Geo Dumitrescu - Matei Calinescu Aspecte

8. C. U. Timisoaru

. "';! :?~4

specte

erare

PlHTIU llTUAtUR4

spira1e trudindu-ma Ie sui, / Cu oarba Hicomie lUa cereetez pe mine, / $i va aud, ~i voua tot sufIetu-mi dcscui. / $i slnt aiel ca sa va ~tiu mai bine" (Intima comedie). Opera lui Labj~ cste astazi foarte vie. ~i intercsul fata de ea i'nregistreaza 0 fireasca ~i ndntrerupLa trc~_ lere. Acest tInar p.oet, integrat organic ci rcuitului de vaJori ale literaturii noastre noi, constituie pentru cei din generatia sa un stimulent $i totodata un exemplu. Drumurile i'ncepute de Labi~ au fost si slnt continuate de aItii, destinul postum al creatiei sale se anunta bogat in consecinte.

GEO DUMTTRESCU

.AVENTURI llRICL

De ee Aventuri lirice? Aleglnd acest litlu. l.:Jeo DumJtrescu atrage atentia asupra unora dintre selll­ nificatiile primordiale pc care Ie atribuic actuhui poe­ tic; caei avenlur{l inseamna pentru el - cum re­ zuWi din 1ectura volumului - explorare neobosita a universului, dort si IndrazneaUi viriHi, curiozitate me­ reu vie $i 1.acoma. dispret zdrobitor, afirmat In felul eel mai vehement, fata de inertie, p1atitudine. mcdio­ critate 11needa $i multumire de sine. Geo D'umitreseu e un poet a1 aventuriJor contidianului, sub a dilui aparenta modesta pu1seaza exceptionalul. Misiunea artistului e de a descatu$a, de a elibcra acest poten­ tial, Infa.ti$lnd reflexele spectacularei eluptii. Drumu­ rile lui nu pot fi cele bata.torite, el trebuie sa~9i taie. cu uneltele sale de explorator, cai noi de acces spre f rumusetea esentiala ~j dramatica. a lumii. respingiud ispita p1acutelor ~i comodclor itinerarii "turistice". Sugerata o\'i prin titlu, reflectia asupra sensu1ui $i c,onditiilor actului Uric alcatuie~te 0 parte destul de lntinsa din substanta cartii, care se deschide, de altfel.

253

printr-o revelatoarc marturie In accasta direciie. bllrare in ateliar c 0 ars poetiea lipsita de oara;clerul adescori sententios, aIteori declarativ, al acestlli gen de compuneri. Avem de-a face mai degraba Cll tran­ scricrea unui proces l'cfIexiv, a unui dialog (111 care l'cplicile celuilall interlocutor sint mute), dedt cu no­ tarca rezultate/or mcditatiei asupra temei propusc. Am remarea, in treadil, ca lntreaga poezie a llli Geo Dumib'escll se plaseaza sub semnul dialoglllui li1'ic _ In sensul cii Se adreseaza totdeauna unui interlocutor, inc{jvidual sall eolectiv (care poate fi $i cititorul), di tine seama de reactiiJe 'acestuia, de$i ele nu smt dedt presupuse, nieiodata infati~ate explicit. In limbajul cri­ tic se folos este adesea expresia "monolog liric", $; poate di unii ar fj lncJinali sa v,adii. In versurile lui Geo Durnitresetl 0 ilustral'e a unci asemellea JUoda­ lita(i. Tocmai de aceea subliniem ca monologuJ <~pa­ rent e, 1a acest poet. un diaLog eHptk, construil dupa logica adrcsarii directe - l'mprejurare pe care 0 YOm analiza, In dteva din consecintele ei cele mai impor­

tante, ceva mai tl.rziu. Sa revenim. deocamdata, la

problema poeziei, a~a cum si-o pune Geo Dumitrescu

in prima dinlre Avenlurile lirice. Accentul principal

cade pe ideea de autenticitate. 0 poezie care decolo­

reaza $i USllca seveJe vii contravine meDirii ei funda­

l1lentale. Dar cum? zicc" poetul. cum sii pa"trezi. val. cum, atlt de picritoarea {Joare? $i a~lernindu-~i sugaliva slrofei. lurohind. Usca, decolorlnd minunea fragcda ...

0, nu-mi ccrc\i Sf uu vreau sa iubese trislcle flori, tristcle frum:c prc~aLe·ntrc file. nemuritoare schelde, mumii v,·gelalc. galbenc subtirimi, slravezii. dar moarte. moarte. neingiiuuind runintirea dreaptii a freamaluluL.

nu pol

Domeniul adevaratei poezii 11 cllnstituie. a~adar, 1l1tregul circuit al vie~ii Lrnanime, al carui punct cen­ tral esle omul, simbol al maximei puteri crea~oare In natura. Acesta e sensul metafollei nea~teptate a norilor umaui fecundatori, care ar fi congeneri cu poezia: Dar. domnule, zicea amicu! meu eu suflet de crista!, ia seama. un abur este poelia! ... TJn abur, fire~tc. - 0, lumea c plina de aburi I Pamintul

pluteste pc-ntinse eulcu~uri de nori...

