-.)

,

I'

I

1. ••••

""j

b) TENSIUNEA

Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali. Factori; care determina tensiunea aJieriala: - debitul cardiac - forra de contraclie a inimH ~. ,. ..:.. elasiicltatea $1caiibrulv~selor .••.- '7=..~~~ - vasc6zitatea sangehir Tensiunea scade de la centru spre periferie. 1£.2.",

- emolHio ) • - pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului - manra

1-

mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat, influenleaza frecvenla pulsului

ARTER/ALA

-

••.•";:!;-:::< •••

Factorii care influen~eaza tensiunea arteriala

jI

I

Factori biologici

- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masura

ce Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or la persoana varstnica

~.

'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $i modificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, am considerat necesar sa tratam nevoia de a avea 0 buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJVoiade a respira.

84

... i.

- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai mica

~.

decat In perioada de veghe

~.

~'

f1

O~

rJ

i.. i:.'.•...(,........

acavitatea - d;ur~a.produce0 cre$lete a tens.;unU artef;a!e;de

-

!:,!~:,,,

asem~nea, efortu.1fl~l~ produce. ~re~terea tenslun~1artenale, cu revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia

1,1::::'.'

'li!i:~lig:

200

::i:li1,,'.

~lt::~1

l.•. :.0.~.j ! ~i;~~11'." iiii!!!![:

r

serviciu

. t

•

ta

,.

"2

~•.•••.••

'8

'.

17 ,.

.••

••

2'1

••••

! :i\iUI,.

Variatia valorilor tensionale la

II;

iJi';~~l.

i

Factori psihologici

-

Factori sociologici

- c/imafu/:

0

M'" •

II

••

•

•

persoana normotensivaJ24h

emojii/e: .bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiunii

- frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~terea tensiunii arteriale - caldura produce vasodilatatie, ded ~i scaderea tensiunii arteriale

:1

:11

iii,

1',1

Manifestari

Iii

Tensiunea maxima se obline in timpul sistolei ventriculare

,'11

i!'111 1:

I::

~i: III

jliiL

Tensiunea

} i 1

I~ I

minima

se

ob!,ine in !!mpul diasto!ei

de indepe;ft1den~a

Varsta

'I

T.A. max

T.A. min.

1-3 ani

75-90

50-60 mmHg

4-11 ani

90-110

60-65 mmHg

12-15 ani

100-120

60-75 mmHg

adLift

115-140

75-90 mrriHg

.I) '::':'

varstnic

peste 150

peste 90 mmHg

Tensiunea diferenliala reprezint~i diferenfa T.A. max. T.A. min Mentinerea raportului intre T.A. max. ~i T.A. min.

Ex. T.A. dif.

=

T.A. max. 140 - T.A. min. 80

T.A. min

86

=

=

60 mmHg

T.A. max. +1 sau 2 2

nevaii

Circula1=ia inadecvata

It I.

nevoii

De ordin fizic

- alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i; obstructii arteriale; supraincarcarea inimii

De ordin psihologic

- anxietatea, stresul, situatia rJ:.' criza

Lipsa cunoa~terii

- cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare

Manifestari

de dependen~a

Tegumente modi,ficate

- red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii - cia.nQtic?~. -:- C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I urechii.., ... I

'Iii ,.

Modificari de frecventa a pulsului

- tahicardie = cre~terea frecventei pulsului - bradicardie = scaderea frecvenlei pulsului

I:.

I..

I: ....•.

:

.••

,.

I" .,,'

:.,

I II. '

I I lI I j I I I .1 I :1

m'

I

i

I

independente;

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea de a avea 0 buna circula~ie

, IJ"

1~;'..:i

men~nerea

II. Dependenta in satisfacerea

.

I

I::i

"

I'.'. ~

ji

pe~trLl

clrcula~lel sangume

,.

arteriale

il\

asisten.tei

';duca padentul: - pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire) - sa-~i mentina tegumentele curate, integre " -:-sa ai~a 0 alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c10rurade sodiu - sa eVlte tutunul, cO;lsumul exagerat de alcool ' - sa evite sedentarismul - sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia

~

._-

.Irtterven~ii1e

"

scad

acas~

M

~.i I

!

Modificari de volum al pulsutui

- puis filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil - puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice

Modificari de ritm at pulsului

- puis aritmic = pauze inegale Intre pulsalii - pulsdicrot = se percep doua pulsatii, una puternica $i alta slaba, urmata de pauza

\1

:1

87

I

r.x~~~ __

••

m

I:

I Il~ II::.' .. .•...••.•.. -•:•.•••.•. !' "

'-,"

:i::..:'"

:'~;: :"

Modificari ale tensiunii arteriale'

_ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale _ hipotensiune arteriala = scaderea TA sub valorile normale _ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A. min. nu se fac paralel - T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)

Hipo~ H~po~

-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~ - dimit:luarea cantitatii de oxigen in~suturi

':;',,"

- Interven~iile asistentei -

!'.'.

'. ;.\1.:

;,.i,"

Pacientui cu circulatie inadecvata

IT..-•... Ii

I,'.,',

~_'JH.:j, :.,}::' I:,,:::,,:,;, '

•... ..•..

.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa prezinte circulatie adecvaUI

- invata pacientul: • sa Intrerupa consumul de tutun, alcool • sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi • sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu din alimentatie _ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante - urmare$te efectul medicamentelor _ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,

.

!-,"'.:

!:,>::;:;:'.

, li!:!r1.~:': i-I,:!.;-:,

":,:;:'

il:':~!!i~' ":1',' ',

1

~!Il !iil~;

I~"'!L;'" '\ ;i'l'ij',\; '1'11;;\:

I,

~~" Ji,I!!!l' 1,\ 1:'\1.

(

'.l~ ;:;'.1,.

.

.;; 1'.1.::~~. ,.I...'I/.... ,.'.......',', :i...

""'H~:I'~,II:;'.•' :.l.I;~""

. 'II'~'"'' ." :1"1.'.-."

li.lt

Cand se masoara funcliile vitale

_ cand intervine 0 schimbare in starea de sanatate a unei persoane _ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, pe toata perioada spitalizarii $i la externare) - inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnostic I - Inainte $i dupa interventii chirurgicale nn

corespunzator ~i In ,.

- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozi(ie corespunzatoare $i in acela$i timp comoda pentru pacient) - sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-I convinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea) - sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespunzatoare)

- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale) - sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale In raport 'cu starea pacientului - sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Observarea ~i masurarea respira~iei - evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al 'cevotu(ieiISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$" afprognosticului

Elemente de apreciat

-

Materiale necesare

- ceas cu secundar - creion de culoare verde sau pix cu pasta verde - foaia de temperatura

Interventiile asistentei

- a$ezarea pacientului In decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata - plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui

i;.,.. ,'.•.. , ...

Funcfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.

- sa pregateasca material ;i'instrumentar stare de func(ionare

- sa cunoasca varia(iile normale ale functiilor vitale, In func(ie de sex $i varsta

Seop

Evaluarea func~iilorvitale

1:1;1"~

,,1'1.".1,.

I

Rolul asistentei in masurarea funclii10r vitale

_ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gradului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos

Tehnicide evaluare ~ring •.. ijiri asociate nevoii de a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie

!1':'1~:1 i,..i •,...i,!....

! '"t/ . ~.

Pacientul sa fie echilibrat psihic -

-'.,".

.••••, .•••••~

- inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala) - inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot influenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i la pat timp indelungat)

masaje

,ji!I!;'

_"w

tipul respiratiei amplitudinea mi$carilor respiratorii ritmul frecventa

i

•• ;i'-'f.~•.'.

:",

r

.•••••••••.

"

.,"~

r;~,:

- numararea inspiratiilor timp de un minut - consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii) - unirea cu 0 Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI

Ziua

"

Zile de boala

D

R

T.A.

T

P

4(

51 61 7I

81 91 '101 111 121 131 141

1

2

5

3

4

6

7

8

9

- Tn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.: Rs= 20respiratii/minut RD=18 respiratiilminut de amplitudine medie, corespunzatoare, ritm regulat - aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a mi$carilor respiratorii

10 11

D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~

f

~,

3000

60

30

160

f

41°

o 1("

2500 50

25

h40

40

20

I l;:

I

38°

~.

I

1500 30

15

100

i

38° A

--

I

1000 20

,-

500

10

10

80

3r ~~.~.".. \

5

60

Masurarea

'"

C

IF "

V

,

Elemente de apreciat

: I

~;

-

,~:'

;

;

:-

,~.'.,1-, •

ritmicitatea frecventa eeleritatea amplitudinea - temporal

36°

i

0

0

40

:.=~:>

-apical

I:

~.~.I

35°

I

I

i

_,: -,'

; ,"~ •• ,.;",!-"

'., ,'J':.""

.! ~"(~'_i

., ~;,"~;"i.:x';NJ...'i:1'l'~fJ\i:~';.'~'/x~':,"" ',,','.'~

-- femural

' J'I.- .

/.

~

radial

tibial

.

Fig. 1 - Locuri de masurare a pulsului

J

1,1 . !

l8-pediOS , 0 0

-11'1

~,

90 - t;"JlO";'l'I:'J~;"J:::""I"i,.,,;:,'''':,.,;;,>

,

\

I I I I Ii

~I

functiei cardiovasculare

r£

i

IV ..

1- evaluarea

Scop

pulsului

I

0

l~

~

40°

100

1\

• NOTA: Pentru foile de temperatura Tn care respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc din cinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0 respiratie.

~.

2000

I I I I

~

t' >.

'J"V'''.;',~.'\:

j\

,',:,.,<'"\,...:'I..•••.-;,.fi1,,.~-t..,

91

1,1

<."'.,.,,, ....••.','..•,.''''',.,.

".",',.h)"..!~,',.";,

'>:...,.,'~""",_,~.,,,.,,.,,,,~_ .

{--

I I I I I Ii,

NOTAREA GRAFICA A PULSULUI

Locuri de masurare

- oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)

Materiale necesare

- ceas cu secundar - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie

Interventille asistentei

-

J-

Ziua

41

51

61

7I

81

9I ill1 111 121 Dl 141

Zile de boa/a R T.A. 0

1

2

3

4

5

6

3000

60

I.

T

'II I,] .

9

10 11

S D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [

[C

40

- numararea

100 38°

1500 30

15

100

pulsatiilor timp de 1 minut

- unirea valorii prezente obtinerea curbei

.

20

..:;,.'='"

- consemnarea va!orii obtinute printr'un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru puisatii

40°

2000 40

"',.:J

- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor

I

,

i

8

160 41°

30

25

2500 50

~;.'

P

7

pregatirea psihica a pacientului ' asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute spalarea pe maini reperarea arterei

•..

cu cea anterioara

cu 0 linie, pentru

- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $i a caracteristicilor pulsului Ex.: 12.11.1996 Po =80lminut Ps = 90lminut puis regulat

38°

Masurarea

y ...•. j....•. !'-

tensiunii arteriale

!:"

[:':'

-

Ii!';:

1;

1

'L

I i I.".

1000 "20

10

80

37"

It.

"""

.,v

.C', \.

Scop ..

~."

..'.: '.' b :1:'." "

Elemente evaluat

..

.

il'., !ll •• ,.• I~ ,:,

500

10

5

60

0

0

0

40

36°

Materiale necesare

r~,i ,~I!i

~}

illl ..

35°

'11\'1'

~

'I.

'J!!'

.

II~:

_:

..,.

- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezisten1a dt3tl'HmInata d(3 ~1.f!,sticit9tea &j,,9alibrul vase lor) _.

;

r

de

- tensiunea - tensiunea

arteria!a sistolica (maxima) arterial a diastolica (minima)

- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva'Rocci - cu manometru - oscilometru Pachon - stetoscop biauricular - tampon de vata - alcool - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie

11!li:.':.,..

I""

:;I:"i

!T.

nil

Q':t

Fig. 2 - Tipuri de tensiometre

I

------~----[!

~

-

Metode de determinare

- palpatorie - auscultatorie

Interventiile asistentei

a. pentru metoda auscu/tatorie - pregatirea psihica a pacientului - asigurarea repausului fizic $ipSihictimp de 1? minut\3 - spalarea pe maini - se aplica man$eta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit $i in extensie (Fig. 4) - se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a man$etei - se introduc olivele stetoscopului in urechi

!1 ;.,,~;.

I NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE

I --,

Zkffl

Zile de boata 0

R

3000 60

~.

2500 50

T.A.

