Geo Dumitrescu - Aurel Martin Poeti

copert:l:

anIOn ptrtHSJ

aurel martin

poetl• contemporanl• I

Biblioteca Centr~la oniver.itara

Timi,oilra

I

~\ t

d

\11\11111111l11l11~11111111111111\11\\IIII\11111 02050865 ISelf ~ ~

editura pentru literatucl • l 9 6 7

pocti contcmporani

II ~

geo dumitrescu

Game de galben, fruoze desprinse,

Gesturi brutale, cer violet,

Bat metronoamele vremii durata,

Aud in brume Appassion...ua.

Mai stins... Mai departe... Tot mai incet... Yntregul ciclu erotic sd, in fond, sub semnul poeziei de atmosfera, al limbajului aluziv, al metaforelor inHiniuite nu spre a epata ornamental, ci spre a sublinia, disc ret, desfa~u­ rarea graduaHi a sentimentului, natura lui, sensu rile etice ale transfigudirilor. Sel1zual.itatea teluridi, strigad, caractcristidi poemelor din larba dragostei, e convertita, cu rare excepiii, In iua a jasea. In modulaiiile grave, u~or solenU1e, nu lipsite de o anume tristeie, nastuta din comemplaiia ani lor ce sc scurg ireversibil. Frecvenia ideii de abur, pentru a desemna diafanul, indcfinibilul, prime~te valente turelare. fatal, In universul te­ matic a1 Violetei Zamfirescu se strecoora, ca 0 boare, senti­ menwl inevitabilei ~i imprevizibilei extinqii finale, dnd "glezna plina de pamint / se scufunda-n ierburi moarte" (Joe), lar mierla va muri "pe c1ntec undeva" (Suds spre pasari). dar ~i al nosralgiei dupa copiH'irie "fad morgana-abia zarita-n

pmf" (Bilei La dmpie). Eliberata In toare accstc pocme, de tendinie inadecvate tcm­ peramemului ei, pocta pare sa-~j fi gasit, dupa lungi diudiri, timbrul specific. J 9 6 7,

19 6 6

placheta inritulatl Arit­ ~i, ~n ciuda (ori poate tocmai din oauza) <Jjccentelor teribilisre, neconformisre, prezente 111 iPoez.ii1e 5ale, lSemn:l sub pseudonim : FeJix Anadam. Pla­ chero, apa.ruta In coleqia "Albatros", anun~a lusa un poet eu U 'Purerc de a.socia~ie metaforidi pc 'Care nu 0 aveau multi colegi de gcneratie. Texrele apaqineall unui clnar proasph j~it din adalescentii ~i consemna-u preocupari, demte ~i repJieri Sll­ flcte~ prop.rii vlf6tei ~i, In parte macar, ~i epocii. Celc 14 poe­ ii, compartimenratc ill doua cicluri (Unu ~i Doi) orchestrall o problcm'atidi mai ailes erorica, dintr-o Iper,specriva ootentativ anriburgheza ~i anticaJlofila, martJurisin:d tendinta auto,mIui de a demonta ,piesa -C1I piesii mistifid.rile filistinismului ~i de a reabili'1:a si1liCeritatea ~i autenticitatea. Al doilea volum
0

metica, Goo Durnitrescll avea 21 de ani

120

poeri contemporani

leqia "Albatros" j se adaugau versuri noi, scrise 10 anii sf1~ie­ tori ai rhboiului. Cele 23 de poezii, distribuite In 4 eicluri resii de 0 ineontestabila originalitate. Deocamdatii, spiritul de fronda, revolra u$Qr anarhid. ~j individualistii, amaraciullca $i mela.ncolia (prezen re Inca. in Aritmetica) prind sa se cristaLi­ zeze Inrr-un sens superior, chia.r daca. nu suficienr de macur ideologiee~rc, dtpavLnd oarecari derenninari concret-istoriee mai precise. Mitul divinitatii providentiale, aureolate, mitul razboiului epopeic, mitul literaturu sentimentale, idilizante, slnt tratate polemic (uneori In maniedi grotesdi, alreori paro­ diama ; uneori rimbaldian, alteori camilpetrescian; uneori in spiritul lui Miron Radu Paraschiveseu, alreori ill chip 'teribi­ lisr, pasrrlnd rnsa totdeauna un imponderabil greu de cuprins in "reo formula) ~i, rInd pe rind, spulberate. La doua deecnii dupa aparitia Ciclului mor/ii, I:n care CamiU Petrescu i~i mar­ turisea ;lVersiunea fata de razboi, Geo Dumitrcscu reia firuJ, esllld 0 imagine similara, nu mai ['Utin indurerata. Perspec­ tivei umanitariste ii adauga l.nsa, intr-o poczie eu substrat polemic, oa Romamism, ironia sa·rcastidi. Poeml ~tie, In La moartea unui fabricant de iluzii (pocma e datara : 1941), de la prictenul sau "proorocul", ca yeacul nostru batrln ~i putred 10ainte de timp, va muri lamentabil ~n curlnd, pe nesimtite. ca osimpla treCere de anotimp. pentru ca e prea plin de "pacate", prea adlnClt JO .,cavourile racute ~i negre de sJrm5 ghimpata", prea "Fanfaron, perfid". eu miinrle "lffiurdare de bani ~i de singe", ,,"eac nemilos, / veac stupid", "anacronic ~i pe buna dreptatc desuet", Fabricant "de iluzu prea colorate ~i prea fragile", .,veac melancolie~i c:tlbo­ tin". Consenllllndu-i agonia, Geo Dumitrescu illcheie panegi­ ricul printr-o strof5 elocvenra ant pentru atitudinea Inscrisa tn ea, clt ~i pentru modalitatea stilistid. folosid'i de pe aeum de poet:

;eo dumitreJcu

121

La draw, sa nu fim pateticl ! -

prietenul meu proorocul are dreptate In s1rma ghimpadi tirnpuJ doa,rme ~i moartea e sraplna _ dcces banal: un cada vru a Incetat din "iata de plictisea15 eu 0 hirtie de 0 suta de dolari In mina ...

Libertatea de a trage Ot pHjCa e un dowmenr, In Felul sau, zguduitor, pentru ca transcr,ie, In fond, zbaterile unui sufler ~nsetat de adcvar, de dorinp de a i~i de sub lespezile veacului S.1U anacronic, de a denunta filistinismul ~i, mai ales, de a cau'ta rnarile ~i inelucrabilele eertitudini. Poemul care lnchide yolumul capata, Intr-un asemenea con­ text, valen~e particulare, deosebit de semnificative. Imitulat Despre certitudini, e inehinat lui Miron Radu Paraschivescu ~i reprczinra, fara indoia,la, punctul maxim atins, sub raportu] atitudinii ~i clarificarii ideologice, de catre lirica de atunci a lui Goo Dumitrescu. Poezi,a e scrisa, de altfel, In februarie-au­ gUSt 1943. Fronda nu se mai chcltuie$te, de data aeeasta, 1n poze teribiliste, rcvoIta nu mai are nici ea radacini strict indi­ vidualistc, anarhice, nelin.i~rile dopa~esc cercul Ingust aJ unui suflet derutat ~i iconoclast, trjste~ile sint aruncatc peste bord, poetul punlndu-~i ,1Cum intrebari eu serioziratea omului inre­ resar nu numai de .propriul destin, de propria condi~ie, ci ~i de destinul ~i de conditia tuturor celar de 0 seama cu el. Evident, ironia amara, lucida ~i demistificatOrie ran:llille ~i aiei unul ~intre 1?rincipalele moduri de exprimare a atitudinii filozoficc ~I es tetlee : Sint aproape douiizeci de \'cacuri de dlld caUt, de dnd caut, Impreuna cu amicu mei, mereu i dar pina astazi eu n-am gasit nici 0 certitudine 10 afara de cele patru picioare ale patului meu. Intrebarea cade firesc ca ~i ,dispuThSul : ,,«ce De facem ?», / tOtu} pare sa anunte ca marea revolu~ie a inccput". Versurile care llrmeaZa ($i din care citez fragmenrar) dau sens aut intrebarii, elt ~i raspunsului, \'adind adinca tmpiintare a poetului 1n rea~i­ r~1tea concrer-istoridi a anilor ce vesteau rasturnarile, incre­ derea lui In perspectiva ce se deschidea :

122

pocti contemporani

Ccnitudini, Doamne, ce bine e sa ai cenimdilli !

111 stomac, 111 eeruJ gurii, 111 vlrful ung'hiilQf, In a~temut.

Trebuie lasara sa cada urarea : .(noroe sa dca Dumnezeu» !

- pJlnea mi s-a parut Inwtdeauna 0 nobiHi certirudine mare ­

ci bine, uite, iubesc mai mult aeest om puturOS ~i

murdar, aceSt paJlllnt stupi.d, acesre vagoanc cu grlU,

dCclt scumpul meu pat eu patru 'pieioare.

...Trebuie lasata sa cada exc1ama~ia : '
Aritmctica ~i mai ales Libertatea de a trage eu PU.ica schi­ tau profiluJ unui poet 'deosebit de 111zestrat, ma-cinat de oarecari contradiqii, insuficicnt de fixat ~i de cbrifjcat, In'setat de aJde­ var ~i si11cerit:lte, antidogmatic ~i antiburghez. Ap.lritia Aventurilor Lirie/? (dupa ani In care Geo Dumi­ t:resCu frecventase ma-i :lIes ptlbliei\5tica) a sclm.it un entll7iasm unl:1Jnim, coca tee nu i-a Ilmpiedie-at, se l'ntelege, Ipe comentatorl fonnuleze ~i clteva rezerve 111temeiate J
sa

geo dumitrcscu

123

Dec/aratia patrtica, Miron Radu Paro.schivescu. Fami'liariz.a.t ell ana elocintei, tine odiscmsuri, a!dica tPledoaza, oJ'nd u.n postura de ~euzaror, dnd illvesmlntat in toga
124