Dar numai norii oamenilor adue ploaia.

eei ce ramin legati de soarta

padurilor ~i·a dmpului.

doar norii oamcnilor, nOl;j calzi.

ce sc alcaluiesc

din aburul sHnt

al rasunarii oamcuilor.

Numai diD ei coboara ploaia,

din aburul lor ce pastreaz1i

amillLirea Uiuntridi. fccunda.

a ro~ici licori cc scaldii

inima. creicrul. Salllln\a pulcrnica

a oamenilor...

Yn continuare tpoemul se axeaza - luind-o ca fac­ tor comun pentru asocierile imagistice - pe ideea actului propriu-zis aJ scrimlui. Elementelc reprezenta­

.:'5

255

rilor poetice slnt aici condeiul, penita, clilimar,., neala} hirtia ~i. firc~te, operatiunea lns~i a scrisul/li, adidi, In sensul eel mai concret, materialele ~i uneltele elementare aleoridirui poet, proiectate Lnsa Intr-o lume a metamorfozelol' si.mbolice. Actul scrisului e 0 veche tema liridi. Geo Dumitrcscu 0 trateazii modern, printr-o alternare illtre notatia voi t prozaica, oralii ~i directa, pc de-o parte, ~i metafora revelatoare. pe de alta, aceasta din urma dezvolti'ndu-se treptat, pi'na ce atinge dimensiunilt unci. hiperbole. Aceasta mi~­ care Iirica e spccifidi tempel1a1l1entului sau: E adevaeat. uneoei.

cmd moi eondeiul In dilimaea.

cautiod eu pen ita pein unda albastra

(jeul ei cel mai limpcde. eel mai Curat,

diutlnd in nclini~tea lichida

sunetul ei eel Jnai euprinzator,

dau de graunte dc pamlnt, de bulgari.

Dh. oh. mii e5inez atunci.

peea mull parnint e-n dilimaea I

Prea mult pamint sc prinde de penitii

pard nu sceiu. ci ar! _

did nu poti serie-ntotdeaul1u.

CUm, Doumne iarlii-mii. s5 seeii

despee suElct, desprc vi.se.

ori despl'c stele.

ell pamint L ..

Acest pamJ'nt e de fapL materia pl;mordiala : Dar. alleori. rna bate gindul a ~i slclele. florile

siut faeute din piizrunt. di ~i muntii.

$i oamenii, ~i soare1e _

toale luerueile ~i victatilc sint [acute diu paminl

cu ajutorul unor fJacari de di{erHc euJori ~i miisuri..

male ric 10 care poetul trebuie sa rea.prinda, eu ~pulerea privirilor", ..stralucirea indepartatelor ~tele, / ardoarea visului celui mai apropiat". Scri:;u] mai tn­ scamna pentrll Geo Dumitrescu :>i participare, ardere creatoare. Incandescenta patetica - printr-o DOUa. hi­ perbo!a metaforica - se tr'
256

57

Serlu. \·iscl. anI. nllntc:t sC-llelUgc pina la ro~u, pi nil Iii auur Scrill. pcni\a arcle, ~f1riie semI ,Ie cite ori 0 eurund in ce!'Ocala. Seriu. pun dcoparte penita sprijinita lIe dlimal':.t. ~i din virfuJ ci sllie un fir suLtire uc auur .I1ba~tT\I, iar pc pagina se sting u~or ]idirind Iiterc.1<.' turnalc. Trchuie aprese, eerucaJa fierhe, hirlia fumega. aproapc sa ia foe.

sa ma

Finalul lnlrarii tn alelier aceentueaza ideea - funda­ mentala - d poezia este un ,act de restitutie. Roadele creatici apartin oamenilor, ~i poetul intinde eu un gest generos "acest ciorchine albastru, de pamlnt··, inchizind "ocbii ca sa revad mai bioe ehipurile voas­ tre. / ca sa \a-ncbipui cum vreau, / 'Cum mi-ar fi eel mai drag: / mll~cind
258

i1l1petuoaSl: .tIe socialismlllui, riLmul entuziast al mun­ cii eli berate fac nopti1e prea scurtc, ndnsemnate, ca ni~te ,Joguste vllGele, I intre muntii Inalti ai zile1or". Dar pentru asemenea zile glorioase poeti1or Ie trebuie nop~i mari, gcneroase. spre a putea .. prelucra polenul imhchugat, - I sftnUi prada / pe eare oameoii 0 aduna / din torentul vertiginos al clipelor". ~i rasare intn:barea .Unde, unde s~nt noptile ?", la care poetuI raspunde ,printr-un $ir de ipoteze, Cll 0 ~tiinta sigUJ'a 111 minuirea iostrumentelor umorului liric: r~'
ri