30

25

P

T

160

41°

140

:11 51 61 7I

81 91 101 TIl 121 131 14I

1

5

2

3

4

6

7

8

9

10 11

D S D S D S [ S D S D S D S D S D S'[ S [£

40°

liZ ).

membrana Fig. 3 - Sleloscopul biauricular

~~.

1ft.',:

man~eta

artera humeralii ---'-V,-

"'~;"

~,';

~

_:"'~:'-"

artera radialii

Fig. 4 .- Aplicarea man~elei lensiomelrului

- se pompeaza aer in man$eta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la dispari!ia zgomotelor pulsatile - se decomprima progresiv aerul din man$eta prin deschiderea supapei, pana '-.Gand se r;lfitcepe priC',,;,.h:zgomot arterial'(care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime) - se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata ~ se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai putemice

'"'OC""'''"W

•..•.'''.•?NC., .•" •..,;,>C«';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b,",0'."'(".".-"'0;>:,<.(."

-,.00"'.;"'''''-;.''''''''''-'''''«'''''''ce.c.',,',

•.

..•. '," ', ...•h

.,,,.,, ••• ,......

' ",' •• ,,',".'.""-

20

100 , 38°

1500 30

15

100

38°

1000 20

10 . ...., ." ..

80

37°

.

-:'

i,

1 ;::

Ii

I

'.'

'''-.

~

,,;

;

"'.

0

10

0

5

0

60

-

36° -

40

I I I

35°

;

I

,"J,"""".""""",,,,,,,,.,,,",",,',,,

I I I I I I

I.~

'.

-',.~ .C:;.;"

,-

500

~

94

2000 40

1,,-,

95 'M',' .•', ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~'N<""."

"".M"W-"-,""

w ••. ".••..•. '''',., __ '''".,_".,~

.•" .•,•.• , •••••,.• " '••',__ ..•.•.• ,.• ,,,,'"" ••. ' . ,,,""

._._ •.•.' ••..• _••..••• _

_I,~.

. _. " ••.

I I I I

- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arte'riala minima - se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0 Iinie orizontala de cl,lloare rO$ie,socotindu-se pentru fiecare Iinie a foii 0 unitate coloana de mercur - se unesc liniile orizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureaza spatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,. . .. '", , . - In alte documente medicale se Inregistreaza cifric: Ex.: T.A. max.=150 mmHg T.A. min.= 75 mmHg - se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu alcool -

determinarea se face prin palparea arterei radiale nu se folose$te stetoscopul biauricular etapele sunt identice metodei auscultatorii are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c. metoda oscilometrica este descrisa in "Breviar de explorari functionale" de Lucretia Titirca, editia 1994

INCITATIA

Inter\len~ii penti'"O men1>inerea sau favorizarei!f expansiunii pulmonare '0

"

•

'••

- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, continand bile colorate - pacientul se a$aza In pozitie $ezanda - se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strange buzele In jurul ei - se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridica bileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la $ase secunde) - se scoate piesa bucala $i se expira normal - Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i va respira normal

Spirometru de volum

- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volum predeterminat - procedura cuprinde etapeie prezentate anterior

.2:;,<1,;,:

" .••

~"

~

"

~-,-"

••.••

-~'~~'''.

~.".- •. '

DRENAJUL

.• -

.;.'<;'.

.~l.

'::•• -:-,.,-.

TORACfc

EXERCITI/ RESPIRA TORI!

I I

Respiratia profunda

Respiratia diafiagmatica

- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientii anxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort - pacientul efectueaza 0 inspiratie profunda $i 0 expiratie prelungita, cu buzele stranse - este de preferat sa se execute In pozitie $ezand - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-

tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu

96

0

patura rulata '

',~..,,,,~,.,,,:~:•..~'•••

SPIROMETRICA

Spirometru de debit

III DE RETINUT:

- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului - manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea - masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului - In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratul pacientului -Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate

_,,,.,..

- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomen sub coaste - se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa, sa stea relaxat, sa nU-$iarcuiasca spatele, sa sesizeze ridicarea abdomenului - In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii abdominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupra coborarii abdomenului - timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la 10 minute - exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi - dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In pozitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului

b. pentru metoda palpatorie

I I I I I ,I

~.~~., •..,"".'",,",.,~,i,'.~ ".,., ;."' ..',:1;J"";''')''';':;''~-'' ..'.£".,;, .•:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~' •.•

Scop

- drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala $i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expansiunea plamanului

Conditii esentiale

- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fie obstruate - respectarea normelor de asepsie

Sisteme de drenaj

- cu un flacon de drenaj (Fig. 5): - este cel mai simplu n.,.

;;:;:;;""'i

r

- fu n cli onal itatea drenajului este atestata de aparitia unor bule de aer Tn lichidul din flacon - cu doua flacoane de drenaj (Fig. 6): -.acest . sistemarE;l' .•. avantajul masurarii secretiilor provenind din drenul to'" of racic cu mai multa .. '''''.~ precizie Fig. 5 - Sistem de drenaj cu un flacon - cu trei flacoane (Fig,7): - are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitatea pleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada presiunea In interior

Interven1=ii pentru

t~ !~

~

- este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar - la un pacient cu 0 hidratare adecvata, 0 tuse siaM poate U$or disloca secretiile - se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi

Umidificare.a

- consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)I inspjrClt - pastreaza aeriene umede $i permite debarasarea secretiilor - se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezate pe 0 sursa de caldura

Nebulizarea

- consta Tn adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat - se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicament dispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)

Tapotament

- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toata suprafata, timp de 1-2 minute -Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie - pacientul este rugat sa respire lent $i adanc - toracele pacientului trebuie sa fie acoperit - este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste fracturate :;;i fa cei cu probleme de sang',ldre

VibraJia

- pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;i sa expire lent pe nas - In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0 presiune u$oara $i oscilatorie - dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i sa expectoreze - este contraindicata la sugari $i copiii mici

cis:

6lj

~~~ ~ ~I

A

Interventiile asistent~i

,"

"!,~

."J.

"3:~"l<;

Fig. 7 - Sistem de drenaj cu trei flacoane

1-1-

a$eZarea pacientului Tn pozilie:;emi$ez€md explicarea tuturor manevrelor pentru a combate anxietate a pacientului

- fixarea tG~aGic

starea

i de

tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelul .... .,., - observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii - observarea f1uctuatiilor flotorului - solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca la doua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor - Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $i schimbarea flaconului ~'I

•..•. '"_

\""71.';,,~';":

• DE RETINUT: - este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tn cavitatea pleurala

98

tubulaturii,

secre1=iilor

Hidratarea

nl

Fig. 6 - Sistem de drenaj cu doua flacoane

mobilizarea

~;

f t

I f

Drenajul 'postural

caile

- este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor , - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .". - decubit ventral cu perna sub abdomen - decubit ventral cu patul Tnclinat la 20° - decubit dorsal - decubit lateral drept - decubit lateral stang - pozitie $ezand - la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund - se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl sau dispnee - este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau cu hipertensiune intracraniana

I I ,I I I I I 1 I

""I I I

99

...1-..

'..~.,."'- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;' ~;~~,",_~,

•.'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.JJ'/I'!:}:k~,~j,_0~'; ••1i';i:;;'~,,,:';;

Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere

I I I Ii

INTUBATIA IntubaJia orofaringiana

I, I

I' j'

I

I

de Luere)ia TIti.eil I.mportant e.ste_, ~a

Intubatia traheala

'.'1'~

\

,~~~

': J,.!.

'! -,

\ /'

.............,;;

'jl . . /'

~,

j, I.>'~

'

I

-..'~~~# ' " \. >''>'\ "-~

ASPIRATIA Maferiale necesare

-

Inferventiile asistentei

',-'...''-';;';[\ \ !1 \\~".,:..2?' , "",", ~', ,c"::19A..

(

..-/.. ///.1'-

'<~.~,.!

'-=:-'::':'~

r-.;.

Fig, 9 - Pozilia capului penlru intubalie traheala

- se efectueaza sub anestezie generala (se mai poate utiliza $i anestezia locala a laringelui) - pozitia pacientului este de decubit dorsal (uneori se poate a$eza sub ceafa un sac cu nisip) (Fig. 9)

(L/

inn

!. /~~~ 4.(:-.~ ~\~

. s

Fig. 10-lnlubalie


orolraheala

::;~,:~'i~-:,;::",::,::,-:.',:"~:,~,:. I,.:.. : _"",;,~",,,,",""""~"

..

V""",,,, "_~~~' __

._.'"'-,,,

:. __ ~~_~., .. _,.:,~ ..• ,.,•.•,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.

tJ

-<.~

~ este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceasta rnanevra - sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sau orotraheal (pe gura)

']!:[.

I'

f,y-)

V ..,.'

;.- \ .I/,,)' r-> ,_......,., ,<::' lunglmea canulel sa fie \ corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J - daca este prea lunga ~~'Y// ' / ar putea lmpinge.,,_ limba spre epiglota Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu $i astfel ar obstrua A. Iraejiunea mandibulei caile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare - daca este prea C. pozilia corecta a pipei scu rta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticiala poate fi mentinuta In partea anterioaraa gurii C,'

'.'.;;'<

- capul se extinde mult sprespate - se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cu bl~mdete - se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10) - cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, se agata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic - tn cazul folosirii laringoscopulu'f lama curba nu este nece. sara lncarcarea epiglotei - se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta - se verifica prezenta sondei In trahee: - prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu de aer prin sonda - accidentele intubatiei traheale: - ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase sau manevre brutale - rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare sau prin destinderea exagerata $i mentinerea timp lndelungat a balonului de etan$are - edemul de glota dupa detubare

" ,,' ~-"

'1'<~S.f"

I

I I I I

~:I J r.~A..,;

-.se.realize,am eu ajutorul, . plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1.'. C-.te~nicade introducere ,f i)l. r.(r,t:. ifif{' plpel Guedel este i''Y'., .:...,....J desc~isa In. "UrQente!~ I medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __

:

~.,

•••

OROFARINGIANA

SAU NASOFARINGIANA

dispozitiv de aspiratie sonde sterile (Nelaton) manu$i sterile solutie sterila pentru umectarea sondei prosop

- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezenta secretiilor In caile aeriene superioare - se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite ,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJatorii". .,~" ., - se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan - se instaleaza pacientul In pozitie adecvata: - semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti - decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli - se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop - spalarea pe maini - 1mbracarea manu$i1orsterile - fixarea sondei la aparatul de aspiratie - masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus - umectarea capatului Iiber al sondei - introducerea sondei: - pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe "-~,C~,'

- manu$i sterile - seringi $i ace sterile - solutii pentru anestezie locala - solutii antiseptice - pregatirea psihica a pacientului ~ - explicarea procedurii - pregatirea fizica a pacientului - a$ezarea Tn pozitie de decubit dorsal cucapullnhiperexterisie - realizarea campului operator: - dezinfectia cu alcool iodat a n'1'1 \\ regiunii cervicale, anterior $i lateral servirea medicului cu instrumental' necesar efectuarii anesteziei locale $i Fig, 12- Canuie inciziei pentru traheostomie - dupa introducerea canulei, fixarea acesteiain jurul gatului cu ajutorul unei me$e

- pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-o narina, dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui despartitor al foselor nazale - se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata - se extrage sonda - se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0 aspiratie '-se lasa pacientul sa'se 6dihheasca 20-30 secunde" ,,,", - daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza In acest interval - se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$easca Intre aspiratii - dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; se Indeparteaza prosopul - materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i se pregatesc pentru sterilizare

~~((~.II

~)

ingrijiri dupa traheostomie

iii DE RETINUT:

- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie - nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei

TRAHEOSTOMIA

- consta In realizarea unui orificiu la nivelul traheei - prin incizie chirurgicala - $i introducerea unei canule prin acest orificiu In scopul asigurarii respiratiei pe ',"\~~ ,..J..'~ \ aceasta cale '" ,~d - canula corect introdusa In trahee va ) __ -,I/jravea ca efect: (Fig. 11) ~ 1/J."'J.)7 ' c araritia. fluxu!ukanrian zgomotos /;~/,/,/1" If"!I,,/I- --,~, prin canula - afonie //I~'i-:l - aparilia de cele mai multe ori a 1/::::. ,;':.." ''" .::,.;."! tusei - ameliorarea insuficientei respira- Fig, 11- PoziJia canulei torii traheale

- supravegherea atenta a permeabilitalii canulei -. observarea plagii (eventuale '~'" '-"-, sangerari) : .~.~""" : •.. :' ._.,;:"c~-_"\ii.' : - toaleta plagll ~ ' __.' (daca apar cruste, acestea se Inmoaie fara a in- ~~~~ troduce solutii anI tisepticein orificiu) - umidificarea ~:~";' b ~ aerului inspirat /1~' - schimbarea canulei la intervale Fig, 13- Fixarea canulei stabilite de medic , - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi I :..,piesainterioara-a canulehJa fi curalata frecvent'Cu soluti: '0,- ,; 'I' -instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,

_\~~,_, JIJ5

r"

/)~'rt;:Zf." .

Rolul asistentei In efectuarea traheostomiei

- preg<'Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar: - canule pentru traheostomie - trusa pentru traheostomie - casoleta cu campuri sterile - casoleta cu comprese sterile

...:,I:,-!'~:.',:'''~;~",;.1il'11;;

:,;j"<,"-

••••,. '":

~.-.~.~1;_".''..-,'(e!;C';'

,.

;'o..~,-~'~~,-,.'•.",~~ .' ..- ,--

.• ,,~ .. ,-.", - -...•.'r"'." ..•~.~..•.~' •..••rv:' •.•.'~ ,4,n:.:.;:r..-i,,".'.;',.1.1'~:~';.:;',,,i,;.••.,;~;. "I

,,-.J

Decanularea

J ~

102 !"i'!iti8£.ii9fW;'=R:.r,r~~.~I".i:

)---j

@(!~--=-,~\~

I

;

uII

I I ,{.~~f(ll . ,I./~/)/;~' I I

;2:z:~

Traheostomia

I I

/~r

','

'y:a

- dureaza aproximativ 0 saptamana - scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi, pacientul fiind supravegheat atent - daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand ca In urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadele fara canula - trebuie precedata de 0 buna pregatire psihica a pacientului, care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie, mai ales In timpul noptii

103

i

I I I I I I I

~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~

I I I I,

ASP/RAT/A

- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea secretiilor - prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor

Materi(;re neeesare

-

Interventii

I I I I I I"" I I I" j

I

TRAHEOBRON$/CA.

Interven1=ii pentru Seop

dispozitivde 'aspiratie sonde sterile manu$i sterile prosop solutie sterila pentru umectarea sondei comprese sterile

- asigurarea inlimitalii - pregatirea psihica a pacientului - pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand, daca nu este contraindicata - asamblarea echipamentului de aspiralie - umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula - introducerea sondei cu mi$cari blande prin orificiul canulei (Fig. 14) - aspirarea secretiilor limp de cel"ffiult 10 secunde (peritru a nu produce hipoxie) - se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacien-

Seop .'''"""'

oxigenarii

tisulare

- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de: - scadereaoxigenului'aiveolar - diminuarea hemoglobinei - tulburari In sistemul circulator - probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

Surse de oxigen

- statie centrala de oxigen - microstatie - butelie cu oxigen

Precaulii in utilizarea surselor de oxigen

- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata - pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~ tului sau al unei flacari In preajma sursei de oxigen - se vor verifica echipamentele electrice din Incaperea respectiva - se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitale slatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool) - apaiiMele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate In partea opusa sursei de oxigen - transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor In timpul transportului - buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe un supor! $i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba

Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica

"=--

favorizarea OX/GENOTERAP/A

tului

- dupa terminarea procedurii securata canula de traheostomie ~ ~....... ~ ~.'::'-,"i._~.

••.•.••• ~~.~

~o...,

- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a °";lcestora <" ," ,-=" to'~', <,.,

Ell DE REnNUT:

- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate a pacientului $i de aceea este necesara 0 foarte buna pregatire psihica - secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurile ce se impun (masca, ochelari $i manu$i de protectie In timpul efectuarii tehnicii) - lehnica se va efectua In conditii de asepsie - nu se aspira secretiile In timpul introducerii sondei - In timpul aspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie - sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care aspira $i sterile - calibrul sondelor sa fie adecvat - sunl de preferat sondeie cu orificiu lateral - sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.

104

Metode de administrare a oxigenului

a. prin sanda naza/a

- este metoda cea maiJrecve~ntutilizata - permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45% - poate fi utilizata pentru 0 terapie e termen lung - nu poate fi utilizala la "pacientii cu a ec iunl ale mucoasei nazale _ b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral) - permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60% - este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare - accentueaza sta.rea de anxjetate [T1aiales la copii '-oate cauza iritatia tegumentelor felei - nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelul fetei

I

===~-='-----

.;,l

:.l:~

c. ochelad P@r:Jtr:t.' oriQliW - sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari - se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati - sunt mai bine tolerati de pacienti d. corful de oxigen - rrecvent unilzat la cociL- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50% - are dezavanJ3jui ca atI"DQ,\3fera de sUD se incalze~te ~i se supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;i expira in acela~i mediu - oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin instalatii de racire - In cort se pot monta instalatii de racire - copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca conul

- acordarea suportului psi hie al pacientului pe timpul administrarii oxigenului ~i combaterea oricarei cauze de disconfort - mobilizarea periodica a sondei - scoaterea sondei 0 data pe zi :;;i introducerea ei in cealalta nara - curatirea echipamentului la terminarea tehrliCii .

~

'\1 \1

con

Echipament necesar administrarii oxigenului

- sursa de oxigen _ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conti nand apa sterila) - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de metoda alea~ _ :..:;material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei

Interventiile asistentei

- pregatirea psihica a pacientului asigurandu-I de luarea tututor masurilor de precautie :;;i a~ezarea pacientului in ~Tozitiecorespunzatoare (daca este posibil: pozitie semi:;;ezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara) - asamblarea echiparnentului - dez.cbstruarea cailor respiratorii - masurarea lungimii sondei, pe 0braz, de la nara la tragus (Fig. 15) Fig. 15 - Masurarea sondei - umectarea sondei cu apa sterila pentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei -' intfOthi':';B,ea-sondei in nara :;;j.:fixareaaC0Si'[email protected] ..obrcur,-cu benz! de leucoplast (Fig. 16) - daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;eza acoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0 curea In jurul capului - fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriplia medicului - aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pulsuluj) - su'pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparilie a unor complicalii - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc.) .

"Incidente ~i accidente i;' ,1'1

,. 4~

~t &

if'

~

fE

1j::

-;-

,

;fr "~"

,

Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale", de Lucrelia Titirca. --.::;;

_..•

_••-~,," ~""7,:;"";;';~-

"in esenta, alimentafia rationala a bolnavului de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. " (I. Gon!ea)

2.NEVOIA DE A BEA $1 A MANCA Defini1=ie Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de buna caiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerea lesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.

I

107 if

•

II NOTA:

nu se deosebe;;te

106

h -.'

II DE RETINUT: - administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izarea cailor respiratorii - Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q - pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul de administrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)

~.

i:

-----------~---,- ,:'-;rjt<"".-f';."ii",.t,,":,'~1'-" :!'~"':,",r

- daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se rastoarna, lichidul poate 1iimpins de oxigen In caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-I - In cazul utilizarii prelungite a oxigenului, TncQocentratii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea: - IrItare locala a mucoasei Fig. 16 - Fixarea sondei - congestie ~i edemuf alveolar - fiemoragie intraalveolara -atelectazie __ - patrunderea gazului in esofag duce la QLstensieabdominala

I I I I I I I I I I I I I I

rJ I I I I I I I I I

I I I I I

",' "O"'."---"w",-"",*",","

I. Independenta in satisfacerea nello;; Pentru a se mentine sanatoasa, fiinta umana are nevoie de 0 cantitate adecvata de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea, $i natura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime, activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala. o alimentatie adecvata trebuie 82 contina toti factorii necesari mentinerii vielii $i asigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tn condilii riormale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale. Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica a organismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de aceeaeste bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prin hidrati de carbon, aadi nu eXlsta 0 contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor (diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate). La copii, aportul de glucide trebuie marit Tn boli febrile, ca$exie, denutritie, afectiuni hepatice $i renale. ,"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h Proteinele~ reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, Tnacela$i timp, 0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i a hormonilor. Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij, hepatic, aparilia unei anemii $i, prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cu formare de edeme. Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri, anemii, evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator. Scaderea cantitatii este indicata TnbOTirenare, afecti!Jnifebrile. Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali eriergetice mari, Tntr-unvolum mic, Pe langa rolul lor energetic, lipidele intra $i Tn compozilia tesutului nervos $1 a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara mprezinta rezRrJele de energie ale"organisITlt,!!ui-.$itesutului de suslill-f)repentriJ organele interne. !i,ecesarul este de 1-2 g/kg corp/24 h Ratia de grasimi se va reduce Tn cazul tulburarilor Tn metabolismul lor, Tn insuficienta glandelor care intervin Tn digestia $i metabolizarea lor (insuficienta pancreatica, hepatica, nefroza lipoidica, diabet zaharat, obezitate), boli febrile. Ralia de grasimi se mare$te In stari de subnutritie, hipertiroidism (datorita arderilor exagerate). Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~:: ~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m.ajoritatea I'.,•. tmbolnavlrllor). : Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg i vitamina 81,6 mg vitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20 mg vitamina K, ceea ce se'. : asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. _.. i.'