poeli contemporani

expresic, imbina (tot ea In placheteLe de debut, da'r cu mijLoaee mult perfeqionate) limbajul figurativ cu ceLoral, de esenta populara, ~i eu eel tehnie, pus 1n circurape de catre cuee­ ririle ~tiintei. tmbina'te intr-un ansamb1u unitar, toate aceste elemente dau poeziei lui Geo Dumitrescu un timbru 'particular, unic in concertuLPoeziei noastre contemporane. Fenomenul e vizibil in oricare din,poemele amintite. rau ca mostra unul dintre cele mai SCUrtc ~i mai semnificative, da mai putin discutate de critid: M-am uitat La cer, inchin:lt cucel1irii cosmosului. Bolta e vhum aici ca un uria~ copac "neatins, neinceput", eu "poame de aur", spee care urea "un fir de praf pam1ntesc", omul, adica ".puterea losa~i, esen,a", semnifidnd "iotoarcerea La ceruri a focului furat de Promcrcu". Ideea in sine nu e poate dintre cele mai originale, dar metafora cerului, aotiteza dintre grandios ~i ve~nic, pe de 0 parte, ~i nelnsemnat, perisabil, pe de alta, rasturnarea raponurilor bi­ blice dintre om ~j univers, merita tOUta atentia. Gesmlui tit.:t­ nian i se asociaza unul de 0 sublima ~i raseolitoare frumuse,e, Intruch~pat 1n imaginea "uliinii puternice ~i tandre / a omului pipaind sferele haosului", Cerul e aceJa~i, luna e aceea~i, ochii omului sint Insa altii ! M-am uitat La cer, 1n pofida unor repe­ tari invuile, partli;cularizeaza tmprejurarea di sUrlSa principala a frumuseti·lor din lirica lui Geo Dumitres-cu sd in ideile poetice pe care i~i intemeiaza el textele, 1n exploatarea fina, nuan1ara a valorilor incorporate In motivul de baza, respectlnd logi.ca interna a imaginii. Menit sa declan~eze fantezia prodigioasa a artistului, ca..nalizlnd-o inteligem I.ntr-o anumita direqie, pre­ textul (rnotivul) capara la eL rol funqionaL Convorbirea .eu un dine care ,i strid bucuria matin:lila a echiLibrului (sugerara ~i 10 imaginea pedalaxii Lin~tite pe biciclera, ascult1nd c1ntecuJ de xilofon al uilicilor), de [apt bueuria Junecarii libere, line, / III frumoasa plimbare a vietii'" II duce (10 C'iinele de IJ'nga pod) la gindul ca oamenii nu I-au "alungar niciodata dintre ei" $i la conduzia, cu adInei rezonanjC etice, ca mizeria nu pO:.1te fi "zesrrea fatala a vietii'" asa cum oici nepiisarea nu poate fi "legea fireasd" a acesteia. Imaginind fabuloasa geneza a insu­ lelor (~Il nu mai putin interesanta BaLada a corabiilor de piatra), poetul crceaza punctul de plecare al unui viguros rechizitoriu

geo dumitrescu

125

anticolonialist ~i pandanrul noji gencze traite in epoca revolu­ tiiJor proletaTe de acelea~i insule, care, avind ca far de orien­ tare steaua ro~ie, plead azi "lunga croa:z.ied pJanetara a libertajii« . Splioeam ca procedeul de baza chemat sa marerializcze idcile ~i sentimentele este, la Geo Dumitrescu, metafora, mai precis: asociatia metaforidi.. Utilizata ell 0 rara rnaiestrie, ea \inte~te aproape totdeauna ineditul, izbutind sa dea culori par­ ticulare fenomeoclor, ideilor, obiectelor. Violenra, cultivata ostentativ, In Aritmetica, ea devine In Aventuri Iirice, de cele mai muJte ori, uluitor de fireasd ~i de clocvenra, subordo­ nata motivului de baza al poemului. In acelea~i pocme Insa, el introduce nu 0 data expresia nuda, apostrofa sau apelativul (c In plachetele de 1nceput, dar cur5.~ate de echivocuri sau vorbc "buruieooase"), f3clnd textul mai familiar, dind lntregului 0 pronUntara nota de confesiune. ca In accste frinturi: "dar, domnule, zieea / amicul meu cu suflet de cle~tar", "oh, oh, m3. dinez atunei, / prea lllult pamiut e-n dilimara" ; "nu era dcdt o sin1pla sarcina / pe linie de viata" ; "oa re n-ar fi chip sa spo­ rim / a nop~i.i producriyitate" etc" etc. Ultimul cirat e desprins din poemul antologic ProbLema spinoasa a nop/i/or, unde fan­ tczia, ven'a, visarea, ironia ~i entuziaslllul conlucreaza In a afirma dialectic succeselc repUrf
rn

Ne trebuiesc nopti ca lumea, intregi, dubIe, dad se poate, - da, dubie, dte doua nop\i pentru fiecare zi, ca sa putcm masu ra ~i socOti toata avutia ~i toad puterea fiedirei zile, ca sa purem prcluc.ra polenullmbel~llgat, ­ sfl'nta prada pe care oamenii 0 aduna din torentul verriginos al clipelor...

E mai presus de orice 1n'doi.lEi : Gco Dumitrcseu se afla in plina cfervescenta creatoare. 6 4