Se desprinde din acest poem plin de idei ~i 0 ple­ doarie pentru cunoa~terea vietii. Stdilucitoarele zile nu pot fi petreeute de poeti "eu capul 10 palme / in rata hlrtiei", did cine ar fi in stare sa-i despagubeasca de pierderile suferiteastfel? "Cine-ti mai da lnapoi / ce-a scliJpat ocmul, 'Urechea, bataia inimii?" Cu ne­ potolita-i verva, poetul arunca din dnd in clnd ~i dtc-u sageata satiridi. Dad sint nopti prea putine pentru poeti, .....Sa se ia masuri ! / Sa se confi~tc noptiIe de la eei ce dorm ziua, / zugdivindu-.o ill eu­ loarea intunecata a nepasarii / ~i ziclnd ea e noapte, / de Ia cei ce-~i plimba aghioase melancolii / prin bi­ roun ~i ateIicre, pe linga unelte / dormind in post, / to ghcreta de garda a zilei, / de la oei ee traiesc dor­

250

mind, / InLr-un somn perpetuu, I de la cei ce cufunda nop1ile-n spirt. I scotindu-Ie albc. stdivezii, Impleti_ cite" etc. Solutia probl'emei noptilor, SpUIle poelul In concluzie, tine de roLosirea _resurselor interne". Trt::­ bllic sporiLa .,a Doptii produotivitate" ; trebuie Cercc­ tate, .. mai ales In partea de rasarit, / ni$te cernozio_ rnuri nedestcleoite, / In care am putea sa-nfigern cazmaua cuvfntului" etc. Imaginea scriitQrului C Infa­ ti$ata aic; In tennenii cure~ti ai muncij socialis~e (se vorbe$le de .,inovatii", de .,tellllica noua", dl: "metodc indrazIletc". sau de ,.furnalele calimarilor" etc.) _ p o directie inaugurata de Maiakovski. FinaluJ poemll­ lui e 0 noua invitatie de incandescenta: ~lil \'-0 spun. 111.1 cll: 1" mine - dc fapt c Am {ural-o triiginu eu ochiul

In oamenii care fae piinc, care fac o(el...

Vii ~"1I11 J1(: cin~lca

0

laina

1I11:a.

era yorba de f1adirii. de dc-asIa sc umfla piinea. dc-asIa ficrhea SdDlcind A~adnr. vczi bille, aici c

dogoare _ rUnicllindu-s(" otelul... sccrelu!:

sa lucram

('II

ccrneal5 fierhinlc ..

Implicatii ell privire la indatoririle si drepturile

pocziei se mai gasesc ~i in alte poeme (in Obrazul

rumen al aminlirii sau Om1l1 va fi om, bunaoara),

dar 0 analIza a lor cIl de cit nuanladi ar spori peste

rnarginile cuvenitc propor(iile aces Lei prime parb

cronicii, fara a aduce idei esentiale In plus.

FormuHnd idea-IuJ unei ,poc7.ii
sa

rcvnluliilor proletare. Puemele cuprinse in A'Vnlllm Ihire iluslreaza citeva mari diroectii - fircste. fadi a unpltca aiei rigide ,~epara(ii didadice, did cartea e, prin t.on, tematidi, viziune, foarte unitadi. Exista la Ge(l Dumitre&cu Lcndinta spre dcscriptia liriea (une­ mi eu elemente tIe reportaj), 'Ca in incerdirile de reconstituirc .. pe Vi11" a tahlourilor conteil1pl rel="nofollow">raneitatii l10astre socialiste (Oratie La 0 moara de lumina, Cre­ iu III u::inei, Macarale 10 marginea ora~ului). Alteori sc ddeste 0 marcata Iuclinatie spre dezbaterca unoI' probIcme dice (Clinele de linga pod, Fllgarul. '[Te/l­ Icle iertarii, ObrQZlfI rumen al uminlirii, Dour a$(l .HI alergi, Omul va fi om). In sflr~it, exisla in "olum cl(eva poeme 10 sensul bun ..ocazionale", ccouri Ii ricc la uncle cvcnimentc iDscronate 'Pe plan international, cum ar fi ~/)Te stele (ioopirClt. de buna seam de pri­ mul lbor cosmic allQmului, efcctuat in aprilie 1961 de l. Gagrarin), sal! Balada corabiilor de pialra, dedicata lui Fidel Castro .5i conslituind 0 remarcabila plodoaric poctidi pentru liberLatea popoareJor indelung (inute sub jugul colonial. CUln aLdigeam aleotia si mai In,tiute, asHe! de delimit;hi sinl Insa sortHe sa ra­ mina ni$tc simple aproximatii, penLru di - pe de 0 parte - universul temalic al poetuilli c mai bogat r1edt reicse din atari precizari generale, iar - pe de alta - fiecare !pocm conexeaza sau conlrapuucteaza mai mulle serii tematice, Poezia lui Geo Dumitrescu - pomind de la specificul a aoeea ce lam numit .. dia­ logul Jirjc" - e digresiva ~i arborescenla, din tuLpina principaHi a unci compWleri desprinzindu-se mercu ramificatii noi ~i neasteplate. In aceasta coosta de fapt originalilatea formulei fale.se. Sintem lspititi sa facem 0 constatare de un ordin rnai abstract: ne pare cii un semn al valorii unei poezii poate fi aflat $i in