108

I

'

",",""

" "-'",---,

-

Apa ~i sarurile minerale - Tn apa, se petrec toate reacliile biochimice din :organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare. Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml; ele se acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor. o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale. Organismul sanatos necesita In 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg; '18mg Fe;6 9 CI. "" Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in mod proportionat; altfel, organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.

Factorii care influen1:eazasatisfacerea Factori biologici

nevoii

- varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile In functie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic - activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare, cu atat cre$te metabolismul $i, implicit aportul alimentar - oraru/ $i repartizarea meselor- un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tn functie de varsta

Factori psihologici

- emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana, astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneaza consumand mai multe alimente - anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste $i de bunastare

Factori , ,sociol~2ici

. - climatu/ - iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese

1

I calde$i nutri~v.e), iar VC!l:i:\, _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc•.

cantitafe.crescutadEi'Hchide"

,

...

- statutul socio-economicdeprinderile alimentare bune se fortneaza din frageda copilarie $i, uneori, pot fi influentate de apar-j tenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ satisfacerea nevoii - religia - Tn functie de apartenenta lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, interzicerea consumului unor alimente (carne de pore, cafea, alcool), dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual - cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $i superstitiile fiecarei culturi. -inn

.1

I

I

I

{~

I""'"

Manifestari

de independen~a

Cavitatea bucala

- dentitie buna - proteza dentara adaptata ~i in stare buna - mucoasa bucala roz ~i umeda -limba roz - gingii roz ~i aderente dintilor

MasticaJia

- u$oara, eficace - gura inchisa

Reflex de deglutiJie

- prezent

Digestie

-Ienta - nestingherita

Deprinderi alimentare

- programul meselor (3 mese ~i 2 gustari) - 10 ore repaus nocturn

Apetit

- poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana

Foame

- senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca

~.

atletate

',';1'"

i"

~

i- aslgura

'

echmbruJ intre princlplile

nutritive fundamenlale

aslfeJ: 50-55% hldra)1 de

leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide '- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala: - 40% proteine de origine animala - 60% proteine de origine vegetala - 35% lipide de origine animala - 65% lipide de origine vegetal a L. asigura echilibrul intre aciditate ~i alcalinitate - calculeaza i"llJrnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $i alaptare: + 30% - ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, eunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare: - glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram -lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram - proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram - eerceteaza gusturile ~j deprinderile alimentare ale individului - alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~i nevoile pacientului - Inlocuie~te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $i calitative ale diferitelor principii alimentare

'

I I I I I

II. Dependents in satisfacerea nello;;

- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta

Hidratare

- consum de lichide in functie de nevoie

Gust $i valoare acordate mancarii

-

alegerea alimentelor servirea mesei singur sau In grup traditii - obiceiuri alimentare educatie

Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei in satisfacereanevoii - as~stef1'1a9:;alctJleazfv,qecesarul de. GaJorH''flO 24- erer"1fl.functie de: activitate;'. _~ ," -In r~, 25 cal.lkg corp/24 h - ctivltate u~oara: 35-40 ca. 9 corp/24h -
110

Surse de dificultate Surse de ordin fizic ••

rel="nofollow">,/,

.~~-.;

'-.

Surse de ordin psihologic

j~=

alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismului intenstinal alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare." "-. - obstructii, tumori, strangulari - tubaj nazo-gastric - supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente - dezechilibre: durere dezechilibre metabolice electrolitice, endocrine neurologice

tulburari de gandire - anxietate - stres - situatii de criza

111

I I I I I I I

'k".~."-".),:••~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>.¥..,,,:':~'; •.~~;.;~';f~1.b'.X.lQf •• If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::
", .,

. '. ' ~_, :':\~, .:,'~'

c'

; •. ;.'

_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J'~M,"~.~':IiJ\i.i-]j.~;,[,j1

Surse de ordin sociologic

- foame - insalubritate - malnutritie

Lipsa cunoa$terii

.' - lipsa de cuno~tinte - insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului Inconjurator

I l 1. Alimenta1=ia ~i hidratarea I :.,) I~t;: I'.,':'

- Interven1=iile asistentei _ Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)

i1i,':"

i::;i[

.•

',1

::-,.-.

OBIECTIVE Pacientul sa ...1siba' 0' stare' de bine, fara greluri $i ,:varsaturi

"

PrezenHlm doua probleme de dependenla:

,!,:i

LI ~'.'.','.",i.i

inadecvata

prin deficit

Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, 0 insuficienta In cantitate $i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie de factori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $i psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc. Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelul functionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare).

:>'"

,';~!' i"j'

!

Manifestari

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

de dependen1=a

1.',

- Iipsa poftei de mancare

Disfagie

- greutate la Inghitire

..Condifia ca- .' vitafii bucale . -

Ii;:,

r

I:. i:

H::'

•I:;'~'."

Starea tegumentelor

- tegumente uscate, pierdereaelasticitapi - acnee, dermatita

Digestie

-dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor - greata, varsatura - regurgitatii ,:-.•,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is :c.,, ", .~ •. ...••.... ..,....

i;;'

,,~=-,~

ni.:'

"

ii.:."

';

,~

II'

Hr:'i J)li:',:

:.~~'.:

."

.•.....~ ..~."'::".:'"~~

Hidratare

- consum redus de Iichide $i saruri minerale - pierdere In greutate

Semne de dezechilibru

- slabiciune - tegumente $i mucoase uscate - urini concentrate

Gust $i valoare acordate mancarii

- dezordonat - mananca In picioare sau In pat - obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)

\

n. ,

gre$eli In prepararea alimentelor gre$eli In alegerea alimentelor orar nesatisfacator al meselor pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu

112

- protejeaza lenjeria cu mU$ama $i aleza, In functie de pozilia pacientului - ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I -lIlnvafa sa inspire profund

- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi, dupa indicatia medicului - calculeaza numarul de calorii In functie de diferite stari patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'r peste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare - dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita - exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului - con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimului alimentar In mentinerea sanatatii /' - face bilantullichidefor ingerate $i eliminate

'I

-

i~.: .

iX

:"r•. :'~

Deprinderi alimentare

:':','.

I,~,r' I

absentadintilor, carii dentare, gingivite ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale limba Incarcata, depunere saburala, glosite dificultate In masticatie

- a$aza pacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjt dorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J €' "

- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale -Incurajeaza pacientul - reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente

,::~:,

Anorexie

INTERVENTlIlE ASISTENTEI

..

Pacientu[sac.. .~explbr.e<'B' ..Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHme nte!er-perfflfse' $i interzise fie echilibrat nutrilional - serve$te pacientul cu alimente la 0 temperatura moderata, la ore regulate $i prezentate atragator - Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar $i echivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare, In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI - 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez; 135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legume uscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete - 100 9 proteine sunt cuprinse In: - 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te, 400 9 branza 11')

IJ - 100 9 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal, unt, untura de porc - lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectfmd contraindicaliile regimului Pacientul sa fie echilibrat pS,ihic

- asigura un climat cald, confortabil -Incurajeaza pacientul - Ii explica scopulinterv~ntiilor .

2. Alimenta~ia ~i hidratarea

inadecvata prin surplus

Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ. Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate are repercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individ poate ingera 0 cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate, singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.

Manifestari Indice ponde-

Gkg = gr8utate corporala exprimata In kg Tcm = talia, exprimata In cm V = varsta exprimata In ani 0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei -Ingra$are - senzatie exagerata defoame: mananca fara control

Polifagie

J9returi ;-;

I ~i varsaturi

- nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului de satietate ~ eliminare pG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric .

.'..

','

.

•

•• ,

'-',",.

..•...

..""

• 0"-

•

- mnterven~iiPacientul eu alimentatie inadeevata (surplus) OBIECTIVE Paeientul sa aiba greutate eorporala in funelie de inallime, varsta, sex

INTERVENTliLE ASISTENTEI - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegorii de alimente - invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarul in functie de activilatile fizice $i varsta - alcatuie$le un regim alimentar hipocaloric

114

- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate - stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Clie de gusluri $i capacitate, Impreuna cu bolnavul

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului - II invata metode de relaxare - la nevoie, administreaza medicatie sedativa

Alimenta~ia pacientului

4

, Bulimie

'Pacientul sa ,desfa$oare activitate flzica creseuta

Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a bea ~i a manca

de dependen~a

- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula: Gkg= 50+ 0,75 (Tcm-150) + V 20 x 0,9 unde

ral: +15-20%

- u~mare$te bolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I, reglm - urmare$te orarul $i distributia meselor - urmare$te, periodic, greutatea corporala

I ~ T""l'"

Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii: - Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli) - asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii - favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimentalia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios (palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic - prevenirea unei evolutii nefavorabile Tn bolile latente, transformarea bolilor acute In cronice $i aparitia recidivelor .:... consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""." Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfel alcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative ale organismului. ALIMENTATIA DlETETlCA Inseamna . 0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate. Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilatea alimentelor ce Ie compun. In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice, Din punct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri.

115

I I I I I I I I I I I I I

I I,

Regimurile dietetice urmaresc: - punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme: - regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie; - regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita; ~ regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric; - regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza; - regim de crutare a rinichiLJlui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta renal a acuta; - la alcatLJirea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor de agregatie; - echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului: -In colita de fermentatie - regim bogat In proteine; -In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati; - In ciroza hepatica - restrictie de lichide; - In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide; - compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: - se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante; - satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: -In boli infectioase - regim bogat In vitamine; - afectiuni osoase - regim bog at In calciu; -In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bog at In proteine; - Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali: - produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi. - In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare, - numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.

I I I I':,,'.,','.,;,' >,'

.:

";':

"0

f

"

I';"

"Regimul . ,~" ~=indicaJii hidric:-In,primele

",

..'"

zile postoperator,

" " ,,",,~, _-.,

:=""C

,..--Semilichid:

- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa primele :c:ileale infarctului miocardic acut

- alimente permise: " r"

rLactat:

f~? H:

Hidro-zaharat:

,It"

I-

I'

- 1000-2000 smantEma Lacto-filinos:

1

I 1,,;'"

1~;-;

,I~

'

- sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, compot, zeama de orez - - se administreaza in cantitati mici $i repetate 11~

ml lapte,

eventual

imbogatit

cu fri$ca

sau

- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pe stomac

- alimente permise - branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume, smantana, fri$ca, fainoase Hepatic:

- indicaN - hepatita cronica agresiva, neoplasm hepatic

ciroza hepatica decompensata,

- alimente permise

I

L,

- brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine alba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL

"

- glomerulonefrita

perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, In perioada febrila a bolilar infectioase

In

vegetarian - indica/ii

Repa!~.~~ ,="~,,L:-indicaN

diarei acute, gastrite acute

indica/ii

- alimente permise ii"

- indica/ii

- alimente permise

:~

.",.,' , _"' ""'=

acuta difuza, insuficienta

renala

,

- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza de vaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare Cardiovascular:

indica/ii - cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, miocardic acut in a doua saptamana de boala

infarct

- alimente permise zeama

de I>

i

'''if'

~/imente permise

- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate din carne, apa fiarta $i racita -

- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci - mese mici cantitativ $i mai frecvente

- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, primele zile dupa hemoragia digestiva superioara

- alimente permise:

I',','",:

- indica/ii

-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata, unt 10 9 $i ulei 30 g/zi

",0'

(: Diabetic:

.'.

- indicajii - diabetul zaharat - a/imente permise - in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente ci'mtarite in mod obligatoriu $i alimente necantarite: - alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase, legume uscate, fructe - a[i!Dent~ ne~artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua, supe de carne, sosuri fara taina, ulei

"1

Hipocaloric:

-proaspat: - omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag -praf: - proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut - vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut Oul;.

,'7c

- dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii, consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjine forma - a/terat:

- indicaN _ - obezitate,hipertensiune arteriala - a/imente permise - 240 calorii - 300 9 branza de vaci - 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere - 600 calorii din acelea$i alimente

- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros neplacut, respingator Faina:

Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatirii lor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii de sE'matatea individului.

I

Carnea:

I

prepararii

culinv.re

se cerceteaza

starea

I - proaspata: - pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag - a/terata:

NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E

Inaintea alimentelor:

-,-.proaspat.:

de

sa/ubritate

r=;roaspata: - c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda - a/terata:

a

- amara, acra, miros de mucegai Conservele:

