Geo Dumitrescu - Simion, Orientari

Coperta: .AnIon Ptruss"

EUGEN SIMION

ORIENTARI IN LITERATURA CONTEMPORAN'A

8iblioteca Central. Oniveraitari Tillli~oara

\111\\\ 11\\1 \\11\ \\11\ 1\\1\ 11\\11\\1\ \\11111\\ 1111

02158616

1 965

DITURA P£NTRU LITERATURA

"

nie sumbriL Cimitirele cclor nsdilda~i tn aur" dau, tOt ~a senza~ia unei opu1en~e grot~ti, insulditoare pentru spe~a um~a (l'!t~e.bari): . ~. ~ 1n sparlu! V.le{u cap.1.tahste, poetul mreglStreaza con­ ttasoole strazii, "plumbuJ lumini.i de le~ie", fe~ele albe, de ghilotina~i, ale oamen.ilor (Rue Pierreuse, Civiliza#e). Unga monumentele solemne observa chipul mizer a1 copilului (Cosimino) ~i semue ale <expJoatar.ii nemiloase (Atlta vreme elt). Un sentiment 'adMlc de SMa transpare 10 aceste mici secven~e, compuse in maniera lIDui realism de panou. Poemele mai vechi: Bunicul ~i Viata, republicate acum, se integreaza armosferei Ctntecelor... , indidnd un SellS mai inalt reflexjy 91 Mxi",ii lui Eagen Jebelea:ntt. ¥ __ - q,lel, •• Qa 0 per f'dpoartea este..--c;­ vazuta, 1 a faxa,1i tate. Cu ter­ -. tipuri, ea ra.pe~te pe cei apropiari, iar dnd ciardi zlta . . a iC 1 ,ar. ara. de fl1Ilesta persevere.nra a mortu, poet lDlp ora "so itatea vie~ii trtiumHitoare :

Sa ridicam In jurullui

din inimilc noastrt' un cere de Dcln vins, vibrlnd de-o via{a triumflitoare. ~(Yi~

----­

DEM1TlZARE/I POEMULUI

Geo Dttmitrescu / ... A

V

II

r lee»

Volumul amenior al lui Geo Dumitrescu Libertatea de a trage cu pUica (1946), cuprinztnd poeme din vre­ mea ra.zbo.iului, lasa sa se ultirev,ada 0 mare invenciv-ir.ate lir.i.di, 0 fantezie tndljweata, 0 acittuaine inconform~ta, impmsa pfua la fronda. - ­ PoeuuJ debutase mai inainte (1941) ou un valum de versuri : Aritmetica (semnate: Felix An,wam), pline de delicioase teribllisme, pretuite mult de 0 generarie ee-~i faouse din impolitetoo fata de individul roediocru ~i conformist aproape un ideal. Atitudinea orgolios recaJ­ citranta se pastreaza ~i mai tirziu. La uni.i din poetii acestei genera~ii ea ~ueaza lIntr-o zadamica Jupra cu sin­ taxa, la al\ii capata .un SeIlS social ~i artistic ce meritii a fi o.D10SCUit. P,rintre em din urma se afla ~i Geo Dumi­ trescu. Libertatea a trage cu pUjca e 0 carte cine­ reasdi, - atragatoare, nici vorba. Ea mulcipl.i.ca imagi­ nea unui poet decis sa priveasca din unghiul unei sensi­ bilita\i ulcerate totul ; ana, societatea, iubirea, prietenia, moartea, convenriile sociale etc., lutndu-~i in privinra expresiei alllumite libertafi. Ele converg, in esen~a, spre o reconsiderare critica a metaforei de tip clasic. Pe scurt, far de excesul de abstraqiune se recomanda terapeucica concretului. Metafora - potrivit acestei poelJici - nu

ae

"