°

a,

260 20(

rezistenta pe care 0 opune dnd e abordata Ctl procc­ deelc curente, conventionale, ale criticii. Yn aoes! sens Geo Dumitrescu c Un poet "iocol11od" lrcbuie spus $i ca. raja de distinctiilc $i cIasificarile grabilc.:. cl pastreaza mereu $upeTiori(atea unui suds de tiiio..tsa ironie...

ca.

[mag-inea actua!itatii sc constltuie la autorul ./lv(!7t­ r turilo lirice din acumulaTi succcsive de notatii "pro­ aice", descriptii ale cadrului cotidian, in care J'nflo­ resc din dod 1n dnd, cu Wl leI de bruschetii, imagini incdite, de larga sagestivitate. Sa ne referim de pildii la Macarale la marginea ora$ului, poem am­ plu, nu scutit de lungimi $i megalitati. dar caruia Cll greu i s-ar putea nega evidenteJe merite. E reconsti­ fuil aici peisajul unei mahalale bucurestene intr-o zi In care - cu un duduit continuu, din ce in ce maj profund $i mai puternic - vin macaralcle "din trupu! ora1;u!ui", anllntlnd, simbolic, eXfinderea marii celati socialiste $i in aceasUi modesta $i prafoas a periferie. dima$ita a Irecutul ui. Zgomotele macaralclor se aud 1a inceput lndeparbate, ~i ,In mahalaua noastra semi­ rur-alii I ,ria~a pare sa curga firesc, / ill haine obis­ nuite de lucTu". Pocmul e concepu( am zice cinema­ tografic, roalizindu-se un leI de cOuirapl1oct loire imagine ~i banda sonora. Mai lntli dimincata ,.trans­ parenta de sticla w. deschidcrea caselor $i a flori/or, "oameoii 'prio curti", comparati. ca spre a rupe .1tmo­ sfera de idilism matinal, Cll ni$te ~ginga$(; locomo­ tive": .. oamenii... Cil nj~te ging~e locomotive sub presiune, / leapadii aburii s.omnului, fumegiud I din prima {igara a zilei, tare ca un rachiu". fmagine poate fort,ata la prima vedcre, pentru ca $ocheaza prejudecatile "calo[ile". D'upa debutul .,poetic" (transparentii, flori) al acestui grup de versuri, Com­

262

parat ia aducc totu$i, nea$teptat, un accent pUlemic ~i autentic. Facind din teonenul tehnic, industrial nu numai aici - termenlll evocator al unui trop, Geo Dumilrescu insista., indirect, asupra frumusetii civili­ atiei, restituita omului prio socialism. Acela~i efect IJ regasim adesea In poem: "Buna dimineata , spun artal'ii lincri / de pe marginea strazii. I Buna dimi­ neata I spun tl'amvaiele I Cll ochii rO$ii de nesomn. I Iar mica locomotiva bondoadi a uzinei / alearga cu buclele negre desfacute in vlnt". 1;)i s-ar mai pulea da multe exemple. Pericolul [olosirii abuzive a unui asemenca ti.p de constructie imagistica se cuvine to­ tl1~j subliniat: se pot surprinde 1n vcrsurile lui Geo Dmnitrescu accentelc a ceea cc am numi un idilism indus/rial ($i ill poemul discutat, dar mai ales in CI "iaul uzinei, unde Intreaga conccptie liridi sta sub ~emnul deficicntei semnalale). In Macarale la mar­ ginca ora~lIlui simbolul se Incheaga mtr-un "crescen­ do" lenl. Dupa 0 dimineata ca.lma, dupa 0 zi activ~i., locuitorii pasnicei mahalale devin co~ticnti abia sprc seara de evenimentul care c;e prcgate~te. ti cuprinde o [ebrilitate nemai~tiuta. Noaptea cade, ~i oamenii adonn, "cloroformizati" - spune pottul, diei "...din­ tr-un saldm InaH, cu pamatlli la vir!, I speriata. sare noaptea strngace ill patl'll labe, / inlinzlndu-se cit e de lunga in tnijlocul stra.zii, I $i sc~pind din sin ma­ rele ei clondir de clorofonu". Abia acum banda so­ nodi coincide cu imaginea acestui poem-film docu­ mentar. .,Inalte, masive, tpUDmd 'in mi$care In jur I () mare vibratie de forta, I de dincolo de marele ,pod al caii ferate, vin macaralele..... , ,.~i oamenii le a~teapta, / intinzlnd miinilc / prin apele calde ale somnului... " ~Hi:)