1- bune: - cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu proprietati organoleptice caracteristice conjinutului - alterate: - capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat

- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa PRELUCRAREA PRELIM/NARA Mezelurile:

1-

D~O:~:::~la

curata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ata,' miros placut - vechi: - pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase

- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare); - spalarea, eviscerarea pasarii; - curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui; - ouale spalate, sparte in vase curate; - legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;

Pe~tele:

-proaspat: - culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii - alterat: - cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente moi, rupte

- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita pierderile cantitative $i calitative); - S8 evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi, vitaminele, mineralele);

- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).

118

119

. "..".., ..•.".i.I'.";' ..'" , .•,'_'_'"'''',.. "''''.'

~"""I\'~"'

••••••••

','"

,

',,''''~~'v .•.~..,.,,,.,,, ' ~•.~•...."., '''~.,

.

I

I.

I I I I I I I I I I I

,,,,._~~~l

~ TEHNICI DE GASTRDTEHNIE Fierberea

- suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trec substantele minerale in apa daca aceasta este rece); . - daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza un strat protector.

'Inabu~irea

- sau fiertiere-l'1 n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'de preparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.

Prajirea

- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foarte daunatori organismului; alimentele formeaza 0 crusta ce nu permite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).

Frigerea

- se formeaza 0 crusta ce mentine substantele sapide; - se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin a$ezarea alimentelor pe placa incinsa.

Coacerea

- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald; - se formeaza 0 crusta de glucide caramelizata sau proteine coagulate; - alimentele se coc.

...•

I I I I I I I I I

Conservarea

- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui - dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada, procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati mari de sange la nivelul organelor abdomina/e. Pregafirea servirii mese/or:

. ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectiei i(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.) - Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase - se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori) - pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati de restul bOlnavilor, cu paravane - saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala - asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i spala bine mainile. Disfribuirea

- congelare, afumare, murare, sarare, uscare. ','• ..,to,,

ALIMENTAREA

Servirea mese/or

PACIENTULUI

r---------------

Modulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune importanta ca $i regimul propriu-zis. In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: Draru/ $i repartizarea

mese/or:

_

I: :

. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric) - pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie, indiferent de programul sectiei - pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la intervale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie servite uneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii - pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita de alimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese, repartizate atat ziua, cat $i noaptea - pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0 f1amanzire mai mare de 6 ore - alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare la oficiul de alimente

120

~i

a/imenfe/or:

- servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de mancare a pacientilor - asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica - operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala) - distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie -In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inmaneaza pacientului 0 data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu) - alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un carucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite - felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul anterior - alimentele nu se ating cu mana - gustul unor alimente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravine dietei) Drdinea de servire a mesei:

- se va distribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nu se lncadreaza rn regimurile tip - vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea - alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.

S8

va

Moduri/e de a/imenfare a bo/navilor

In functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face: - activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon - pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura - artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice. 1?1

0d

r

l ALiMENTAREA ACTIVA

-------~ pacientul mananca singur,

.

I

In functie de starea generala, oferite.

- se a$aza peste mU$ama un Iighean - i se of era pacientului sapunul $i i se toarna sa se spele

fara ajutor, alimentele

Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.

Pregfltiri

materiale

- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile - se Indeparteaza materialele lolosite - se adapteaza masa speciala la pat (fig. 17) acoperita cu fata de m8'::a sau 0 tava aco"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchil pacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza - se a$aza In jurul gatului un prosop - asistenta Imbraca halatul de protectie - se spala pe maini $i serve$te masa la fel ca In salon la masa

~

- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete de masa, cO$lJle,t;;le paine

Condilii de mediu

sala de mese - curatenia - aerisirea

desava.r$ita In sal a de mese

- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile, paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului - se creeaza 0 atmosfera cat mai intima - se anunta bolnavii sa vina la masa _. se invita sa se spele pe maini

servirea mesei

",~

~ Alimentarea activa la pat, In deeubit lateral stang

- servesc felurile de mancare pe rand - se ridica imediat vesel a folosita - nu se ating alimentele cu mana - se observa daca pacientul a consumat alimentele In Intregime, In caz contrar se solicita motivul $1 S8 iau masuri de Inlocuire - se transporta vesel a la oficiu - se aerise$te $i se curata sal a de mese

~ Fig. 17- Masuja speciala

- se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit pe o perna - se spala pe maini - se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat - se a$aZa tava pe marginea -Inaltimea patului

patului

sau pe un tabu ret la

- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide - lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente, curate, fierte - se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza se spala pacientul pe maini

materialele folosite,

condltii de mediu Tnsalon, la masa - se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (tavita, scuipatori, plosca) - se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru ceilalti - se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata de masa curata, tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz) - se invita pacientul sa se spele pe maini - pacientul este ajutat sa se a$eze la masa - asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul sub boneta (sa nu se atinga de alimente) - se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a de mese

Alimentarea activa In salon, la pat

- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa - se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau $ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne - se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama

122

'Al.!/MENrAREA~f!AS7VA:J - --~~ . .. . .z.'

~---~---

.

------

;..;.;;;;;;-

Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati.

Seop Pregatiri

- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici, In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie

materiale: - tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza, cana de supa, tacamuri

asistenta: - Imbraca halatul de protectie - a$aza parul sub boneta - se spala pe maini

pacient: - se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l:: pentru a U$ura degluti(ia --.J

I

123

I I I I I I I I I I II

r - i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat - se protejeaza cu un prosop In jurul gatului - se adapteaza masuta la pat $i i se a$aza mancarea astfel Incat sa vada ce i se introduce In gura Servirea mesei

- asistenta se a$aza In dreapta pacientului $i Ii ridica U$orcapul eu perna I'f - verificatemperatura alimentelor (pacientii In stare grava nu simt temperatura $i nici gustul alimentelor) - Ii serve$te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide - supravegheaza debitul lichidului pentru a evita Incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului - este $ters la gura, i se aranjeaza patul - se Indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub boinav, pot contribui la formarea escarelor - schimba lenjeria daca s-a murdarit - aeopera pacientul $i aerise$te salonul - strange vesela $i 0 transporta la oficiu

-I I illlI DE $TIUT:

III DE EVITAT:

- se Incurajeaza. pacientul In timpul alimentatiei, asigurandu-I de Gi.)ntributiaalimentelor In procesul vindecarii - se ofera pacientului cantltati nu p,ea ma,i - deoarece, neputand sa Ie Inghita, ar putea sa Ie aspire

- servirea alimentelor I p,ea fierbinti sau p,ea reci - atingerea alimentelor care au fost In gura pacientului

PRINCIPII DE A LIMEN TARE A PACIENTILOR ".1.; '.'.

I Scop

- se Inlocuiesc In funclie de preferintele bolnavului In cadrul limitelor permise de prescriptia medicala - servirea mesei se va face Intr-un cadru cat mai estetic - se servesc alimentele In portii mici - cantitatile ma,i provoaca numai la simpla vedere senzalia de plenitudine - mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore) - Mi1tru eliminarea senza(iei de greata, lichidele se serves',;_. reei, acidiliate cu lamaie, Intr-o variatie cat mai mare I - nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca senzatia de plenitudine $i lavorizeaza diareea -Iaptele In cantitate mai mare de 1 I provoaca diaree, greata - alburninele supradozate (branza) provoaca meteorism $i accentueaza inapetenta -Ia bolnavii complet inapetenti, senzalia de sete va Ii exploatata $i Ii se vor oferi elemente nutritive sub forma lichida; laptele, sucurile de fructe vor Ii Imboga(ite cu praf de lapte, cacao, galbenu$, preparate de zahar, zeama de lamaie sau portocale - bulionul de legume va Ii Imbogatit cu unt, branza, faina, galbenu$ de ou, cacao - In aceste amestecuri se vor introduce $i preparate de vitamine, daca ele nu disperseaza U$or $i nu modifica gustul sau mirosul alimentelor - se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prin administrare de preparate lichide hipercalorice - la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida, repartizata in 4-5 mese - asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de ai/mente consumata $i sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta In ceea ce prive$te acoperirea necesita(ilor zilnice ale bolnavului - va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele conform prescriptiilor medicale

1-

i

INAPETENTI

II

Observarea apetitului urmare$te descoperirea $1co~baterea inapetentei SHUanorex~eibolnavului .•,,' '. , - apetitul poate fi. un indiciu In stabilirea diagnosticului unor afectiuni; astfel, bolnavii cu: - cancer gastric refuza carnea de vaca - In hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile - polifagia poate indica un diabet zaharat - apetitul preferential In cazul unor carente ale organismului I (gravide) . - pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea In vedere urmatoarele: - se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim In comparalie cu cele preferate

124

ALIMENTAREA ...

~finiJie

Scop

ART/FICIALA

.' ... :::"::.. Inseamna introducerea alimentelor In organismul pacientului prin mijloace artiliciale. Se realizeaza prin urmatoarele procedee: - sanda gastrica sau intestinaia - jlastrostQilla - pe cale parentera1a

-crrsrnr ---

- hranirea pacientilor incon$tienli - cu tulburari de deglutitie - cu intoleranta sau heinoragii digestive - operati pe tubul digestiv $i glandele anexe - cu stricturi esofagiene sau ale cardiei -In stare grava; negativism alimentar

125

J

r

L",,.,",,,,,,,,,,,,,

,---

ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA Pregatire

Alimentarea

prin

• materiale

gastrostoma

- de protectie - aleza, prosoape - sterile

- In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter de durata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi introduse In organism prin gastrostoma -In stoma, este fixata 0 sonda de cauciuc prin intermediul careia ~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie" - respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i amestecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica - alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la temperatura corpului - cantitatea introdusa 0 data nu va depa$i 500 ml - dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru a Impiedica refularea acestora - tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand uneori leziuni apreciabile - de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant

- sonda Einhorn sau Faucher ,'-'~ serihgide 5-10 cm - pensa hemostatica - nesterile - palnie - tavita renala - bulion alimentar - sa nu prezinte grunji - sa fie la temperatura corpului - sa aiba valoare calorica •• pacient - psihic - vezi sondajul gastric - fizic Introducerea sondei Alimentarea propriu-zisa

1-

Alimentarea prin clisma

vezi sondajul gastric

- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperatura corpului ml apa $i 0 cantitate mica de

aer

- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea 'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea ¥faspi'rate, determinand pneumonia deaspiratie - complicatie grava - se ext rage sonda cu atentie

H:

III DE $TIUT: - la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal - sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor) - ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatul de perfuzat utilizand vase izoterme

126

i !

i

I

lpS"~

- se poate asigura scurta de timp

hidratarea

$i alimentarea

pe

0

perioada

- deoarece In rec! D~J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie - alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47%0 cu rol hidratant - vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei - in locul irigatorului se folose$te un termos

- In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueaza spalatura gastrica

- se introduc apoi 200-300 pentru Ci goli sonda

- deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele In scopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care calea esofagiana este Intrerupta

Alimentarea parenterala

- se face cu substante care: - au valoare calorica ridicata - pot fi utilizate direct de iesuturi ",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice "c"'"," " ,,',~ '. ""'l~ L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor - pe cale Lv. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 1020-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice) - planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiile nutritive - nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glucozate $i proteice - alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap. Hidratarea $i mineralizarea organismului) - ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia preparatului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh

127

1I

I I

r~ I I I I,

f~

Hidratarea

I I I 'I I I I I I I I

~i mineralizarea

organismului -In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. pot interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele

Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile fara apa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat un tel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceasta independenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard).

- pe baza modificarilor din lichidul extracelular mai multe sindroame de deshidratare: - deshidratare

Apa

-

..

';:,\ '""""~

- estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice $i anorganice, necesare bunei functionari aorganismului - dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediar destinati eliminarii - se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixastructurala (intra In constitutia moleculelor) - apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I' repartizeaza astfel: - 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular) - 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial) - 5% circula In vase (Iichid plasmatic) - prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plasmatic, sunt numite lichide extracelulare - apa mentine In solulie 0 serie de saruri minerale - mediul intern al organismului este 0 solutie apoasa de saruri minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a limfei $i a lichidului interstitial " - sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor din organism, constituind una din activitatile fundamentale ale activitatii celulare - nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h - la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutatea corporala, el necesitand: - 180 ml apaJkg corp In primele 6 luni - 150 ml apaJkgcorp Intre 6 $i 9 luni - 120 ml apaJkg corp Intre9 $i 12 luni ....el00 ml apaJkgcorppeste 1 ~.Il:l1"rj~_. '""'" - necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie sub forma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentele solide - eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel: - 1000-1500 ml se elimina prin urina - 500-1000 ml se elimina prin transpiratie - 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani - 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun) - In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse In organism $i pierderile fiziologice - In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare

128

izotona - cand aportul

se deosebesc

insuficient

derile interes8':.-tz<Jln "aceea$i proportie

apa$i

sau pierelectro/itii

(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia,

fistula

gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se pot pierde 2-3 I sau chiar 5-10 1124 h - deshidratare

hipertona - cand se elimina apa In proportie

mai mare (prin polipnee exagerata 2-3-5 1124 h) - deshidratare

hipotona

Intre 1 $i 1,5 1124 h, transpiratie -

cand

se elimina

proportie mai mare (In poliuriile provocate prin diuretice)

sarurile

patologice

sau

In cele ,

--------------_,1

Homeostazia

- analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediului intern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens: - prin "difuziune" celulelor $i invers

a principii lor

- excretor prin emonctorii,

nutritive

rinichi,piGinani,

la suprafata piele, dupa ce

produsele de excretie celulara au fost deversate In sange - In urma observatiLior $i experienlelor

intreprinse

asupra glice-

miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea generala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern" " Toate mecanismele

vitale nu au alt scop decat men!inerea

stabIYitajii mediului intern. Respirajia, "... ,,;::~

r

circulaJia, depuratia excre-

menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului '~HJiern, pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . £" - acest vast echilibru interior estedenumit

de Walter Cannon

homeostaza

de coordonare

$i lamure$te

mecanismele

control, astfel Incat teoria constantei noscuta astazi ca teoria homeostazei

I

- prin homeostazie,

se Intelege

C':';--",.

$i

mediului intern este cului Cannon

totalita.lEig_C_QD_~laoteJor_tiQ.;. •..

9.~

sau bJQfg,Lq.5l a;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostaziei sunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica

$i laboratorul componente

Incadreaza

- sistemui de coordonare endocrino-vegetativ.

L

normalul

$; control

pentru

fiecare

al homeostaziei

din aceste este neuro-

129 "

________

J

STABIUREA

:~"-:.

NECESITATILOR

HIDRICE $1 MINERALE

Se face prin: - stabilirea felului deshidratarii - simptomatologia deshidratarii - investigatii de laborator. - Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnav rnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. .. - Aceasta se inmulte$te cu cantitatea total a de apa extraceiulara, care la un individ de 70 kg este de 141. - Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv. - Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti egale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale. - Cantitatea lii::hidelor necesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei de intrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare: - ralia de intretinere = pierderile de lichide/24 h - ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator $i intra in competenla medicului. - Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/180 mllkg corp (valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului): - 25-30 ml perspiralie - 50-100 ml transpiralie - 10-20 ml cu scaunul - 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree, varsaturi, febra). TULBURARI

Volumul deficltar de fluid

ALE FLUIDELOR

<-

hipovolemie _ deshidratare

>

I

1-

130

~;-...

Excesul volumului de lichid:

- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme - se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sau ingeslie excesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide In interiorul spa(iului intravascular. ManifesUlri

_

..

IntervenJiile asistentei

"-

1- piel;

uscata eu turgor redus - membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa - ochii adancili, moi - letargie, sete - scaderea eliminarii urinare - tahicardie, hipotensiune arteriala - scaderea presiunii venoase centrale - cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemoconcentralie - cre$terea ureei sanguine urina coneentrata cu densitate mare

I

~J' !~ ,;'~, ;;',,(-"_~~!.'

:I,~': ,,;.~ I~':

~,fr""

,.

>;":1i'~:'.;',;'1";'9:(':}; .;(r,),;-t"2fJ"-

I

, - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea

I - cantare$te zilnie pacientul

- monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametrii C/inici,rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie - menline integritatea membranelor mueoase prin igiena riguroasa - ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingerii integritatii lor ""_co' - inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Ie maseaza la fiecare doua ore - asigura aportul liehidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os

se datore$te pierderilor excesive

(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul al III-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem perlferic,oheniatomf. .• ' Manifestari

r1nterventiile asistentei

-

cre$terea acuta in greutate edem periferic pleoape edemaliate cre$terea presiunii venoase centrale hipertensiune arteriala, puis puternic dispnee, raluri crepitante turgescenta jugularelor scaderea hemoglobinei $i a hematocritului scaderea densitalii urinare

- educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semne - educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul de Iichide $i Na - masoara zilnic ingestia $i eliminarea - eantare$te zilnic pacientul - observa edemul periferie - ascuJtafrecvent respiralia ~ evalueaza semnele $i simptomele de edem pulmonar -"-"stabile$teCa11titatea de liehide peritru fiecarefura - educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic - invata pacientul care sunt lichidele ~i alimenlele cu eonlinul crescut In Na - schimba coneeplia de preparare a alimenlelor TULBURARI

Hiponatremia

I

I I

ELECTROLlTlCE

I manifestari: - deficit de Na sub 130 mEq/1 - cefalee, confuzie - anxietate, piele umeda .

J

131

- .', '.r..,;;~;,;,~ '? .. v:~r,,"•••;(~j"li"C!<:"';"''''~~':'''~'''''.j,',"'_"i;'",,-,/',I.it'''\i):lr~'

.~.11~X;;I'L"dJi

"i':1J,'if;';,'i','_v'i\.'

,,-,.-....-'.",':,0:;,:),',',...

'V.(.","' ,'\ """'",.'L<~~"lO'....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,

I I I I I I I I

I

I I r: r~j

,

,"w",'.,"."

,,',

",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW""""""

•.I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l
_ "~~,:~' .. :.:'_""~,.,..,",.J,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1

intervenJii/e asistentei: - creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz - recunoa$te modificarile de comportament - acorda suport psihologic >, - acorda suport moral familiei ,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~

-':"';;':"-.

I I I I I I I I I I "'I

Hipernatremia

Hipopotasemia

Hiperpotasemia

manifestari: - excesul de Na: peste 150 mEq/l - agitatie ce poate progresa spre convulsii - membrane, mucoase uscate - sete, hiperemia fetei - tahicardie, hipertensiune arteriala intervenjii/e asistentei: - reduce ingestia de Na - administreaza solutii cu continut scazut de Na - administreaza diuretice - creeaza un mediu de siguranta manifestari: - nivelul redus de K sub 3 mEq/1 - siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus - scaderea potlei de mancare - crampe musculare la extremitati - greturi, fatigabilitate intervenjiile asistentei: - administreaza intravenos K cu mare prudenta - monitorizeaza aritmiile cardiace - asigura mediul de siguranta - monitorizeaza sunetele intestinale - masoara cu atentie ingestia $i excretia - educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spanac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~, manifestari: - exces de potasiu peste 5,5 mEq/l - greata, crampe abdominale - diaree (hiperactivitate intestinala) - parestezii, slabiciune, iritabilitate - aritmii cardiace severe - schimbarea personalitatii intervenJiile asistentei: - administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat (scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula) - monitorizeaza aritmiile cardiace - asigura mediul de securitate

132

TlPUR/ DE FLU/DE • izotonice • hipertonice • hipotonice

- aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma) - concentratie mai mare decat Iichidul organismului - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului

SOLum

U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE

Solujie izotonica de NaCI

Solutie apoasa de 9%0 NaCI, denumita $i ser fiziologic

Solujie hipertona de NaCI

Solutie NaGI 10-20%

Bicarbonat desodiu

Solutie apoasa izotonica de 1,4%

Lactat de sodiu

Solutie izotonica 1,9%

Glucoza

Solutie izotonica 5% Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%

Solujie de KCI

K 2% In solutie de glucoza izotonica

'SoluUfu Ringer

Solutie de electroliti: KCI - 0,3 g; CaClz 0,5 g; NaCI 8,5 g; apa la 1000 ml

Solujie Darow

KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa la 1000 ml

Solujie

Krebs

Solujie Buttler

NaCI 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactat de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml

.SolLltie

Locke

Solujie Hartmann Solujie

NaGI 7 g, KCI 0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat . de magneziu 2,40 9

Tham

1<9

10,07'5. ,9}.,CaClz NaQI 9.ffi glucoza 1 g, apa la 1000 ml Aceea$i compozitie 1000 ml

O,1-~g, bicarbonatNa

Q,JO g"

ca la solutia Ringer + lactat de Na 3,1 9 la

Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon form and bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)

SoluUe Fischer

Solutie alcalina, folosita In combaterea

Inlocuitori ai masei circulante

In solutie de NaGI sau glucoza; greutati moleculare diferite

Dextran 70 Dextran 40

Macrodex Rehomacrodex

acidozei metabolice

sunt polimeri

ai glucozei,

cu

I 133

f (.~

I:

Marisang Plasma umana Sange integral Derivate de san~(#< masa eritrocitara

.; -::;;~'.I.

- perfuzor (ambalat de unica intrebuintare) - seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrul acelor) - soluliile de perfuzat - pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a volumului $i ratei de flux - Jobinete cu doua sau mai multecai - branula (cateter IV) - flutura$ (butterflys)

'~'I

• pacien!: CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI

IOrala

I

~

---

Rectali.'!

ee.duziaintravenoasa. '. .

Executie

- administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala - lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de 60-100/minut - se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii

(-

c:::::-=::::-----=

-

--

Duodenala

Subeutanata

- f~S.ihiC} - ca la punctia venoasa

- calea fiziologica de administrare a lichidelor - declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i a glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor - se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza pilorica $i esofagiana, negativism total din partea pacientului

- se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme) - se face prin perfuzii -- resorb!ia este lenta ,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin comI presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prea linalta), flegmoane, complicalii septice

I

1-

introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica, , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'

Seop

- hidratarea $i mineralizarea organismului - adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect prelungit - depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a prodU$ilor toxici - completarea proteinelor sau a altor componente sanguine - alimentarea pe cale parenterala

Pregatire

e materiale:

I

- dezinfectante - alcool iodat - pentru punctia venoasa ~ ..•.

IZIC

- tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnica aseptica (Fig. 18) - asistenta imbraca manu$i pentru evitarea contaminarii cu sange (dupa spalarea mainilor eu atentie) - pregate$te solutia de perfuzat - monteaza aparatul de perfuzat $i lasa liehidul sa eireule prin tuburi (evitand contaminarea siste'l":ului) pentru indepartarea aerului - alege vena (Intai, loeurile distale $i apoi eele proximale) - apliea garoul - eurata locul cu aleool de la centru in afara - introduce acul, bra~ nula In vena seoate garoul $1ata~ $aza tuburile, desehide (!\ prestubul, fixeaza rata de flux 60 picaturilminut - mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril Fig. 18 - Aparate de perfuzie - schimbi:J.pansamen1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor tul (cand se fixeaza standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturi eatetere) la 24 h $i penlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urub pentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului inspeeteaza zona (eperfuziei (sursa: Catalogul de produse ventuala inflamatie) Fa. B. Braun, Melsungen). (i)

1-

1-

135

I I I I I I I I I

r

.~

_....-

\(

•. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",,;;:~7'."

-

I I I I I I I I I

II

- schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea completa a precedentei - se po ate folosi 0 rata redusa pentru a tine vena deschisa ingrijirea ulterioara . a pacientu!ui

I

- In stari patologice,

-Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0 presiune asupra venei cu un tampon $i se retrage acul In directia axului vasului - S8 a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este , permis)

) c-

-

pe cale digestiva,

sub forma de

Generalita~i

Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul de homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificari In compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constante a compozitiei mediului intern.

Notare in foaia de observafie Accidente

apar eliminari

varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa

Reorganizare

Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica a lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic ;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele tax ice rezultate din metabolism.

- hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se administreaza fonicardiace - embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul circulator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand se folose$te para de cauciuc) - !-evarsa.£Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$tere la flebite, necroze - coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfuzarea Iichidulul cu solutie de h~~

IIlI DE $TIUT: - toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora, medicalia adaugata $i doza -- rata de flux = nr.pic.lmin - sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prin manevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei i - substanle adilionale 1 __ schimbarea flaconului - aer-poluat - injectii complementare

II! DE EVITAT: - folosirea aparatului de suslinere a bratului, care ar putea cre$te posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor

Substantele osmoza.

folositoare

organismului

(sodiul

$i apa)

sunt

absorbite

prin

Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala. Un rol important II au plamanii, care controleaza CO2 $i O , 2

Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate In urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv etc.). $i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de la pubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce se produce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.

Factorii care influen~eaza satisfacerea

II

Factori biologici

nevoii

- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare. ~ q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume; fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala - mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor

-

Exemjii/e - activitatea

fizica

amelioreaza

randamentul

muscular

3. NEVOIA DE A ELiMINA

- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au un ral important in eliminarea intestinala

;

I I

- aparat respirator - aparat digestiv - scaun _. aparat genital feminin - menstrualie

Definifie: Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism. Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai: - aparat renal - urina - piele- transpiralie - perspiratie

136

de

- Varsta - are rol important in satisfacerea seama de controlul sfincterelor - la copii, controlul se obtine In 2-3 ani

nevoii daca (inem

- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii - la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune

137

.•~.

-- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi - momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul Factori psihologici

--

culoarea urlnel

.-.----

- Stresu/ - Anxietatea

.,,,-,

- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $i calitatea eliminarii urinare $i intestinale Factori sociologici

- Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri de igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice - Educatia

~~.

- Cultura

I. Independenta in satisfacerea nevaii

mirosul urinei

-- de bulion = urina proaspata - amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcaline

reactia urinei

- normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7 Reactia urinei In lunctie de alimentatie: - regimul bogat In carne - acidifica urina - regimul vegetarian - scade aciditatea urinii Nota

a) URINA: s..oJ.u.!Le-apoasit prin care sunt..elimioate substaotele rezultate din metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism --- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea acestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i alte substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului. In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiind inliuentate de activitatea sistemului nervos. De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoi lu ndamentale. Termin%gie: - mictiune = emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare - diureZ8t
Manifestari

de independen~a

cantitatea

- ~riaza ID functie_de_v.ar.sla.:. - nou,nascut 30-300 ml/24 h - .0lliii 500-1200 ml/24 h adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h