e n t uri

a

99

trebuie sa fie frumoasa) ci jocantia: sa nu aline, sa IlU dea iluzii oi sa rameasdi, sa dinamiteze. , Goo D~mitrescu a pastrat ~i tIl versurile ulterjoare (a.dunate, tn volum, dupa aproape... doua decen.ii!) un spir.it polemic, 0 rezisten\a fa\a de cli~eele ~i chiar fa~a de lueme1e sococice de 1<1. sine poetice. Transpuse In alt plan de gtndire poetica, asociate unor idcalurJ sooiale mai bille definite, tIllocuiad fr.onda cu atitudinea militanta, aceste 1mu~ir.i sint inreligent concontrate ttl Aventttri Iirice, impuntnd aten9iei gene­ ra-Ie un Eric de-o acuta origina1.itate. Dispuntnd de va­ riate proeedee, Imbintnd reprezenrarile lir.ice grave eu divagatiile ironiee, 0 fa.nte2lie J1cistOvid eu observ:lt ii exacte, prilejuite de evenimentele cotridiene, Goo Dumi­ treseu tr<1.ge din 'tlspcctele comune ale .realitatii tn\e­ lesulii, simboluri poetice majore. Spre deosebire de a1t i poe~i, evncil (~i chia'r dispretui~te) nota\ia reee, crispaca, difuza, preferlnd aciwdinile fenne, personale, cru.ar em­ f.atice, uneori. Nu cred A.vcntu:rile Ii-rice izvorasc dinU'-o rezisteI1ta la starea Urica (D. Micu - N. Mano­ lescu: Secolul 20, nr. 5/1964), ci dintr-o atinlmne ho­ tarita de a demistific.:1. poemuL Geo DUm1uescu utili­ zeaza, In fond, ironia intelecr.uala, oorotind e adevarat - 0 structura de sentimental. 1n fapt, poemele sfut ni~te comentiaJ'ii intlelige.nte, ,polemice, pe cerne de istorle moraJa ~i sociall. lntenpa e, pe de 0 parte, de a ridiculiza hiperbola, patetismul insalubru, pe de alta, de a eomunica direct, cu dezinvolTJUrii, aproape repol'teri­ ce~te, observa;ii mai generale des.pre reaLitatea sociala ~i dcstmul individului. lntrare 2n atelier e arta poeni.di a lui Geo Dumitrescu. ",1 face, mai 1ndi, 0 profesiune de eredin~a antiromantica. arlidnd rezisten;a (ca ~i in Libertatea de a trage cu pUjca I) fata de obiectele poetice... frumoase, devenite li~ee :

ca

0, Du-mi cerc~i,

nu pot $i nu vrcau sa iubesc

triscdc flori, triscele frunze presarace-ncre file,

nemuritoare schelerc, mumli vegetalc,

galbcDc stlbririmi. subtirimi stravczii,

dar mO:lrte, moarce, ncmgaduind

amintirea dreapta a freamatului.

In.ca de ad.ci se observa mcerca.rea de a 'tra.nspune m pl(ll!lul incfabiJ 011 poeziei dezbacerea moraHi. El nu ascullde prefcrm~a pentru 0 liridi nutrid'i de circum­ stan~ele istor~ei, rerestra ~i nu celeSta, ~n sensul preciz.iei obicctului ei. Poetul serie cu 0 cerneaHi 10 care s-au dizolvat bulgar.i de pammt. De aceea, caligrafia nu e fina, ca desenele de pe ma.tasur.i.le japoneze, ci energid, eu semne lngro~ate, de foe. P~zia., astfel 1~elea.sa, re­ fuza privi,1eg~ul so1.iwcl.inii. ("ciuperca de fetro a si{)gu­ rata-tii "). Ea bea, eu nesa1iu, din "ficrtllfile corosive" ale viepi, i~i erage, .altfel spus, imaginile dintr-o exper,ienta umana mal generaIa. P1'eooupari de acest ordin revlo ~i 1m celelalte poemc, asoclatc, nu data, eu mO!Jive ce vizea2,a ~i 0 alca reali­ tate poetidi. Un nema.rcabil J1oem) ell substrat simbolic mai putemie, e Ginele de lh:ga pod. Aici un motiv (0 "aventura" banal~ eapacl rumb lillie, sugereaza 0 ardere spirimala [Jeobi~nuidi. Pedal~nd lini~tit ta marginea o1'a­ ~u1ui, eroului acestci tnumpl1iri Ii iese ~n oale c1inele Degr1ngo, potaie bI1nd1i ~i tenace. Stingher,it la fuceput, mlnios pe acest devotament sr.upid, nedorit, eel ce face confesiunca are tirziu rcvc1a\ia, orientlnd faptelc spre simbol, de a rega-si cQ1l§tiin~a dcmniratii umane. C1.ine1e Degringo, primit 10 intimitatea casei, va ~nso\i eu evlavie pe om in aqiunil<.' cele ma,i temerare: "marele lui ZboT ditre stooua adevarului", "marea lui v1nato"re tmpotriva ineqiei ~i bezm.ei". Este dificiJ ~i totdeauna fliSOaIlt a limit<1. la un SingUT SMS lntelesul ,tUlui 5imbol poetic. Ctinele Degringo din poemuJ ·lui Goo Dumitresoo pare msa a sugera tocmai demnitatea, con~tiinta regasita a individului, tulburatoarea. UJIlan
°