Mcritul cel mai de seama al poemului Macllrale lrz mal ginea ora$ul1li (~i 7ntr-o masura aL celui intitulat Oralie La 0 moara de lumina) sta in puterea de a sugCTa atmosfera vie(ii actuale. Adeseori detaliul aparent nc­ 7nsemnat Icapa-Hi un I'elie[ nebanuit. Geo Dumitrescu are un simt al observatiei indubitabil, ~i chiar meta­ orde cele mai 7ndraznete au nu 0 data, 10 structura Lor, clemente de notatie minutioasa, patrun:ditoal~. Poetul acesta caruia ii repugna "literaturizarea sub loate f onnele ei deseopedi mereu placerea detalitllui semnificativ ~i autentic. a .,documentarului u. S-a VOT­ bi t la nni de .. rcportajul lirie", specie hibrida, cu cart poezia lui Geo Dumitrescu n-are nimic comun, de~i prezenta unui filon reportericesc se poate consemnl(l. Dar acesla se impletestc intim, fuzioneaza eu alte fi­ loane (umorul, mcditatia lirica etc.) si nu ca,pata niciodala preponderentii. Sunul contemporaneiditii se face puternic simtit ~i in poemele de reflectie ctica. Dintrt ele eredem ea trebuie discutat in primul rind Clinele de l1ngli fJOd. poate cel mai inchegat artistic din intregul volum. Un lirism al oadrului cotidian (pretextul 11 fonneaza 0 plimbare pe bicicleta ~iaparitia unui cune vagabond. cart: se inca.patineaza a urmari pe bicidistul-poel) de­ vine ipunctul de pornire al unei complexe del-bateri simboliee, de ad.inci rezonante. Virtualitatile diverse ale talentului lui Geo Dumitrescu se rcalizeaza aici ega) si armonios : patosul si autoironia, acuitatea per­ eeptici ~i fantezia libera, tonul confesiv, direct, ~j disimularea sareastica. Poemu} e un exemplu elocvent de plurivalenta te­ matica. intr-o desfa~urare ,lirico-epidi ale carei coor­ donate siat extrem de simple. Se cere remarcata, {:a o oalitate definilorie, puterea de a inEuza substanta M

264

vucatoan: imprej udiri10r cdor mai indcparlalc de oo~iunea obiJ?nuita a n frumosului pottic". Ce poate fi mai putin "liric" (pentTu 0 mentalitate convent io ­ nal a) dedl 0 plimbare pe bicicleta'~ Geo Dumitrescu .,anticalofiLul" deseopedi 1l1sa i11'tr-u alare situaiie ntl­ deul unui poem a1 eUf01;e1 5i ec.hilibrului : Si-acum, pt:dalind lini~til, cu picplul pHIl

de puterea aerului pur ~i-a lumillii,

de bucuria echilibrului

~i-a locomo\iei libere, line. pc duua ro\i.

privirea mea alerga de-a lungul gardurilor

libera, dreaplii. lirsiUi de orice sfialii,

Ubera, energid. materi
flidnd sa. rapaie balrinele seinduri

in frinluri de dnlcce vioaie. puerile.

crtmpeie de mar~uri tncrezaloan:, ell amiut<:au

cle vrcmea surizatoare, suava,

il impeluosului ~sint soldal ~l c;llare\".

Jntroduoerea tn poem a simbolicului dine Dt­ gringo c ICU totul neostentaliva, poetul ferindu-se de artifieialitatea rece si prel.Um~io~a a alegorici. Poale toemai din pricina aceasta eroul line l~i deserie. cu un fel de minu~ie deliberata, reaetiile psiholQgiec determinate de aparitia dinelui vagabond {"o u~oara stri'ngere de ini ma"" •.,dar (rica nu-roi era, Dtl mi-e frica de cllni", totusi .. dine1e D'egnngo imi dadea 0 neLiniJ?tc, I un rei de teama potentiala. / mili degraha sentimentul di lui i s-ar putea parea rca lru-e £rica" etc.), refuzindu-si - deocamdata refle<:t iile de un ordin mai general. Poetul aplica aici 0 lectie a prozei, in care simbolul trebuie sa creasca din impre­ sia de realitate riguroasa. eXldiglndu-si forta tocrnai din aceasta, ea 0 planta dintr-un pami'nt fecund. Ciincle posac se ia dupa bieideta, linislit, fadi sa lalre, "potrivindu-~i pasii pe pa~ii roti1o r mele, I