frecventa mictiunilor

-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuniIrecvente - cop-II4-5/zi -adult 5-6/zi -'Varstnic 6-8/zi

L-

_

""--

-~_.-

,

,~"~,:,"

•.;, ~.;.:.~

Reactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lrea substantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caile urinare.

i

~~

- normal = ciar, transparenta la InceplJt Q.upaun timp ea Q£Sl.!~ deveni tulbure In rmal - datorita coa ularii mucinei ia ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului din t?!ganelegenital~.

densitatea urinei

- se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se schimba densitatea - normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C (temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea)

urinei

b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei Scaunul este alcatuit din: - reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor - celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive - produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe - numar mare de microbi Termin%gie: - defecatie

138

, , ".:.

- galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (pana la galben-Inchis spre 6run). - modiljQgr.e)oJ.unc!iede alimente: - culoarM""inchisa = In regim bogat In carne - 'culoare deschisa = In regim vegetarian - medicamentele schimba culoarea astfeT: ":::roz, rO$u-caramiziu = tratament cu piramidon -:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen ..: careniu-ro$U sau brun negru = tratament cu chinina sau acid salicilic . _

•.:.;;

:' ..Il';(\I",r,j";;'.!'

=

eliminarea materiilor lecale prin anus

139 '.

I

I I I I I I I I I I ,I

!

r

',j

v'

I I I I I I

Manifestari de independen~a Frecventa

- ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire

Cantitatea

- zilnic 150-200 9 materii fecclle

Consistenta

- pastoasa, omogena

Forma Culoarea

Mirosul

I I I I I I I

- normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la doua zile - 1-2 scaune pe zi la nou-nascut

Orarul

I.

c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare. Terminologie: - sudoare = solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o $i 10 %0 reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)

Manifestari de independen~a

~J,:~;"

-

•

•

. -, .

..;

,O;::~'

Reactia

- acida pH = 5,2 sau u$or alcalina

- cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila

Cantitatea

- minima, pentru a menline umiditatea

-

Mirosul

- variaza In funclie de alimentalie,

bruna, la adult, data de stercobilina In func!ie de alimentalie: deschis-galben = regim lactat brun Inch is = regim carnat negru = ali mente preparate care conlin sange - verde = legume verzi - culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine Modificarea culorii In funclie de medicamente: - brun-negru = bismut - negru-verzui = fier - alb = bariu - negru mat = carbune - fecaloid'-

pliurilor climat $i de deprinderile

igienice ale individului Perspiratia

- pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prin expiralie Compozilia aerului expirat:

- O2 -16% - CO2- 3% - N -74% - H20 -7%

~-

difera de la un individ la altul

d) MENSTRA genitale

=pierdere

temporara

sau periodica

- apare la pubertate $i dispare la menopauza

de sange,

prin'Organele

$i In timpul sarcinii

La copilul mic _.Culoarea

-In

Manifestari de independen~a

primele 2-3 zile dupa na$tere = verde-brun Inchis (meconiu)

- La sugari:

..--

-'- galben-auriu J

Ritmul

Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei. Astfel:,~ '.

Durata

- galben-deschis

Aspectul

= sugar alimentat artificial

I

este

alimentat

pe cale

-

mucus

amestecat

cu sange

$i detritusuri

Culoarea

- ro$U negricios, la Inceput,apoi

Cantitatea

- 50-200 9

Mirosul

- dezagreabil

Evolutia

- fara dureri, u$oara jena fiziologica

- 3-4 pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi sugarul

:-.-':'

coaguleaza

- brun = dupa introducerea fainii In alimentalie

Daca

. -,3-5 zile

= sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prin

oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde

Numarul

- la 28-35 zile

artificiala,

numarul

ro$U deschis

scaunelor este de 1-2 pe zi. Mirosul

- u$or acru, reactie acida = sugar alimentat la san

1-

fad, reaclie alcalina sau neutra = alimentatie artificial a

140

141

celulare;

nu

~

Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen~ei in satisfacerea

!

••.••..

-

cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale planifica exercitii fizice il invata tehnici de relaxare cHrceteaza .deprinderile alimentareale pacientului , .". recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea

Lipsa cunoa~terii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

I

Surse de dificultate Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (In funclie de problema - cateva exemple):

i I ...-"" //

I(

- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie) -- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie) - slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta) - Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta) - alterarea centrilor nervor$i (incontinenla) - accidente cerebro-vasculare (incontinenla) - spasme vezicale (retenlie urinara) - anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara inadecvata) t .:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata) - alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata) - tumori (constipatie) - t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I I re.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., " .. i •. - dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic' I (eliminare urinara inadecvata, diaforeza) - durere (eliminare urinara inadecvata)

I

~ •..•..

I.

- anxietate (diaree, constipalie ... ) - stres (diaree, constipatie ... ) - situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza, constipalie) - tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)

Sursa de ordin sociologic

- poluarea apei (diaree) - alimente alterate (diaree) - schimbarea modului de viata (constipatie)

142

I

-

I

Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ Retentie urinara Incontinenta de urina ~i materii fecale Diaree Constipatie Varsaturi Eliminare menstruala inadecvata Diaforeza Expectoratie Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)

1. Eliminare urinara inadecvata ~i calitativ

cantitativ

Manifest.ki de dependen~a

I

Surse de ordin psihologic

~.~-c-

Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de dependenta:

In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree, varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.

-,;;-

- Iipsa de cuno$tinle - insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului inconjurator ;

II. Dependenta in satisfacerea nello;;

Surse de ordin fizic

I I

- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii (constipatie) - insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata) - temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)

nevoii

MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEI Poliurje

- eliminareaunei cantitali de urina mai mare de 2500 ml/24 h Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila -.

.,.,.. . ...ApaJe: TreciHoare, durabila sau - in perioada de efervescenla a unor boli infeclioase permanenta (pneumonie, hepatita epidemica etc.) - dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $i isterie - in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $i exsudatelor seroase - in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea de concentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore - in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin urina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilor osmotice) .:.;:...... ,..,

.'"

143

,'"

j to,

I

I I I I I I I I I I

I I

..".,.,

•.. ,'

-

I I I I I I I I

- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretic hipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea de urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.

OUgur!?

.,..excretia urinei sub ,500 ml/24 ore Oliguria poate fi determinata Apare In:

r::;',"" r. Hematuna

- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, - glomerulonefrite acute Insotite de edeme Anuria

,,'::c:;;,"

de cauze renale $i extrarenale.

- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului - transpiratii abundente - varsaturi incoercibile - diaree accentuata - hemoragii abundente - perioada de form are a coleqiilor seroase - insuficienta circulatorie cu formare de edeme

prin:

I

hepatita etc.)

- glomeruk18efrita - arsuri Intinse

- prezenta glucozei In urina

Hiperstenuria

- urina foarte concentrata

Hipostenuria

- urina foarte diluata (densitate mica) = In bolile rinichiului cand acesta I$i pierde capacitatea de concentrare.

.

Izostenuna

din uretere I

i

- senzatie de micliune emisa foarte mica. "tauzele pot fi:

foarte frecventa, -'"'3:;t

~',.".

cantitatea ~~.,

Edeme

I

de -."'~:':

I

U;'in~""tull)ure'

- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale - procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $i neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene, afecliuni uterine, uretrite, prostatite - hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati Nicturia

Urina cu miros de fructe coapte sau cloroform

- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea aft urina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii. Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptului ca In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare de sange.

144

(densitate crescuta)

- urina cu densitate mica se men line In permanenta valori indiferent de regim

la acelea$i

Nota

TULBURARI DE EMISIUNE URINARA Polakiuria.

In urina

Intre cantitate, culoare $i densitate este 0 stransa legatura. - In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica (In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa, densitatea este mare.) -In oligurie = culnare Inchisa = densitate mare

acuta, nefroze tbxice

unui calcullntr-unul

- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sau ro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne.

Glicozuria

- stari de $OCtraumatic $i chirurgical - traumatisme lombare -;:lngajarea

DE DEPENDENT.A

- prezenta proteinelor

~

- lipsa urinei In vezica

ALTE'MANIFEST.ARI

Albuminuria

r

Poate fi din cauze renale $i extrarenale Apare In:

I

~I

- eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate. Apare In: - inflamatii acute ale uretrei - stricturi uretrale - edeme ale mucoasei uretrale - hipertrofie de prostata etc.

-In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex de aparare a Qrganismului).

I'~"

~I /1

'Oisuria

1

- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat prin cre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/or naturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida, lucioasa $i stravezie.

-

~-=----~-.-.---""",""

- In mod patologic urina este tulbure ininerafe, puroiului sau a microbilor

- In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei

Ourere lombara Sete intensa

I

I

.~ din cauza

GreJuri ~i varsaturi

1«-

saruri/or

- Intervent;iile asistentei

-

Manifestari

Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ OBIECTIVE

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitie $i aeidobazie

INTER"ENTIILE

glob vezical

- distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata de retenlia urinara

micliuni

- absente

ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- asistenta face zilnic bilantul hidric,masurand cu con$tiinciozitate ingestia $i excretia ~ ctaTW.re$tezilnic pacieutul - corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide $i electroliti, In functie de ionograma serica $i urinara - corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functie de rezerva alcalina, la indicatia medicului

Pacientul sa nu prezinte eomplicatii cutanate, respiratorii, urinare

recolteaza urina pentru examene chimice $i bacteriologice - administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice, conform antibiogramei, la indicatia medicului - asigura igiena corporal a riguroasa - serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet - schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie

Paeientul sa fie echilibrat psi hie

- asigura 0 atmosfera calda, raspunde prompt $i plina de solicitudine la chemare - Incurajeaza pacientul ~~!J.-$i exprime gandurile ~isentimentele in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca un rol foarte important).

polakiurie

~.

- micliuni frecvente, In cantitati mici (eliminare prin prea plin) r',...:~ i

- Intervent;iile asistentei

_

Pacient cu ischiurie - retenlie urinara OBIECTIVE

-

Paeientul sa aiba micfjuni spontane

Pacientul sa aiM echiii brul psihic

2. Reten~ia urinara - ischiurie Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$i conlinutul. Ea nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa \ . secretiei renale. ." Ischiuria poate fi dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i,ca: slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrofia prostatei sau alte procese de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii urinare sau sfinterelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare sau unei paraze trecatoare in cursul infectiilor grave (de exemplu febra tifoida, meningita, encefalita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i In coma. Retenlia urinara delermina 0 distensie extrema a vezicii, care va bomba, situalie ce va fi pusa In evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, In timp ce, In caz de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu este un obstacol mecanic, sfincterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacueze picatura cu picatura. Acest fenomen se nume$te ischiurie paradoxala sau incontinenta prin regurgiiare (prea plin). evacua

146

de dependent;a

1-' I

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- verifica prezenta globu/ui vezical -Incearca stimularea evacuarii, asltfel: - introduce bazinetul cald sub bolnav - pune comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana, - lasa robinetul deschis sa curga apa (sa fie .aLLZitade bo/nav) - introduce mainile pacientului In apa calda - efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia medicului

I

I

I I

!

- Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0 rela(ie Intre nevoile de a bea, a manca, a face exercilii fizice $i a elimina, pentru a-$i stabili propriul orar de ingestie $i eliminare - Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urarea micli4nii $i golirea completa a vezicii ..... -lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura cu problema sa ! - asigura un c1imatcald, confortabil ,_c.

3. Incontinen~a de urina !?imaterii fecale Incontinen(a urinara $i fecala poate rezulta In urma unor afec(iuni (infectie urinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de con$tienla, deterioare a activitatii sfincterelor, cre$terea presiunii abdominale, leziuni obstetricale etc. Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de control a sfincterelor, fie prin procesul de Imbolnavire. o forma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe. ._ .

147

I I I I I I

I I I I I I

r,

~

f

111I I I

-I I I I I I I I I ,I I

,-

Manifestari de dependen~a Ineontinenta urinara

- emisiuni urinare involuntare $i incon$tiente Apare In: - leziuni medulare - sfar$itul accesului de epilepsie - afeetiuni neurologice"~"" - slabirea functiunii sfincterului - traumatisme

Enurezis

- emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care se manifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani

Ineontinenta de feeale

- pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tient

- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale - contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $i pentru a Impiedica defecarea - contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $i pentru a opri mictiunea - contractia mU$chilor se face Inainte $i dupa mictiune, timp de 4seCLJnde,apoi, relax;1l'ealor se rep'eta de 100ri - de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util - oprirea jetului urinar In timpul mictiunii $i reluarea e/iminarii de mai multe ori - cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp de aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana In momenlul eliminarii Paeientul sa fie echilibrat psihic

Iritarea tegumentelor regiunii anale

- Interven~iile asistentei Paeient eu ineontinenta

de urina~i materii feeale

OBJECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

, Paeientul sa prezinte tegumente ~i mueoase integre ~i curate ~.,~.~~

- schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminare - daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eli care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritalia tegumentelor - asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminare - apiica crema protectoare . - insTJleazasonda vezicaU3.:fa indica'tlcfnlfjdicului

Paeientul

sa-~i reeapete eontrolul sfineterelor

4. Diareea

,

- asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidric (mai mare In prima jumatate a zilei) - stabile$te un orar al eliminarilor - formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (Ia Inceput, la un . interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul sfincterelor, intervalul se mare$te) - treze$te pacientul din somn pentru a urina - Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea completa a vezicii - urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prin pozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$area mictiunii $i la eliminarea urinei ramase

148

- asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului - Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legalura cu aceasta problema - arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine - administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului

Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina un dezechilibru hidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te. Factori determinati: - exacerbarea peristaltismului intestinal - cre$terea secretiei intestinaJe - scaderea resorbtiei :,,-:" '""'fJre$elialift'tentare - stres Factori declan$atori: - cauze nervoase - cauze inflamatoare - continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic) ,0" .~:..