100

101

siderale, rodul prodigios al cerului, aruncat ~ntinsele ape ale pammmlui. Dar frumusetea or.iginara - adauga poetul, comen­ dnd social faptele - a 4.nsulelor a fost devastata de "sce!erata concupiscen~a" a eelor di.ntu agresori. Aceasta cosmogonic roma.ntica, expusa eu deta~are ironica, eu hazul unui fantezist ce pare sa se ignore, se orienteaza spre pamflct, spre un lirism mai direct, tn care transpar fulgere de mt'nie lrnpotr.iva colonialismului. Men~in1nd metaforta de mceput, poetul mtrezar~te insulele pornind ~n "lunga croaziedi planetara a liberta~ii'·. Teama de a nu didea in plat romantism face ca evo­ carea (ce amin.te~te de reveriile din Craii de CI~rtea Veche I) sa fie staptnita, 1ntrerupta adesea, pentru a face loc eonfesLunij :

"De muIr presimgeaan ca ;flU e aya" - uce poetul cu o dezannanta naturalete, partnd a relata ceva ob~nuit o tndmplare oarecare _ Inca de clnd, in cliHicoriile mele infrigurate, studios, comemplam pc harta, dar nu mai purin tulburat, lebada alb1i a Islandei, a~teptind s-o v:id pornind U~or due apele calde ale Gibraltarului, =4 teptlnd $-0 viid cufund~ndu-$i in v:lluri

gitul prelung, gratios...

0, n.iciodatii n-am crezut

ca eo simpla smochina alintatli de val uri,

ci strania orhidee Celebes din marile Indoneziei

e numai acie,

0

stranie orhldee,

~i eli !1lmija rumena a Corsicei,

pe caro briza o impinge ~or spre rarmurile Franrei,

a cazut in apa, rostogolindu-se,

de undeva dtn gradinile Toscanei.

0, nu mi-a fost cu purin~a.

sa cred,

n-am crezut niciodat1i, uitilldu-ma

la boml de pachiderm ~epos al Grocolandei

cum se zbate din greu cu fahuloase spaslDuri,

sa iasii de sub ~easta de gbearlt a polului... Etc.

Capacitatea de a d.a un sens politic contempla~ei poe­ tice, de a-i asocia virtut1Ie pamflcrului, are bune efectc ~i ill alte poeme (La ghicit ~i, t'Ildeosebi, ill Macarale La rginea ora~ultij). Surprinza.toare, de ef,ect, este ver­ sUliile din urma oonvertirea cpicu1ui In poezie. Liricul da evenimentului (apari~ia macaralelor 1n cartier) impti­ ca~ilad1nci, tr.a.n.spoolJIld totul pe planul tllTIui poem de confesiune. Zgomotele macaralelor slnt Inregistratc cu vie emot-ie, cu gnaV'itaitea eu care ai asculta mari explozii am'ale, daca acest Lucru ar £i posibil. Oamenii, aduna~i la po~i dupa. 0 zi de lucru, vorbesc eu bLillde~e, ascun­ ztnd vcstea cu ginga$ia eu care ascunzi - Ztiee poetul -

m

Colrul unci nadejdi, fagaduiala unei minuni,

despre care nu e frumos sa vorb~ti In gura mare,

pe care uu e bine s-o roste~ti, ca nu cumva

~a-i lmpurinezi virtu rile, frumuser ea ,

puterea de a se tmplini.