"GS

privindu-ma tinUi In ochi". Erou1 liric trece prill difcrite stari, Intr-o grada\ie ascendenta. apoi des­ cendcnta: intrigare, mlrue, lnvel1unar,e ~i .ciuda, tul­ bnrare, mit'are etc. ; n napadesc tot feIul de glnduri ; se adrcseaza dinelui, Ii tine lungi discursU1;, impera­ tive $i vehemente la Inceput, pl'ietenoase la sfJr~it i paralel se desfa~oara un dialog interior, cn argnmente ~i contraargumente - poentru ca din toate aceste acu­ mulari $i fluctuatii, notate cu exaclitate, sa se consti~ tuie incetu1 cu Incetul structura distinct simbolidi a poemului. Ce reprezinUi dcci dioc1e Degl'ingo? Sim­ plifidnd, am pute>:l spune eli e un simbol al frustratiei. iar dezideratul etic formu1at ID poem - tot simpli­ fidnd - ar fi .. mizeria uu e I zestrca fatala a vietH ~ $i "nepasarca / nu e legea fireasca a vietii" sau, dupa ..invatalnll'a marelui J"ntelept": .,nimic nu trebuie lasal sa S·(' piarda / din ceea ce poate Ii de folos dndva". At' fi JnSa cu totul gre~it sa consi­ deram tiD gimbol artistic rcductihil la dteva afir­ ma~ii generale: el esle de fapt inepulzabil $i ireductibil, semnifica\iile lui interconectbdu-se infinit. Excrcitiul didactic care consta ill lranspunerea bruHi a unci imagini arlistice Intr-o formula exp.1icita unidi nu face dedt sa sadiceasdl. faptul de arHi. lipsindu-l de specificul lui. Merita. I:n schimb, sa acordam toata atentia facturii contemporanc a glndirii poetu­ lui In Clinele de linga tJOd. Geo Dumitrcscu intre­ prinde numeroase incursiuni polemice I:n domcniul valorilor eticii burgheze. Filantropia, caritatea, umi­ linta falsa ii prilejujesc virulente izbucniri satirlce. lata, de pi Ida, citeva versuri dcspre caritate:

ca

... 0, voi scnlimentaJi sunde de gdalinii. duioasc inimi caritahile muicl e~ll plopi I remw'a!ori.

26G

"oi. rurnjzoJi de protczc morale. tluhuri ~cnik

ell crdc:rul Il1utind 1]1 liu;limi.

voi cr hdini\i In sunde filabc

nevoia de oerolire ~i miloslcnic.

rasfa\ul ~i llnjala

sau versurilc desprc acele "vietati I care ~tiu sa dea din coada ~i sa se gudure, / chiar fadi sa aiba coada". Spiritul dialecticii etice din Ciinele de tinge; pod revine ~i in alte poeme - T reptele iertii1'ii sau Doar a\~a alergi. Crezul moral exprimat de poet e acc]a a1 dinamismului necesar. revolutional':

sa

A\carg5, alrarga. nu te opri - iaUi !('liea '

Stagnarr3 c moar!e! Alcarga. alearga.

inLrc miim: ~i icri inainLc-napni

intn: eer ~i pamint, Inlrc tine ~i o:lmcni ..

AIt-:\rg''l alcarga,

ca

0

p13tra curata, cc eurge dc-a dur.!

in viul apelor. neputind prinde 1l1u5chi.

(Do.., a/a ,~ .11"8 ) '

Acel~j optimism pabetic vibreaza ~i in Onwl '(Ia

Ii am. imn al ethosului comunist care lncheie in chip semnificativ volumul AventuriloT lirice. Sensul sup rem al comunismului e triumful omenescului: Si-nec~ ineel. inva\am sa desc1qUim miinilc omului-lup luflple in gtllejul fl'atelui, invatam sa oprim mina ee se rididi sa infiga eutilul. Si-neet. lueet, Inva\atura cartii se imeria adine tn camca stravechei nadejdi a oamcllil"r.

in marea lor scte vesnic nepotolita,

~i.n noi tneepea sa coboare simplu u banuiulfi caldc.

anume comunismu) e atunci

dnd omul devinc om.