Manifestari de dependen~a Freeventa

numar mare In 24 h - 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite - 20-30 scaune/zi, In sindrom dizenteric - 80-100 scaune/zi, In holera

149

&

~

Consistenta

- scazuta, scaune moi, pastoase, - apoasa, dupa purgative saline

Cantitatea

- marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica - scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9

Culoarea

- galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzitului intestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauza tranzituiUi intestina.l aceelerat) - verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros - albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate - hipercolorat - brun-Inchis = icter hemolitic - negru ca pacura, moale $i Jueios = hemoragii In portiunea superioara a tubului digestiv - scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii In portiunea inferioara a tubului digestiv

semilichide,

sau

5. Constipa1=ia

.:,J..p."7-J

Mirosul

In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelul intestinuiui gros: - acid = fermentalie exagerata - putred = putrefactie exagerata - ranced = grasimi nedigerate (steatoree) - foarte fetid = cancer al colonului $i rectului - de varza stricata = infectii cu colibacH

Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _ uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice. Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentare digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale), mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea 'sigmoidianasau poate fi simptomatica (In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale, esofagiene, tulburari endocrine). Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, a alimentatie saraca In reziduuri, unele medicamente, emotiile puternice pot determina aparitia constipatiei. lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $i gaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturii peretllor intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii, cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeaza sub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie, obstruct!i intestinaie, strangulatii.

Manifestari de dependen~a Frecventa

- scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat - suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)

Orarul

- pierderea orarului obi$nuit a evacuarii

--

f---~

Aspect deosebit ~i cu elemente anormale

~ ~~

- Aspect asemanator cu: - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida - zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera - balega de vaca = in colite - Cu conlinut de elemente patologice - mucus, puroi, sange = co lite ulceroase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie ..

-::;:t~3J.Jtmusculq,r~nedigerat pancreatita cronica

= crE?a!ore.g< In a.0,h~He q;:lstrica,

- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti Crampe

- contractii abdominali

CoHca

- durere cauzata de mi$cari peristaltice

Durere locala

- durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor

Semne de deshidratare

- tegumente $i mucoase uscate - oboseala, slabiciune - greala $i varsaturi

dureroase,

involuntare

150

$i pasagere

Cantitatea

Forma

.

'.

I

ale mU$chilor

de dezvoltare

a co!onului

- uscata, crescuta (scibale, copralili)

-' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica masa fecaloida abundenta, In constipatia atona ~ ~~.. . '.:.b'~e conglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale stag nat mult In rect - inchisa

Crampe

- contractii dureroase, abdomina/e

Meteorism

- acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lor insufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma unei alimentatii bogate Tn celuloza sau in urma aerofagiei

Flatulenfa

- eliminarea frecventa a gazeloi din intestin

involuhtare,

151

pasagere,

ale musculaturii

.1 I I I I I

-I

au

Culoare

exagerate perianale

- redusa, In constipalie - mare (cateva kg), in anomalii (megadolicocolon)

Consistenta

_--

..

I I I

I

,<

I I

I I

Tenesme

- senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale

Fecalom

- acumulare de materii fecale rn rect

Anorexie Cefalee

..

,

.,

.,

..

.'

,.

""","

..,

Iritabilitate Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi: - muco-grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide (grunji). Mucusul format dintr-o substanta filanta, gelatinoasa - Iichide-semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese fermentative rn intestin - muco-purulente - se elimina puroi, scaunul este foarte fetid - muco-sanguinolent - contine sange

- InteMlen~iile asistentei

pacientul sa aiba tegumente ~i mucoase perianale curate ~i integre

Pacientul sir aibil tranzit intestinal In limite fizioiogice

INTERVENTII

AUTONOME

..

_.'.

"",,"_

- asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de energie) -Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama - serve$te pacientul cu bazinet

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarind Inlocuirea pierderilor de apa $i electroliti - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentru coprocultura - monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza In foaia de observatie - calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe cea eliminata

$1 DELEGATE

- in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0 cantitate suficienta de lichide - recomanda alimente bogate rn reziduuri - stabile$te, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare, In functie de activitatile sale $i

frecventa ~caun,;lor",.. ,,"_.,.., •••"" ....:r -efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa - administreaza, la indicatie, laxative - in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice - alimentatia este hidrica, In primele 24-48 ore - asistenta serve$te pacientul cu ceai neindulcit (menta, coarne, mU$etel)supa de morcov, zeama de orez - treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branza de vaci, paine alba prajita.-s~e strecurate, din legume - dupa 4-5 zile, trece la 0 alimentatie mai completa - administreaza la indicatiile medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative

152

.',

pacientLJI' sa-~i satisfaca celelalte nevoi fundamenta Ie

-

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate - urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta -,-',-.'

c

'.cc

Pacient cu diaree sau constipafje OBIECTIVE

- curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun - aplica creme protectoare - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteaza cu acid boric 2-3%

Pacientul sa fie echiliblat

- da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoarea pacientului

psihic

- " lini$te$te $i " Incurajeaza sa-$i exprime emotiile $i sentimentele In legatura cu starea sa

6. Varsaturile Prin varsaturi rntelegem evacuarea pe gura a conjinutului stomacului. Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbulrahidian, reprezentand Q, ITlQc:lCllitatede aparare f.atade un,continutetemacakdal:lootor organismului. ."... In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/ stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide, In urma presiunii intrastomacale,continutul gastric trece In esofag, apoi In faringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutul stomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatia care este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rn gura, fara greata $ifara contractia mU$chilorabdominali, De asemenea, varsatura nu trebuie confundata cu vomica - care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin caile respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esie exploziva $i abundenta,

153

Cauzele varsaturii pot fi: - de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene (meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate de senzatii de greala $i de stare generala alterata. - de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine rliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli c .' '~;limiCi, medicamento$i'etc. ' Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare: - greala - salivalie abundenta - ameteli - tahicardie - dureri de cap

.-Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di. gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sange proaspat.ro$u Culoarea

;.':f~'

Mirosul

Forja de proiectie

Manifestari de dependen~a Frecventa

- ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) - frecvente (stenoza pilorica) - incoercibile (graviditate $i boli psihice)

Orarul

- matinale (gravide $i alcoolici) - postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancer g;xstric)

Cantitatea

I

I

'" ".'0' ,:

I

- alimentare - mucoase, apoase (etilici $i gravide) - fecaloide (ocluzii intestinale) ~-~:" -c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'. - puru!ente (gastrite flegmonoase) - sanguinolente Sangele poate proveni din: - stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile cu substante caustice etc) - organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San. gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza) in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoare bruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastil culoare se datore$te c10rhidratuluide hematina - care ia na$tere din hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.

154

I

- fad, acru, In hiperclorhidrii - fecaloid (ileus) - ranced (fermentalie gastrica) - bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greala - varsatura in hipertensiunea intracraniana -

dureri abdominale greala - salivalie cefalee transpiralii reci, tahicardie deshidratare

Interven~iile asistentei _ Pacient cu varsaturi

- mare, in stenoza pilorica (Ia alimentele consumate, se adauga secrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de la alimentaliile anterioare) - mica (calivazeci de ml)

Continutul

.C.,~

Simptome ce insotesc varsaturile

- galben verzuie (varsaturi biliare) - ro$ie (hematemeza) - galben murdar (ocluzii) - bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' continutul)

OBfECTIVE

L.

Paci~;i1tulsa fie menajat fizic $i psihic in timpul varsaturii" "

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectroIitic $i acido-bazic

INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE - In funclie de starea pacientului, asistenta II a$aza In pozilie semi$ezand, $ezand sau In decubit dorsal, cu eapu! Intr.o parte, aproape de marginea patului - IIlini$te$te din punct de vedere psihie -II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJastreazaprMusul eliminat - Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura -Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica - suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili - corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/ina - rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichide reci, oferite cu Iingurila - face bilantul /ichidelor intrate $i eliminate - monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative

155

J

I I I I I I I I I I I I I I I

r

i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J~::S~~~$~'~Q :;rr,Ci"

I I I

7. Eliminare menstrualii

I'~I I

~I I

- Interven1:ii1easistentei -

Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itul fiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la menopauza). Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu, clima,viata in aekiil"er. , ',.:, Glandele mucoasei genitale secreta 0 cantitate redusa de Iichid, care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoree fiziologica. Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.

I I I I I I

!iiivaginala inadecvata

Manifestari de dependen~a - absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor

Dismenoree

- menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei

Metroragii

- hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstre succesive

Menoragii

- hemoragii menstruale prelungite

Oligomenoree

- intervale lungi intremenstre

- intervale scurte intre menstre - cantitate redusa - cantitate crescuta ._.- .

p-'":,;,..

''"'

'. ''''-': "-,

-;:.'~-

'-

'~:

"

.

" :::.-~'" ..

.,

Leucoree patologica

- de la caliva ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml

Hidroree

- secretie vaginala abundenta: 200-400 ml

Culoarea $i aspectul scurgerilor vaginale

-

I Ritmul

I scurgerilor

Pacienta sa - asigura repausul la pat aiba 0 star.f.7=, -'- efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace. de bine, de s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $i confort $i citologic) securitate - aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T" - schimba pansamemtul des - Invata pacienta tehnici de relaxare - protejeaza patul cu mU$ama $i aleza, la nevoie - calmeaza durerea cu antialgice - Iini$te$te pacienta In legatura cu problema sa - Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul , secretiei vaginale, examinari radiologice) , - Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

abundenta

Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, acid uric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are semnificatie patologica, putand duce, uneori, 'Ia deshidratare. Producerea transpiratiei are loc In functie de 0 serie de factori: temperatura mediului ambiant, efort fizi,c $i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor, starea fiziologica a organismului. Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatico In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (In transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de sudoare,se, pi~,O,5El ,cak .. <0-0=-, ~~"'

,

Hiperme),' noree

INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

8. Diaforeza. Transpira1=ia in cantitate

t.:;

Hipomenoree

OBIECTIVE

Pacienta sa aiba 0 stare de bine psihic

Amenoree

Polimenoree

Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata

,.',O','

,"""

",,'

Manifestari de dependen1:a alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere galben verzuie, in gbnococie ro$ie apoasa sau cafenie, In tumori seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta

- continue sau sparodice, mai ales la oboseala

156

~~i

.'

Orar

- mai mult sau mai putin regulat

Cantitate

- 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/ 24 ore

Localizare

- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _ semnificatie critica atmosferica -Iocalizata la pa!me $i plante (boala Basedow, alcoolism cronic, rahitism, SIDA, tulburari preclimax)

I

'

157

- hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneaza interdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii Miros

- puternic - variaza ambianta, deprinderile

In functie de alimentatie, igienice ale bolnavului

- Interven~ii1e asistentei Pacientul

- galben verzuie, In supuralii pulmonare - alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ic - neagra, in infarctul pulmonar

temperatura

-Mirosul

-

ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscate - spala tegumentele ori de cate ori este necesar - schimba lenjeria de pat $i de corp -Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i sa Ie schimbe frecvent - mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale - asigura imbracaminte u$oara $i comoda

sa

- cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se spele - II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura problema de dependenta

cu

Consistenfa

- spumoasa - aerata - gelatinoasa - vascoasa -lichida

Forma

-

Aspectul

- mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor - purulent, in supuraliile pulmonare - muco-purulent - seros, in edemul pulmonar - pseudomembranos, in difteria laringiana - sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, pulmonar

9. Expectora~ia Prin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condilii fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0 cantitate mica de mucus, necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetul nociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei. in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0 cantitate variabila de sputa, care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei. Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselor bronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iilor aeriene, din produ.. seterezultate alIi deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie. in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $i faringiana.

Manifestari Culoarea

de dependen~a

Cant ita tea

ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie hemoptoica - striata, eu sElnge ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar roz, in edemul pulmonar

158

perlata, in astmul bron$ic numulara, in caverne pulmonare mase grunjoase izolate, In saliva mulaje bron$ice

OBIECTIVE Pacientul

sa

sursa de infeclii nosocomiale

illfare!

_. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC - pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC, gang rena pulmonara $i edem pulmonar - vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sau exsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).

- Interven~me asistentei Pacienr"cu

nudevina -

In supuralii

,!

INTERVENTIILE

Pacientul sa aiba 0 stare de bine, de confort fizic

bron$ica $i in astmul

- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoase - fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara - mirosul pamantului sau al. paiului umed, pulmonare =.

cu diaforeza

OBIECTIVE

Pacientul prezinte echilibru psihic

,.--

-

expectoratie INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE - educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu gura inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa in scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%) - sa nu stropeasca in jur - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare - curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane - gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate - manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i se dezinfecteaza

159

I

I I I I I I I I I I I I I, I