Poemul are 0 eurgere epidi pe care autorul, In mo­ mente de izbucnire pasionaUi, 0 tulbudi, precipitlnd, dramatJiztnd des£a~ura.rea faptelor. In adlnca 1ini~te noctuma, dnd doar visele ~i umbrele oamenilor ma.i co­ linda cartierol, poeml, lunatic, "bucuros de vechea [lui] drda~ie eu noaptea" .iese 1a drumu1 mare, ispicit de "m a ­ rile jafuri lirice recidiviste". E1 umbHi "ou prudent a £ireasca a meseriilor de noapte", dar, .sub vraja sune­ telor de La mar~i.llea or~ului, pa~ii 11 due spre visatele, 3.$teptatele macarale. l?atrunderea rapida a noului In lumea cartierului, perspecciva lnnoitoare pe care 0 aduce sooialismul m via~a oamenilor simpli, via~a semiruraHi a mahaJalei (surpoosa In scene tipice) sfut admirabil sugerate ill acest poem cu multe, eurajoase personificari ~i umor ~trengaresc. Nu in toat;;' desfa~urarea, poemul are tensiunea liridi trebu~toare (izbuenirea patetidi. din final esrc stridenta I).

102 103

Da.r, l.n general, Macarale La rrlarginea orajui"i ilustreaza o gmdire poetIidt fudrazll1ea~a, un imagist dibaci. Din ouprinsul AventuriLor lirice pot fi citate ~i alte poemc (l)oua motive didactiee In legatura eli migratia ciorilor, Treptele iertarii), ~u care sensibilitatea se fixeaza !n formc individualizatoare, polcmice mal ,ales 1Ill prmul. Lnainte de a da exemple de discursivit
se adauga, la tot pasul, me~fore !!l~teptate, de aeelea ce scot din fire pe profesori. Fiind yorba de metafom, trebuie spus ca orjginalitatea ei vine, 0 clara, din conere­ 'zarea violenca, alta data, din antropomorfizarea cle­ mentelor materia/e. Citez exemple pentru prim-oJ caz : "ciuperca de fetru a singurat5.\u" "bat;ista sufletului", "om leta rinceda a lu11ii" (in,ten~a de a depoetiza astrol romantic I), "mari H~, vilIlete, galbui, de tnver~nare ~i ciuda", "dirumul bour al mer~iei", "mustata precoec a poeziei" , 0' ~aua speran~ei", "maldarol de frunze uscate al .uimpului", "p1ngeaua ,sub~ire a vie~ii", "cazmaua cu­ v~ntu1ui". Cheva dintre acestca ~i dintre altele SUl! les­ nicioase, cam infatuate $i facile, fa.cute tIl manicra mai veche (mteg,ralista). Acolo se vorbea, eu gravitate, de "esofagul tacerii", "salteaua inimi,i" $i "mala.iul visului". Fara sa £or~eze, de regula, nota, Geo Dumitrescu se pa­ zqte de trivliaJizarea procedeu.lui prin ironia compliee, ~agalnica. In privin~ chipului de .a antropomorjiza !!lil se poate spooe, .iara~, di poetul l11U pastreaza masura. tntr-un pamflet, vrtnd sa dea sugestie de buna. dispozi\ie, dupa dispar,j~ia unci ~pochimen, ZLice ca strada $C tn­ rcapra de ~ale, cu mari nrosnete. 19toria e, tn 3ildi pane, o vlnjoasa, batr~a ~apa murga ; speriadi, noaptea "sare [...] sttngace tn patm labe, I intIinztil1du-se dt e de lunga ~ mijlocul strazii" etc. Surprinde ~ modul sprin~r de a l'ncepe poemUl1: "Mai da~i~0~col0 de luna! zicea unul, I 0 sa-ajungem ~i la ea 1n currnd, I 0 sa. ne plriscic ,inteli­ gent. PoellU1 tllcearca, ttl 5tilul afol1istic modem (untie e1emencul absurd uu Jipse~te), sa dea $1 cheva defirn.i\ii paradoxale. Generosul Mo~ Cdciun nu-i decit un "temut cleptomaJD", inima .uu-i romanticul 10e sacru al pasiu­ nilor, oi un ,,3iCumulator de liluzii" , luceGllfaml - astrul poenic - e "vechiul nostIlu prieten ?nfa$urat tn aburi". Prea bine ! Dar poetii ? - "ace~tiarb01'1i de oauciuc, / ce mereu hi aresteaza su£1etele / pentru Q daM oameniJor / 0 ra$1oa dulce $i lipjaioasa,oe se apmude u$or" etc., etc. Poezia Aventurilor... piere, uneori, in comenrariul jur­ nalistic. Creierul uzinei e, eu tOaJca v.ioic.iunea notaviei, un reportaj Hlra straluoire. Tehnica raglomerarii, de efect 105