ca

:21i-:­

Intercsul Avenluri/or lirirc sta ~j ill variclatea plina de supletc a mijloaeelor artistiee folosite de poeL Discutia asupra lor dep~C$te sftra unor pre­ ocupari formale, eaei pe aceasta oale se pot Himuri uncle importante problcme de eontinut ale pocziei lui Geo Dumitrescu. Atdigeam atentia. la Inoeputul cronicii, di ne afHim In fata Hnw /Joet de dialog. Tntr-adcvar, structura cclor mai multe dintre pocmele clIprinse In Aventllri lirice aminte~te. prin caracte­ risticile ci cele mai izbitoal e, de situa~ia-tip tn care se aHa Un om care disc uta. Monologul _ ill teatru, de unde vine noliunea - e rostit de un personaj care se afla singur pe scena. In lirica. monologul Jndica, pastrlndu-~i de altIcl Insusirile esentiale. 0 1endinta de interiorizare. spiritol autoconfesiunii, al dezbaterii launtrict. D'ialogul, invers, lnseamna cxte­ riorizare, vorbire "dresa/li. Dar te adresezi altcuiva nu numai dnd dialoghezi : pot[ rosti un discurs, un aptl, a rugaminte etc. Dialogul presupune sehimbul de repliei, oralitatea vie ~i mobila. nemtrcruptul joc aJ punctelor de vedere. Modalitatea lirica pe care () adopta, temperamental. Geo Dumitrescu nj se pare a fj cea a dialogului, In care. msa - Cum am mai subliniat - , replicile interlocutorului slnt mute. E In aCl"l<1sta tchnidi a elipsei ceva diu speeificuJ meta­ forei. Explicit, dialogul liTic in forma Sa eliptjdi e folosit, de pilda, In Ciinele de I1nga pod, unde poctul se adreseazii unci fapturi necuvlntatoare, ale carei repJicj - eu valoare simboliea - Slllt notate prin detalii de comportamcnt exterior (privirea blJnda, afec­ tuoasa a dinelui, cmd i se arunca .. balav.anii vorbelor clure" etc.). Dar strl.lctura de dialog e mult rnai frec­ venta In versurile lui Geo D'umitrescu. Chiar atuuci duel se mdreapta spre universul Hiuntrie. poeful St

dedublcaza 1)ermancnt, discuta rcbri I ru d Insu~i, In ace1 stil discollli/lll/l ~i desdzis care e al dialogului. N-arn vrea sa spUlDem ca e modalitatca 'lluica a poeziei lui Ceo Dumilrescu, dar credcm di din aoeasta tcasa­ lura se poate deduce un climat general, un spirit viu. nervos. receptiv ~i deschis, prompt ~i ascutit, care do­ mina pesle tot In versUJ'ile sale. Fiind vorba de un pe tono1 cliscutiei chiar -. stnt lirism adresat fi re~ti numeroasele forme ale expresiei orale (persoana a doua sin@Ular s.au plural, Ia tpronume ~i verbe, subjonctivul ~i imperativul, ca ~i frecvenlelc Iormule de tipul: .. v-am spus", "mi-am zis". m-am intrebat", .spun" etc.), repetirile eu rol emfatic, pl10zaismele dc Tonul poetului are 0 multiplicitate d(: inflexi­ l1ni pe 0 gama caJ'e merge de la graYitatea Infiorata pilla la ironic, glurua. amuz,ament familiar, alta caracberistica distinctiya a stiJului lui Geo DumitresCll ni se pare a fi utiliz,area simbolului ~i rnetaforei dezv~)It:ate pina ia hiperbola, in traditia OI:Jiakovskiana. dar nu Hir5. unele rezultatc inedite. intr-o astfe1 de tehnidi poetidi poatc ca lucrul eel lilai lipsil d,e importanta e noutatea metaforelor. fndeob~tc sint preferntc chiar asocierile cele mai CLlI'Cnte, devenite, in limhii, ceca ce !;e J1umeste "me­ lafol'c moarte". ElemenlJul de surpriza, de revelatie artislidl apare abia atunci dnn 0 aslIel de .,mctafOTa moarta" sall un simbal uzat slot, prin dijatarca $i diversi ficarea implicat.iiior lor, reiDy/ate. Un exemplu clocvent ni-I ofedi Obra::u/ r/lIlU'1/ al amil/tirilor. Unul <Entre simbolurile-eheie. care contribuie la struc­ turarea lmitadi a mtregull.li poem, dar pe oore autorul ou-I formuleaza niciodata ca atare (ci doar In nume­ rOast' aplicari concrete ale lui). cstc cleTival din

o

268 2()\)

lumea ~eoladi (~sco
recuzita traditional "poetid!." Jipse~lc de aici. Esle prezenta, in sehimb, poezia, ell vibratia ei speeifidl, transfiguratl)are. In versurile lui Ceo Dumitrescu - In cdc mai bunt, -care stot majoritare - tdiie~te lumea eivilizatiei socialiste contemporane. PenlrlJ a 0 dcnumi era nevoie de cuvinte curente, termCrll tehnici $i in­ dustriali, termeni intelecluali ~i morali, multe expre­ sii colocviale. dar ~i multe neologisme (fara nici un aCT pedant). Adeseori, poetul $tie sa descopere zaca­ mintele aun fere ale lirnbaj ului zis .. prozaic". de~i dtcorlata investigatiile lui In acesl domeniu nu slnt frucluoase (de exemplu, CTeierul uzillei). Autorul Aventurilor lirice a publieat, acum doua dcccnii ~i mai bine, 0 placheta juvenila, semnata ell Si totuJ sc a~lcrnc pc Cl1Ial

pseudonimul Felix Anadam (ArilmelicG, 1n colcctia in fila noua a vietii,

ca 0 ccuatie diberata de taine, revistei Albatros, oct. 1941). Majoritatea versurilor ca 0 f ulgcratoare paraJaxii eu mii de trepte, de aici, carora Ii s-au adaugat altele, mai noi, de un atinlita spre iuima steJei viiloruJui, nonconformism amar ~i sarcastic, au intrat In volu~ ca () solcmnii leClie, lucrare scrisa, mul adevaratului ~i striHucitului debut al lui Geo la ora de _Istoria rotunjimii pam.1'ntului-, ad de .Anatomia intelepciunii" etc. Dumitrcscu: Libertalea de a trage Clt plt,~ca (1946). Arta tlnarului poet marcat psihologic de experienta SimboLul ,.$colji" - eu sensuri duerite _ SoC dez­

tragidi a razboiului stiitea sub semnul frondei totale, volta de-a lungUl Intregului poem, capiWnd, In par­

al unci revolte de tip rimhaldian impotriva falselol' tea {inala, ceea ce S-ar putea numi Profunzime artis­

valori burgheze. Cartea e documentul patetic al unei liea. Fieoare din detaliile asociate (caei ~coala

gencratii inle1ectuale care, -convinsa de falimentul ea­ Inseamna ocuatii, lectii, ore, obliga~a de a trece pc

pitalismului, nu aflase Inca - in anii marii conflagra­ ClJrat lectiile etc.), prin IUminarea lui diD unghiuri

tii - drumul luptei revolutionare. Atitudinea lui Geo deosebite, e Iozestrat ell forta de iradiatie sugestiva.

Dumitresou. In acele poeme de tinerete, este aceea a Universul pootic al lui Geo DumitresCll este aoti­ curajului mom!. Sa notam, de pilda, reductia la ab­ ~poetieu, ~i afirmlnd aceasta nu {acem dedt un para­ surd si la grotese a razboiului, ell 0 distrugatoare iro­ dox aparent. Caci. Intr-adevar, tot eeea ce tine de nie la adresa tuturor fanfaronadelor .. eroice" (poezia

270

271

e scrisa In pli na pcrioada de dictatul'a antoncscian,l, In 1943) : III groapa neagra. poale ehiar iOlr-un eimitir. oamenii, pricl<:nii lOti inarmati. l~i a~cullau propriilc: soapte toti erau murdari slabi ~i patetici cain Shakespeare. i~i numarau gloan\e1e ~i ziJde ~i nadiijduiau un alae peste noapt.: Aluud a ie~it luna, far5 ca~ca. de undcva diu bezna ghimpalii;

dar oamenii n-au cazul eu felcle la paminl.

ei au arrins ligiirile disculind clcsprc libcrtalc:a dl: a trage

en pu~ca.

rezemati co mod in groapa ncagra sau poatc chiar pe dte

o pialra de morrninl. Sint sigur cii unul din ei eram eu _ de altfe!. astazi mi-am gasit in sertar, printre manuscrisele

fel de fd,

pisloluJ mell ghintuit. ell douiizeci ~i patru de focuri.

ell care am parlidpal hi ascdiuJ TrcbiZ
ea un erOll din Sadoveanu. cram vitcaz $; crud;

tin minte fi distrus trei sute saized de dU$mani

sa

rntr-uu siugur lIsalt _ Rh, riicnekle mde 'k mink Si trlumr ~i-acum mi Ie mai 'Iud !...

La vValerloo Cranl eu llic:tu! rostllndi~ind pe prngul UDlli vileaz ~i inuti! ~i gra~Seinl In luptam ~i-aluncea - cc era

Bonaparfe cabotinu!,

I'cae,

culme,

sa fae?

(LJbrrt111tJ d.

11

lrd~:C"

(*

pu;ea)

A urmat () lunga pauza 10 scrisul lui Geo Dumitl'CSCU - peste ,un .decenju - plna In reapari(ia lui in presa

272

literara (Gazeta literara, Luceafiirul, Viola r01JU­ ncasco), ~i, recent, In volum. Avon/uTile lirice repre­ l.inta, in biografia spirituala a poetului, aflarea acelol' certitudini pe care Ie cauta in Liberlalea de a trag II 1J1l~ca. 0 data ClI imbogatil'ea ei in substaota, poc­ zia lui Geo Dumitrescu se diversifica $i In mij loace, firesc, cu acea barbateasdi dezinvoltudi care e un alribut (Si un secret) al malul'itatii.