in alta parte, e fara ecou aici. Cit:trea, voluptoasa, a

o

slrme)or. a turbinelor, a cutiilor, a fiarelor, generatoa­ relor etc., are efeetul Wlei slabe muzici ... concrete. Sen­ za~i.a.e de scri~nire, de f.recare a doua bucati de metal rugmu:

Nina Cassian / «D i sci P 1 i n

Strme, vrejuri grease, subtiri. llervi ~i m:rYuri, fire de at a, albe, albasrre, galbcne, ro~i.i, fire ~i vrejuri rasucire, adunarc In snopi ~i tn ghcmur~ tmplcrire sau r1izle~e, ~crpuind, ie~ind ~i pierind, din ruburi, in tuburi. prin COrsete I ucioase, prinrre ochi de stieHl de culoarea perlelor, nasruri de aur, inele, Icntile, curii, eurioare, clopore ~i ecrane, manere, huroane ~i vrejuri, "rejuri groasc, sub{iri... Etc., etc.

In aceasta romantica industria/a se aude ~; glasu I sttnii: "baaa IO:1lnee, baaa l..." Ora{ie fa 0 moara de lumina, eu un tnceput excelent, abuzeaza pe alocuri d formule solemne, de care abunda repol1tajele eurente: "freamatul dulce al viizduhului moldovenesc", "argintu I cupolelor tnalte ale CeahHiului", "poleiu I selenar al 1a.curilor eminesciene" , "patima~a tnfladirare a lueea­ farul,ui" etc.... ~i iara~i "puritatea ~i lntelepciunea mol­ dova" !... Acestea s1nt tnsa, wate, excescle unut procedeu poetic oci.g,ina.l, c1ipele de exagerat rasf5.~ ale unu·i talent real­ mente excep~iol1al.

MITOLOGIE POETIC)! A COTlDIANULUI CEREBRALlZAREA PASlU'NlLOR

h a r f e iJ>

Pomind dintr-un tndrziat modernism (La scara 1/1), Nina Cassian, dupa ce a facut multa vreme 0 poezie a evenimentului ~i a comentat, cu mai multa vioiciune decit al~ii, variate aspecte ale istoriei contemporane, ~i-a dobtndit numele de poeca a pasiunilor cerebralizate (Virstele anulr>ti, Spectacol in aer Liber. Sarbatori zilnice, Sa ne facem daruri I). Numeroasele sale arte poetice dau, tntr-adevar, impresia di emo~iile slnt ccnzurate ra~onaL Dad se in~elege de aici do Nina Cassian face 0 poezie de idei, comcntind pasiunile, e gr~it. Ea cauta numai ni~te complemente spiflituale sentimentelor, no­ dud eu aparenca deta~are dramele pasionale. Inten~ia de a evita duioasele lirisme venerice (~i obstetrice, zicea, eu yorba rea, P. Zarifopol) e vizibila, dar I11U llrebuie \!;a induca tn aroare asupra natunii sencimentale a poeziei. Temele sale frecvente sint : eniea dragostei, solidaritatea umana, puterea de daruire, capacitatea de a rena~te moral, eroismul civic, frumuse~ile solemne, poetice ale cotidianului, certitodinea, luciditatea, td.irea plenara, ca Cezara, ~J1tr-o lIlatura ell arome tari ~i cu 0 vegetatie Juxuriant3., elo~iul fecunditatii ~i aJ opulentei etc. Yin, apoi, tIl amanunt, ~pos1:lazele ~i categoriile ecice ale iu­ b~rii: fidelitatea, purltaJtea, ialtensitatea pasionaHi, sufe­ rln~ sim~urjJor, chio1iUl de pla.cere, nostalgia etc. Nu

wa

107